You are on page 1of 11

RESPONSABILITATEA DIRECTĂ ŞI DELEGATĂ

SARCINILE ASISTENTEI MEDICALE
DEFINIREA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI BOALĂ
INGRIJIRI PRIMARE DE SĂNĂTATE (Asistenţa
medicală primară) Principii de bază
PREVENŢIA PRIMARĂ, SECUNDARĂ, TERŢIARĂ
Rolul asistentei medicale în menţinerea stării de
sănătate şi prevenirea îmbolnăvirilor.
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE Modalităţi practice
de realizare a planului de educaţie pentru sănătate
*Responsabilităţile asistentei medicale. Responsabilitatea directă şi delegată
Conform Legii 307 / 2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a
profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea OAMMR:
o Art. 16: „În exercitarea profesiei, asistentul medical şi moaşa trebuie să
respecte demnitatea fiinţei umane.
o Art 17: Asistentul medical şi moaşa sunt obligaţi să păstreze secretul
profesional, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.”
Responsabilităţile asistentei medicale decurg din atribuţiile sale
 profesionale
 educative
 economice
 de cercetare
 cu caracter etic-deontologic
Pentru îndeplinirea acestora nursa răspunde având în vedere natura lor: independentă,
dependentă, interdependentă, astfel:
a)responsabilitatea directă:
Conform Legii 307 / 2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de
moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea OAMMR:
 „Art. 5. Conţinutul şi caracteristicile activităţilor de asistent medical generalist sunt:
o determinarea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi furnizarea îngrijirilor
generale de sănătate, de natură preventivă, curativă şi de recuperare, conform
normelor elaborate de către Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu OAMMR;
o administrarea tratamentului, conform prescripţiilor medicului;
o protejarea şi ameliorarea sănătăţii, elaborarea de programe şi desfăşurarea de
activităţi de educaţie pentru sănătate şi facilitarea acţiunilor pentru protejarea
sănătăţii în grupuri considerate cu risc;

de către moaşele licenţiate. furnizate în calitate de salariat şi / sau de liber profesionist. iniţierea măsurilor care se impun în caz de nevoie şi practică. loc sau situaţie. pentru extracţia manuală a placentei. o participarea la protejarea mediului ambiant. eventual. 18. în ceea ce priveşte totalitatea actelor şi tehnicilor care fac obiectul specialităţii. o Îngrijirea şi asistarea parturientei în timpul desfăşurării travaliului şi urmărirea stării intrauterine a fătului. o Asigurarea informării şi consilierii în materie de planificare familială. o Asigurarea pregătirii complete a mamei pentru naştere. o Adoptarea măsurilor de urgenţă care se impun. o Examinarea nou-născutului. în calitate de salariat şi / sau de liber profesionist. o Administrarea tratamentului. prin mijloace clinice şi tehnice adecvate. o desfăşurarea opţională a activităţilor de cercetare. asistarea naşterii în prezentaţie pelviană. Art. urmată. efectuând la nevoie epiziotomia. 7. la pregătirea teoretică şi practică a asistenţilor medicali generalişti în cadrul programelor de formare continuă. de control uterin manual. o Prescrierea sau recomandarea examinărilor necesare. pentru asigurarea dezvoltării acestuia în cele mai bune condiţii. la domiciliu sau în unităţi sanitare. organizarea. în vederea monitorizării evoluţiei sarcinii normale. monitorizarea acesteia în perioada postnatală şi acordarea tuturor recomandărilor necesare mamei cu privire la îngrijirea nounăscutului. Art. iniţierea şi desfăşurarea programelor de pregătire a viitorilor părinţi. evaluarea şi furnizarea serviciilor . indiferent de persoană. o Identificarea. o întocmirea de rapoarte scrise privitoare la activitatea specifică desfăşurată. o (1) Activităţile prevăzute la art. (absolvent de învăţământ superior medical cu durată de 4 ani) o pregătirea personalului auxiliar sanitar.2    o participarea asistenţilor medicali generalişti abilitaţi ca formatori. o Preluarea în îngrijire a parturientei. Asistentul medical şi moaşa au obligaţia de a lua măsuri de acordare a primului ajutor. precum şi la pregătirea personalului sanitar auxiliar. a semnelor care anunţă anomalii şi care necesită intervenţia medicului. reanimarea imediată. de către asistenţii generalişti licenţiaţi. Conţinutul şi caracteristicile activităţilor de moaşă sunt: o Constatarea existenţei sarcinii şi efectuarea examenelor necesare. Art. o Participarea la pregătirea teoretică şi practică a moaşelor. conform prescripţiilor medicului. o Desfăşurarea opţională a activităţilor de cercetare. o Acordarea sfaturilor de igienă şi nutriţie. iar în caz de urgenţă.” . 5 şi 6 se exercită cu asumarea responsabilităţii asistentului medical şi moaşei privind planificarea. în absenţa medicului. la mamă şi la copil. o (2) Activităţile desfăşurate de asistenţii medicali formaţi în celelalte specialităţi se exercită cu responsabilitate. dacă este vorba de prezentaţie craniană. 6. în domeniul îngrijirilor generale de sănătate. pe care îl preia în îngrijire. o Întocmirea rapoartelor scrise privitoare la activitatea desfăşurată. pe care îl asistă în aceste situaţii. o Asistarea naşterii normale. desfăşurarea activităţilor de educaţie pentru sănătate. în vederea diagnosticării timpurii a sarcinii cu risc. dacă este necesar.

