You are on page 1of 26

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
CZU: 657.41/.45 (043)

Aliona BÎRCĂ

CONTABILITATEA REZERVELOR
ŞI A PROVIZIOANELOR
Specialitatea: 08.00.12- Contabilitate; audit; analiză economică

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2006

Teza a fost elaborată la catedra „Contabilitate şi audit”,
Academia de Studii Economice din Moldova
Conducător ştiinţific:

Referenţi oficiali:

Viorel Ţurcanu - doctor habilitat în economie,
profesor universitar

Alexandru Frecăuţeanu - doctor habilitat în
economie, profesor universitar, UASM
Constantin Toma - doctor în economie,
conferenţiar universitar, Universitatea
„A. I. Cuza”, Iaşi, România

Susţinerea va avea loc la ______________ 2006, ora ____ în şedinţa
Consiliului ştiinţific specializat D 32.08.00.12 – 07 din cadrul Academiei de
Studii Economice din Moldova, pe adresa: MD - 2005, Chişinău, str. Căpriana,
50, bloc C, biroul 210.

Teza şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională, Biblioteca
ASEM şi pe site-ul www.cnaa.acad.md.

Autoreferatul a fost expediat la «_____» «__________________»

Secretar ştiinţific
al Consiliului ştiinţific specializat,
doctor în economie

Ludmila Grabarovschi

Conducător ştiinţific,
doctor habilitat în economie

Viorel Ţurcanu

Autor

Aliona Bîrcă

–2–

Nederiţa.a. ele sunt acea parte de profit care este utilizat pentru restructurarea activităţii economice. Spre deosebire de rezerve.M. CARACTERISTRICA GENERALĂ A TEZEI Actualitatea temei de cercetare. motivarea suplimentară a personalului. N. A. Colasse . Tabără. Monchal. Provizioanele au rolul de a păstra intangibilă valoarea de intrare ale activelor şi datoriilor. Malo. la rândul lor. De aceea. A.C. A. V. Totodată. România . Perochon. Acestea. Ristea.I. Палий. Ţurcanu. M. Luând în consideraţie importanţa domeniului dat. provizioanele în contabilitatea autohtonă nu sunt reglementate de nici un standard naţional de contabilitate (S. J. Bajerean ş. Rusia: В. pierderi unice. provoacă unele cheltuieli (consumuri). Horomnea. Грибков. Bucur. Un instrument important al economiei de piaţă este contabilitatea. N. datorii şi active contingente”. de fapt. Feleaga. Problemele evidenţei rezervelor şi a provizioanelor au fost examinate în lucrările teoretico-ştiinţifice şi practice ale economiştilor din Franţa: C. E. reprezintă profitul rămas la dispoziţia administraţiei întreprinderii după repartizarea dividendelor. iar rezervele sunt principalul element care contribuie la menţinerea capitalului. B. apare necesitatea cercetării mai profunde şi mai complexe a contabilităţii rezervelor şi a –3– . Morariu. Rezervele de capital. dar rezultatele investigaţiilor efectuate la o serie de întreprinderi autohtone au demonstrat că evaluarea ulterioară a activelor se efectuează numai în caz de necesitate. În lumea afacerilor o mare atenţie se acordă problemei evaluării. Unele dificultăţi la întreprinderi apar din cauza că evaluarea deseori se confundă cu reevaluarea. Minu şi Republica Moldova: V. Regulile de evidenţă ale acestora sunt ghidate de principiul prudenţei şi concepţia financiară de menţinere a capitalului. iar rezultatele evaluării nu sunt înregistrate în contabilitate. А. care permit ca informaţiile furnizate să satisfacă necesităţile diverselor categorii de utilizatori. întreprinderile autohtone ar trebui să aplice acele metode şi reguli contabile. În relaţiile de piaţă apar un şir de riscuri şi incertitudini. adică la cererea băncilor comerciale sau a investitorilor străini. N. Atât rezervele cât şi provizioanele sunt elementele prin intermediul cărora se înregistrează diferenţele din evaluarea activelor şi pasivelor.). datele căreia servesc drept bază la luarea deciziilor economice. În cadrul internaţional provizioanele sunt reglementate de IAS 36 „Deprecierea activelor” şi IAS 37 „Provizioane. iar pentru evitarea lor în contabilitate este necesară constituirea unor instrumente de prevenire a lor cum ar fi rezervele şi provizioanele.N.

A. selectarea. textul lucrării nu va conţine denumirile în cauză. Pentru realizarea acestui scop au fost propuse următoarele sarcini: ⇒ examinarea actelor legislative şi normative care reglementează contabilizarea rezervelor şi a provizioanelor.C.metoda dialectică cu următoarele componente: analiza. IAS şi standardele internaţionale de evaluare. –4– . Realizarea acestor sarcini v-a permite înlăturarea golurilor în contabilitatea rezervelor şi a provizioanelor conform celor mai bune practici internaţionale. „Stejaur”. proceselor . Investigaţiile efectuate în teză au avut la bază metoda universală de cunoaştere a materiei. ⇒ analiza divergenţelor şi convergenţelor dintre contabilitatea rezervelor şi a provizioanelor în sistemele contabile anglo – saxon. S. ⇒ determinarea momentului de recunoaştere şi evaluare a rezervelor şi provizioanelor. S. S.provizioanelor în condiţiile de dezvoltare economică a Republicii Moldova. inducţia. compararea. „Eximbank”. „Ionel”. ⇒ reexaminarea modului de contabilizare a diferenţelor din evaluarea ulterioară a activelor şi elaborarea propunerilor aferente perfecţionării destinaţiei de utilizare şi funcţiei contului de provizioane pentru cheltuieli şi plăţi preliminate. ⇒ investigarea necesităţii de constituire a unui nou tip de rezerve pentru acţiuni de tezaur. francez. Scopul tezei constă în perfecţionarea contabilităţii rezervelor şi investigarea posibilităţilor de aplicare în contabilitatea autohtonă a cerinţelor IAS 36 „Deprecierea activelor” şi IAS 37 „Provizioane. precum şi metodele specifice disciplinei economice – observaţia. ceea ce s-a efectuat în lucrarea prezentă. datorii şi active contingente” în contextul actelor legislative şi normative din Republica Moldova.A. „Fidesco”.A. În scopul neadmiterii divulgării secretului comercial. S. gruparea. ⇒ examinarea modului de prezentare a provizioanelor în anexele bilanţului contabil şi elaborarea propunerilor aferente perfecţionării acestora. fenomenelor. sinteza. „Barza albă”.A. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei. deducţia. raţionamentul etc. unele companii de asigurare şi asociaţii de economii şi împrumuturi. ⇒ studierea destinaţiei conturilor de rezerve şi precizarea unor înregistrări contabile privind rezervele de capital şi cele de ajustare. Obiectul de cercetare îl constituie următoarele întreprinderi şi asociaţii: S.

N. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute o constituie: ⇒ concretizarea momentului constituirii rezervelor şi a provizioanelor. ⇒ argumentarea direcţiilor de perfecţionare a contabilizării operaţiunilor privind constituirea şi utilizarea provizioanelor şi rezervelor în conformitate cu cerinţele IAS. –5– .N.. ⇒ propunerea de a constitui rezerve pentru acţiuni de tezaur. ⇒ precizarea clasificării rezervelor. provizioanelor pentru depreciere şi a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (consumuri). IAS 36 „ Deprecierea activelor”. ⇒ argumentarea bazei teoretico-conceptuale ale rezervelor şi provizioanelor. ⇒ identificarea unor noi tehnici de delimitare a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (consumuri) de datoriile eventuale. Recomandările autorului pot fi incluse în prevederile S. ⇒ prezentarea destinaţiei conturilor de provizioane. Legea privind societăţile pe acţiuni. ⇒ argumentarea delimitării metodicii de contabilizare a diferenţelor din evaluare şi a celor din reevaluare. ⇒ fundamentarea necesităţii de constituire a provizioanelor pentru restructurare. şi utilizate în contabilitatea întreprinderilor autohtone.C. etc.Cercetarea problemelor legate de contabilizarea rezervelor şi a provizioanelor s-au efectuat în baza următoarelor acte legislative şi normative în vigoare: Legea contabilităţii. ⇒ recomandarea modelului perfecţionat de prezentare a provizioanelor în bilanţul contabil şi anexele lui. Planul de conturi contabil. IAS 37 „Provizioane. ⇒ elaborarea metodelor de contabilizare a provizioanelor pentru depreciere şi a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli. Regulamentul privind inventarierea. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constă în: ⇒ demonstrarea semnificaţiei teoretice a principiului prudenţei şi a concepţiei financiare de menţinere a capitalului. ⇒ definirea rezervelor de ajustare şi a rezervelor pentru acţiuni de tezaur. ⇒ completarea criteriilor de recunoaştere a provizioanelor. standardele internaţionale de evaluare. Bazele conceptuale pentru pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare ale S. datorii şi active contingente”.C. ⇒ definirea provizioanelor generale.

modul de constituire a rezervelor şi a provizioanelor. vol. şi IAS 37 „Provizioane. Capitolul I . datorii şi active contingente”. argumentarea necesităţii constituirii noilor tipuri de rezerve. rezerve din reevaluare. testul „de la vârf la bază”. delimitării conţinutului rezervelor de capital. tema „Problematica evaluării activelor în contabilitatea naţională”.24 septembrie 2004. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate în domeniul contabilizării rezervelor şi a provizioanelor au fost prezentate la: Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători. cu indicarea destinaţiei fiecărui cont. anexe. rezerve de ajustare.Analiza experienţei internaţionale a contabilităţii provizioanelor şi posibilităţile introducerii lor în contabilitatea autohtonă relatează problemele constituirii şi a modului de utilizare a provizioanelor.Aprobarea rezultatelor tezei. adnotaţiile în limba română. legislativă şi normativă care reglementează aceste probleme. concluzii şi recomandări. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. Structura lucrării.este dedicat investigaţiilor contabilităţii rezervelor. bibliografie. tema „ Constatarea provizioanelor pentru deprecierea activelor pe termen lung”. Ea este expusă pe 142 pagini. tema „Unele aspecte ale provizioanelor privite prin prisma contabilităţii franceze”. III. Simpozionul Internaţional „Integrarea europeană şi competitivitatea economică”. trei capitole. ediţia a 2-a. I. sunt prezentate metodele moderne de contabilizare a provizioanelor pentru depreciere şi a celor pentru riscuri şi cheltuieli. cuvinte cheie. precum şi tratarea detaliată a procesului de desfăşurare a evaluării ulterioare a activelor şi pasivelor precum şi posibilităţile de recunoaştere a diferenţelor de valoare rezultate.I. vol. În mod comparativ s-a examinat contabilitatea provizioanelor în sistemul contabil francez şi anglosaxon la fel prevederile IAS 36 „Deprecierea activelor”. „Aspecte comparative ale contabilităţii provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de valoare”. analizează baza teoretică. I. vol. Capitolul II .Aspecte ale perfecţionării contabilităţii rezervelor . test de depreciere. rezerve pentru acţiuni de tezaur. Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători. Teza include: introducere. actualizarea. 29 –30 aprilie 2004. ediţia a 3-a. 19 anexe şi 135 de surse bibliografice. De asemenea. testul „de la bază la vârf”. Capitolul III . Se examinează dificultăţile contabilizării rezervelor din reevaluare. include modalitatea de calculare a mărimii lor. 23. provizioane –6– . Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători. provizioane generale. Cuvinte-cheie: rezerve de capital.Fundamente teoretice ale rezervelor şi provizioanelor concretizează momentul. vol. 14-16 aprilie 2006. 21-22 aprilie 2005. engleză şi rusă. 25 tabele. ediţia a 4-a. provizioane pentru depreciere. 16 figuri.

Evaluarea ulterioară a activelor pe termen lung reieşind din cerinţele IAS 16 „Imobilizări corporale”. • prezentul –valoarea curentă . Activele reprezintă categoria care necesită cel mai frecvent să fie evaluate. provizioane pentru returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute cu garanţie. de fapt. valoarea actualizată (la alegere). 1. Activele. În baza principiului prudenţei autorul a realizat următoarele constatări (fig. provizioane pentru consumuri neuniforme etc. stabilirea momentului pentru înregistrare în bilanţ a valorii bunului şi anume: • trecutul – valoarea de intrare. datoriile şi capitalul propriu reprezintă elementele legate de evaluarea patrimoniului întreprinderii.una dintre următoarele: valoarea curentă. În teză s-a demonstrat că principiul prudenţei reprezintă suportul teoretico-conceptual al provizioanelor. Prima metodă are drept bază de evaluare valoarea de intrare. Principalele teze privind contabilizarea rezervelor şi a provizioanelor au fost materializate în 8 lucrări cu un volum total de 3. II. metoda alternativă admisibilă . Alegerea bazei de evaluare presupune. Schema evaluării ulterioare a activelor pe termen lung Din figură se observă că apariţia rezervelor şi a provizioanelor este strâns legată de evaluarea ulterioară a activelor. Fiecare din aceste două metode se deosebesc prin baza de evaluare aleasă.4 coli de autor. Publicaţii. Evaluarea reprezintă una din cele mai actuale probleme ale contabilităţii. provizioane pentru restructurare. IAS 38 „Active necorporale” şi IAS 36 „Deprecierea activelor” se realizează prin două metode (fig. 2): –7– . ): Figura 1.pentru garanţii acordate clienţilor. TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCRĂRII Capitolul I „Fundamente teoretice ale rezervelor şi provizioanelor”. provizioane reglementate. • viitorul – valoarea actualizată.

