You are on page 1of 16

Precizări

Trimiterile din cadrul prezentărilor la alte materiale atașate sunt facultative!
Oricare dintre citatele din materialele prezentate poate constitui subiect de analiză (dar și alte
citate neincluse în materiale referitoare la antreprenoriat).
( O bună înțelegere a conceptelor și a conținutului temelor necesită citirea integrală a
materialelor puse la dispoziție chiar dacă subiectele sunt doar cele de mai jos.)
Materialele pentru temele la care se menționează prezentare PowerPoint sunt incluse în
folder-ul Materiale curs antreprenoriat.rar
Grilele atașate sunt exemplificative, conțin un singur răspuns și reprezintă doar câteva
modele ale grilelor care pot fi utilizate pentru examinare. Oricare dintre subiectele deschise de
mai jos poate fi prezentat sub formă de grile cu răspuns unic sau multiplu.
SUBIECTE EXAMEN
Tema : Introducere în antreprenoriat
(prezentare PowerPoint)

1. Analizați rolul educației antreprenoriale. Precizați în ce constă caracterul
orizontal al acesteia (slide-urile 7, 8).



Având în vedere că numărul întreprinzătorilor este mai mare în comunităţile care au deja o
anumită tradiţie în acest domeniu, sugerează că educaţia (în acest caz este vorba de educaţia
informală, rezultat al învăţării din experienţa altora) este pârghie importantă pentru creşterea
fenomenului antreprenorial.
Prin urmare, politicile care au ca obiectiv stimularea antreprenoriatului pun pe prim plan
educaţia antreprenorială.
Educaţia antreprenorială trebuie iniţiată cât mai timpuriu (încă din preşcolar) şi continuată la
toate nivelurile de învăţământ.
Educaţia antreprenorială are un caracter orizontal: ea trebuie să constituie o componentă a
învăţării la toate disciplinele şi programele de învăţământ. Drept consecinţă, educaţia
antreprenorială nu are sediul exclusiv la disciplinele care vizează în mod explicit
cunoaşterea fenomenului antreprenorial, cum este cazul disciplinei “Antreprenoriat”.
Disciplina “Antreprenoriat” organizează cunoştinţele şi creşte capacitatea studenţilor de a
sesiza, înţelege şi interpreta fenomenele antreprenoriale şi de a realiza sarcini ce implică o
asemenea capacitate, nu numai în contextul iniţierii unei afaceri pe cont propriu, ci şi din
alte poziţii profesionale (elaborare/implementare de politici economice şi sociale, acordare
de consultanţă, învăţământ, recunoaşterea şi încurajarea spiritului întreprinzător în
organizaţii, efectuarea de studii şi cercetări etc.)
Creşterea rolului educaţiei în dezvoltarea spiritului întreprinzător este recunoscută ca o
prioritate între politicile Uniunii Europene ( a se vedea comunicarea Comisiei din februarie
2006 (Ataşat) şi facultativ aşa numita “Agendă Oslo privind educaţia antreprenorială în
Europa” (Ataşat))
Majoritatea studenţilor europeni consideră că educarea înclinaţiei spre inovare şi a spiritului
întreprinzător în universităţi este foarte importantă: Eurobarometru: Studenţii

Prezentați conținutul celor mai răspândite teorii privind întreprinzătorul (slide 10). precum şi relaţiile (rude. să identifice anumite cauzalităţi legate de parcursul vieţii personale şi profesionale a întreprinzătorului. încuraja sau ajuta. Analizați una dintre acestea (în subiectul de examen paradigma poate fi menționată sau la alegere).. în locul şi circumstanţele potrivite “Antreprenoriatul este procesul de creare sau sesizare a unei oportunităţi şi urmărirea acesteia.B. Precizați principalele paradigme privind antreprenoriatul. Paradigma creării unei organizaţii Principal reprezentant: William B. (Slide-urile 17-20).: Entrepreneurship – perspectives on . Willard. fie pe întreprinzător (effectuation process). 3. prieteni. Două dintre cele mai răspândite teorii sunt: – Teoria psihologică: întreprinzătorul este un om de explorare.2. W. evaluare şi exploatare a oportunităţii în care accentul cade fie pe oportunitate (causal process). in Bull. – – – – Paradigma oportunităţii de afaceri Paradigma creării unei organizaţii Paradigma creării de valoare Paradigma inovării • Sinteza paradigmelor Ce reprezintă o paradigmă O construcţie teoretică împărtăşită de către un număr semnificativ de cercetători (>20) Concept. de asemenea. 1994) Două accepţiuni – Viziunea obiectivă: oportunitatea există în mod obiectiv iar întreprinzătorul are sensibilitatea necesară pentru a o percepe – Viziunea constructivistă: oportunitatea este creaţia întreprinzătorului care are abilitatea de a combina diferite elemente ale realităţii obiective într-o manieră nouă şi utilă Demersul întreprinzătorului este descris ca un proces constând din identificare. în antreprenoriat paradigmele coexistă (stadiul “adolescenţei” sau pre-paradigmatic) Paradigma oportunităţii de afaceri Oportunitatea desemnează o ocazie favorabilă venită la momentul. colegi) pe care le are potenţialul întreprinzător. H. comportamentale şi relaţionale ale întreprinzătorilor. rezultând din interpretarea în plan intelectual a unui obiect sau noţiuni Succesiunea paradigmelor este specifică ştiinţelor mature. • • Studiul deosebirilor între întreprinzători şi ceilalţi oameni s-a îndreptat către caracteristicile psihologice.: Aspects of organizational emergence. indiferent de resursele efectiv disponibile (Jeffry A. teorie. care îl pot stimula.. model. Gartner: “I think that those who are familiar with some of my previous writings on entrepreneurship are aware that the domain of entrepreneurship that interests me is focused on the phenomenon of organization creation” (Gartner. I. Thomas. G. un om de putere şi un “deplasat” (nu foarte bine integrat în societate) – Teoria psiho-sociologică: pe lângă factorii psihologici enunţaţi mai sus intervin şi factori care ţin de pregătirea profesională (este mai probabil să înceapă o afacere în domeniul pentru care s-a pregătit). cu rezultate mai puţin concludente. cercetările empirice au încercat. Timmons.

