You are on page 1of 35

Sistemul de alimentare electric

3. SISTEMUL DE ALIMENTARE ELECTRIC
Sistemul de alimentare electric asigură necesarul de energie electrică pentru
toţi consumatorii existenţi pe autovehicul. Sistemul se compune din: alternator, releu
regulator, baterie de acumulatori.
Exigenţele mereu crescute în privinţa măririi confortului, a siguranţei în
circulaţie, reducerea consumului de combustibil şi a poluării, au determinat creşterea
spectaculoasă a consumatorilor electrici, respectiv a necesarului de energie electrică
solicitat sistemului de alimentare.
În fig. 3.1 se prezintă principalii consumatori electrici, cu puterea solicitată şi
frecvenţa de utilizare: consumatori alimentaţi permanent, consumatori alimentaţi
perioade lungi şi consumatori alimentaţi pentru perioade scurte de timp.
Creşterea puterii şi a numărului consumatorilor s-a datorat dezvoltării unor
funcţii noi, inexistente la autovehiculele clasice. Aceste funcţii vizează:
• ameliorarea combustiei, reducerea consumului de combustibil şi
a emisiilor
poluante:
• managementul motorului
• injecţia de aer post-ardere
• încălzirea catalizatorului, etc.
• creşterea confortului pasagerilor:
• sisteme de încălzire sofisticate;
• sisteme de climatizare • servoasistarea unor comenzi
• sisteme de navigaţie, etc.
• creşterea gradului de securitate:
• sisteme antiblocare pentru frâne; • sisteme antipatinare;
• airbag-uri, etc.
Puterea necesară alimentării consumatorilor variază mult pe durata utilizării
autovehiculului. Ea este mai mare în primele minute de funcţionare după pornire,
determinată în principal de intrarea în funcţiune a sistemelor de încălzire sau
climatizare.
Din rândul marilor consumatori, se remarcă:
• reîncălzirea electrică a catalizatorului. Acesta necesită o putere
de 1-2 Kw, imediat după pornirea motorului. Având în vedere rezistenţa
internă a catalizatorului, se au în vedere concepte de tensiune la bord
obişnuite sau 36-42Vparbrizul încălzit electric conduce la o situaţie similară.
Valoarea rezistenţei de încălzire este de cca. 2
Ω. pentru o putere de 1000 W, tensiunea necesară este de aproximativ 45 V, tensiune
ce nu poate fi pusă la dispoziţie decât prin măsuri speciale. Ca şi reîncălzirea electrică
a catalizatorului, parbrizul încălzit consumă cea mai mare putere imediat după pornire.
1

Sistemul de alimentare electric

• aparatura de comunicaţii şi navigaţie, constituie de asemenea
consumatori noi apăruţi la bordul autovehiculului.

Figura 3.1 Consumatori electrici, puteri şi frecvenţe
de utilizare

Influenţe asupra alternatorului şi a bateriei de acumulatori.
Curentul debitat de alternator este foarte dependent de regimul său de rotaţie.
Motoarele cu consum redus au în principiu un regim de relanti redus, care are
tendinţa de a scădea în continuare. În ultimii 10 ani procentul de funcţionare la relanti
în regim urban a crescut de la 35% la 45%. Acest procent rămâne inferior cu cca. 10%
în cazul regimului interurban.
2

Sistemul de alimentare electric

Funcţionarea automobilului în concepţia “stop and go” (oprirea automată a
motorului în timpul staţionării), reduce regimul de funcţionare şi debitul alternatorului
la zero când autovehiculul s-a oprit, făcând şi mai grele condiţiile de alimentare cu
energie electrică a autovehiculului.
Dimensionarea
alternatorului
trebuie

permită
alimentarea corespunzătoare a tuturor consumatorilor, ţinând cont de
frecvenţa lor de utilizare dar în acelaşi timp să permită încărcarea corespunzătoare a
bateriei pentru a se putea asigura o pornire fiabilă a autovehiculului.
Forţarea bateriei este accentuată de următoarele aspecte:


încărcare ciclică mărită;
curentul în repaus solicitat de diverşi consumatori mărit;
reîncărcare rapidă.
Mărirea
numărului
de
consumatori determină redimensionarea
şi îmbunătăţirea randamentului alternatorului şi bateriei. Astfel, se constată
următoarele evoluţii:
• reducerea accentuată a alternatoarelor de 70 A
• generalizarea alternatoarelor de 90 A • apariţia în unele situaţii a
alternatoarelor de 150 – 160 A.
Puterea maximă restituită de alternator depinde de talia sa, de definiţia
electrică reţinută în dimensionare şi de raportul de transmitere al sistemului de
antrenare care a crescut de la 2 - 2,5 la 2,2 - 3,2.
Dar gabaritul alternatorului este limitat de locul disponibil pe motor. Ca urmare
trebuie avute în vedere şi alte soluţii:
• o justă dimensionare şi ameliorare a randamentului
consumatorilor;
• reducerea sau decuplarea automată a consumatorilor în anumite
situaţii
(exemplu încălzirea sau climatizarea);
• gestionarea inteligentă a consumatorilor; • gestionarea regimului
alternatorului, de la simpla mărire a regimului la relanti, până la conceptul de
decuplare a regimului alternatorului de cel al motorului; • alte configuraţii ale
reţelei de bord.
Dacă se adoptă definirea unui alternator pentru menţinerea puterii furnizate la
un regim de rotaţie coborât (50 – 70% din puterea maximă) se degradează puterea
sa maximă şi randamentul.
Din contră, se poate decupla puterea maximă şi randamentul unui alternator
(la o greutate constantă) cu o definire a începutului debitării întârziat.
Ameliorarea randamentului este legată de faptul că pierderile rămân
neschimbate pentru o curbă de debit superioară. Pierderile la redresor, care cresc
proporţional cu curentul necesită o răcire mărită.
3

Dintre soluţiile avute în vedere se remarcă: • • • • antrenare hidrostatică la regim constant. Şi releul regulator a suferit modificări importante. etc. antrenare prin intermediul unui variator. Parametrii avuţi în vedere în acest scop ar putea fi: • tensiunea bateriei. • temperatura bateriei. având ca efect îmbunătăţirea funcţionării reţelei de bord.Sistemul de alimentare electric În plus. obiectivul este de a utiliza pentru regulator şi alternator o serie de informaţii existente. acesta devenind multifuncţional. avantajele privind zgomotul şi randamentul incită la reducerea regimurilor de rotaţie maximă. Influenţe asupra releului regulator. antrenare cu două rapoarte etajate. Ideal pentru sistemul alternator – regulator – baterie – consumatori va fi de a reuşi să se controleze direct capacitatea reziduală a bateriei şi de a utiliza acest parametru în strategia de gestionare a reţelei de bord. antrenare printr-o turbină. • ameliorarea bilanţului încărcării. 4 . 5000 rot/min va fi ideală pentru funcţionarea alternatorului. • semnalarea defectelor. Funcţiile suplimentare ale regulatorului multifuncţional pot fi grupate astfel: • ameliorarea funcţionării motorului având ca efect reducerea consumului. O turaţie de antrenare constantă de cca.2 Configuraţia obişnuită a reţelei de bord Pentru dezvoltarea funcţiilor auxiliare. • gradul de utilizare al alternatorului. Figura 3. În aceste condiţii optimizarea sistemului de antrenare permite modificarea raportului de transmitere între motor şi alternator. • curenţii de încărcare – descărcare.

5 . existând mai multe posibilităţi: Figura 3. Funcţie de configuraţia reţelei de bord se poate obţine o reducere de masă de până la 2. • încărcarea bateriei variază puternic între 50 – 90%. urmărind regimul de utilizare al autovehiculului. fiecare cu un regim optimizat (fig. Cele două condiţii nu pot fi asigurate optim cu o singură baterie având în vedere următoarele aspecte: • căderea de tensiune la pornire este un inconvenient pentru unii consumatori.3) • bateria de pornire livrează un curent mare doar la pornire. • asigurarea unei rezerve de capacitate de curent redus pentru susţinerea alternatorului şi alimentarea consumatorilor după pornire.5 kg. 3. Bateria de pornire este amplasată în apropierea demarorului.3 Configuraţia reţelei de bord cu două baterii Utilizarea a două baterii. legătura făcându-se printr-un cablu foarte scurt.Sistemul de alimentare electric Influenţe asupra reţelei de bord Configuraţia obişnuită a reţelei de bord (fig. ea are prioritate la reîncărcare. • bateria de alimentare a reţelei trebuie să-şi pună capacitatea la dispoziţia celorlalţi consumatori.2) prezintă o serie de inconveniente: • definirea bateriei constituie un compromis între: • livrarea unui curent ridicat (300 – 500 A) la pornire. este cazul în special ai acelor consumatori care includ un microprocesor care necesită o tensiune de alimentare minimă de 5 V. fenomen accentuat la temperaturi scăzute. • capacitatea de pornire scade în cazul unei baterii încărcate parţial. o parte a masei bateriei nefiind utilizată. mărimea sa este redusă. 3. Rezolvarea acestor probleme se poate face cu o nouă configuraţie a reţelei de bord.