25 „Contabilitatea investiţiilor”. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. Schema evaluării ulterioare ale elementelor patrimoniale Aşadar.C. În rezultatul generalizării definiţiilor existente ale provizioanelor din diverse surse bibliografice. încă.Figura 2. S. S. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. autorul a propus următorul conţinut al acestora: provizioanele reprezintă nişte eventualităţi recunoscute în scopul constatării diminuării elementelor de activ (provizioane pentru depreciere) sau a posibililor creşteri ale datoriilor eventuale (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli). standardele referitoare la constatarea. iar diferenţele de valoare rezultate din evaluarea cheltuielilor (consumurilor) şi datoriilor eventuale (contingente) .N.prin intermediul provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.N.C. În lucrare s-a demonstrat că diferenţele rezultate din evaluarea ulterioară a activelor şi veniturilor trebuie contabilizate prin intermediul provizioanelor pentru depreciere. este necesar ca Ministerul finanţelor să elaboreze şi să aprobe –8– .N.C. evaluarea şi contabilizarea provizioanelor. principiul prudenţei condiţionează regulile de aplicare a primei metodei de evaluare ulterioară pentru activele pe termen lung adică cea recomandată de S. Deoarece actele normative din Republica Moldova nu conţin.

sunt prevăzute două concepţii de menţinere a capitalului. deoarece în cazul concepţiei de menţinere fizică a capitalului se impune condiţia ca baza de evaluare pentru toate elementele patrimoniale să fie valoarea curentă. Selectarea uneia din aceste două concepţii se efectuează în funcţie de nevoile utilizatorilor şi baza de evaluare aleasă. sumele rezultate din creşterea preţurilor sunt considerate ca corecţii de menţinere a capitalului numai pentru bunurile utilizate în activitatea economică.specific provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (consumuri). spre exemplu S. La selectarea metodei date elementul decisiv se bazează pe prima caracteristică.N. În teză este propusă structura rezervelor care nu diferă mult de componenţa rezervelor prezentată în compartimentul 3 din bilanţul contabil a agenţilor economici din Republica Moldova (fig. Analiza comparativă a denumirii. datorii şi active contingente” . Caracteristicile acestei concepţii sunt următoarele: inexistenţa restricţiilor în privinţa stabilirii bazei de evaluare. În urma acestei analize.N. structurii şi destinaţiei rezervelor în diferite ţări a demonstrat faptul că cele de orientare anglo-saxonă numesc rezervele ca profituri reţinute la dispoziţia întreprinderii. Rezervele din reevaluare funcţionează sub denumirea de „diferenţe din evaluare”. Investigaţiile efectuate au demonstrat că suportul teoretic al rezervelor este concepţia de menţinere a capitalului.A. Valoarea curentă se utilizează numai în ţările cu un nivel de dezvoltare economic înalt. în baza IAS 36 „Deprecierea activelor” care prevede reglementarea provizioanelor pentru depreciere şi IAS 37 “Provizioane. –9– .C. iar pentru bunurile vândute diferenţele respective sunt înregistrate ca venituri. rezervele de capital sunt categoria de rezerve existente în contabilitatea autohtonă.S. fizică (capacitatea operaţională). considerăm că în contabilitatea autohtonă este binevenită noţiunea de „rezerve”. iar rezervele de ajustare este o categorie nouă. Pentru contabilitatea autohtonă este specifică concepţia financiară de menţinere a capitalului nominal investit. contabilizarea diferenţelor dintre valoarea venală şi cea de bilanţ se efectuează prin intermediul rezervelor din reevaluare.C. 3): După cum se observă din figură. În Bazele Conceptuale pentru pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare ale S. în timp ce ţările europene utilizează pe larg termenul de „rezerve”. şi anume: financiară (capitalul nominal investit).U.

Din conţinutul fiecărei categorii de rezerve se observă că rezervele de capital au rolul de intermediar între capitalul statutar şi profitul întreprinderii. În privinţa rezervelor stabilite de legislaţie una din obiective a reprezentat definitivarea cotei rezervelor care deviază în diferite acte legislative ale Republicii Moldova. În Codul civil atât pentru S. Rezervele din reevaluarea activelor pe termen lung reprezintă diferenţele din reevaluarea activelor materiale ca urmare a modificării valorii venale ale activelor similare pe piaţă sau a valorii de utilitate. 1134 – XIII din 02.Figura 3. 97 . Capitolul 2 „Aspecte ale perfecţionării contabilităţii rezervelor”. Totodată. Rezervele pentru acţiuni de tezaur au rolul de a menţine capitalul în situaţiile când investitorul doreşte unele modificări în structura şi destinaţia acţiunilor întreprinderii. dacă să ţinem cont de criteriul puterii legislative. Mărimea rezervelor statutare este utilizată pentru susţinerea şi diversificarea activităţii economice . în timp ce rezervele de ajustare au rolul de a menţine intangibil capitalul. 04.R. În categoria altor rezerve sunt incluse mijloacele financiare păstrate cu scopul de a acoperi eventualele pierderi ale întreprinderii precum şi o serie de alte evenimente economice care nu au fost incluse în celelalte tipuri de rezerve.cota de 15 %. în timp ce în Legea privind societăţile pe acţiuni nr. cât şi pentru S. Structura generală a rezervelor Rezervele legale sunt considerate ca rezerve de capital obligatorii şi constituie principala sursă de finanţare a creditorilor externi în caz de insolvabilitate sau lichidare a întreprinderii. suma rezervelor legale la întreprinderile autohtone nu este utilizată din cauza – 10 – . Prin urmare.A. Rezervele statutare se constituie pe seama profitului şi reprezintă resursele financiare rămase la dispoziţia administraţiei întreprinderii după repartizarea dividendelor. atunci prioritate se acordă Codului civil. este preconizează cota de 10 %.L.

