You are on page 1of 34

Ingineria Sistemelor Electroenergetice

anul: 4 grupa:
2

PROIECT

Disciplina: SISTEME ELECTROENERGETICE
Ingineria sistemelor electroenergetice

ANUL IV

TEMA DE PROIECT :
STUDIUL REGIMULUI PERMANENT DE FUNCŢIONARE AL SEE

Student

1

Ingineria Sistemelor Electroenergetice
anul: 4 grupa:
2

1. Stabilirea schemei monofilare şi a datelor iniţiale de reţea a
sistemului electroenergetic

Schema monofilară de conexiuni a sistemului TEST1

2

Ingineria Sistemelor Electroenergetice
anul: 4 grupa:
2

2. Reprezentarea elementelor sistemului
Parametrii liniilor electrice:
LINI
A
1-2
1-4
2-3
3-5
4-5

r0

x0

b0

[Ω/km]
0.066
0.066
0.066
0.066
0.066

[Ω/km]
0.406
0.406
0.406
0.406
0.406

[μS/km]
2.77
2.77
2.78
2.78
2.72

L [km]

I max

16.2
27.9
14.4
25.2
11.7

[A]
975
975
970
975
970

Parametrii concentrați ai liniilor electrice :

R=r 0 ∙ L

[Ω]

X =x0 ∙ L

[Ω]

B=b 0 ∙ L

[μS]
LINI
A
1-2
1-4
2-3
3-5
4-5

R [Ω]

X [Ω]

B [μS]

1.0692
1.8414
0.9504
1.6632
0.7722

6.5772
11.3274
5.8464
10.2312
4.7502

44.8740
77.2830
40.0320
70.0560
31.8240

2.1 Calculul parametrilor electrici şi determinarea schemelor echivalente
ale liniilor electrice:

Impedanţa longitudinala a liniei electrice:

z ik  Rik  jX ik
[]
Admitanţa longitudinală :

y ik 

R
X
1
 2 ik 2  j 2 ik 2
z ik Rik  X ik
Rik  X ik

[S]

3

[S] BikO  bo L unde: .0692 6.0241− j 0.8414 +11.3274 1.8414 +11. Xik – reactanţa inductivă a liniei electrice.0692+ j6.06922+ 6.5772 −j =0.3274 4 .57722 B120 44.3274 −j =¿ 2 2 2 2 1.8740 =j = j 22.0692 + 6. în  . în  .3274 [ Ω ] Y 14= R 14 2 14 R +X 2 14 −j X 14 2 14 R +X 2 14 = 1.4370[μS ] 2 2 2) linia 1-4: Z 14=R 14+ j X 14=1.5772 1.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Rik  ro L în care : Rik este rezistenţa liniei electrice. Admitanţa transversală a liniei. X ik  x o L .8414+ j 11.1481[S ] 2 2 1. 1) linia 1-2: Z 12=R12 + j X 12=1. în ipoteza Gik0 = 0. este y ik 0  y ki 0  j Bik 0 2 .8414 11.5772 [ Ω ] Y 12= R12 2 12 R +X Y 120 = j 2 12 −j X 12 2 12 R +X 2 12 = 1.

Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 ¿ 0.6415[ μS] 2 2 3) linia 2-3: Z 23=R 23+ j X 23=0.0271− j0.8464 2 B230 40.0320 =j = j 20.8464 [ Ω ] Y 23= R23 2 23 R +X 2 23 Y 230 = j −j X 23 2 23 R +X 2 23 = 0.8464 0.0160[μS ] 2 2 5 .0140− j 0.9504+ j5.0860[S ] Y 140 = j B140 77.2830 =j = j38.8464 −j =0.1666 [S] 2 2 0.9504 +5.9504 5.9504 2+5.

2312 1.2312 ¿ 0.8240 =j = j 15.0560 =j = j35.7502 [ Ω ] Y 45= R 45 2 45 R +X 2 45 −j X 45 2 45 R +X 2 45 = 0.0333− j0.6632 +10.0952 [S] Y 350 = j B350 70.0155− j0.7722 + 4.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 4) linia 3-5: Z 35=R35 + j X 35=1.2312 −j =¿ 2 2 2 2 1.6632 +10.7722+ j 4.7502 0.77222 + 4.7722 4.6632+ j10.75022 ¿ 0.9120[μS ] 2 2 6 .2312 [ Ω ] Y 35= R35 2 35 R +X 2 35 −j X 35 2 35 R +X 2 35 = 1.0280[ μS] 2 2 5) linia 4-5: Z 45=R 45+ j X 45=0.6632 10.2051 [S] Y 450 = j B 450 31.7502 −j =¿ 2 2 0.