3 b)responsabilitatea delegată  medic → asistent medical  asistent medical → personal sanitar auxiliar → practicant *Sarcinile asistentei medicale 1. transfer  adnotări în FO  recoltări de produse biologice şi patologice  pregătirea bolnavului pt.4 ani  recuperarea pacienţilor  sarcini educative  sarcini igienico-dietetice  gimnastică medicală  balneo-fizio-kinetoterapie  susţinerea psihică a pacienţilor pe parcursul tratamentului. explorări paraclinice  determinarea nevoilor de îngrijiri generale.Sarcinile profesionale (sarcina principală = asigurarea condiţiilor optime de îngrijire a bolnavilor) Atribuţii în:  prevenirea îmbolnăvirilor(prevenţia primară)  vaccinări  educaţie pentru sănătate. tehnici de îngrijire  aplicarea tratamentelor medicamentoase indicate de medic  urmărirea pacienţilor şi semnalarea oricărei modificări în starea acestora şi a efectelor tratamentului  monitorizarea pacienţilor(continuă sau la intervalele indicate)  sarcini igienico-sanitare şi dietetice  ultimele oficii  ancheta deceselor 1 . recuperării acestora sau / şi adaptării la sechele şi infirmităţi  tehnică şi umanizarea tehnicii 2.Sarcinile educative . furnizarea îngrijirilor generale.în relaţie cu:  pacienţii şi aparţinătorii  personalul din subordine (asistenta medicală formează personal sanitar auxiliar) . elaborarea de programe  facilitarea de acţiuni pentru protejarea sănătăţii în grupurile considerate cu risc  menţinerea sănătăţii  controale periodice  vizite la domiciliu  registre de evidenţă  sarcini igienico-sanitare  participarea la protejarea mediului ambiant  îngrijiri în caz de îmbolnăvire  formalităţi legate de internare. externare.