Considerăm că cota de 15 % este prea înaltă din cauza că rezervele respective sunt utilizate numai în cazuri excepţionale. profitul se repartizează în funcţie de decizia Adunării generale a acţionarilor. Dacă în momentul determinării profitului net al perioadei de gestiune există decizia de repartizare. Analiza comparativă a specificului contabilităţii rezervelor în sistemele contabile francez. Resursele existente în contul rezervelor prevăzute de statut trebuie să fie repartizate în funcţie de hotărârea Consiliului de administraţie şi să fie utilizat în activitatea economică în baza menţiunilor din statutul întreprinderii. chiar în diferite surse elaborate de către Ministerul finanţelor. Considerăm că rezervelor stabilite de legislaţie nu pot servi o sursă viabilă de majorare a capitalului statutar. 16 „Contabilitatea activelor – 11 – . în caz contrar se utilizează profitul nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi.96 privind reevaluarea legală. spre deosebire de celelalte tipuri de rezerve. a fost permisă utilizarea acestui tip de rezervă pentru majorarea capitalului statutar. Contabilitatea rezervelor din reevaluare.01. atunci se poate de folosit profitul anului de gestiune ca sursă de constituire a rezervelor de capital. În privinţa sursei de constituire a rezervelor s-a analizat la fel baza legală existentă în Republica Moldova. anglo-saxon şi legislaţia autohtonă a demonstrat faptul că plata dividendelor pe seama rezervelor de capital nu poate fi efectuată pe motiv că rezervele de capital reprezintă partea de profit care revine întreprinderii. conform Hotărârii nr. plăţii dobânzii sau altor cheltuieli aferente obligaţiunilor plasate de întreprindere. Analiza comparativă a funcţiei conturilor 322 „Rezerve prevăzute de statut” şi 323 „Alte rezerve” a demonstrat faptul că atât din punct de vedere al modului de constituire cât şi al utilizării rezervelor aceste conturi sunt identice. Conform Codului civil rezervele se folosesc pentru acoperirea pierderilor şi majorarea capitalului statutar. O altă problemă reprezintă destinaţia rezervelor legale.C. Conform cerinţelor Codului Civil şi ale Legii privind societăţile pe acţiuni.N. însă cercetările efectuate au dat dovadă de existenţa unor controverse în privinţa denumirii acestora.interdicţiei Inspectoratului Fiscal. dar nu acţionarilor. şi de aceea nu este avantajos pentru întreprindere să conserveze pe termen lung sume mari de profit. este mult mai favorabilă. În S. cu excepţia anului 1996 unde. Suma din contul acestor rezerve trebuie utilizată în cazuri excepţionale sau la lichidare. În acest caz apare întrebarea: de ce sunt necesare două conturi dacă destinaţia lor este identică? În teză pe baza unui exemplu concret s-au propus soluţii la problemele în cauză. 330 al Guvernului din 16. iar în legea privind societăţile pe acţiuni din Republica Moldova se prevede ca rezervele să fie destinate pentru acoperirea pierderilor în cazul insuficienţei de profit.

în caz contrar diminuarea trebuie recunoscută ca o cheltuială. deoarece sensul lor este acelaşi. . Compensarea diferenţelor din evaluare cu cele din reevaluare nu se permite. nu diferenţiază contabilizarea diferenţelor ca urmare a creşterii valorii venale faţă de valoarea de intrare şi. Problematică este şi contabilizarea creşterilor sau descreşterilor de valoare ale activelor pe termen lung care au fost supuse în perioadele precedente deprecierii. Această contradicţie dintre noţiuni nu poate fi considerată ca o eroare. dacă valoarea venală este mai mare ca valoarea de bilanţ. în timp ce diferenţele din reevaluare se contabilizează pe seama rezervelor din reevaluarea activelor. atunci suma respectivă se înregistrează ca venit. în timp ce IAS 36 “Deprecierea activelor” preconizează că orice creştere a valorii contabile a unui activ peste valoarea de intrare minus amortizarea se consideră ca reevaluare numai dacă activul respectiv nu a suferit o reducere de valoare în perioadele precedente.N. iar anterior activul a înregistrat o descreştere recunoscută ca cheltuială.N. 1134 – XIII din 02. Cât priveşte contabilizarea acestor rezerve. Aceste rezerve au rolul de a acoperi pierderile rezultate din răscumpărarea acţiunilor proprii şi totodată contribuie la menţinerea capitalului.ca „ rezerve din reevaluare”. rezultă faptul că diferenţele din evaluare sunt înregistrate prin intermediul provizioanelor pentru depreciere. În Republica Moldova. diminuarea valorii de bilanţ ca rezultat al reevaluării se contabilizează prin debitarea contului 341 „Rezerve din reevaluarea activelor pe termen lung”” în măsura în care scăderea valorii nu depăşeşte valoarea înregistrărilor anterioare ca surplus din reevaluare. 04. acest tip de acţiuni se numesc „acţiuni de tezaur”. iar în Bazele conceptuale pentru pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare ale S. Propunem ca aceste deferenţe de valoare care se referă la unu şi acelaşi activ să fie contabilizate astfel: în cazul reevaluării.C. În lucrare este argumentată necesitatea aplicării rezervelor pentru acţiuni de tezaur. S.materiale pe termen lung” ele sunt denumite ca „diferenţe din reevaluarea activelor”. potrivit Legii nr. totodată divergenţa respectivă este depistată şi în IAS. invers. 97 privind societăţile pe acţiuni. Din cele menţionate anterior. şi se bazează pe ideea că în prezent nu există un cont aparte unde să fie înregistrată diferenţa dintre valoarea nominală şi cea de piaţă a acţiunilor proprii răscumpărate.C. Contabilitatea rezervelor pentru acţiuni de tezaur presupune investigarea următoarelor operaţiuni economice: – 12 – . susţinem părerea ca rezultatele reevaluării să fie contabilizate în contul 341 cu denumirea de „Rezerve din reevaluarea activelor pe termen lung” care ţine de categoria rezervelor de ajustare.

răscumpărarea acţiunilor de tezaur. 242 „Conturi curente în valută naţională”. spre deosebire de rezervele de reevaluare. introducerea acestui cont are ca scop aplicarea în metodologia contabilităţii autohtone a elementelor ce ţin de circulaţia titlurilor de valoare în contextul cerinţelor IAS. ⇒ casarea diferenţei dintre valoarea de răscumpărare şi valoarea de revânzare pe seama rezervei create anterior: Dt. 324 „Rezerve pentru acţiuni de tezaur”. Contabilitatea engleză utilizează pe larg acest tip de rezerve şi totodată S. Capitolul III „Analiza experienţei internaţionale a contabilităţii provizioanelor şi posibilităţile introducerii lor în contabilitatea autohtonă”. Ct. 16 „Capital social – Instrumente proprii de capital reachiziţionate” prevede constituirea rezervelor pentru acţiuni răscumpărate. În primul capitol al tezei a fost argumentată necesitatea aplicării provizioanelor şi tipurile acestora. vânzarea acţiunilor proprii reachiziţionate. Ct. subcontul 3141 „Acţiuni simple de tezaur”. Deşi este inspirat din contabilitatea engleză. Ct. 314 „Capital retras”. iar sursa de constituire. 242 „Conturi curente în valută naţională”. Modul de recunoaştere şi contabilizare a diferenţelor de valoare. şi anume: – 13 – . este profitul ca şi în cazul rezervelor de capital. ⇒ reachiziţionarea acţiunilor: Dt. Concomitent. 314 „Capital retras”. ca urmare a evaluării ulterioare ale activelor pe termen lung. 332 „Profitul nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”. În lucrare se propune evidenţa rezervelor pentru acţiuni de tezaur la un cont separat 324 numit „Rezerve pentru acţiuni de tezaur” care să funcţioneze astfel: ⇒ constituirea rezervei: Dt. anularea acţiunilor emise şi răscumpărate. poate fi efectuat prin două variante. Analizând aceste formule contabile putem concluziona că rezervele pentru acţiuni de tezaur sunt din categoria rezervelor de ajustare. subcontul 3141 „Acţiuni simple de tezaur”. 314 „Capital retras”. ⇒ vânzarea acţiunilor proprii răscumpărate: Dt. sunt propuse conturile respective pentru evidenţa provizioanelor pentru depreciere şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (consumuri). Ct. 324 „ Rezerve pentru acţiuni de tezaur ” .C. subcontul 3141 „Acţiuni simple de tezaur”.I.