Avantajul creşterii tensiunii îl constituie reducerea secţiunii cablurilor la o putere neschimbată a consumatorilor. Pe de altă parte. ecartul de tensiune permiţând generarea uşoară a priorităţii de încărcare. soluţia utilizării a două alternatoare se poate dovedi a fi necesară. consumatorii pot fi definiţi pentru o tensiune minimă mai ridicată (de exemplu 10 V în loc de 6 V). situaţie în care solicitarea ei nu este mai mare de cca. descărcarea bateriei de pornire când autovehiculul este oprit cu consumatorii în funcţiune. unde grupe de consumatori vor fi alimentaţi la tensiuni optime pentru funcţionarea lor. bateria de pornire va avea o tensiune de 10 V. la toate regimurile.1 Alternatorul 3. În acelaşi timp alternatorul trebuie să producă un 6 . Se poate imagina că mărirea puterii electrice consumate poate conduce la realizarea unei reţele de tensiuni multiple. 20 A necesari controlului motorului. este posibilă pornirea la temperaturi scăzute.1. Soluţia cu reţele superioare valorii de 12 V au apărut deja şi constituie o preocupare importantă şi în domeniul autoturismelor. În acest fel. Trebuie avut în vedere însă costul generat de redefinirea diverşilor consumatori. Utilizarea de tensiuni superioare (multi-tensiuni). cu efecte pozitive asupra reducerii masei şi a preţului. În acest caz. o tensiune ridicată atrage în acelaşi timp o creştere a pierderilor de putere pentru unii consumatori cum ar fi calculatoarele de bord. reţelei de bord. pentru a asigura în orice situaţie încărcarea eficientă a bateriei de acumulatori.1 Condiţii de funcţionare Generatorul de curent utilizat în prezent pe toate tipurile de autovehicule este alternatorul.Sistemul de alimentare electric Pentru ca încărcarea să fie întotdeauna totală. Rolul alternatorului trifazat constă în furnizarea unui curent suficient de mare. Dar. chiar şi atunci când bateria de alimentare a reţelei este descărcată. 3. pentru acoperirea nevoilor ridicate de energie. Acesta este un generator sincron de curent alternativ trifazat care lucrează împreună cu un sistem de redresare. Modulul de gestiune separă circuitul de pornire de restul reţelei atunci când autovehiculul este oprit şi în faza de pornire evitându-se astfel următoarele situaţii: • • o scădere puternică de tensiune în restul reţelei în timpul pornirii.

acid care provoacă coroziunea. • variaţii bruşte ale turaţiei de antrenare şi ale sarcinii. vapori de ulei. Cerinţele impuse alternatorului sunt: • alimentarea cu curent continuu a tuturor consumatorilor conectaţi la un moment dat. Alternatorul fiind montat pe motor este supus unor condiţii de mediu grele: acceleraţii de ordinul a 50 ÷ 80 g. poluare. • durată de viaţă ridicată a lagărelor şi a altor piese supuse uzurii. carburant.2 Variante constructive 7 . Regimul de funcţionare al alternatorului este foarte sever fiind determinat de regimul de funcţionare al motorului şi de numărul de consumatori conectaţi: • turaţie de antrenare variabilă (în raport de 1:8 până la 1:12). raportată la masă). 3. etc. • să aibă o greutate şi un gabarit cât mai redus. carburanţi şi lubrifianţi. indiferent de regimul de funcţionare al acestuia. variaţii de temperatură. Alternatorul trebuie să facă faţă unor condiţii contradictorii: • forţe centrifuge importante la turaţiile ridicate ale motorului. • asigurarea unei puteri suplimentare pentru încărcarea rapidă a bateriei. • să fie silenţios şi să asigure o fiabilitate ridicată. chiar şi atunci când motorul funcţionează la relanti.Sistemul de alimentare electric curent suficient de mare pentru a alimenta consumatorii.1. • sarcină variabilă (de la zero la sarcina maximă). Gradul de utilizare al unui alternator (energia produsă. • posibilităţi mari de accelerare la schimbarea bruscă a treptelor de viteze. • să aibă o construcţie solidă. etc. temperaturi ridicate. creşte o dată cu turaţia de antrenare. Pentru o bună conlucrare cu bateria de acumulatori şi consumatorii tensiunea la bornele alternatorului trebuie să fie constantă. Pentru aceasta în sistemul de antrenare se utilizează un raport de 1:2 până la 1:3 între arborele motor şi alternator. umezeală. umiditate. chiar şi atunci când receptorii permanenţi sunt conectaţi şi când motorul funcţionează la o turaţie scăzută. • asigurarea unei tensiuni constante la toate regimurile de funcţionare a motorului. să reziste la toate solicitările exterioare cauzate de vibraţii.