ce nu constă numai în absenţa bolii sau a infirmităţii. serviciul plan-personal . 4. medicaţie)  gestionarea deşeurilor  evidenţe administrative (lenjerie. regimuri alimentare)  aprovizionare  chituri de unică folosinţă şi alte consumabile  condica de medicaţie  mijloace fixe  organizarea timpului  întocmirea rapoartelor scrise asupra activităţii desfăşurate aparatură. un semnal de alarmă tradus prin suferinţa fizică./ alţi profesionişti: psihologi.administrativ. provizorie sau definitivă.4  personalul în formare (asistenţi medicali acreditaţi ca formatori) 3.) *Sănătatea este o stare de bine fizic. ALŢI DETERMINANŢI AI SĂNĂTATE STARE DE BINE GENERALĂ . Boala este ruperea echilibrului. educatori . mental şi social. COMPORTAMENTE BIOLOGIA UMANĂ MEDIUL INGRIJIRI DE SĂNĂTATE STARE DE SĂNĂTATE Problema alocării resurselor unei societăţi pentru a produce servicii de îngrijire a sănătăţii: SERVICII DE SĂNĂTATE îngrijiri primare servicii de spital medicamente etc. materiale moi.Sarcinile de cercetare .Sarcinile economice  gestionarea serviciului  predare-preluare a serviciului  evidenţe medicale (instrumentar.asistentele medicale licenţiate pot desfăşura activităţi de cercetare în domeniul îngrijirilor generale de sănătate (în colaborare cu medicul / personalul din alte compartimente: . armoniei. economic. psihică. (Se şterge prin această definiţie limita dintre politica în domeniul sănătăţii şi ansamblul politicilor bunăstării). logopezi. RESURSE ALŢI DETERMINANŢI AI SĂNĂTĂŢII programe de securitate a veniturilor locuri de muncă nepericuloase etc. o dificultate sau inadaptare la o situaţie nouă.

 accesibile tuturor membrilor comunităţii.  reprezintă primul nivel al contactului dintre indivizi.  cu participarea totală a acestora. membrii săi colaborează unul cu celălalt. ÎPS sunt numite şi îngrijiri de sănătate comunitare (solicită participarea membrilor comunităţii) ÎPS:  sunt o parte integrantă a sistemului de sănătate. În cadrul oricărui sistem de îngrijiri de sănătate se deosebesc următoarele nivele: Nivel terţiar Supraspecializare Nivel secundar Specialităţi Nivel primar . constituind primul element al unui proces continuu de îngrijire a sănătăţii. *Îngrijiri primare de sănătate (ÎPS) Definiţie = îngrijiri sanitare esenţiale.  încearcă să apropie. familie şi comunitate. iar în rândul ei se creează norme şi valori şi se stabilesc instituţii sociale.  la un preţ de cost abordabil comunităţii şi ţării  în spiritul încrederii în sine şi autodeterminării. activitatea din domeniul sănătăţii de mediul de viaţă şi muncă al oamenilor.  bazate pe metode şi tehnologii practice.  sunt parte integrantă şi a dezvoltării globale sociale şi economice a comunităţii.5 BUNĂSTĂRII bunuri de consum transport apărare etc. pertinente din punct de vedere ştiinţific şi acceptabile din punct de vedere social. pentru care reprezintă funcţia centrală.MG / MF Autoîngrijirea: pacientul şi familia (educaţia pentru sănătate) Conţinutul relativ al asistenţei medicale primare şi al celorlalte niveluri de îngrijire (White) Asistenţa Asistenţa Asistenţa primară secundară terţiară Problema de sănătate Rară şi complicată + + ++++ Rară şi specifică ++ ++++ ++ . pe cât posibil. Comunitatea (OMS) = Grup social determinat de bariere geografice şi de valori şi interese comune. cu sistemul de sănătate naţional.