p. se datorează oamenilor cu “spirit sălbatic”. suplimentară). în mod tipic şi spre deosebire de întreprinzător. un atribut al managerului. arătând că întreprinderile sunt rodul activităţii întreprinzătorilor care preferă să organizeze producţia pentru a evita costurile de tranzacţionare aferente utilizării mecanismului de piaţă pentru procurarea aceloraşi bunuri sau servicii Organizarea nu este un atribut exclusiv al întreprinzătorului. făcând apel la caracteristica de noutate. când vorbeşte despre Natura firmei. bazat pe documentare proprie). îi dotează şi îi determină pe aceştia să lucreze în comun pentru realizarea unui produs/serviciu de o anumită valoare Această paradigmă se regăseşte şi la Ronald Coase. distincţia între întreprinzător şi capitalist Paradigma inovării Joseph Schumpeter – considerat părinte al teoriilor moderne despre antreprenoriat – a susţinut în operele sale că progresul unei naţiuni. de asemenea. prin inovare şi schimbare tehnologică. 1993): “Inovaţia este instrumentul specific al întreprinzătorilor. dar. Editura Enciclopedică. denumiţi întreprinzători. 69) Potrivit acestei paradigme. cel mai adesea. suplimentară. Inventatorul creează ceva nou. Pergamon. 1995. mijlocul prin care ei exploatează schimbarea ca pe o ocazie pentru diferite afaceri sau diferite servicii” Potrivit acestei paradigme. • 5. autorul unei lucrări de referinţă în domeniu: Innovation and entrepreneurship: practice and principles (1985) (tradusă în română sub titlul Inovaţia şi sistemul antreprenorial. mai degrabă. Caracteristici comportamentale/ Suport psihologic: • Inovatori/ nevoia de a realiza • Lideri/ conştiinţa de sine • Jucători (riscuri moderate)/ încrederea în sine • Independenţi/ implicare pe termen lung • Creatori/ toleranţă faţă de incertitudine • Energici/ plini de iniţiativă • Tenace/ disponibilitate pentru învăţare . Trebuie făcută. 4. Prin urmare trebuie evitată confuzia întreprinzător – manager. întreprinzătorul desfăşoară acţiuni care au ca finalitate crearea de valoare nouă. Limitele acestei paradigme sunt date de faptul că valoarea suplimentară poate fi obţinută şi pe alte căi. ci. prin urmare. Un alt autor foarte influent care consideră că întreprinzătorul şi demersul antreprenorial îşi au rădăcinile în inovare este Peter Drucker.theory building. specifică întreprinzătorului Paradigma creării de valoare Potrivit acestei paradigme. Menţionaţi cinci caracteristici ale întreprinzătorilor (subiect deschis. manager și inovator. nu se preocupă în suficientă măsură de aplicabilitatea acesteia. întreprinzătorul veghează asupra ocaziilor de a genera inovaţii şi creează condiţiile (organizare) valorificării acestora în speranţa unei recompense (valoare nouă. întreprinzătorul este persoana care mobilizează talente şi capacităţi ale altor oameni. Prezentați deosebirile dintre întreprinzător. inventatorul nu vede câştigul comercial ca o măsură a succesului. • • Întreprinzătorul propune soluţii noi pentru valorificarea oportunităţilor în timp ce managerul recurge la soluţii cunoscute (verificate). Această paradigmă se regăseşte în definiţia întreprinderii dată de François Perroux: generează o diferenţă pozitivă între valoarea output-ului şi valoarea input-ului.

