You are on page 1of 5

Tractiune Electrica – CURS 1

Capitolul I
Probleme generale privind tracţiunea electrică
1.1. Definiţie şi clasificări
Prin tracţiune se înţelege exercitarea de către un organ de propulsie a unei forţe asupra
unui vehicul, în scopul deplasării acestuia pe o cale de circulaţie.
În cazul tracţiunii electrice, organul de propulsie este realizat cu motoare electrice rotative
sau liniare, iar forţa de tracţiune aplicată vehiculului se dezvoltă ca urmare a unor acţiuni
ponderomotoare în câmp electromagnetic.
v

VE

Ft

Vehiculul electric (VE) este:
1. motor (sau activ) dacă forţa de tracţiune se obţine cu mijloace aflate pe vehicul,
fiind datorată interacţiunii prin:
contact mecanic între vehicul şi calea de rulare – vehicule cu
aderenţă la cale, propulsate cu motoare electrice rotative – respectiv,
fără contact, între vehicul şi calea de circulaţie – vehicule pe pernă
de aer sau magnetică, propulsate cu motoare electrice liniare.
2. pasiv - forţa de tracţiune se obţine cu mijloace exterioare vehiculului, fiind
dezvoltată:
fie de motoare electrice rotative şi transmisă vehiculului prin cablu,
fie de motoare electrice liniare, având armătura activă fixată în
cale, iar cea pasivă solidară cu vehiculul.
Vehiculele electrice motoare (VEM) se pot clasifica după mai multe criterii.
¾ După modul de alimentare cu energie electrică, se deosebesc:
ƒ

VEM autonome, adică alimentate de la surse electrice proprii (grup dieselgenerator, baterii de acumulatoare) plasate pe vehicul. Din această categorie de
VEM fac parte locomotivele diesel-electrice, locomotivele de mină cu
acumulatoare şi electromobilele (autoturisme electrice, electrobuze, electrocare).

ƒ

VEM neautonome, adică alimentate prin intermediul unei linii de contact de la
sursele electrice exterioare (substaţii de tracţiune electrică). Din această categorie
de VEM fac parte locomotivele electrice, tramvaiele, troleibuzele, metrourile şi
VEM pe pernă de aer sau magnetică.

După natura căii de circulaţie, se deosebesc:
ƒ VEM pe cale ghidată, convenţională (ferată) sau neconvenţională (monorail,
suspendată, cu şină-cremalieră). Din această categorie de VEM fac parte
locomotivele electrice feroviare şi miniere, locomotivele diesel-electrice,
tramvaiele, metrourile şi VEM pe pernă de aer sau magnetică.
ƒ VEM pe cale neghidată (carosabil). Din această categorie de VEM fac parte
troleibuzele şi electromobilele.
Capitolul I