etc. • alternatorul cu excitaţie electromagnetică şi poli aparenţi. Modelele cele mai utilizate sunt: • alternatorul cu excitaţie electromagnetică şi rotor în formă de ghiare. • locul de amplasare a excitaţiei. 8 . turaţia maximă 20000 rot/min. • modul în care este dispus releul regulator de tensiuni. etc. • gradul de protecţie. • modul de legare a fazelor statorice. puteri cuprinse între 200 W şi 5000 W. • modul de antrenare. • modul în care se face ventilaţia (răcirea).Sistemul de alimentare electric Gama de fabricaţie a alternatoarelor trifazate este foarte largă: tensiuni de 14 şi 28V. • modul de realizare a excitaţiei. Având în vedere aceste caracteristici se poate face următoarea clasificare: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • după forma polilor: cu piese polare în formă de ghiare cu poli aparenţi după modul de realizare a excitaţiei: cu excitaţie electromagnetică cu excitaţie alimentată de la baterie cu autoexcitaţie cu excitaţie cu magneţi permanenţi după locul de amplasare a înfăşurării de excitaţie pe rotor pe stator după modul de legare a fazelor statorice: în stea în triunghi după modul de dispunere a releului regulator: separat de alternator încorporat în alternator după modul de realizare a ventilaţiei: cu ventilaţie exterioară • cu ventilaţie interioară • după modul de antrenare: • cu curea • cu sistem hidrostatic • cu ajutorul unui variator. Alternatoarele diferă între ele prin următoarele caracteristici: • forma polilor. turaţia de început a debitării 850 ÷ 1000 rot/min. • alternatorul cu excitaţie cu magneţi permanenţi.

3. de dimensiuni reduse. o dată cu fabricarea diodelor pe bază de siliciu.1 Alternatorul cu rotor în formă de gheare Aceasta reprezintă varianta clasică de alternator.3. Izolaţia crestăturilor se realizează de obicei cu ajutorul unui lac electroizolant iar bobinajul se fixează în crestături cu ajutorul penelor. scutul dinspre partea opusă antrenării (4). Utilizarea pe autovehicule a devenit posibilă doar în anii 1960 – 1965 când s–a putut realiza un redresor compatibil cu condiţiile de pe autovehicul. Figura 3.1. rotor (2).4.2. 3.5. În fig. Partea interioară a statorului este prevăzută cu crestături în care se asamblează bobinajul. iar construcţia acestuia în fig. Pachetul de tole este construit din tole de oţel electrotehnic asamblate prin sudură. Alternatorul cu rotor în formă de ghiare se compune din: stator (1). 9 . După bobinare statorul se impregnează pentru consolidarea şi protecţia înfăşurărilor. cunoscută de foarte mult timp.Sistemul de alimentare electric 3. Statorul este format din pachetul de tole şi bobinajul statorului. 3. redresorul (5) şi fulia de antrenare (6). Majoritatea alternatoarelor au în stator o înfăşurare trifazată legată în stea cu sau fără diode auxiliare. performante şi economice.4 Schema de principiu a alternatorului cu rotor în formă de gheare Schema de principiu a alternatorului este prezentată în fig. scutul dinspre antrenare (3).7).6 se prezintă variante constructive ale statorului. Uneori se foloseşte şi legarea în triunghi în special când în aceeaşi construcţie se doreşte reducerea tensiunii debitate în condiţiile menţinerii puterii generatorului (fig.

Sistemul de alimentare electric Figura 3.5 Construcţia alternatorului cu rotor în formă de gheare 10 .

y. 11 . formând nulul înfăşurării. sunt uniform repartizate. C iar sfârşitul lor cu x.8 Schema de înfăşurare a alternatoarelor Începutul celor trei faze este notat A.Sistemul de alimentare electric Figura 3.7 Legarea înfăşurărilor statorului În fig.8 este reprezentată o schemă de înfăşurare tipică pentru statoarele alternatoarelor. La legarea în stea sfârşitul celor trei faze se leagă împreună. 3. Începutul celor trei faze se leagă la cele trei borne ale redresorului trifazat. z. Înfăşurarea de curent alternativ este în două straturi cu bobine egale iar capetele înfăşurării.6 Variante constructive ale statorului Figura 3. B. Figura 3.