• obţinerea de fonduri de investiţii. Exemplificați. • obţinerea finanţării de la bancă. • stabilirea principalelor repere de natură economică. • implicarea anumitor persoane în realizarea unei noi afaceri. Scopurile elaborării planului de afaceri: • determinarea profitabilităţii valorificării oportunităţii de afaceri identificate.2). Enumerați factorii fundamentali ce contribuie la luarea deciziei de înfiinţare a întreprinderii corespunzător clasificării lui Cooper. îndeosebi de către firmele mici de la firmele mari. Analizați succint una dintre acestea (în subiectul de examen premisa poate fi menționată sau la alegere).2. Precizați principalele premise economice antreprenoriale (pag.4). agresivitate constructivă Flexibili/ tendinţa de a avea încredere în oameni Materialişti/ banii . în cazul uneia dintre categoriile menționate.mijloc de măsurare a performanţei Tema: Aspecte motivaţionale şi premise ale antreprenoriatului (motivații. managerială. în cazul uneia dintre categoriile men ționate (pag. de producţie şi de marketing prin care se construieşte de fapt afacerea. 3. • facilitarea de fuziuni între companii sau a cumpărării altei firme. Exemplificați.1). la alegere. • perfectarea de alianţe strategice cu alte firme.pdf) 1.• • • • Originali/ disponibilitate pentru combinarea resurselor Optimişti/ sensibilitate faţă de alte persoane Centraţi pe rezultate/ spirit ofensiv. Tema: Planul de afaceri (plan_afaceri.3). Prezentați succint scopul și obiectivele planului de afaceri (pag. Precizați principalele categorii de variabile motivaţionale care stau la baza înfiinţării unei firme (pag. la alegere. 2. • obţinerea de contracte de cumpărare. financiară.pdf) 1. .

se fac observaţii. formularea strategiei propriu-zise Tema: Inovarea şi creativitatea în procesul antreprenorial. respectiv declararea principiilor ce stau la baza desfăşurării activităţii. exprimate în termeni concreţi (de regulă financiari) şi uşor de măsurat.  consecinţele estimate.  limitele. Structura PA trebuie să reflecte :  scopul.2). respectiv căile de realizare a obiectivelor. Analiza ți succint una dintre acestea. Etapele procesului creativității -enumerare. 3. dar peste un anumit prag inhibă creativitatea • Creativitatea excelează în identificarea problemelor. se delimitează problema. Trăsături ale creativităţii • Creativitatea este o predispoziţie de a genera şi promova noul in toate formele sale • Creativitatea stă la baza inovării. Enumerați componentele principale ale planului de afaceri. la rândul ei.Obiective 2. în special prin tehnici de grup • Inteligenţa superioară este utilă creativităţii. de asemenea. care este. – Incubaţia • preocuparea conştientă încetează şi căutarea se transferă în plan subconştient – Iluminarea . respectiv obstacolele ce stau în calea realizării obiectivelor. Dreptul de proprietate intelectuală (prezentare PowerPoint) 1.  obiectivele cantitative.  opţiunile de afaceri.  obiectivele afacerii reprezintă veritabile jaloane pe drumul spre realizarea scopului firmei. conținut. aferente fiecărei opţiuni în parte. se schiţează o ipoteză. Precizați în ce constă rolul planului de afaceri pentru fiecare etapă de viață a firmei (pag.  analiza riscurilor şi aprecierea impactului acestora asupra consecinţelor anticipate. comparativ cu soluţionarea problemelor Procesul creativităţii • Procesul creativităţii cuprinde următoarele etape – Pregătirea • când se adună informaţii. motorul progresului şi cel mai important factor al competitivităţii • Inovarea este. o caracteristică definitorie a spiritului întreprinzător • Creativitatea este specifică omului şi prezentă la naştere • Nu toţi oamenii sunt creativi în egală măsură • Creativitatea se educă • Creativitatea poate fi stimulată.