0155− j 0.2312 [ Ω ] Y 35=0.2051[S ] Y 450 = j15.9120[ μS] 7 .0280[ μS ] L4-5 Z 45=0.7502 [ Ω ] Y 45=0.0333− j 0.3274 [ Ω ] Y 14=0.8414 + j 11.6632+ j10.0241− j 0.7722+ j 4.0160[μS ] L3-5 Z 35=1.5772 [ Ω ] Y 12=0.0271− j 0.4370[ μS ] L1-4 Z 14=1.8464 [ Ω ] Y 23=0.9504 + j 5.0692+ j 6.0860[S ] Y 140 = j 38.0140− j 0.0952[S ] Y 350 = j 35.1666[S ] Y 230 = j 20.1481 [S] Y 120 = j 22.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 LINI A L1-2 PARAMETRII Z 12=1.6415[ μS ] L2-3 Z 23=0.

din spatele In calculele de regim permanent. cos n -factorul de putere nominal .2.intervin in schema electrica echivalenta E prin reactanta sincrona X si tensiunea electromotoare acesteia ( mentinuta constanta de tensiunea de excitatie).1Generatoarele sincrone Datele de catalog ale generatoarelor sincrone. generatoarele sincrone – care sunt elemente active ale SEE . si . Sn g -puterea aparenta nominala [ MVA].Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 2. X ''d -reactantele sincronã. X 'd . X d .Modelarea generatoarelor sincrone şi a consumatorilor complecşi 2. generatoarele sincrone se pot reprezenta S  P + jQ prin marimile electrice la borne: puterea debitatã ( injectata) U tensiunea la borne considerata la valoare nominala i S i  Pi  jQi U =ct. din sistem sunt: Pn g -puterea nominalã [ MW]. Un -tensiunea nominala [kV]. In regim permanent normal de functionare. tranzitorie. 8 U = n.2. supratranzitorie [ % ].

iar limita maximă este dată de valoarea maximă a curentului de excitaţie. corespunzator diagramei de performante a GS . puterea activa absorbita se modifica aproximativ liniar cu tensiunea iar puterea reactiva variaza aproximativ cu patratul tensiunii (caracteristicile statice ale puterii active si reactive). reprezintă valoarea minimă /maximă a puterii reactive produse. se va ţine cont de limitele de variatie ale puterii reactive a generatoarelor. Q g min Q g Q g max < < Q g min Q g max .2 Consumatorii complecsi Caracteristicile consumatorilor sunt: PC -puterea activa absorbita [ MW].Daca generatoarele sincrone sunt echivalente.2. cos n -factorul de putere nominal .Pentru simplificarea calculelor. In cazul in care centrala este constituita din mai multe generatoare electrice sincrone. Limita minimă rezultă din condiţii de stabilitate. Qmin . 9 .Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 In cazul GS. cu exceptia puterii aparente nominale: Sn g e  ng  Sn g 2.( vezi notele de curs). in vederea calculului regimului permanent. marimile nominale ale generatorului echivalent sunt identice cu cele ale generatoarelor componente. Un -tensiunea nominala [kV ] . QC -puterea reactiva absorbita [MVAR]. acestea se echivaleazã cu un generator sincron echivalent. in afara acestor parametrii. consumatorii se introduc in schema echivalenta de secventa directa printr-o schema de tip admitanta constanta . Qmax. Pentru un consumator complex.

S C  PC  jQ C consumatorii se pot reprezenta printr-o sarcina constanta ( absorbita (ejectata) din sistem la o tensiune egala cu valoarea nominala.: i S C i  PC i  jQC i 10 ) .27) de puteri in regim permanent normal. in general caracter inductiv : BC  QC U 2n iar admitanta echivalenta se determina: Y C  G C  jBC In calculul circulatiei (2.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Conductanta corespunde puterii active consumate si se determina cu relatia: GC  PC U 2n Susceptanta corespunde puterii reactive absorbite de consumator si are .

95) Un Un iar limita superioară la valorile (1.Limitele mai largi sunt pentru tensiuni nominale mai mici de 225 kV în timp ce limitele mai restrânse sunt pentru valori mai mari ale tensiunii nominale.1) .Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Funcţionarea in condiţii de eficienţă şi randament a consumatorilor este condiţionată de asigurarea la bornele acestora a unui nivel de tensiune corespunzător.limitele maxime/minime ale nivelelor de tensiune. 11 . <U< U max .9-0.La bornele consumatorilor trebuie ca U min U min U max .05- 1. Limita inferioară este estimată la valorile(0.

Formarea matricii admitanţelor nodale ce intervine în modelul matematic al regimului permanent prin metoda tensiunilor nodale 12 .Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 4.

