You are on page 1of 3

Rata dobînzii şi factorii determinării ei.

Dobînda pentru împrumut are un anumit nivel, sau
rată. Rata dobînzii exprimă raportul dintre suma venitului anual realizat din capitalul de
împrumut şi suma capitalului dat cu împrumut. De exemplu, dacă capitalul de împrumut
echivalează cu suma de 100.000 lei, iar venitul anual din acest capital este de 3.000 lei, rata
dobînzii va fi 3 (3.000/100.000 × 100).
Rata dobînzii depinde nemijlocit de rata profitului: în condiţii obişnuite, rata medie a profitului
indică limita maximă pentru rata dobînzii.
Rata dobînzii e stabilită prin intermediul mecanismului concurenţei existente pe piaţa capitalurilor
de împrumut şi depinde de fiece dată de raportul dintre oferta şi cererea de capitaluri de
împrumut. E necesar să se facă diferenţă dintre rata dobînzii de piaţă, înregistrată la moment pe
piaţa monetară, şi rata medie a dobînzii, adică media dobînzii calculată pe întregul ciclu. Rata
dobînzii este supusă fluctuaţiilor provocate de schimbarea mărimii ofertei şi cererii de capitaluri
de împrumut.
Dinamica ratei media dobînzii (media dobînzii) se calculează prin raportarea ofertei la cererea de
capital de împrumut.
Însă rata dobînzii, calculată pe fiecare împrumut concret, depinde în fiece moment de o mulţime
de factori care se schimbă mereu. În primul rînd, trebuie să se ţină cont de durata (scadenţa)
creditului. Creşterea scadenţei conduce la creşterea riscului bancar de neachitare a creditului şi a
dobînzilor calculate pentru împrumutul acordat. De aceea, de regulă, cu cît este mai lungă durata
împrumutului, cu atît mai mare este dobînda.
Rata dobînzii depinde de mărimea creditului, deoarece, în cazul insolvabilităţii debitorului,
pierderile creditorului cresc. În plus, probabilitatea falimentării concomitente a cîtorva debitori este
mai mică decît probabilitatea falimentării unui singur debitor. Totodată, deservirea micilor creditori
duce la creşterea costurilor băncii, făcînd ca tranzacţia să devină nerentabilă. De aceea, în
funcţie de mărimea creditului, rata dobînzii se diferenţiază pe categorii: pentru credite mici, pentru
credite medii şi pentru credite mici.
Rata dobînzii depinde şi de modul de garantare a creditului. Rate mai mari se stabilesc la creditul
de blanchetă (în alb, adică negarantat), fiindcă acesta prezintă pentru creditor un risc sporit. Rate
mai mici se stabilesc la împrumuturile cu un grad înalt de garanţie – sub formă de bunuri lichide
mobiliare şi imobiliare, titluri de valoare uşor vandabile.

Prin urmare. S-a constituit un spectru larg de rate a dobînzilor. În faza superioară a ciclului industrial. Nivelul dobînzilor depinde de forma creditului (comercial. întreprindere agricolă. Există rate nominale şi reale ale dobînzii pentru împrumut.Mărimea dobînzii este influenţată şi de destinaţia creditului. iar cererea scade. bancar. De exemplu: la împrumuturile date pentru depăşirea dificultăţilor financiare. persoană particulară).. . rata dobînzii atinge cota maximă. capitalul de împrumut. adică pot fi de ordin general sau particular (individual). Rata nominală este calculată în expresie bănească. La factorii de ordin general trebuie atribuite fazele ciclului industrial. circulă în sensul invers al circulaţiei capitalului industrial. rata dobînzii pentru împrumut este mică. în S. în diverse faze ale ciclului industrial. În condiţiile actuale ale concurenţei pe piaţa monetară. În această fază a ciclului industrial are loc goana pentru bani ca mijloace de plată. rata dobînzii creşte. factorii care influenţează mărimea dobînzilor se află în corelaţie cu evoluţia diverselor procese economice atît la nivelul macroeconomic. rata dobînzii este minimă. cît şi la nivelul microeconomic. Oferta de capital de împrumut creşte. căci ritmul de sporire a investiţiilor pe bază de credit depăşeşte considerabil ritmul de creştere a producţiei. Dobînzi mari se stabilesc şi la acordarea împrumuturilor cu un grad înalt de risc. Creditul nu este folosit doar pentru lărgirea producţiei.U. volumul capitalurilor industrial şi marfar scade. din cauza reducerii şi stagnării producţiei. nu capitalul de împrumut. Aşadar.A. putem observa că există tendinţa de a se stabili o rată unică a dobînzii pentru împrumut. iar mijloacele băneşti retrase din circulaţie şi devenite disponibile completează capitalul de împrumut. rata dobînzii pentru credite a oscilat de la 4. În faza respectivă. de valori şi de mărfuri.99% (la obligaţiile de tezaur cu termenul vînzării de 90 de zile) la 18. fiindcă în perioada respectivă producătorii de mărfuri folosesc cu precădere propriul capital.24% (dobînda încasată la cumpărarea cartelelor de credit). Rata reală e aceeaşi rată nominală corectată corespunzător ritmurilor inflaţiei. De exemplu. În perioada de criză . Astfel. iar oferta de capitalul de împrumut scade. de consum) şi de profilul (caracterul) activităţii beneficiarului de credit (companie industrial-comercială. în anul 1991. pentru realizarea unor scopuri investiţionale etc. de stat. În faza de depresie . în prima fază a ciclului industrial. ci şi pentru tranzacţiile speculative pe pieţele de devize (valutară).

C. În primul rînd. iar factorii de ordin particular – genurile de tranzacţii creditoare pentru atragerea mijloacelor temporar disponibile şi plasarea acestora. se ia taxa scontului. drept rată oficială a B. influenţează asupra cuantumului investiţiilor creditoare. statul. de asemenea. Cumpărînd cambia (poliţa) înainte de scadenţa acesteia.Creditul acordat în condiţiile ratei flotante din băncile străine se numeşte credit roll-over. Într-o serie de ţări. În afara factorilor de piaţă. pe căi indirecte. preţul creditului poate fi reglementata de stat. perfecţionarea sistemului de credit. .Factorii de ordin general pot include. adică taxa de rescontare a cambiilor (poliţelor) de către Banca Centrală. a căror mărime depinde de taxa scontului şi durata perioadei de stingere a cambiei. pe a cărei bază Banca Centrală să acorde credite băncilor comerciale. Rata dobînzii poate să se modifice (devenind flotantă) sau poate să rămîne aceeaşi pe toată durata împrumutului. nivelul de dezvoltare a pieţelor monetare. Reglementînd nivelul dobînzilor. situaţia circuitului bănesc. Modificarea ratei dobînzilor reflectă fluctuaţia ratei dobînzilor pe pieţele capitalurilor de împrumut în decursul termenului de utilizare acreditului. este vorba de stabilirea ratei oficiale a dobînzii. ce influenţează formarea dobînzii pentru împrumut. cît şi pe piaţa internaţională a capitalurilor de împrumut. banca plăteşte creditorului valoarea ei minus dobînzile. stimulează dezvoltarea anumitor ramuri ale economiei. masei monetare aflate în circulaţie. Acest gen de relaţii de credit poate fi practicat atît pe piaţa naţională. pieţei de efecte (hîrtii de valoare).