produse sau servicii în modalităţi mai bune şi mai rapide decât concurenţa.ori. Inovația sistemică se referă la... Inseamna ceva mai mult decat “o idee buna. care permit obţinerea unor soluţii noi/inedite în combinaţie cu cunoştinţele deja acumulate .succesul neprevăzut. se bazează pe inspiraţie sau intuiţie şi constă într-o cunoaştere sintetică. – Schimbările demografice . respectiv. – Necesitatea procesului..• Se petrece în subconştient. Prin inovare se înţelege procesul de transformare a ideilor noi în rezultate comerciale prin utilizarea de noi procese.o sursă evidentă de ocazii de inovare. – Schimbări în receptivitate dispoziţie şi înţelegere . – Incongruenţa dintre realitatea aşa cum este de fapt şi realitatea aşa cum se pretinde că este. – Schimbările din structura industriei sau din cea a cererii. situaţia în care o nevoie resimţită nu poate fi rezolvată prin soluţii "cunoscute". ştiinţifice sau ne-ştiinţifice. evenimentul exterior neaşteptat. 3. eşecul neprevăzut. în termenii utilizaţi în prezentul referat. – Cunoştinţele noi. Inovarea –definire Este procesul prin care intreprinzatorii convertesc oportunitatile in idei cu valoare economica. a soluţiei care elucidează toate aspectele problemei. care. indiferent de cauzele care le-au generat creează ocazia introducerii de inovaţii cu riscuri relativ mici. Imaginaţia joacă un rol important – Verificarea • Constă în transformarea soluţiei intuite în soluţie aplicabilă efectiv 2. Inovaţia sistematică = proces de veghe permanentă asupra "surselor de ocazii de inovaţii": – Neprevăzutul . integrală. schimbări ale sistemului de valori şi ale stilului de viaţă. sau aşa cum ar trebui să fie.

de la bun început. Precizați 3 instrumente de protecție a proprietății intelectuale (este suficientă cunoașterea formelor din capul de tabel de la slide-ul11 al prezentării și a denumirii altor forme de protecție -slide 14). prin care aceasta creează. 5. • Prin model de afacere se înţelege un instrument conceptual care permite înțelegerea logicii specifice fiecărei întreprinderi. conținut. nu unei nevoi viitoare. inovatoare 2. Brevet de intentie Model de utilitate Marca Desen/model industrial Drept de autor Secrete comerciale Alte instrumeste de protectie • Protecţia împotriva concurenţei neloiale • Acorduri de confidenţialitate Tema: Model de afacere (prezentare PowerPoint) 1. semnificația și conținutul fiecăreia . Menționați și dezvoltați 2 surse de „ocazii de inovare ”. • Pentru definirea modelului de afacere trebuie avute în vedere următoarele : – Produsul – Interfaţa cu clientul – Managementul competenţelor.4. supremaţia inovaţia trebuie să răspundă unei nevoi existente. Principiile inovării -enumerare. propune şi livrează clienţilor săi o anumită valoare generând un flux profitabil şi sustenabil de venituri. 6.Precizați ce reprezintă modelul PCDO. • • inovaţia trebuie să ţintească.Definirea modelelor de afaceri (slide 2 integral). activităţilor şi parteneriatelor – Aranjamentele financiare • Înţelegerea structurii generice a modelelor de afaceri şi a tipologiei acestora este folositoare pentru demersul creării unei afaceri noi.

caracterizat prin condiţii: . context. măsura în care reuşeşte fiind dependentă de creativitatea pe care o pune în slujba identificării nevoilor şi soluţiilor pentru satisfacerea acestora Tema: Finanțarea afacerilor I Finanţarea iniţierii afacerilor (prezentare PowerPoint) 1. . deal. autonomie şi drepturi de decizie. pentru a observa felul în care căile şi mijloacele de realizare a demersului antreprenorial diferă în funcţie de natura acestuia. caracterizaţi prin: . • Pornind de la modelul antreprenoriatului comercial. • Există multe diferenţe între antreprenoriatul comercial şi cel social. valoarea propusă de întreprinzătorul social vizează planul valorilor morale. legale. iar resursele financiare le dobândeşte prin procesul denumit “fund raising” (colectare de fonduri) nu prin investiţii de capital sau împrumuturi aşa cum este cazul întreprinzătorului comercial – Contextul este. politice.abilităţi.dintre componentele sale (slide 3). trecem în revistă numai câteva. opportunity 3. de mediu. scopuri şi valori C=Contextul. realizarea unor scopuri altruiste O=Oportunitatea. întreprinzătorul social se bazează pe crearea de reţele sociale pentru a recruta voluntari. cunoştinţe. sociale.Macroeconomice. rivalitatea între organizaţiile sociale nu se manifestă în termeni de “cotă de piaţă”. recunoaştere socială. pentru întreprinzătorul social mai degrabă o sursă de oportunităţi decât un cumul de constrângeri. colective şi general umane. “Orice activitate presupunând investirea de resurse limitate în speranţa unui câştig viitor” Presupune o imagin(ar)e a viitorului si un parcurs credibil către acesta PCDO = people. ci în termeni de mobilizare de resurse.Analizați diferențele existente între antreprenoriarul social și cel comercial pornind de la modelul PCDO (slide 6). cererea de prestaţii sociale este nelimitată. P=Oameni. satisfacerea unor nevoi personale profunde. este vagă şi greu de comensurat. (cine ce câştigă) constând din : Beneficii economice. etc D=Afacerea. întreprinzătorul social trebuie să aibă abilitatea de a comunica convingător însemnătatea acţiunilor sale şi încrederea că acţionează în mod eficient – În ce priveşte mobilizarea resurselor. atitudini. cu titlu de exemplu. Cum finanţatorii şi sprijinitorii demersului cu valoare socială nu urmăresc profitul ci o anumită satisfacţie morală. dintre acestea. Analizați în detaliu unul dintre instrumentele de finanţare specifice iniţierii afacerilor (slide -urile 6-10). dar sunt limitate resursele ce pot fi mobilizate: astfel. culturale religioase. PCDO: – În cazul antreprenoriatului social oportunitatea nu este guvernată de mecanismul pieţei ci tocmai de eşecurile acesteia – În ce priveşte afacerea (sau Deal-ul).