3.3) Daca intre nodurile i si k nu exista latura de legatura. Y ki  Y ik  Y i k -  (3.2) Yik Orice termen nediagonal este egal cu admitanta laturii de legatura dintre nodul i si nodul k.1 Calculul elementelor cuadripolului în  pentru liniile electrice 4.Iniţializarea cu zero a viitoarei matrice pătratice [ Y nn ] a admitanţelor nodale. Y ii  n n k=1 k=1  Y i k 0  Y i k = (3. 2.Iniţializarea numărului curent al laturii l 1 .Citirea datelor referitoare la latura l (cuadripolul i-k) al reţelei. considerata cu semnul minus. Algoritmul pentru formarea matricii admitantelor nodale se bazeaza pe regulile de scriere mai sus mentionate pentru calculul direct al termenilor diagonali si nediagonali si cuprinde urmatorii pasi: 1.3 Calculul parametrilor electrici ai generatoarelor sincrone ( daca acesta se reprezinta prin reactanta sincrona) .Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Reguli de scriere directa a matricii admitantelor nodale :  Y ii Orice termen de pe diagonala principala este egal cu suma admitantelor laturilor incidente la nodul in. 4. termenul Yik = 0. 4.  pentru laturile cu 4. 13 .2 Calculul elementelor cuadripolului transformatoare.

0512− j 0.0426− j 0.0488− j 0.3147 [S] Y 33=( Y 35 +Y 23 ) + ( Y 350 + Y 230 ) =0.3002[S ] Calculul termenilor nediagonali: 14 - .Tipărirea matricei admitanţelor nodale [Y N N ] [ ] Y 11 Y 12 Y 13 Y 14 Y 15 Y 21 Y 22 Y 23 Y 24 Y 25 [ Y NN ]= Y 31 Y 32 Y 33 Y 34 Y 35 Y 41 Y 42 Y 43 Y 44 Y 45 Y 51 Y 52 Y 53 Y 54 Y 55 Calculul termenilor matricei admitanţelor nodale: Calculul termenilor diagonali: Y 11= ( Y 12+Y 14 ) + ( Y 120 +Y 140 )=0.Dacă nu s-au citit datele referitoare la toate laturile se stabileşte şi se repetă operaţiile începând cu pasul 3.Calculul termenilor nediagonali folosind relaţiile Y ik  Y i k - si Y ki  Y k i 7.Calculul termenilor diagonali Y ii a matricii admitanţelor longitudinale.4 Calculul parametrilor consumatorilor complecsi ( daca acestia se modeleaza prin admitanta constanta).2910[S ] Y 55=( Y 35 +Y 45 ) + ( Y 350 +Y 450 )=0.2617[S ] Y 44=( Y 14+ Y 45 ) + ( Y 140 +Y 450 ) =0. 5.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 4.0381− j 0. l  l 1 .0473− j 0.2340[ S ] Y 22=( Y 12+ Y 23 )+ ( Y 120 +Y 230 ) =0. 6. 8.

0140+ j0.0952[S ] Y 41=−Y 14=−0.1666[S ] Y 34=0 Y 35=−Y 35=−0.1481 [S] Y 13=0 Y 14=−Y 14=−0.0860 [S] Y 15=0 Y 21=−Y 12=−0.1666[S ] Y 24=0 Y 25=0 Y 31=0 Y 32=−Y 23=−0.0241+ j0.1481 [S] Y 23=−Y 23=−0.0860 [S] Y 42=0 Y 43=0 Y 45=−Y 45=−0.0271+ j 0.0333+ j0.2051[ S] Y 51=0 Y 52=0 15 .Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Y 12=−Y 12=−0.0271+ j 0.0140+ j0.0155+ j 0.0241+ j0.

…n (4.10) rezultă că fiecare nod este caracterizat de patru mărimi sau variabile electrice de stare (Pi. Q i  Q gi  Q ci .Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Y 53=−Y 35=−0.Formularea modelului matematic al regimului permanent prin metoda tensiunilor nodale Ecuaţiile bilanţului în noduri se pot scrie : Pi  Pi ([U ]. [ ]) . În funcţie de mărimile specificate sau impuse. Pentru a obţine modelul matematic al regimului permanent este necesară completarea sistemului de ecuaţii (3.10) pentru puterile active şi reactive la nodurile iN formează modelul matematic neliniar pentru descrierea regimului permanent al unui sistem electroenergetic.6) cu încă 2n ecuaţii.0333+ j0.2. i = 1. Acestea se obţin specificând pentru fiecare nod două dintre mărimile electrice de stare. nodurile sistemului electroenergetic sunt împărţite în următoarele categorii: 1* Noduri de tipul PQ sau noduri consumatoare 16 . [ ]) .0952[S ] Y 54=−Y 45=−0.10) Q i  Q i ([U ]. i = 1. Pi  Pgi  Pci .…n Ecuaţiile de bilanţ (4. Din ecuatiile (4.2051[ S] 5.Ui ş i i) şi de doar două ecuaţii algebrice (ecuaţiile bilanţului de puteri) care exprimă legătura dintre acestea.Qi.2.0155+ j 0.