Tabără. ⇒ 1513 „Provizioane pentru deprecierea activelor financiare”. referitor la diferenţa între uzură (amortizare) şi provizioane pentru depreciere. Rezultatele investigaţiilor au demonstrat necesitatea introducerii în planul de conturi contabile a contului sintetic 151 „Provizioane pentru deprecierea activelor pe termen lung” cu următoarele subconturi: ⇒ 1511 „Provizioane pentru deprecierea activelor nemateriale”. Conturile de evidenţă a provizioanelor pentru depreciere sunt conturi de dedublare a activului. Unii autori sunt de părerea că provizioanele sunt aplicate pentru a compensa minusul de valoare al activelor neamortizabile.1 Cu alte cuvinte pierderile precizate sunt decontate pe seama uzurii (amortizării). Prima variantă este mai simplă. adică ele depind de evenimentele viitoare”. Contabilitatea generală. – 14 – . menţinerea valorii de intrare ale activelor bilanţului contabil.varianta I – casarea diferenţei dintre valoarea de intrare şi valoarea venală direct pe seama cheltuielilor perioadei. Traducere de N. 1995. De exemplu. în timp ce provizioanele 1 Colasse. În lucrare este prezentată modalitatea de contabilizare a operaţiunilor economice prin intermediul contului propus. însă nu se păstrează valoarea de intrare şi în caz dacă preţul se modifică din nou întreprinderea nu va dispune de o bază de comparare. profesorul francez Bernard Colasse relatează: „Ceea ce. Cu alte cuvinte aceste conturi sunt dependente de conturile care le determină apariţia. varianta II – înregistrarea diferenţei dintre valoarea de intrare şi valoarea venală prin intermediul conturilor de provizioane pentru depreciere. În credit se va reflecta diferenţele în minus rezultate din evaluarea activelor. Cea de a doua metodă este mai eficientă din punct de vedere al posibilităţii comparării informaţiei economice în diferite perioade de gestiune şi. B. Iaşi: Editura Moldova. deosebeşte provizioanele pentru depreciere de amortizări este caracterul aleatoriu al pierderilor care trebuie acoperite. 431 p. în definitiv. iar în debit sumele rezultate din anularea deprecierii (scoaterii din funcţiune). de aceea conturile de reflectare a provizioanelor pentru depreciere funcţionează ca conturi rectificative. ⇒ 1512 „Provizioane pentru deprecierea activelor materiale”. totodată nu se respectă principiul prudenţei. Ele nu pot fi aplicate fără cunoaşterea exactă a informaţiei din contul de activ supus deprecierii. Scopul utilizării conturilor în cauză constă în: confirmarea faptului că suma care trebuie reflectată în contul rectificativ poate fi estimată.

Multe întreprinderi constituie provizioane pentru concedii de odihnă şi datorită specificului sezonier al unor sectoare ale economiei naţionale o parte de întreprinderi constituie provizioane pentru acoperirea consumurilor legate de reparaţia mijloacelor fixe.N. totuşi susţinem părerea. atunci activele pe termen lung în rapoartele financiare trebuie înregistrate la valoarea de intrare diminuată cu uzura (amortizarea) acumulată. Dacă ţinem cont de cerinţele S. în timp ce IAS prevede reflectarea pe lângă uzură şi pierderile din depreciere care nu sunt altceva decât provizioanele pentru depreciere.C. că în contabilitatea autohtonă la – 15 – . Pentru argumentarea afirmaţiilor indicate mai sus în teză a fost realizată o analiză comparativă dintre S.N.reflectă pierderile posibile şi /sau existente însă ca urmare a influenţei anumitor factori ce pot reveni la starea iniţială. în timp ce provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli corespund noţiunii de datorii pe care evenimentele survenite sau în curs de desfăşurare le fac probabile. În teză este propusă metodica de contabilizare a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (consumuri). 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung ” nu se prevede provizioanele pentru depreciere. în IAS 37 „Provizioane. un element de active materiale trebuie înregistrat la cost diminuat cu amortizarea cumulată aferentă şi orice pierdere cumulată din depreciere.N. în S. IAS 16 „Imobilizări corporale ” (punctul 28) Ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. recomandând metoda alternativă admisibilă care are ca bază de evaluare .. Provizioanele pentru depreciere corespund noţiunii de pierderi de valoare ale activelor pe termen lung.N. Referitor la evaluarea ulterioară a activelor pe termen lung conform metodei recomandată de standard există următoarele menţiuni: S. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung ” (punctul 29) Activul trebuie să fie contabilizat la valoarea de intrare diminuată cu uzura calculată. s-a examinat destinaţia contului 538 „Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate” şi considerăm necesară modificarea acestuia.C. datorii şi active contingente” se indică că „nu vor fi recunoscute provizioanele pentru pierderile viitoare din exploatare”.valoarea venală.C. Deşi.C. Prin urmare. şi IAS.

În categoria acestor provizioane se include datoriile estimate stabilite pe baza unor calcule actuareale. În contul 538 „Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate” se ţine evidenţa şi a provizioanelor pentru mărfurile vândute cu garanţie şi provizioanele pentru returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute. iar contabilitatea autohtonă le include în componenţa datoriilor eventuale ale întreprinderii faţă de salariaţii săi. Dreptul de a recunoaşte provizioane pentru restructurare apare în momentul elaborării de către conducerea întreprinderii a unui program de activitate care are ca scop modificarea în mod semnificativ a obiectului de activitate a activităţii economice sau a modului de desfăşurare. ca urmare. şi totodată nu corespunde definiţiei dată de IAS 37 „Provizioane. Obligaţia implicită de restructurare – 16 – . De aceea am considerat că este necesar de a fi constituit şi de întreprinderile autohtone. modificării în structura managementului. reorganizării fundamentale. datorii şi active contingente” şi considerăm că ele pot fi contabilizate în cadrul acestui cont. amenzi. s-a propus un subcont al contului 538 „Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (consumuri)” denumit „Provizioane pentru consumuri neuniforme” În teză s-a demonstrat faptul că sursa de plată a concediilor de odihnă ale personalului din secţia de producţie constituie consumurile. Constituirea acestor provizioane corespunde indicaţiilor IAS 37 „Provizioane. închiderea sediilor dintr-o ţară. Potrivit IAS 19 “Beneficiile angajaţilor” salariul calculat pe timpul concediilor de odihnă sunt incluse în categoria beneficiilor pe termen scurt. în cazul concediilor probabilitatea de plată a lor este de 100 % deoarece toţi salariaţii solicită aceste plăţi. Considerăm că datoriile respective pot fi prognozate cu o precizie destul de înaltă şi. penalităţi. datorii şi active contingente” unde datoriile au un caracter eventual din cauza existenţei probabilităţii de producere sau nu în perioadele următoare a unui fenomen care să genereze o ieşire de resurse. Ele se constituie în rezultatul modificării structurii întreprinderii ca urmare a: vânzării sau încetării activităţii unei părţi a afacerii. regiune sau localitate. despăgubiri şi alte datorii întrebuinţate reprezintă un nou subcont propus din practica contabilă internaţională unde s-a observat că apare foarte frecvent. nu este necesar de inclus în categoria provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli. dar nu provizioanele aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate. Provizioanele pentru restructurare sunt o componentă prevăzută în aplicaţiile IAS 37 „Provizioane. Salariul referitor la concediul de odihnă poate fi uşor calculat fără estimările de vigoare. În acest sens. datorii şi active contingente” şi care lipsesc în Republica Moldova. Provizioanele pentru litigii.momentul actual pot fi constituite aceste genuri de provizioane. Prin urmare.