Experienta minima de afaceri necesara pentru acordarea acestui tip de credit este de 12 luni. Termenul de rambursare este de maxim 9 luni. EURO si USD. Creditul pentru Afaceri: disponibil in RON. EURO si USD. pentru sume de pana la 40. concurenţă. Creditul Rapid: disponibil in RON pentru sume de pana la 40. perioada maxima de rambursare este de 3 ani.000 EUR/USD garantiile imobiliare trebuie sa acopere 75% din valoarea creditului. Creditul pentru Fermieri: disponibil in RON. Facilitati de descoperit de cont: produs de creditare ce presupune acordarea dreptului de a avea un sold debitor al contului curent. Linii de credit: diponibile in RON. Termenul maxim de rambursare este de 12 luni. inovare. pentru sume mai mari de 20.In functie de produsul de creditare:          2. ocupare. Suma maxima ce poate fi acordata este de 100. Avantajele și dezavantajele subvențiilor. responsabilitate socială) – Efect de pârghie – Efect de diminuare a riscului şi reducere a costului capitalului (permite şi iniţierea afacerilor nu foarte sigure sau care nu promit o rentabilitate excepţională) • Dezavantaje – Banii ieftini generează afaceri debile – Birocraţia – Constrângerile .000 RON sau 30. Suma maxima ce se poate acorda este de 1. pentru sume de pana la 40. dezvoltare locală. iar experienta minima solicitata este de 12 luni. Creditul Sezonier: disponibil in RON. Termenul maxim de rambursare este de 6 luni. iar experienta minima solicitata este de 3 luni. Suma maxima ce se poate acorda este de 600. In cazul creditelor peste 120.000 RON. iar experienta minima de afaceri solicitata este de 3 luni.000 EURO/USD. Experienta minima de afaceri necesara pentru acordarea acestui tip de credit este de 3 luni. iar experienta minima solicitata este de 6 luni. garantiile imobiliare nefiind necesare. pentru sume mai mari de 120.000 RON. Termenul de rambursare este de maxim 7 ani. Valoarea maxima este stabilita de catre banca in functie de fiecare solicitare. perioada de creditare.000 RON sau 30.000 RON sau 5. Experienta minima de afaceri necesara pentru acordarea acestui tip de credit este de 9 luni.000. EURO si USD. valoarea creditului. Multicredit: disponibil in RON.000 EURO/USD.000 EURO/USD.000 RON sau 150. Garantiile imobiliare trebuie sa acopere 75% in valoarea creditului.000 RON.000 EURO/USD.000 RON sau 30. Experienta minima de afaceri necesara pentru acordarea acestui tip de credit este de 6 luni. EURO sau USD. iar perioada maxima de rambursare este de 5 ani. iar perioada maxima de rambursare este de 7 ani. Termenul de rambursare este de maxim 4 ani.000 RON sau 250. garantiile imobiliare nefiind necesare. Garantiile solicitate de banca sunt flexibile. Creditul pentru Dezvoltare Rurala: disponibil in RON. Garantiile solicitate de banca sunt flexibile si se stabilesc in functie de specificul afacerii. Garantiile solicitate de banca sunt flexibile. Perioada maxima de rambursare este de 5 ani. Politica ajutorului de stat permite schemele de subvenţionare a creării de noi întreprinderi şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (regula “de minimis”) • Avantaje – Efect de încurajare – Efect de susţinere a obiectivelor politicilor publice (educare.000 RON. Creditul pentru Investitii: disponibil in RON. Suma maxima ce se poate acorda este de 120. EURO si USD.000 EURO/USD.