1

definind ansamblul reversibil format prin gruparea a mai multor rame electrice. pe pernă de aer (cu presiune sau depresiune). vagoane-motoare electrice) în compunere fixă şi reversibilă din punct de vedere al circulaţiei pe calea ghidată (adică. Aceste instalaţii electroenergetice nu sunt specifice STE. faţă de calea de circulaţie. Astfel. având cabine de conducere la ambele capete ale VEM). reprezentând centralele electrice (CE). aflate în strânsă condiţionare reciprocă: ƒ Instalaţiile fixe de tracţiune electric㠃 Instalaţiile mobile de tracţiune electrică Instalaţiile fixe aferente unui STE cu VEM neautonome sunt următoarele: ƒ Capitolul I Instalaţiile de producere. Secţie de tracţiune electrică. constituind cel mai mic ansamblu de tracţiune electrică. Tren electric automotor. format dintr-un vagon-motor electric şi un vagon-remorcă.2. La VEM propulsate cu motoare liniare sustentaţia şi ghidarea se realizează. cu roţi metalice sau de cauciuc pe suport de rulare şi. la toate tipurile de VEM trebuie rezolvate încă două probleme de bază: sustentaţia şi ghidarea vehiculului. autonom şi indivizibil în exploatare. staţiile de transformare ridicătoare de tensiune (STR) şi linii electrice aeriene (LEA) de distribuţie în înaltă tensiune. transport şi distribuţie a energiei electrice. respectiv orizontală. neconvenţional.Tractiune Electrica – CURS 1 Pentru subclasa de VEM destinate exclusiv transportului de călători pe cale ghidată se utilizează următorul set de denumiri specifice: ƒ ƒ ƒ ƒ Vagon-motor electric. convenţional. la VEM cu aderenţă la calea ghidată sustentaţia şi ghidarea sunt asigurate integrat de sistemul roată-şină. definind VEM care conţine pe lângă echipament energetic şi spaţii pentru călători. 2 . reprezentând ansamblul de secţii de tracţiune electrică (şi. Structura generală a unui sistem de tracţiune electrică cu VEM neautonome Un Sistem de Tracţiune Electrică (STE) cu VEM neautonome este constituit din două componente de bază. respectiv cu pernă magnetică (prin atracţie electromagnetică sau prin repulsie electrodinamică). adică echilibrul stabil al acestuia în direcţie verticală. eventual. 1. iar la VEM cu aderenţă la calea neghidată sustentaţia se realizează prin roţi pneumatice pe suport de rulare nemetalic (carosabil). C M C M C M Vagon-motor electric R Secţie de tracţiune electrică R (M) M C Ramă electrică În afara propulsiei. Rama electrică. iar ghidarea pe cale se asigură utilizând o parte din roţile de sustentaţie asociate cu “mecanisme de direcţie”.

reprezentând liniile electrice aeriene de lungime redusă.Tractiune Electrica – CURS 1 ƒ Substaţii de tracţiune electrică (SSTE). Capitolul I 3 . ƒ Fideri de alimentare (FA). din beton sau mixtă. şina acesteia are şi rolul specific de conductor de întoarcere a curentului electric de tracţiune spre SSTE. curent etc.c.) şi circuitul de forţă al SSTE. care servesc la alimentarea cu energie electrică a liniei de contact de la SSTE. sau c. ƒ Fideri de întoarcere (FI). întreţinere şi protecţie. AC CE AC CE SE STR STR 110 KV LEA FI SSTE 110 KV LEA PSS PS PSS FI SSTE STE FA LC CR FA S FA S SZN S VEM FA S ƒ Linia de contact (LC). iar în cazul particular al VEM cu roţi metalice pe CR. În zona fider din dreptul unei SSTE se prevede secţionarea simplă (S) a liniei de contact. aceasta are un rol esenţial în procesul de formare a forţelor de tracţiune şi de frânare. constituind calea de circulaţie a VEM şi putând fi: metalică.) la necesităţile tracţiunii electrice. semnificând instalaţiile fixe care permit secţionarea sau conectarea longitudinală şi transversală a LC între o SSTE şi un PS. care primesc energia electrică de la LC şi o transformă în energie mecanică necesară deplasării lor şi a vehiculelor pe care le remorchează.a. ƒ Posturi de secţionare (PS). care asigură transportul energiei electrice în lungul căii de circulaţie şi de la care VEM îşi culege energia electrică prin intermediul unei prize de curent alunecătoare. ƒ Calea de rulare (CR). reprezentând cablurile sau LEA de racord între şina metalică a CR (respectiv. ƒ Posturi de subsecţionare (PSS). constituind o reţea electrică de c. Instalaţiile mobile aferente unui STE cu VEM neautonome constitue înseşi VEM. semnificând instalaţiile fixe pentru racordarea la sistemul electroenergetic de înaltă tensiune şi adaptarea parametrilor energiei electrice (tensiune..c. definind instalaţiile fixe amplasate aproximativ la jumătatea distanţei dintre două SSTE adiacente cu scopul secţionării sau conectării longitudinale şi transversale a LC din necesităţi de exploatare. În cazul VEM cu aderenţă la CR. ramura negativă a LC bifilare de c. secţionare cu zonă neutră (SZN).