numit nod de echilibru şi notat cu e.suma puterilor active (reactive) la bornele receptoarelor(consumatorilor) Pg i . iar prin calcul se determină argumentul i şi puterea relativă modului Qi . pentru care se specifică modulul tensiunii nodale Ue şi argumentul acestuia e. Deoarece modulul tensiunii rezultă prin calcul în funcţie de valorile specificate Pi şi Qi .In această categorie se situează şi nodurile pasive cu puteri injectate nule. iar mulţimea lor se va nota cu ng .Din acest considerent. aceste noduri se numesc şi noduri cu tensiunea necontrolată.suma puterilor active la bornele nodurilor generatoare P. 3* Nodul de echilibru Deoarece pierderile de putere în reţeaua electrică nu sunt cunoscute.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Sunt nodurile pentru care se specifică puterile nodale Pi şi Qi şi se determină prin calculul modului Ui şi argumentul i ale fazorului tensiunii nodale. 2* Noduri de tipul PU sau noduri generatoare Sunt nodurile pentru care se specifică puterea nodală Pi şi modulul tensiunii Ui.. Deoarece modulul tensiunii este specificat. iar mulţimea lor se va nota cu nc .suma pierderilor de putere activa în laturile longitudinale si transversale ale reţelei: 17 . nodul de echilibru este numit nod de echilibrare a puterilor active si reactive. Pc . aceste noduri se numesc şi noduri cu tensiunea controlată.. iar prin calcul se determină puterile nodale Pe şi Qe astfel încât să fie satisfăcut bilanţul global al puterilor active din sistem: Pg e  n P i=1. este necesară definirea unui nod.i  e gi  Pc  P Relaţia exprimă bilanţul global al puterilor active si reactive in sistem care Pg e este închis de puterea activa a nodului de echilibru.

De regulă. [ ]) . Astfel. modificăndu-şi încărcarea după necesităţi. se elimină din ecuaţiile (4.10). Fazorul tensiunii nodul de echilibru se alege ca origine de fază.16) Q i  Q i ([U ]. odată cu fixarea tensiunii (în modul şi argument)în nodul de echilibru i=e.Pentru aceasta se pot estima Pc pierderile de putere activă cu aproximaţia P=10% . rolul nodului de echilibru este îndeplinit de cea mai importantă centrală din sistem. se elimină din ecuatiile (4.De asemenea.10) ecuatiile de bilanţ ale puterilor reactive la aceste noduri . i nC În tabelul (5. deci se impune  e=0.10) ecuaţiile de bilanţ a puterilor active şi reactive corespunzătoare nodului de echilibru e.1) sunt prezentate sintetic tipurile de noduri din SEE: 18 . (4. modelul matematic neliniar devine: Pi  Pi ([U ]. Q i  Q gi  Q ci . Mulţimea tuturor nodurilor N se partiţionează astfel în următoarele mulţimi: ng N=  nC e Odată cu fixarea (impunerea) modulelor tensiunilor în nodurile de tip ng generator i . Nodul de echilibru corespunde funcţional cu un generator care îşi menţine tensiunea la borne constantă. Pi  Pgi  Pci al regimului permanent i  N-e .Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Verificarea bilanţului de putere activă este o prima condiţie pentru asigurarea compatibilităţii sistemului de ecuaţii (4. [ ]) .

 5 P. Determinarea mărimilor electrice impuse în noduri .2 Numă r nod Mărimi cunoscute(impuse) Mărimi necunoscute Tipul nodului 1 U.  Calculul regimului permanent a unui sistem electroenergetic constă în determinarea setului de mărimi necunoscute la nivelul nodurilor sistemului. Stabilirea tipului şi a datelor iniţiale ale nodurilor sistemului electroenergetic TEST1 5.Q P=0.2.  P. . Tabel 5. . Q min Q max P. 4 P.U. Stabilirea tipurilor de noduri pe baza datelor iniţiale cunoscute. Q Nod generator Nod consumator Nod consumator 2 3 Q min Q max P.stabilirea datelor nodale 19 .  5.Q=0 Nod de echilibru U U.U.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Tabelul 5.1.Q U.Q 1 Nod consumator PQ P.Q Nod de echilibru .Q U. nC P. Q Nod generator . .1.U. Tipul nodului Mărimi cunoscute Mărimi necunoscut e Număr Nod generator PU Q min Q max P. . Q ng U.