prin 3 filtre. Analizați principalele modalități de creditare acordate de instituțiile bancare (pag. • norme internaţionale. 4.abordări specifice: a. Exemplificați în cazul fiecărui principiu în parte.6). Menționați principalele etape ale conducerii riscurilor (pag. Sistemul criteriilor etice de care poate ţine cont IZ. 2.). care sugerează stabilirea soluţiei în funcţie de consecinţele favorabile binelui majorităţii. definire. „să nu faci rău” etc. • cerinţe şi reguli impuse de fiecare situaţie concretă în parte (a da sau a nu da mită unui funcţionar etc. 5.1-3). 3. Precizați criteriile etice de care trebuie să țină seama întreprinzătorul. cinste. Prezentați exemple de riscuri cu care se poate confrunta întreprinderea în raport cu mediul extern. 2.) abordarea justiţiară pune în prim-plan valori ca: imparţialitate. Dilemele etice (integral slide-urile 4-8).4). care să optimizeze raportul performanţă economică – performanţă socială: a) analiza economică. ele devin criterii de evaluare a acţiunilor umane Particularitati ale deciziilor etice – majoritatea au consecinţe ample nesigure şi greu de estimat.1). • principii specifice unei anumite culturi. Tema:Responsabilitatea socială şi etica: provocări pentru întreprinzători (prezentare PowerPoint) 1. a libertăţii individuale. • principii şi reguli de comportament specifice unei grupe profesionale. c) analiza etică Soluţiile dilemelor etice . Leasing-ul :definire mecanism. trecute de întreprinzător.4). ţări.) abordarea utilitaristă. b. 2. în această abordare.) abordarea individualistă porneşte de la principiul libertăţii conştiinţei. regiuni. echitate. c. domenii de utlizare (pag. succesiv. Criterii de grupare a surselor de finanțare (pag.: • principiile general umane – („să nu minţi”. Tema:Riscuri în antreprenoriat (riscuri.– Corupţia II Finanțarea afacerilor (finanțare. responsabilitatea faţă de societate este marginalizată. comportamentul acestuia în interacţiunile cu cei din jur.2).pdf) 1. Facoring-ul: durată.). b) analiza legală. Necesitatea resurselor financiare pentru inițierea și dezvoltarea afacerilor (pag. .pdf) 1. măsura în care acestea sunt incluse în sistemul principiilor morale individuale ţine de educaţia primită. 5. părți implicate (pag. în general. Etica evidenţiază mecanismele interioare care determină acţiunile întreprinzătorului.

de sănătate etc. În ultima perioadă. 7. firmele trebuie să suporte cel puţin o parte din costurile sociale şi de mediu. constă în conflictul permanent dintre: . calculul consecinţelor pozitive şi negative probabile pentru fiecare alternativă în parte. comportamentele social responsabile ale firmelor sunt anticipative. preventive: luări publice de atitudine.performanţa economică a firmei. să lase o moştenire 3. şi eforturile pentru satisfacerea lor. ce decurg din activitatea lor. se consideră că problematica responsabilităţii sociale trebuie să stea. sub presiunea opiniei publice la adresa marilor corporaţii în general şi a multinaţionalelor în particular. compararea rezultatelor probabile ale alternativelor. . Etapele rezolvarii probl etice: 1. efectele combinate ale deciziilor etice nu sunt întotdeauna în antiteză. comunicarea cu autorităţile privind îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional. • R. precum şi organizaţii neguvernamentale non-profit). care elimină cuvântul “Corporate” din expresia care denumeşte conceptul.performanţa socială a acesteia. etc. recunoaşterea dilemei etice. luarea deciziei pe baza valorilor prioritare. 4. 2. Sursa principala a probl etice pt intreprinzator Esenţa problemelor etice. profit. întreprinderile au un „comportament” responsabil dacă obţin profit în cadrul strict al legii (abordare clasică). În această optică este conceput standardul ISO 26000 (în curs de adoptare). 3.S. = Răspundere socială. mai greu de cuantificat şi reprezentând obligaţiile faţă de angajaţi. Responsabilitatea socială: conceptul și faze (inclusiv conținutul fiecăreia dintre acestea) Conceptul de responsabilitate socială s-a dezvoltat în special în legătură cu practicile întreprinderilor şi consecinţele acestora. dividende etc. instituţii de învăţământ. De aceea. Necesitatea unui efort din partea întreprinderilor de conciliere între obiectivul de profitabilitate şi obiectivele de respect faţă de om şi faţă de natură este convingător exprimată de concepţia cu privire la TRIPLA FINALITATE A ÎNTREPRINDERII 4. = Reacţie socială.S. conceptul s-a răspândit sub denumirea de “Corporate Social Responsibility” şi abrevierea “CSR”. măsurată prin costuri. identificarea conflictului de valori. în egală măsură. întreprinzătorul urmăreşte să obţină prin acţiunile sale o legitimitate morală. Faze ale evoluţiei conceptului de responsabilitate socială (R. consumatori. • R. creditori. 5. dezvoltarea alternativelor posibile. 6.S. într-o întreprindere.. revederea rezultatelor deciziei. Individual. anticiparea nevoilor sociale. Precizați la ce se referă tripla finalitate a întreprinderii și aspectele principale ale acesteia.– – cele mai multe decizii etice au multiple variante şi nu reprezintă o simplă alegere între da şi nu. = Obligaţie socială. să transmită un mesaj. şi . de mediu etc.S. în atenţia întreprinderilor mai mici şi a organizaţiilor de orice tip (inclusiv instituţii ale administraţiei publice.): • R. venituri.