Informaţia detaliată cu privire la provizioane pentru depreciere aferentă fiecărui activ în parte se va indica în anexa nr. ⇒ 5385 „Provizioane pentru consumuri neuniforme”. În teză. Trebuie de recunoscut că această formă nu conţine toată informaţia prevăzută de standardele respective. Raportul financiar reprezintă principalul element informaţional în care se oglindeşte întregul flux a operaţiunilor economice din cursul unei perioade de gestiune. datorii şi active contingente”. 4 a Bilanţului contabil întitulată „Existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung” în coloanele 5. După cum se observă aceasta nu este în contradicţie cu cerinţele IAS 37 „Provizioane. 6 „Corectarea valorii”. la fel. Provizioanele reprezintă o parte din acest întreg a informaţiei care trebuie incluse în bilanţul contabil. amenzi şi penalităţi”. Îmbinarea de cuvinte „plăţi preliminate” se referă la datoriile eventuale pe care întreprinderea trebuie să le achite în cazul producerii riscului. 1). Autorul propune ca contul 538 să fie numit „Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (consumuri)” cu următoarele subconturi: ⇒ 5381 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor”. ⇒ 5382 „Provizioane pentru returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute ”. deoarece ea are un caracter general şi reflectă doar suma totală a fiecărui tip de provizion. La calcularea mărimii provizioanelor pentru restructurare se includ doar consumurile legate nemijlocit de procesul de restructurare care întrunesc cumulativ cele două condiţii prevăzute de standard şi anume: • cheltuielile sunt rezultatul direct al activităţii de restructurare. dar totuşi suntem de părerea că noţiunea de risc exprimă mai clar esenţa acestor noţiuni. ⇒ 5384 „Provizioane pentru restructurare”. ⇒ 5383 „Provizioane pentru eventualele litigii.se consideră legală în cazul când întreprinderea: dispune de un plan concret şi oficial de restructurare sau a indus aşteptări valide în rândul celor afectaţi prin anunţarea lor şi începerea implimentării planului în practică. – 17 – . • nu sunt generate de desfăşurarea continuă a activităţii. este analizată şi esenţa denumirii contului 538 „Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate. Pentru prezentarea provizioanelor în rapoartele financiare se propune un compartiment separat ca anexă la bilanţul contabil conform următorului model ( tab.

consumuri neuniforme Total 3 Suma parţială a provizionului anulat 2 Diminuări(Venituri) Suma totală a proviz.Tabelul 1 Notă informativă privind situaţia şi mişcarea provizioanelor 4 5 6= 4+5 7 8 9= 7+8 Sold la sfârşitul perioadei 010 Total Provizioane pentru deprecierea: .restructurări . anulat 1 Majorări(Cheltuieli) Total Codul rd.contracte oneroase . Ajustări (+.activelor materiale . Concepţia de menţinere a capitalului nominal investit este suportul teoretic al rezervelor. În contabilitatea autohtonă de rând cu rezervele de capital se propune şi rezervele de ajustare care sunt de două tipuri: rezerve – 18 – . Rezervele de capital reflectă resursele financiare rămase la dispoziţia întreprinderii după repartizarea dividendelor în funcţie de hotărârea Consiliului de administraţie.activelor financiare Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: .activelor nemateriale .-) Suma noului provizion Suma reluată a provizionului existent Tipul provizioanelor Sold la începutul perioadei (lei) 10 = 3+6-9 011 012 013 020 021 022 030 SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE Rezervele şi provizioanele reprezintă una din măsurile de precauţie realizate de administraţia întreprinderii în vederea asigurării prezentării unor date reale în rapoartele financiare.

În condiţiile economiei de piaţă un rol important în acoperirea pierderilor condiţionate de riscurile şi incertitudinile. pe când ţările membre ale Uniunii Europene practică pe larg aceste elemente. Ele au rolul de a păstra valoarea de intrare ale elementelor patrimoniale. iar în bilanţul contabil sunt incluse în componenţa datoriilor pe termen scurt .din reevaluarea activelor pe termen lung şi rezerve pentru acţiuni de tezaur Rezervele de capital sunt conturi de pasiv constituite pe seama profitului întreprinderii. Canada) acordă mai puţină atenţie rezervelor şi provizioanelor. cu toate că aceasta este prevăzută de IAS. Pentru evidenţa rezervelor şi provizioanelor în contabilitatea autohtonă este necesar ca Ministerul Finanţelor să elaboreze şi să aprobe S. iar noţiunea de „provizioane” abia a început să fie introdusă.U. Analiza experienţei unor ţări cu economie dezvoltată denotă că unele din ele (S. Astfel rezervele au rolul de a menţine capitalul. specifice în baza IAS şi de deschis în Planul de conturi contabile noi conturi sau de efectuat modificări şi completări în conturile existente. 2. este necesar de a aplica în contabilitatea autohtonă rezervele şi provizioanele aferente. în timp de rezervele de ajustare sunt conturi rectificative şi se constituie pe seama diferenţelor de valoare rezultate din reevaluarea activelor sau a profitului rezervat pentru diferenţele de valoare ca urmare a răscumpărării acţiunilor proprii. precum şi reflectarea uniformă a consumurilor revine rezervelor şi provizioanelor. Conturile de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli oglindesc diferenţele în plus din evaluarea datoriilor şi cheltuielilor (consumurilor) eventuale şi sunt conturi de pasiv.C. Conturile de provizioane pentru depreciere reflectă diferenţele în minus rezultate din evaluarea ulterioară ale activelor şi veniturilor şi funcţionează ca conturi rectificative amplasate în activul bilanţului contabil pe lângă contul de bază. În sistemul contabil din Republica Moldova se cunoaşte mai mult noţiunea de „rezerve”. Recunoaşterea provizioanelor se efectuează pe parcursul etapelor premergătoare de întocmire ale rapoartelor financiare. Principiul prudenţei condiţionează constituirea a două tipuri de provizioane: pentru depreciere şi pentru riscuri şi cheltuieli.N.A.. – 19 – . Considerăm că deoarece Republica Moldova are relaţii economice mai strânse cu ţările europene. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Investigaţiile efectuate în domeniul contabilităţii rezervelor şi provizioanelor au generat următoarele concluzii: 1. în timp ce provizioanele se referă la active şi datorii.