Este necesară utilizarea resurselor locale în manieră de eficacitate şi eficienţă .Existenţa unei interrelaţii între nevoi.eficacitate = să fie în măsură să  promoveze sănătatea  evite sau vindece boli  îşi atingă scopul propus . care participă activ la deciziile ce privesc propria sănătate  este în concordanţă cu modul de viaţă şi cultura societăţii  nu trebuie impusă din afară 3. prestaţia sanitară şi diferitele funcţii medico sanitare  studii axate pe nevoile medico-sanitare ale comunităţilor  asistenţa / îngrijirile sanitare primare (totalitatea asistenţei acordată individului sau comunităţii cu scopul de a-şi menţine starea de sănătate sau de a se vindeca) ≠ asistenţa / îngrijirile medicale primare (totalitatea asistenţei medicale primare acordată individului sau comunităţii de către medici sau personal medical înalt calificat) 2.eficienţă = să evite risipirea de resurse în realizarea scopului propus  comunitatea să-şi permită acest tip de îngrijire . + până la ++++ = caracteristic în creştere + + +++ ++++ 0 ++++ +++ + +++ + + ++++ ++++ ++ + ++ ++++ + ++ ++++ *Principii de bază în asistenţa medicală primară 1.Participarea comunităţii la asistenţa şi îngrijirile de sănătate.6 Comună şi nespecifică ++++ ++ Locul acordării asistenţei În comunitate ++++ ++ Spital general ++ ++++ Spital specializat 0 ++ Modalitatea de acces Direct ++++ +++ Cu trimitere + +++ Extinderea responsabilităţii Îngrijire continuă ++++ + Îngrijire periodică + ++++ Îngrijire circumstanţială + ++ Sursele de informaţii Pacientul şi familia ++++ ++ Baze de date (epidemiologice) ++++ +++ Baze de date (biomedicale) + ++ Tehnologia necesară Echipament complex / personal înalt calificat + ++ Laborator cu dotare obişnuită ++++ ++++ Interes special / Orientare Prevenţie primară / Ocrotirea sănătăţii ++++ ++ Diagnostic precoce / Evitarea complicaţiilor +++ +++ Reabilitare / Îngrijiri paleative ++ ++ Nevoi de formare Generale / Largi ++++ ++ Complete / Concentrate ++ +++ Înguste / Înalt specializate 0 ++ 0 = necaracteristic. implicarea fiecărui individ în promovarea propriei sănătăţi = apel la colectivitatea locală.

În cadrul nursingului comunitar toţi aplică principiile nursingului unde şi când e nevoie.Distribuţia echitabilă: serviciile de sănătate să fie în mod egal accesibile în mediul urban / rural. alte profesii. infirmiere.NURSINGUL = rol central. 1. 5. . I Dispoziţii generale Art. 2. imediat şi nemijlocit. cele mai multe din nevoile indivizilor şi comunităţii (fizice. Componente de bază ale ÎPS: educaţia pentru sănătate. . în cantitate adecvată şi o sanitaţie de bază îngrijirea mamei şi a copilului. psihice. fără a ţine cont de pregătirea profesională de bază (deşi de obicei se referă la asistenta de comunitate). de natură socială) În conceptul modern de nursing (= îngrijire complexă în funcţie de necesităţile oamenilor). inclusiv planificarea familială imunizarea împotriva bolilor infecţioase majore prevenirea şi controlul bolilor endemice cu caracter zonal tratamentul adecvat al bolilor curente şi vătămărilor asigurarea cu medicamente esenţiale Legea 100 privind asistenţa de sănătate publică „Cap. 8. 6.asistenţa medicală primară = element al dezvoltării generale a societăţii  are legături strânse cu celelalte sectoare ale vieţii sociale şi economice 5. pentru bogaţi / săraci. condiţii de locuit. prin tehnicile specifice. apă potabilă. educaţie. prevenţia bolilor. curative. cei ce practică nursing pot fi medici.creează un sistem integrat de asistenţă sanitară (promovarea sănătăţii. etc. asistente. 7. gestiunea şi evaluarea serviciilor de sănătate la toate nivelele În cadrul ÎPS . 1: (1) Asistenţa de sănătate publică cuprinde activităţi care se adresează comunităţii sau individului în vederea protecţiei comunitare.Concentrarea asupra activităţilor de prevenţie (rol important al medicului de familie şi asistentei medicale din comunitate) →Un sistem de sănătate bazat pe asistenţa sanitară primară trebuie să îndeplinească următoarele condiţii (după Mary Rocalis Holensteiner):  acces la toate serviciile  servicii social şi cultural acceptate  integrare funcţională cu nivelele tehnice cele mai ridicate din cadrul sistemului sanitar  cel mai bun raport cost-eficacitate  colaborare intersectorială  participarea comunităţii la organizarea. cuprinde activităţi ce se ocupă de nutriţie. 4. prevenirea şi controlul bolilor promovarea unei alimentaţii corecte asigurarea cu apă potabilă. de readaptare şi îngrijire postcură) . 3.asistenţa medicală primară = prima linie în sistemul sanitar (la suprafaţă)  în interiorul comunităţii. cu scopul păstrării şi promovării stării de sănătate a populaţiei. servicii de diagnostic.7 4. făcând legătura între îngrijirile sanitare primare şi asistenţa medicală primară  poate sigura şi rezolva. 6.Integrarea şi intersectorialitatea asistenţei medicale primare: integrarea se face prin servicii sociale şi ONG-uri.