Metoda Seidel –Gauss pentru determinarea iterativă a soluţiilor ecuaţiilor nodale (tensiunile nodale): U p+ 1 i n 1 Pi− j∙ Qi = ∙ −∑ Y ik ∙ U k Y ii U ¿i p k=1 ( k ≠1 n S i=U i ∙ ∑ Y ¿ik ∙U ¿k k=1 Qi=ℑ { S i } { n Qi=ℑ U i ∙ ∑ Y ¿ik ∙U ik¿ k=1 } Iteraţia-1: n S (10 )=U i ∙ ∑ Y ¿ik ∙U ¿k =¿ k=1 20 ) .1. modulele se aleg în jurul valorii nominale a tensiunii iar argumentele se aleg egale cu 0. Soluţionarea modelului matematic (calculul tensiunilor nodale în modul şi argument) folosind metode directe sau indirecte (iterative) 6.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Se stabilesc valorile iniţiale ale tensiunilor ( în modul şi argument) în nodurile sistemului. De regulă.(=0 6.

5[ MVA] U4= [ ] 1 P4− jQ 4 (0) (0 ) (0) −( Y 41 ∙U (0) 1 ) + ( Y 42 ∙ U 2 ) + ( Y 43 ∙ U 3 ) + ( Y 45 ∙U 5 ) =¿ ¿ ( 0) Y 44 U 4 U 4 =217.36 [kV] ¿ ¿(0) ¿ ¿(0) ¿ ¿(0) ¿ ¿(1 ) ¿ ¿(1) Q2=ℑ {U (0) 2 ∙ ( Y 21 ∙U 1 +Y 22 ∙U 2 +Y 23 ∙U 3 +Y 24 ∙ U 4 +Y 25 ∙ U 5 ) } Q2=− j 78.2 [ MVAr ] U 2= 1 P 2− j Q 2 (0 ) (1) (1) ∙ −Y 21 ∙U (0) 1 −Y 23 ∙ U 3 −Y 24 ∙ U 4 −Y 25 ∙ U 5 ¿(0) Y 22 U2 ( ) U 2=220.23+ j1.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 [ ] ¿ U 1 ∙ ( Y ¿11 ∙U ¿1 (0 )) + ( Y ¿12 ∙ U ¿2( 0) ) + ( Y ¿13 ∙ U ¿3( 0) ) + ( Y ¿14 ∙ U ¿4( 0) ) + ( Y ¿15 ∙ U ¿5( 0) ) =¿ S 1=18.68 [ MVAr ] Q3=ℑ {U 3 ∙ ( Y 31 ∙U 1 +Y 32 ∙U 2 +Y 33 ∙U 3 +Y 34 ∙ U 4 +Y 35 ∙U 5 (0) ¿ ¿(0) ¿ ¿(0) ¿ ¿(0) ¿ ¿(1 ) ¿ ¿(1) Q3= j20.40 [ kV ] U 3= 1 P3− j Q 3 (1 ) (1 ) ∙ −Y 31 ∙ U (01 )−Y 32 ∙ U (1) 2 −Y 34 ∙ U 4 −Y 35 ∙ U 5 ¿(0) Y 33 U3 ( ) 21 )} .68-j4.03 [kV] U 5= [ ] 1 P5− jQ5 (0) (0) (0) (1) −( Y 51 ∙U 1 ) + ( Y 52 ∙U 2 ) + ( Y 53 ∙ U 3 ) + ( Y 54 ∙ U 4 ) =¿ ¿ (0 ) Y 55 U 5 U 5 =218.42-j2.62+ j 109.

69 [ MVAr ] ¿ ¿(1) ¿ ¿(1) ¿ ¿(1) ¿ ¿(2) ¿ ¿(2) Q3=ℑ {U (1) 3 ∙ ( Y 31 ∙ U 1 +Y 32 ∙ U 2 +Y 33 ∙ U 3 + Y 34 ∙ U 4 +Y 35 ∙ U 5 ) } Q3= j 46.47 [kV] ¿ ¿(1) ¿ ¿(1) ¿ ¿(2) ¿ ¿(2) Q2=ℑ {U (12 ) ∙ ( Y ¿21 ∙ U ¿(1) 1 +Y 22 ∙ U 2 +Y 23 ∙ U 3 + Y 24 ∙ U 4 +Y 25 ∙ U 5 ) } Q2=− j 71.54-j5.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 U 3=220.54+ j141.33+ j2 [ kV ] Iteraţia-2: n S 1 =U i ∙ ∑ Y ik ∙ U k =¿ (1 ) ¿ ¿ k=1 [ ] ¿ U 1 ∙ ( Y ¿11 ∙U ¿1 (1) ) + ( Y ¿12 ∙ U ¿2( 1) ) + ( Y ¿13 ∙U ¿3(1 )) + ( Y ¿14 ∙U ¿4(1 )) + ( Y ¿15 ∙ U ¿5 (1) ) =¿ S 1=55.23 [MVA ] U4= [ ] 1 P4− jQ 4 (1) (1) (1 ) −( Y 41 ∙U (1) 1 ) + ( Y 42 ∙ U 2 ) + ( Y 43 ∙U 3 ) + ( Y 45 ∙ U 5 ) =¿ Y 44 U ¿4( 1) U 4 =216.50 [kV] U 5= [ ] 1 P5− jQ5 (1) (1) (1) (2) −( Y 51 ∙U 1 ) + ( Y 52 ∙U 2 ) + ( Y 53 ∙ U 3 ) + ( Y 54 ∙U 4 ) =¿ ¿ (1 ) Y 55 U 5 U 5 =216.62 [ MVAr ] 22 .90-j4.

Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 U 2= 1 P 2− j Q 2 (1) (2) (2) ∙ −Y 21 ∙U (1) 1 −Y 23 ∙U 3 −Y 24 ∙ U 4 −Y 25 ∙ U 5 ¿(1) Y 22 U2 ( ) U 2=220.94-j6.06 [ MVAr ] 23 ¿ ¿(3) ¿ ¿(3) )} .53 [kV] Q2=ℑ {U 2 ∙ ( Y 21 ∙ U 1 +Y 22 ∙ U 2 +Y 23 ∙ U 3 +Y 24 ∙ U 4 +Y 25 ∙ U 5 (2) ¿ ¿(2) ¿ ¿(2) ¿ ¿(2) Q2=− j 71.31+ j1.84 [ kV ] Iteraţia-3: n S (12 )=U i ∙ ∑ Y ¿ik ∙ U ¿k =¿ k=1 [ ] ¿ U 1 ∙ ( Y 11 ∙U ¿1 2 ) + ( Y 12 ∙ U ¿2 2 ) + ( Y 13 ∙U ¿3 2 ) + ( Y 14 ∙U ¿4 2 ) + ( Y 15 ∙ U ¿5 2 ) =¿ ¿ ( ) ¿ ( ) ¿ ( ) ( ) ¿ ( ) ¿ S 1=51.25 [kV] U 5= [ ] 1 P5− jQ5 (2) (2) (3) −( Y 51 ∙U (2) 1 ) + ( Y 52 ∙U 2 ) + ( Y 53 ∙ U 3 ) + ( Y 54 ∙U 4 ) =¿ ¿ (2 ) Y 55 U 5 U 5 =216.45 [ kV ] U 3= P −jQ 1 (2) (2) (2) ∙ 3 ¿(1) 3 −Y 31 ∙ U (1) 1 −Y 32 ∙ U 2 −Y 34 ∙ U 4 −Y 35 ∙ U 5 Y 33 U3 ( ) U 3=220.40+ j2.47[ MVA] U4= [ ] 1 P4− jQ 4 (2) (2 ) (2) (2) −( Y 41 ∙U 1 ) + ( Y 42 ∙ U 2 ) + ( Y 43 ∙U 3 ) + ( Y 45 ∙ U 5 ) =¿ Y 44 U ¿4( 2) U 4 =215.08-j5.72+ j 158.

Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 ¿ ¿(2) ¿ ¿(2) ¿ ¿(2) ¿ ¿(3) ¿ ¿(3) Q3=ℑ {U (2) 3 ∙ ( Y 31 ∙U 1 +Y 32 ∙ U 2 +Y 33 ∙ U 3 +Y 34 ∙ U 4 +Y 35 ∙ U 5 ) } Q3= j60.36 [ kV ] Iteraţia-4: n S 1 =U i ∙ ∑ Y ik ∙ U k =¿ (3 ) ¿ ¿ k=1 [ ] ¿ U 1 ∙ ( Y ¿11 ∙U ¿1 (3 )) + ( Y ¿12 ∙ U ¿2( 3) ) + ( Y ¿13 ∙ U ¿3(3 ) ) + ( Y ¿14 ∙ U ¿4(3 ) ) + ( Y ¿15 ∙U ¿5(3 )) =¿ S 1=70.71 [kV] U 5= [ ] 1 P5− jQ5 (3) (3) (3 ) (4 ) −( Y 51 ∙U 1 ) + ( Y 52 ∙U 2 ) + ( Y 53 ∙ U 3 ) + ( Y 54 ∙U 4 ) =¿ Y 55 U 5¿ (3 ) 24 .39+ j2.93+ j167.36 [ kV ] U 3= 1 P3− j Q 3 (3) (3 ) (3 ) ∙ −Y 31 ∙ U (2) 1 −Y 32 ∙ U 2 −Y 34 ∙ U 4 −Y 35 ∙ U 5 ¿(2) Y 33 U3 ( ) U 3=220.25 [ MVAr ] U 2= 1 P 2− j Q 2 (2) (3 ) (3 ) ∙ −Y 21 ∙U (2) 1 −Y 23 ∙ U 3 −Y 24 ∙ U 4 −Y 25 ∙ U 5 ¿(2) Y 22 U2 ( ) U 2=220.44 [MVA ] U4= [ ] 1 P4− jQ 4 (3 ) (3) (3) −( Y 41 ∙U (3) 1 ) + ( Y 42 ∙ U 2 ) + ( Y 43 ∙ U 3 ) + ( Y 45 ∙U 5 ) =¿ ¿ ( 3) Y 44 U 4 U 4 =215.61-j6.24 + j 1.