au fost formulate următoarele recomandări: 1. Suportul teoretico conceptual al rezervelor este concepţia financiară de menţinere a capitalului. S-a argumentat necesitatea constituirii la întreprinderile autohtone a provizioanelor pentru depreciere şi a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (consumuri). Provizioanele pentru depreciere – 20 – . ca „rezerve care asigură menţinerea capitalului la nivelul prestabilit”. Rezervele de capital cuprinde tipurile de rezerve existente în contabilitatea autohtonă. Rezervele de ajustare este o noţiune nouă în contabilitatea autohtonă. Din aceste considerente. 4.în „Acţiuni privilegiate de tezaur”. În plus. în timp ce în componenţa celora din urmă se propune includerea rezervelor de tezaur şi rezervele din reevaluarea activelor pe termen lung. Rezervele pentru acţiuni de tezaur sunt caracteristice numai pentru societăţile pe acţiuni. însă pentru contabilizarea acestora în sistemul actual de contabilitate conturile necesare sunt. datorii şi active contingente” care nu sunt aplicate în Republica Moldova. Conturile privind rezervele de ajustare spre deosebire de rezervele de capital funcţionează după regulile conturilor rectificative.3. Utilizatorii de informaţie au nevoie de date financiare exacte şi depline. ceea ce rezultă din definirea în Bazele conceptuale pentru pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare ale S. în timp ce a provizioanelor este principiul prudenţei. Considerăm mai corectă denumirea acestui cont – „Rezerve din reevaluarea activelor pe termen lung”.C. Rezervele din reevaluare în prezent sunt contabilizate în contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. de aceea este necesar de aplicat contul 151„Provizioane pentru deprecierea activelor pe termen lung” cu subconturile respective pe tipuri de active pe termen lung. iar pentru evidenţa acestui tip de rezerve este necesar de efectuat unele modificări în subconturile contului 314 „Capital retras” şi anume: denumirea subcontului 3141 „Acţiuni simple răscumpărate” să fie schimbată în „Acţiuni simple de tezaur” şi a subcontului 3142 „Acţiuni privilegiate răscumpărate” . 3. În contabilitatea autohtonă nu există un cont separat în care să fie înregistrate aceste diferenţe de valoare. Structura provizioanelor propusă este impusă şi de cerinţele IAS 36 „Deprecierea activelor” şi IAS 37 “Provizioane. se propune contul 324 „Rezerve pentru acţiuni de tezaur”. dar funcţionează sub denumiri care trebuie precizate. inclusiv şi în privinţa rezervelor şi provizioanelor. Este binevenită divizarea rezervelor în rezerve de capital şi rezerve de ajustare. 2.N. Provizioanele pentru deprecierea activelor pe termen lung exprimă diferenţele care diminuează valoarea de intrare ca urmare a evaluării ulterioare a activelor.

Examinarea aplicării contului existent 538 „Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate” la întreprinderile autohtone a demonstrat faptul că majoritatea din ele nu-l folosesc. este analogică celor din categoria provizioanelor pentru depreciere şi poate fi apreciată ca favorabilă cu excepţia denumirii care ar putea la fel modificată ca „Provizioane pentru creanţe dubioase” ca celelalte tipuri. în lucrare este elaborată şi recomandată metodica de înregistrare a operaţiunilor economice ce ţin de constituirea rezervelor şi provizioanelor . Funcţionarea contului 222 „Corecţii la creanţe dubioase”. Pentru întreprinderile care evaluează stocurile de mărfuri şi materiale pe baza valorii de intrare. Problematica se referă la condiţiile drastice impuse de legislaţia fiscală la recunoaşterea cheltuielilor utilizate la constituirea lui. Autorul a argumentat că în activitatea practică apar o serie de fenomene economice care generează riscuri şi incertitudini. 5385 „Provizioane pentru consumuri neuniforme”. Cu toate că sensul noţiunii nu contravine stipulărilor IAS 37 „Provizioane. Pentru informaţii mai detaliate referitor la provizioane se propune un compartiment al anexei la bilanţul contabil numit „Notă informativă privind – 21 – . 5. datorii şi active contingente”. poate din motivul că nu există recomandări de constituire a acestui tip de provizioane. se recomandă constituirea provizioanelor pentru depreciere. dar considerăm denumirea de „Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli(consumuri)” mai corectă. amenzi şi penalităţi”.ţin de categoria conturilor rectificative şi vor fi incluse în activul bilanţului contabil cu semnul minus. luând în considerare specificul fiecăruia din ele. 6. Esenţa denumirii contului 538 „Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate” denotă faptul că îmbinarea de cuvinte „plăţi preliminate” se referă la eventualele datorii pe care ar trebui să le achite întreprinderea în cazul producerii riscului presupus. 5382 „Provizioane pentru returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”. De aceea ar fi binevenit ca Ministerul finanţelor să accepte deducerea cheltuielilor prevăzute de regulile fiscale în mărime de 2 % din veniturile din vânzări. 5384 „Provizioane pentru restructurare”. 7. de aceea propunem ca contul 538 „Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli(consumuri)” să conţină următoarele subconturi: 5381 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor”. 8. şi pentru evidenţa acestora se propune contul 218 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor de mărfuri şi materiale” cu subconturile respective. 5383 „Provizioane pentru eventualele litigii. Reieşind din modificările propuse în privinţa conturilor şi subconturilor.