. (4) Asistenţa de sănătate publică este asigurată de Ministerul Sănătăţii prin unităţi specializate proprii sau private. precum şi al controlului aplicării normelor de igienă. prin cabinete medicale.)  prevenţia specifică (vaccinări) . b)asistenţa medicală de specialitate.. 2: Asistenţa medicală curativă se asigură în cadrul unui sistem de asigurări sociale de sănătate. II Autorităţile din domeniul asistenţei de sănătate publică Art. alimentar.8 (2) Asistenţa de sănătate publică este garantată de stat şi finanţată din bugetul de stat. prin cabinete medicale de stat sau private. leagănele de copii şi căminele-spital. Art.îngrijiri de prevenire  primară  secundară  terţiară +îngrijiri de nivel 4 = hospice 1. potrivit legii.. Art. centre de sănătate sau alte unităţi de profil.. 10: (1) Institutele de sănătate publică din Bucureşti. conform legii. Art. antiepidemice.]” *Prevenţia primară. promovării şi asigurării sănătăţii populaţiei. după caz..] Art.] Art.etc. centre de diagnostic şi tratament. bugetele asigurărilor sociale de sănătate sau din contribuţiile directe ale beneficiarilor. 4: Asistenţa medicală de urgenţă se asigură la toate nivelurile de asistenţă medicală. după cum urmează: a)asistenţa medicală primară.] Art. potrivit legii. bugetele locale. 8: Ministerul Sănătăţii[. 11:Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară[. şi de sănătate publică. Art. 3: Activitatea de recuperare medicală se organizează la toate nivelurile de acordare a asistenţei medicale. 6: Asistenţa medicală de hemotransfuziologie sau alte servicii şi prestaţii autorizate se asigură prin unităţi specializate în acest scop. (3) Asistenţa de sănătate publică cuprinde activităţile care se desfăşoară în scopul prevenirii îmbolnăvirilor. de stat sau private. contracepţie.] Cap... precum şi Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate[... spitale. Prevenţia primară = promovarea sănătăţii + prevenirea îmbolnăvirilor Intervenţia asistentei  educaţia sanitară = educaţia pentru sănătate (regim de viaţă. 9: Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti[.. precum şi prin unităţi destinate acestui scop. 5: Unităţile de asistenţă socială în care se acordă asistenţa medicală sunt: creşele. Iaşi şi Timişoara. precum şi prin instituţii specializate. Art. [. secundară şi terţiară Rolul asistentei medicale în menţinerea stării de sănătate şi prevenirea îmbolnăvirilor IPS favorizează îngrijiri complete  promovarea sănătăţii  prevenirea îmbolnăvirilor  îngrijiri curative şi asistenţa medicală a urgenţelor  recuperare →IPS acoperă 3 niveluri de intervenţie . Cluj-Napoca.