13.johnelkington. clientela etc.com) în 1994 şi reluat de acelaşi autor în lucrarea de mare impact “Cannibals with Forks: The Triple Bottom Line of 21 st Century Business (1997. AccountAbility. motivarea şi menţinerea resurselor umane valoroase.• Concept cunoscut ca Triple Bottom Line. literatura de specialitate preferă abordarea din perspectiva beneficiilor economice pe care le aduce firmei • Din perspectiva valorii – CSR poate creşte valoarea activelor intangibile prin intermediul fondului comercial (goodwill) = buna reputaţie. London 2007). inclusiv a acelora privind mediul natural – Poziţionarea competitivă a firmei şi mărcilor sale • Din perspectiva funcţională. 1999)” Aspecte: • People: • Drepturile omului • Drepturile consumatorilor • Drepturile personalului • Relaţia întreprindere – comunitate • Planet: • Utilizarea resurselor • Poluarea • Protecţia vieţii (ecosisteme) • Profit: • Buna guvernare corporativă • Relaţiile între întreprinderi • Investiţia responsabilă • Activitate bancară etică (Ethical Banking) • 5. CSR înlesneşte obţinerea autorizaţiilor şi aprobărilor necesare Beneficii economice potenţiale ale responsabilităţii sociale la nivel macroeconomic şi sectorial • La nivel macroeconomic.slide-urile 12 și Deşi se apreciază că şi actele caritabile (mecenatul) sunt o componentă a responsabilităţii sociale. CSR poate aduce beneficii privind: – Atragerea. • Din perspectiva competitivităţii firmei.. responsabilitate socială şi competitivitate Research into the links between CSR and competitiveness in the financial. IT and pharmaceutical industries suggests that collaboration between different stakeholders is key to successfully combining innovation. fără a se limita la acestea. TBL sau 3P: People. Beneficii economice potenţiale ale responsabilităţii sociale . Profit • Lansat de John Elkington (http://www. Planet. responsibility and competitiveness (MacGillivray et al. creşterea capacităţii de a inova – Gestiunea riscurilor. . cercetările efectuate în anumite industrii au demonstrat o corelaţie pozitivă între inovare. The State of Responsible Competitiveness. s-a constatat o corelaţie pozitivă între indicatorii responsabilităţii sociale şi cei ai creşterii şi dezvoltării • La nivel sectorial.

Facultativ: A se vedea şi capitolul despre CSR din European Competitiveness Report. standardele şi iniţiativele organismelor naţionale şi internaţionale în domeniu asigură îndrumarea întreprinderilor. 4. 10) și particularitățile principalelor tipuri de franciză (tabel 4. preluare. care. 2. 7. 2008 (ataşat) 6. ar determina guvernele să adopte legi • CSR o mască “umană” menită să sporească acceptarea publică a activităţii întreprinderilor 7. 6. 7. franciză).com/crr09/managing_corporate_responsibility_and_business_ethics. unificarea criterriiilor şi practicilor şi comparabilitatea rezultatelor Exemplu de cod etic al unei firme multinaţionale: Smiths Code of Business Ethics: (http://www. 3.smiths.aspx) We comply with the law We compete fairly We act with integrity in all our business dealings We treat suppliers. Întreprinderile îşi afirmă valorile şi urmăresc respectarea acetsora prin adoptarea şi implementarea de coduri de etică şi responsabilitate socială iar documentele. Efectuați o analiză comparativă a principalelor modalități de ini țiere a afacerilor (afacere proprie. 8. 9. Analizați principalele motivaţii ale achiziţionării/vânzării afacerilor (pag. 5. Menţionaţi patru dezavantaje ale preluării afacerilor din pespectiva cumpărătorilor. 6. Menţionaţi patru avantaje ale preluării afacerilor din pespectiva cumpărătorilor. Controverse privind responsabilitatea socială a întreprinderilor. 11). Enumeraţi patru avantaje ale partenerului francizat din cadrul unui contract de franciză.4).pdf) 1. mai puțin formula activului net contabil și a activului net corectat). Tema: Viitorul antreprenoriatului (prezentare PowerPoint) . pag. Menţionaţi patru dezavantaje ale partenerului francizor dintr-un contract de franciză. altfel. Enumeraţi două avantaje şi două dezavantaje ale francizatului. safe and secure workplaces We respect the environment We contribute to our communities We participate in relevant public debates We respect human rights We have high standards of financial record-keeping and reporting The Code applies to all of us Tema:Modalități de inițiere a afacerilor. Franciza -definire (pag. Prezentați principalele metode de evaluare a afacerilor (pag. • CSR nu este relevant pentru întreprinderi al căror rol principal trebuie să fie generarea profitului • CSR este folosit de către conducerile firmelor (“clever executives”=“băieţi deştepţi”) pentru a diminua presiunile. (modalităţi_antreprenor. Conturați 5 coduri de etică pentru o firmă cu obiect de activitate la alegere ( precizați care este acesta). partners and customers properly We treat our co-workers respectfully We contribute to healthy.