3. Revista ştiinţifico-didactică „Economica”. Revista ştiinţifico-didactică „Economica”. an XIV. A. ediţia a 4-a. 2 (iunie) (50)/2005. A. Implicaţiile principiului prudenţei asupra provizioanelor.a.25 c. Unele recomandări pot fi discutabile. (0. Problematica evaluării activelor în contabilitatea naţională. 366-367 p. Bîrcă. Aplicarea recomandărilor în cauză vor contribui la prezentarea unor date reale în rapoartele financiare. an XIII.24 septembrie 2004.00 c.. L. an XIV.). 6. A. 7. III. 5. sperăm însă că chiar încercările de a fi implementate în practică vor demonstra că metodica contabilităţii rezervelor şi a provizioanelor propusă este oportună în condiţiile economiei actuale ale Republicii Moldova.).situaţia şi mişcarea provizioanelor”. (0.20 c. Bîrcă.a. A. nr.I. 104-108 p.a.a. III. Aspecte comparative ale contabilităţii provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de valoare. 133-136 p. Aspecte comparative ale contabilităţii rezervelor pentru acţiuni proprii. 4. vol. 3 (septembrie) (55)/2006.I. vol. Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători. vol. ediţia a 2a. 314-318 p. Constatarea provizioanelor pentru deprecierea activelor pe termen lung. Bîrcă.I.).). Tratarea provizioanelor în Standardele Internaţionale de Contabilitate. Bîrcă. nr. LISTA PUBLICAŢIILOR LA TEMA TEZEI Bîrcă. 336-337 p. 23. (0. Bîrcă. Bîrcă. Analele Academiei de Studii Economice din Moldova. Grigoroi. 326-328 p. 14-16 aprilie 2006. (0. Simpozionul Internaţional „Integrarea europeană şi competitivitate economică”.). Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători. 2. Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători. (0.a. 59-62 p. A.). A. 8. nr. ediţia – 2004.). 93-96 p. 1 (martie) (53)/2006.30 c. (1. vol.). 29 –30 aprilie 2004.a.20 c. (0. Implicaţiile principiului prudenţei la determinarea rezultatului financiar. A.15 c.a. Bîrcă.30 c. Revista ştiinţifico-didactică „Economica”. A. 21-22 aprilie 2005. – 22 – .30 c.a. 1. ediţia a 3-a. Ţurcanu V. deoarece sunt argumentate doar din punct de vedere teoretic. Unele aspecte ale provizioanelor privite prin prisma contabilităţii franceze. (0.

standardele internaţionale de contabilitate. A fost propus un nou tip denumit „rezerve de ajustare” şi respectiv conturile rectificative în care se vor reflecta diferenţele de valoare rezultate din reevaluare sau din răscumpărarea acţiunilor proprii. Concluziile şi recomandările ce rezultă din cercetările în cauză pot fi utilizate de către întreprinderile autohtone. În baza unor aplicaţii s-a demonstrat că principiul prudenţei este acea normă care prevede constituirea provizioanelor. luând în considerare specificul provizioanelor pentru depreciere şi a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (consumuri) din contabilitatea autohtonă. Pentru aceasta a fost studiată practica unor ţări cu economie dezvoltată. – 23 – . În lucrare s-a argumentat necesitatea introducerii în sistemul contabil din Republica Moldova a provizioanelor. actele legislative şi normative ale Republicii Moldova şi datele contabile ale întreprinderilor autohtone. O deosebită atenţie s-a acordat cercetării suportului teoretico conceptual al rezervelor şi provizioanelor. precizând totodată funcţiile fiecărui cont pentru evidenţa acestor rezerve. având în vedere că în condiţiile economiei de piaţă apar un şir de riscuri şi incertitudini. precum şi de Ministerul finanţelor la elaborarea standardelor naţionale referitor la contabilitatea provizioanelor. în timp ce rezervele au la bază concepţia financiară de menţinerea a capitalului. Metoda propusă de contabilizare a provizioanelor se bazează pe pierderile indicate în IAS 36 „Deprecierea activelor” şi IAS 37 „Provizioane.ADNOTARE la teza de doctor în economie cu tema: „Contabilitatea rezervelor şi a provizioanelor” Prezenta teză are drept scop perfecţionarea contabilităţii rezervelor şi elaborarea metodicii de contabilizare a provizioanelor. Autorul a recomandat unele modificări în structura şi destinaţia rezervelor din contabilitatea autohtonă. datorii şi active contingente”.

– 24 – . The first category represents capital reserves that. In the work it is recommended the method of accountability of these provisions. acts and laws from the Republic of Moldova. as well as the practical training in domestic companies the proposed objectives have been set. accounting international standards. A special attention has been paid to the investigation of theoretical and conceptual basis of reserves and provisions.ANNOTATION to the Thesis for the doctor degree in economy on the theme: „Accounting for reserves and provisions” This thesis is dedicated to the improvement of accounting for reserves and introduction in domestic accounting the record of provisions. Under certain applications it was argued that the principle of conservatism is that act which stipulates provisions ’formation. persist nowadays. actually still. by the Ministry of finance in the elaboration and approval of national standards under IAS 36 „Assets depreciation” and IAS 37 „Provisions. debts and contingent assets”. The auther has proved the necessity of introducing in the accounting system from the Republic of Moldova provisions which are of two types: provisions for depreciation and provisions for risks and costs. A new type named „adjustement reserves” has been proposed and rectified account that will show the differences of value resulted from reevaluation or from the redemption of awners ’equity ( personal shares). as well as. but the reserves have at their background the conception of maintaining the nominal invested capital. In this work it was demonstrated the need to make some changes in the structure and content of reserves from domestic accounting. but the investigations in the thesis have been channeled towards the determination of certain solutions for the purpose to differentiate each account. The conclusions and recommendations that arise from this work may be used by domestic companies. After the investigation of the world practice.

а также Министерством финансов при разработке национальных стандартов. Автором рекомендованы некоторые изменения в существующей структуре и содержании резервов и уточнено назначение каждого счета. На конкретных примерах было доказано. принимая во внимание тот факт. которая предусматривает создание провизии. международные стандарты бухгалтерского учёта. учитывая специфику провизий для обесценения и провизий для рисков и затрат. вытекающие из настоящих исследований. Выводы и предложения. Был предложен новый вид резервов .АННОТАЦИЯ диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему «Бухгалтерский учет резервов и провизии» Целью диссертационной работы является совершенствование учeта резервов и разработка методики учета провизий. могут быть использованы в практике отечественных предприятий. Особое внимание уделено исследованию теоретико – концептуальной основы резервов и провизии. Для этого была изучена практика некоторых стран с развитой экономикой. а в основе резервов лежит концепция поддержания размера номинального инвестированного капитала. а также использованы учетные данные отечественных предприятий. используемого для отражения резервов. В работе аргументирована необходимость создания в бухгалтерской системе Республики Молдова провизии. условные обязательства и активы». что в условиях рыночной экономики возникает ряд рисков и неопределенностей. законодательные акты и нормативные документы Республики Молдова. что принцип осторожности является той нормой. – 25 – . регламентирующих учёт провизии. Предложена методика учета провизии основанная на рекомендациях IAS 36 «Обесценение активов» и IAS 37 «Провизии.названный «корректировочные резервы» и соотвественно регулирующий счет для учета стоимостных разниц от переоценки или результата выкупа собственных акций.

12.62 Coli de autor 1. 2005.Aliona BÎRCĂ CONTABILITATEA REZERVELOR ŞI A PROVIZIOANELOR Specialitatea: 08.0. analiză economică AUTOREFERAT al tezei de doctor în economie Bun de tipar 16. audit.00.Contabilitate.10. Bănulescu-Bodoni. str. 59 – 26 – . Tirajul 50 ex. Coli de tipar 1. Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM Chişinău. G.06 Formatul 60 x 84 1/16.