42-j7.63-j6.19+ j172.11 [ kV ] U 3= 1 P3− j Q 3 ∙ −Y 31 ∙ U (31 )−Y 32 ∙ U (42 )−Y 34 ∙U (44 )−Y 35 ∙ U (4) 5 ¿(3) Y 33 U3 ( U 3=220.34 [ MVAr ] U 2= 1 P 2− j Q 2 (3) (4) (4 ) ∙ −Y 21 ∙U (3) 1 −Y 23 ∙ U 3 −Y 24 ∙ U 4 −Y 25 ∙ U 5 ¿(3) Y 22 U2 ( ) U 2=220.17+ j 0.94 [ kV ] Iteraţia-5: n S (14 )=U i ∙ ∑ Y ¿ik ∙ U ¿k =¿ k=1 [ ] ¿ U 1 ∙ ( Y 11 ∙U ¿1 4 ) + ( Y 12 ∙U ¿2 4 ) + ( Y 13 ∙ U ¿3 4 ) + ( Y 14 ∙ U ¿4 4 )+ ( Y 15 ∙U ¿5 4 ) =¿ ¿ ( ) ¿ ( ) ¿ ( ) ¿ ( ) ¿ ( ) S 1=89.19 [kV] ¿ ¿(3) ¿ ¿(3) ¿ ¿(4 ) ¿ ¿(4) Q2=ℑ {U (32 ) ∙ ( Y ¿21 ∙U ¿(3) 1 +Y 22 ∙ U 2 +Y 23 ∙ U 3 +Y 24 ∙U 4 +Y 25 ∙ U 5 ) } Q2=− j 70.30 [MVA ] U4= [ ] 1 P4− jQ 4 (4 ) (4 ) (4 ) (4) −( Y 41 ∙U 1 ) + ( Y 42 ∙U 2 ) + ( Y 43 ∙ U 3 ) + ( Y 45 ∙ U 5 ) =¿ ¿ ( 4) Y 44 U 4 U 4 =215.35+ j2.95 [ MVAr ] ¿ ¿(3) ¿ ¿(3) ¿ ¿(3) ¿ ¿(4 ) ¿ ¿(4) Q3=ℑ {U (3) 3 ∙ ( Y 31 ∙U 1 +Y 32 ∙ U 2 +Y 33 ∙ U 3 +Y 34 ∙U 4 +Y 35 ∙ U 5 ) } Q3= j 67.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 U 5 =215.03 [kV] 25 ) .

81 Test convergenţă-3 |S(31 )−S(21 )|=√ P21 +Q21 → ε =21.89 [ kV ] U 3= 1 P3− j Q 3 (5) (5) (5) ∙ −Y 31 ∙ U (4) 1 −Y 32 ∙U 2 −Y 34 ∙U 4 −Y 35 ∙ U 5 ¿(4 ) Y 33 U3 ( U 3=220.62 [ kV ] Test convergenţă-1 |S(11 )−S (01 )|=√ P21 +Q21 → ε =46.32+ j1.37-j6.83 [ MVAr ] U 2= 1 P 2− j Q 2 (5 ) (5) ∙ −Y 21 ∙U (41 )−Y 23 ∙ U (4) 3 −Y 24 ∙ U 4 −Y 25 ∙ U 5 ¿(4) Y 22 U2 ( ) U 2=220.68 Test convergenţă-2 |S(21 )−S(1)1 |=√ P21+Q21 → ε =16.64 [kV] ¿ ¿(4) ¿ ¿(4 ) ¿ ¿(4) ¿ ¿(5) ¿ ¿(5) Q2=ℑ {U (4) 2 ∙ ( Y 21 ∙ U 1 +Y 22 ∙ U 2 + Y 23 ∙ U 3 +Y 24 ∙U 4 +Y 25 ∙U 5 ) } Q 2=− j 70.12+ j0.97 [ MVAr ] Q3=ℑ {U 3 ∙ ( Y 31 ∙ U 1 +Y 32 ∙ U 2 + Y 33 ∙U 3 +Y 34 ∙U 4 +Y 35 ∙U 5 (4) ¿ ¿(4) ¿ ¿(4 ) ¿ ¿(4) ¿ ¿(5) ¿ ¿(5) Q3= j 70.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 U 5= [ ] 1 P5− jQ5 (4) (4) (4) (5 ) −( Y 51 ∙U 1 ) + ( Y 52 ∙ U 2 ) + ( Y 53 ∙ U 3 ) + ( Y 54 ∙ U 4 ) =¿ Y 55 U ¿5 (4 ) U 5 =215.2 26 ) )} .