9 Rotor cu poli în formă de gheare rămâne izolat. cele două piese polare în forme de ghiare.9 este redată o vedere desfăşurată a unui rotor cu poli în formă de ghiare. Înfăşurarea de excitaţie este o înfăşurare concentrată fixată pe o bucşă metalică între cele două piese polare. de cel al generatoarelor sincrone care au altă destinaţie. Forma pieselor şi a polilor are o influenţă mare asupra caracteristicilor electrice ale alternatorului. înfăşurarea Nulul înfăşurării se scoate la exterior sau de excitaţie şi inele colectoare. 3. Figura 3.10 se prezintă câteva variante constructive. În fig. 3. În fig. rotorul diferă fundamental de acestea. aceasta depinde de tipul redresorului şi de modul în care se face semnalizarea încărcării bateriei de acumulatoare la bord. Piesele polare se execută din oţel forjat cu conţinut redus de carbon şi cu permeabilitate magnetică ridicată. Rotorul se compune din: ax.10 Rotoare cu piese polare în formă de gheare 12 .Sistemul de alimentare electric Figura 3. În timp ce statorul alternatoarelor cu poli în formă de gheare nu diferă din punct de vedere constructiv.

1. 13 . Din acest punct de vedere alternatoarele pot fi de construcţie normală. Cele de construcţie închisă se utilizează pe autovehicule care lucrează în medii cu densitate mare de praf şi umiditate (ex. iar cele negative se montează pe un alt radiator şi constituie borna minus a alternatorului. tropicală sau pentru toate condiţiile.Sistemul de alimentare electric După asamblare rotorul se impregnează pentru o mai bună rigidizare mecanică a bobinei. Excitaţia poate fi alimentată de la baterie (excitaţie alimentată separat) sau prin autoexcitaţie. Aceste măsuri constau în montarea unor condensatoare sau realizarea unei construcţii care să ecraneze toate părţile alternatoarelor care emit paraziţi radio. Alternatoarele sunt surse puternice de paraziţi radio. Scuturile se execută din aliaje neferomagnetice pentru a se reduce fluxurile magnetice de dispersie. alternatoarele pot fi construite pentru a funcţiona în climă temperată. 3. Din punct de vedere al gradului de protecţie aceste alternatoare pot fi de construcţie deschisă sau închisă. Diodele pozitive se montează pe un radiator comun şi constituie borna plus a alternatorului. tractoarele agricole).5). rece. Din punct de vedere al condiţiilor climatice în care pot funcţiona. La majoritatea alternatoarelor se utilizează inele colectoare radiale însă în unele cazuri (ex. cu catodul (minus) legat la carcasă şi negative. 3. Cele de construcţie deschisă sunt prevăzute cu ventilator de răcire iar cele de construcţie închisă de obicei nu sunt prevăzute cu ventilator. cu anodul (plus) legat la carcasă. inelele se amplasează frontal. Pentru asigurarea unui montaj mai simplu se utilizează două tipuri de diode: pozitive. Pe scutul din partea opusă antrenării se montează redresorul şi suportul periilor. Forma scuturilor este foarte variată fiind specifică fiecărei construcţii. Alternatoarele de construcţie deschisă au cea mai largă utilizare. Arborele rotorului se roteşte în rulmenţi de tip capsulat ceea ce elimină necesitatea gresării lui în timpul exploatării. alternatorul din fig. autocarele de lux). Redresorul este format din diodele redresoare şi radiatoarele lor.2 Alternatorul cu poli aparenţi Alternatoarele cu poli aparenţi se construiesc pentru puteri mai mari de 5000 W şi sunt destinate unui număr restrâns de autovehicule care au un consum ridicat de energie electrică (ex.2. când nu se iau măsuri de reducere a paraziţilor radiofonici sau de construcţie specială când se iau măsuri pentru antiparazitarea parţială sau totală.

de obicei.12 se prezintă construcţia unui astfel de alternator. raportată la diametru este mult mai mare decât la alternatorul cu rotor sub formă de ghiare. permite obţinerea de puteri superioare raportat la un diametru identic.11 Schema de principiu a alternatorului cu poli aparenţi Diferenţa faţă de alternatorul cu rotor în formă de ghiare constă în faptul că rotorul este prevăzut cu poli magnetici individuali. Curentul de excitaţie este în acest caz mai mare decât la alternatorul cu rotor sub formă de ghiare. releul regulator este dispus separat.Sistemul de alimentare electric Figura 3. Numărul polilor rotorului este de 4. 14 .6 sau 12. Aceşti poli magnetici se rotesc într-un stator a cărui lungime. motiv pentru care.11). 3. Soluţia. prevăzuţi cu înfăşurări de excitaţie (fig. 3. În fig.