ƒ Sistemul curentului alternativ monofazat cu frecvenţa industrială 50 (sau 60) Hz şi tensiunea 25 KV. România.5 KV. în tracţiunea electrică rutieră şi subterană se utilizează. răspândit în Rusia. 1500.. În tracţiunea electrică feroviară se folosesc următoarele sisteme de electrificare. Italia. la diverse tensiuni şi frecvenţe. metrouri). troleibuze. Belgia.c. VTC IT RPF MAL M 3~ M MCC – motor de curent continuu cu excitaţie serie MAS – motor asincron trifazat RPF – reostat de pornire şi frânare I – invertor VTT – variator de tensiune LC (CC) – linie contact curent continuu (600. c. preponderent. Ungaria. serie şi alimentate de la LC de c. prin invertor trifazat (IT). Sistemele de energoalimentare aferente tracţiunii electrice au determinat următoarele tipuri operaţionale de VEM neautonome: ƒ VEM echipate cu motor de tracţiune de c.5 KV. 3000 Vcc) ƒ Capitolul I VEM echipate cu motor asincron trifazat de tracţiune de tip rotativ sau liniar (MAL) şi alimentate de la LC de c. aplicat la primele electrificări feroviare în Elveţia şi nordul Italiei. răspândit în Franţa (parţial). Japonia. Elveţia. sau c.4 – 3 kV c. Astfel de VEM neautonome sunt.. Astfel. prin reostat de pornire şi de frânare (RPF) sau prin variator static de tensiune continuă (VTC).75 . de exemplu. cu frecvenţe între 15 şi 40 Hz şi tensiuni de 0. Astfel de VEM 4 . ƒ Sistemul curentului alternativ monofazat cu frecvenţă joasă de 16 2/3 Hz şi tensiunea de 15 KV.c. LC 0. Austria. Portugalia.c. locomotivele electrice de mină tradiţionale. cu tensiuni uzuale între 0. Norvegia. respectiv cu frecvenţă joasă de 25 Hz şi tensiunea de 11 KV.4 şi 1. aplicat parţial în SUA. utilizat în Germania. locomotivele electrice clasice pentru căi ferate electrificate în c. respectiv de 3 KV aplicat în Polonia. cu tensiunea de 1. 750. Danemarca. Suedia.10 KV. VEM convenţionale de transport urban (tramvaie. Olanda.c. enumerate în ordinea cronologică a apariţiei lor: ƒ Sistemul curentului alternativ trifazat.a.c.Tractiune Electrica – CURS 1 Alimentarea VEM de la LC se face în c.c.c. ƒ Sistemul curentului continuu.

de frecvenţă joasă (16 2/3 sau 25 Hz) prin transformator de tracţiune reglabil (TTR). 5 . 15 KV Capitolul I ƒ VEM echipate cu motor de tracţiune de c. de exemplu.Tractiune Electrica – CURS 1 neautonome sunt.a. locomotivele şi ramele electrice feroviare neconvenţionale.a. locomotivele şi ramele electrice feroviare din Germania. prin TTR şi redresor cu diode (RD) sau prin transformator de tracţiune (TT) şi redresor cu tiristoare (RT). de exemplu. Astfel de VEM neautonome sunt. de exemplu. de frecvenţă industrială (50 sau 60 Hz). de tip asincron rotativ. SUA.c.a. de exemplu. 25KV. Astfel de VEM neautonome sunt. 16⅔ Hz. VEM neconvenţionale de transport urban şi suburban. Elveţia. ≤25 KV LC 1~ (3~) TTR TTR TT TT RT CSF RD M 1~ MAL (MSL) M M 3~ M1 – motor monofazat (serie cu colectorul) MCC – motor de curent continuu M3 – motor trifazat R – redresor cu diode sau tiristoare TT– transformator de tractiune (fix sau variabil) CSF – convertor static de frecvenţă LC (CA) – linie contact curent alternative: 50 Hz. VEM pe pernă de aer sau magnetică. 50 (16 2/3. monofazat. locomotivele electrice de tip monocontinuu. 60) Hz. ƒ VEM echipate cu motor de tracţiune de tip serie monofazat cu colector şi alimentate de la LC de c. monofazat. MAL sau sincron liniar (MSL) şi alimentate de la LC de c. 25. Astfel de VEM neautonome sunt. monofazat sau trifazat prin TT şi convertor static de frecvenţă (CSF). serie şi alimentate de la LC de c. ƒ VEM echipate cu motor de tracţiune trifazat.