18 [ MVA ] P21=36.04− j71.89 7.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Test convergenţă-4 (3) 2 2 |S(4) 1 −S 1 |= √ P1 +Q 1 → ε=18.18 [ MVAr ] Latura : 2-3 27 .04 [ MW ] Q21=−71. Determinarea circulaţiilor de putere activă și reactivă prin elementele sistemului Relații de calcul: S ij =U i ∙ ( U i−U j ) ¿ ∙ y ¿ij [ MVA ] S ji =U j ∙ ( U j−U i ) ¿ ∙ y ¿ji [ MVA ] S ij =Pij + jQij [ MVA ] Pij =ℜ { Sij } [ MW ] Qij =ℑ { Sij } [ MVAr ] Latura : 2-1 S 21=U 2 ∙ ( U 2−U 1 )¿ ∙ y ¿21=36.

47 [ MVA ] P23=52.15+ j 111.20 [ MVAr ] Latura : 5-4 S 54=U 5 ∙ ( U 5−U 4 )¿ ∙ y ¿54=4.47 [ MVAr ] Latura : 3-5 ¿ ¿ S 35=U 3 ∙ ( U 3−U 5 ) ∙ y 35=175.37 [ MW ] Q23=0.21+ j 79.2 [ MVA ] P35=175.21 [ MW ] Q35=79.18 [ MVAr ] Latura : 1-4 S 14=U 1 ∙ ( U 1−U 4 )¿ ∙ y ¿14 =168.11 [ MVA ] P14=168.37+0.18 [ MVA ] P54=4.04 [ MW ] Q54=7.11 [ MVAr ] 28 .15 [ MW ] Q14=111.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 S 23=U 2 ∙ ( U 2−U 3 )¿ ∙ y ¿23=52.04− j7.

Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 8.140 [ MW ] ∆ Q12=ℑ { ∆ S 12 }= j0.0537 [ MW ] ∆ Q23 =ℑ { ∆ S23 }= j 0. Calculul pierderilor de putere Relații de calcul: ∆ Sij =|S ij + S ji|[ MVA ] ∆ Pij =ℜ { ∆ S ij } [ MW ] ∆ Qij =ℑ { ∆ S ij } [ MVAr ] Linia : 1-2 ∆ S12=|S 12 + S21|=0.863 [ MVAr ] Linia : 2-3 ∆ S23=|S 23 + S32|=0.272 [ MW ] ∆ Q35=ℑ { ∆ S35 }= j7.053794+ j0.8162 [ MVA ] ∆ P35 =ℜ { ∆ S 35 }=1.3307 [ MVA ] ∆ P23=ℜ { ∆ S 23 }=0.816 [ MVAr ] Linia : 4-5 29 .3307 [ MVAr ] Linia : 3-5 ∆ S35=|S 35 + S53|=1.2726+ j 7.86338 [ MVA ] ∆ P12=ℜ { ∆ S 12} =0.1405+ j 0.

3195 [ MVA ] ∆ P14=ℜ { ∆ S 14 }=1.319 [ MVAr ] 9.00697 [ MVA ] ∆ P45=ℜ { ∆ S45 } =0.00113+ j 0.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 ∆ S45=|S 45 +S 54|=0.517 [ MW ] ∆ Q14 =ℑ { ∆ S14 } = j 9.00113 [ MW ] ∆ Q45 =ℑ { ∆ S 45} = j 0.00697 [ MVAr ] Linia : 1-4 ∆ S14 =|S 14 +S 41|=1. Calculul regimului permanent al Reţelei TEST-1 utilizând software-ul NEPLAN 30 .5171+ j9.

Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Tabel rezultate sumare 31 .

Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 Tabel rezultate în noduri Tabel rezultate pe elemente 32 .

Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 10. Interpretarea rezultatelor și concluzii 33 .

cu metoda Seidel-Gauss şi cu ajutorul software-ului NEPLAN care foloseste pentru studiul de regim permanent metoda Newton-Raphson . În ceea ce priveşte circulaţia de puteri active şi reactive cât şi pierderile care au loc în transportul acestor puteri pe linii se poate spune că acestea sunt cele mai mari ca volori pe linia L1-4 . linie pe care se tranziteaza o putere activa si reactiva destul de mare. iar în nodurile consumatoare 0. Se poate observa că în noduri tensiunea se încadrează în limitele impuse în tema proiectului.Ingineria Sistemelor Electroenergetice anul: 4 grupa: 2 În cadrul proiectului sa studiat regimul permanent pentru sistemul electroenergetic TEST-1 . 34 . iar rezultatele obţinute fiind apropiate ca valoare în ambele situaţii.95  U n tensiunea are valori peste . avand cea mai mare lungime. în nodurile generatoare fiind de 100 %.