revenirea imigranţilor şi dezvoltarea pieţelor “emergente” Aspecte tehnologice • • • • Utilizarea noilor tehnologii informatice şi de comunicare Întreprinderea extinsă De la Suply Chain Management la Supply Networks Gestiunea dilemelor etice şi rolul democratic al exerciţiului de “Foresight” (preziceri tehnologice) 3. instrument alternativ de prezicere şi modelare a viitorului • Mega-tendinţe (Horizons 2020. Explicați în mod concret cum va influența una dintre aceste tendințe antreprenoriatul (la alegere). naţionalităţilor şi vârstelor • Creşterea proporţiei femeilor întreprinzător • Generaţia “Y” (vezi http://en. Analizați în mod succint cum poate fi influențat sistemul antreprenorial de cele 2 scenarii ale schimbărilor de mentalitate.1. sexelor. Precizați care vor fi principalele schimbări ale organizării sociale cu influențe asupra antreprenoratului.org/wiki/Generation_Y) • Imigraţia. Schimbari mentalitate • Horizons 2000 (Siemens) – Scenariul 1: “o nouă modestie” – Scenariul 2: “o societate profund fragmentată bazată pe un puternic individualism” Schimbari ale organizarii sociale . Precizați trei mega-tendințe care vor influența dezvoltarea antreprenoriatului. Siemens AG) – Globalism – Creşterea vârstei medii – Scăderea numărului de copii – Creşterea importanţei femeii – Mobilitate sporită – Creşterea fluxului de imigranţi – Creşterea importanţei comunităţilor virtuale – Scurtarea ciclului de viaţă al cunoştinţelor tehnologice – Dezvoltarea reţelelor de comunicaţii – Libera alegere a modului de viaţă 2. Aspecte demografice • De la confruntarea la integrarea vârstelor. • Accentul pe tehnica de anticipare a “catastrofelor”.wikipedia.

b/ o modalitate de finanţare. d/ implementarea deciziei. d/ de regulă se acordă pe 30 de zile. b/ transferarea ricurilor. Nu reprezintă o grupă de factori fundamentali care influenţează decizia de înfiinţare a unei firme (clasificarea lui Cooper): a/ factorii tehnico-economici b/ factorii de mediu c/ influenţele anterioare d/ factorii legaţi de mediul organizaţional Goodwill-ul reprezintă: a/ potenţialul de profit suplimentar al unei firme dat de elementele imateriale necontabilizate în bilanţ . d/ variabilele de situaţie. c/ variabilele economice. b/ variabilele de piaţă. c/ componenta socială a eficienţei. fonduri mutuale etc.) – Reţelelor sociale – Afacerilor personale Model grile Nu reprezintă categorie principală de variabile care stau la baza înfiinţării unei firme: a/ variabilele psihologice. Marcaţi afirmaţia incorectă cu privire la creditul comercial: a/ este o modalitate de scontare.• Creşterea rolului: – Antreprenoriatului social – Economiei sociale (ex: cooperative. c/ plan de afaceri. b/ plan de restructurare. c/ identificarea expunerilor la riscuri ale firmei. Factoringul este un contract de finanţare: . Opţiunile strategice ale unei întreprinderi de succes trebuie elaborate sub forma de: a/ bilanţ contabil. d/ valoarea de piaţă a întreprinderii. Nu reprezintă etapă principală a conducerii riscurilor: a/ cuantificarea pierderilor asociate riscurilor. d/ plan de conturi. c/ este acordat de furnizori. b/ reprezintă o modalitate uzuală de finanţare .

b/ pe termen scurt. c/ de franciză. b/ de reprezentanţă. b/ iniţierea propriei afaceri. d/ de comision. c/concesionarea unei firme. Nu reprezintă o categorie principală de franciză: a/ franciza industrială. . d/ franciza de producţie.a/ pe termen lung. d/ intrarea în cadrul unui sistem de franciză. independente juridic şi economic. d/ toate variantele sunt corecte. b/ franciza corner. Contractul prin care proprietarul unei mărci comerciale acordă unei alte firme. Nu reprezintă modalitate fundamentală de intrare în domeniul afacerilor: a/ cumpărarea unei afaceri. dreptul de a o utiliza în schimbul unei taxe de intrare în sistem este un contract: a/ de furnizare. c/ pe termen mediu. c/ franciza de distribuţie.