13. În acest caz. • alternatorul cu magneţi permanenţi. fig. 15 . Alternatorul cu piese conducătoare Alternatorul cu rotor cu piese conducătoare constituie o versiune a alternatorului cu rotor în formă de ghiare.2.1. în timp ce înfăşurarea de excitaţie cu piesele conducătoare inelare pentru fluxul magnetic să fie staţionară. reprezentată de sistemul de alimentare a excitaţiei prin inele şi perii colectoare.Sistemul de alimentare electric Figura 3. 3.12 Construcţia alternatorului cu poli aparenţi 3. Pentru a înlătura aceste piese supuse uzurii şi a realiza o îmbunătăţire considerabilă a fiabilităţii. au apărut variante de alternatoare fără inele şi perii. Dintre acestea se remarcă: • alternatorul cu excitaţie electromagnetică “cu piese conducătoare”. apare o singură piesă de uzură.3 Alternatorul fără inele şi perii colectoare La ambele tipuri de alternatoare analizate. a. rotorul are o construcţie specială care permite ca doar platoul cu ghiare să se rotească.

fără perii şi inele Greutatea alternatorului este superioară alternatorului cu rotor în formă de ghiare clasic. pentru aceeaşi putere. Figura 3. În funcţie de modul de aşezare al magnetului permanent aceste alternatoare se construiesc în următoarele variante: • magnetul permanent se montează pe rotor şi are forma unei roţi polare. 16 . deoarece. alternatoarele cu magneţi permanenţi reprezintă o construcţie simplă şi deci şi o întreţinere simplă. inelele şi periile nemaifiind necesare. fluxul magnetic va traversa întrefieruri suplimentare. iar piesele polare se execută sub forma unei roţi cu ghiare. b. prin intermediul releului regulator de tensiune. • magnetul permanent are forma cilindrică.13 Alternatorul cu piese conducătoare. Alternatorul cu magneţi permanenţi Spre deosebire de alternatoarele cu excitaţie electromagnetică.Sistemul de alimentare electric Înfăşurarea de excitaţie a acestui tip de demaror poate fi alimentată direct de la redresor.

Piesele polare se montează pe arbore prin intermediul izolatorului magnetic 4 astfel încât liniile de câmp magnetice să se închidă 17 .Sistemul de alimentare electric • magnetul permanent se aşează în stator. cu magnet permanent În fig. iar rotorul reprezintă un comutator magnetic.14 Schemele generatoarelor de c. fie pe poli înecaţi. Dezavantajul construcţiei constă în dificultăţile tehnologice pe care le creează prelucrarea magnetului permanent.14 a se prezintă schema de principiu a alternatorului cu magneţi permanenţi sub formă de roată polară. În statorul 3 se montează fie pe piese polare. Generatorul se compune din rotorul 1 pe care se fixează magnetul permanent 2. Figura 3. Astfel de generatoare nu au alte organe de uzură decât rulmenţii lagărelor. În toate cele trei cazuri înfăşurările de sarcină sunt aşezate în stator. 3. trifazate şi legate în stea. înfăşurările statorice 4.14 b se reprezintă schema rotorului pentru generatorul la care magnetul permanent are forma cilindrică. Rotorul se compune din magnetul permanent 3 şi roţile polare 1 şi 2. 3. În fig.a.