etc. organizarea şi realizarea acestor programe educaţionale. guvernamentale / nonguvernamentale. adaptarea la deficienţele cauzate de problema de sănătate *Educaţia pentru sănătate. sănătate Educaţia pentru sănătate = rol major şi autonom al practicii de nursing Educaţia pentru sănătate = una din principalele responsabilităţi ale asistentei medicale Educaţia pentru sănătate = asigură realizarea profilaxiei primare. secundare şi terţiare a îmbolnăvirilor Dreptul la o mai bună informare = drept universal Categorii de persoane care necesită o mai bună educaţie pentru sănătate: o Populaţia din zonele endemice pentru anumite îmbolnăviri o Grupurile etnice defavorizate o Grupurile socioprofesionale defavorizate o Copiii de vârstă şcolară o Vârstnicii. Programe educaţionale speciale: o Programe educaţionale pentru viitorii părinţi o Programe educaţionale pentru părinţii cu copii cu boală Down o Programe educaţionale pentru diabetici o Programe educaţionale pentru obezi o Programe educaţionale pentru abandonarea fumatului. controale periodice  anchete epidemiologice  diagnostic după colecţia de date (registre de evidenţă)  intervenţii de nursing în tratamentul bolii  administrarea tratamentului prescris  sarcini igienico-sanitare şi dietetice  urmărirea pacienţilor şi semnalarea oricărei modificări în starea acestora. . Prevenţia secundară = intervenţii curative. precum şi semnalarea efectelor tratamentului 3. Asistentele medicale au un rol major în conceperea. etc. complicaţiilor Intervenţia asistentei = descoperirea problemelor la timp  vizite la domiciliu. Prevenţia terţiară = recuperarea Intervenţia asistentei  recuperarea psihică  recuperarea fizică a pacientului  educaţia pt. pentru restabilirea sănătăţii prevenirea agravării bolilor. Modalităţi practice de realizare a planului de educaţie pt.9  elaborarea de programe  facilitarea de acţiuni pentru protejarea sănătăţii în grupurile considerate cu risc  participarea la protejarea mediului ambiant 2. în sistem de stat / privat.

dificultăţi în schimbarea stilului de viaţă o Polipragmazie. gradul de confort oferit de terapie. automedicaţie o Complexitatea recomandărilor. efecte secundare neplăcute o Atitudinea faţă de personalul medical. autoevaluare o Respectarea orarului tratamentului medicamentos o Respectarea programului controalelor periodice o Participarea la programe terapeutice Important!: COMPLIANŢA LA MĂSURILE TERAPEUTICE? Cauzele lipsei de complianţă la măsurile terapeutice şi de îngrijire: o Vârsta. în program şi a aparţinătorilor Recomandări: o În ceea ce priveşte stilul de viaţă o În ceea ce priveşte regimul de efort fizic o În ceea ce priveşte dieta o Măsuri specifice de igienă o Învăţarea simptomelor şi semnelor de boală. Tehnici de învăţare: o Prelegeri urmate de discuţii o Discuţii pe un subiect stabilit anterior. statutul socioeconomic o Educaţia.10 Scopul = a oferi indivizilor posibilitatea de a atinge singuri sau a ajuta alţi membri ai familiei să atingă potenţialul maxim de sănătate. rasa. după parcurgerea individuală a unui material de studiu o Materiale informative o Grupuri de studiu o Demonstraţii practice Condiţii: o Asistentă medicală cu experienţă didactică o Condiţii optime de mediu o Orar convenabil o Includerea. sexul. acceptarea/negarea bolii o Credinţe religioase o Costurile economice Rolul asistentei: identificarea unor motivaţii individuale! . deficite de învăţare sau memorie o Deficite senzoriale multiple o Severitatea bolii. la nevoie.

17 – 18. 25 M 15 .16 . 21 – 23.11 Bibliografie G 16 – 17.