La rotirea în poziţia I-I sensul de parcurgere al înfăşurării rotorice se schimbă. Bornele accesibile ale alternatorului sunt: 18 . În fig. 3. Rr – rezistenţă de reglaj. Acest efort constructiv suplimentar reduce însă avantajul principal al generatoarelor de acest tip şi anume simplitatea construcţiei. B – baterie de acumulatoare. iar alternatoarele cu autoexcitaţie sun prevăzute cu două redresoare: unul secundar pentru alimentarea excitaţiei şi altul principal pentru alimentarea celorlalţi consumatori. alternatoarele cu excitaţie independentă sunt prevăzute cu un singur dispozitiv de redresare care serveşte atât la alimentarea înfăşurării de excitaţie cât şi a celorlalţi consumatori. În poziţia II-II sensul de parcurgere al înfăşurărilor statorice de către fluxul magnetic este cel indicat prin linie plină. RS – rezistenţa totală a consumatorilor. 3. Un alt mare dezavantaj îl reprezintă greutăţile legate de reglarea tensiunii care trebuie făcută fie cu ajutorul unor şunturi magnetice fie prin reglarea pe partea de curent alternativ. O reducere a acestui fenomen se poate obţine prin utilizarea înfăşurării compound alimentate de la un transformator şi redresor. alternatoarele cu excitaţie electromagnetică pot fi: cu excitaţie independentă (alimentată de la baterie) sau cu autoexcitaţie.14 c se reprezintă schema electrică de principiu a unui generator la care rotorul îndeplineşte rolul unui comutator magnetic. Variaţia fluxului magnetic care străbate înfăşurările statorice 3 se realizează prin rotirea rotorului. Schema electrică a unui astfel de alternator este dată în fig.Sistemul de alimentare electric prin întrefier şi piesa polară a statorului. Principalul neajuns al generatoarelor de curent alternativ cu magnet permanent constă în demagnetizarea magnetului permanent de către câmpul de reacţie longitudinal. G – alternator format din generatorul sincron cu redresor. Domeniul de utilizare al acestor generatoare rămâne numai cel al puterilor mici unde apare fenomenul de autoreglare a tensiunii dacă curentul de sarcină e constant. Generatorul se compune din statorul 1 în care se montează magneţii permanenţi2. Dispozitivele redresoare ale alternatoarelor trifazate cu excitaţie independentă sunt în general punţi redresoare trifazate de tip Larionov.1. iar rotorul este executat dintr-un oţel moale sub forma unei roţi polare. K – comutator principal. Indiferent de numărul de faze statorice. 3.3 Particularităţi privind modul de excitare şi de semnalizare la bord a funcţionării corecte a alternatorului După modul de alimentare a excitaţiei.15.

C – nulul înfăşurării statorului. Borna “W” se utilizează de obicei pentru alimentarea unui turometru electronic utilizat pentru măsurarea turaţiei motorului termic. Borna “C” se utilizează pentru semnalizarea la bord a funcţionării corecte a alternatorului. Dispozitivele redresoare ale alternatoarelor cu autoexcitaţie conţin în plus pe lângă cele 6 diode D1 … D6 ale redresorului principal încă un redresor format din 3 diode suplimentare D7 … D9 care servesc la alimentarea înfăşurării de excitaţie şi uneori a releelor de protecţie împotriva pornirii accidentale a demarorului în timpul funcţionării motorului termic şi a altor aparate de bord cum ar fi contorul de ore de funcţionare al motorului termic. D– = borna “-“ a alternatorului. În fig.16 este reprezentată schema de principiu a unui astfel de alternator. 19 . Figura 3. 3. Atât timp cît tensiunea debitată de alternator este sub valoarea prescrisă lampa L i de pe bord este alimentată prin contactele normal închise ale releului R i. DF – B+ borna de alimentare a excitaţiei. legat între borna “C” şi “B+”. în special în cazul motoarelor cu aprindere prin compresie. G – alternator format din generatorul sincron şi redresor.Sistemul de alimentare electric = borna “+” a alternatorului. cu borna C şi W accesibile Acest tip de alternator prezintă avantajul că are numai 6 diode redresoare şi că turaţia de început de debitare nu este influenţată de magnetismul remanent însă prezintă dezavantajul că nu se poate evita în mod raţional descărcarea bateriei de acumulatoare B prin înfăşurarea de excitaţie “EX” la o staţionare prelungită. W – borna de c. etc. Curentul maxim debitat de redresorul suplimentar nu depăşeşte 1 A.15 Schema electrică a unui alternator cu excitaţie independentă.a.

D+ – plusul de la redresorul suplimentar. 20 . Rr – rezistenţa de reglaj. va lua naştere un curent prin circuitul bateriei. lampa L i. rezistenţa Rr. În acest caz borna DF nu mai este accesibilă. Lampa de control Li are rol dublu: la începutul funcţionării permite trecerea unui curent de premagnetizare în circuitul de excitaţie pentru ca turaţia de început de debitare n0 să nu fie influenţată de magnetismul remanent şi de a semnaliza regimul de funcţionare al alternatorului. DF – borna de alimentare a excitaţiei. B – bateria de acumulatoare. W – borna de c. La alternatoarele cu regulator de tensiune înglobat se utilizează cu precădere excitaţia independentă..a. Ca urmare.16 Alternator cu autoexcitaţie cu bornele D+ şi W accesibile La aceste alternatoare se înlătură neajunsurile prezente la alternatoarele cu excitaţie independentă. Când alternatorul nu este rotit de motorul termic după închiderea contactului K. Figura 3. Bornele accesibile ale alternatorului sunt: B+ – borna “+”. iar lampa Li se aprinde. După punerea în funcţiune a motorului termic când tensiunea de la borna “D+” devine egală cu cea de la borna “B+” lampa se va stinge semnalizând că alternatorul funcţionează corect.Sistemul de alimentare electric RS – rezistenţa totală a consumatorilor. D– – borna “–“. alternatorul se premagnetizează. La unele alternatoare pe lângă cele 9 diode amintite se mai utilizează încă două notate în schemă cu D10 şi D11 care se folosesc pentru recuperarea armonicelor de ordinul trei simfazice din înfăşurările statorice legate în stea. înfăşurarea de excitaţie şi înapoi la baterie.

Figura 3.17 este reprezentată schema electrică a unui alternator trifazat cu înfăşurare statorică legată în stea.17 Schema electrică a unui alternator Determinarea caracteristicii de debit a alternatorului se face pornind de la caracteristica externă. Având în vedere că de fapt alternatorul este compus din două părţi distincte: generatorul sincron şi redresorul. 3.1 Caracteristicile generatorului sincron pentru alternatoare Alternatorul se compune în principal dintr-un rotor care creează câmpul magnetic inductor şi un stator pe care este amplasată înfăşurarea indusă. În fig. Câmpul 21 . cu excitaţie electromagnetică şi redresor cu punte hexafazată.4 Caracteristicile electrice ale alternatoarelor Comportarea alternatorului montat pe autovehicul este evidenţiată prin caracteristica de curent I=f(n) la U=ct. după redresare.Sistemul de alimentare electric 3. pentru determinarea caracteristicii externe şi a caracteristicii de debit în cele ce urmează se va analiza separat generatorul sincron şi separat redresorul. Caracteristica de curent este o caracteristică artificială a alternatorului şi reprezintă dependenţa dintre curentul maxim redresat pe care îl poate debita alternatorul şi turaţie. 3.1. În cazul alternatorului determinarea caracteristicii de curent se poate face pornind de la ecuaţiile generale ale generatorului sincron şi ale redresorului asociat. atunci când tensiunea redresată la bornele lui se menţine constantă.1.4.

18 a este prezentată schema desfăşurată a unui generator sincron bipolar la care s-a desenat pentru simplificare numai înfăşurarea fazei OA printr-o singură bobină a acestei faze. concluziile fiind similare şi pentru generatoarele multipolare.factorul de înfăşurare. 60 p numărul perechilor de poli. 3. acest câmp învârtitor. care se roteşte împreună cu rotorul. După cum este cunoscut din teoria generală a maşinilor electrice în înfăşurarea trifazată amplasată în statorul generatorului se va induce un sistem de tensiuni trifazate simetric şi defazate în timp cu 120° electrice.Sistemul de alimentare electric magnetic este fix faţă de rotor şi are o repartiţie aproape sinusoidală în întrefier (în cele ce urmează se va considera numai armonica fundamentală a câmpului magnetic).numărul de spire al unei faze. n . 3. 22 .m.18 b. Prin antrenarea rotorului. va induce în înfăşurările statorice un sistem de tensiuni alternative simetrice. care este şi sensul de succesiune a fazelor. Acest sistem de tensiuni este reprezentat în planul complex din fig.1) unde: f = frecvenţa tensiunii induse.18 Reacţia indusului generatorului sincron pentru ψ = 0 Se presupune că rotorul se roteşte în sensul săgeţii. În fig.turaţia rotorului. K . w . Când generatorul lucrează în gol valoarea eficace a t. însă pentru determinarea caracteristicii exterioare se consideră cazul unui generator sincron. indusă în fiecare fază este dată de relaţia: pn UeE = 4. Alternatoarele auto au în rotor un număr mare de poli. bipolar. Figura 3.44 fwKφeE (3.e.

Din punct de vedere fizic fenomenul reacţiei indusului generatorului sincron corespunde fenomenului reacţiei indusului maşinii de c. Dacă se notează cu statorice şi tensiunea UeE indusă în faza respectivă. 3. şi se demonstrează că această undă a t. inductoare. Ea are însă un caracter mai complex deoarece. Reacţia indusului influenţează puternic şi multilateral funcţionarea maşinii sincrone. apare o scădere a tensiunii induse în fazele statorice faţă de tensiunea de mers în gol.Sistemul de alimentare electric φeE . a rotorului. deoarece generatorul sincron pentru autovehicule lucrează numai împreună cu un dispozitiv de redresare.m.15 a. în funcţie de valoarea curentului debitat. 23 . respectiv prin înfăşurările statorice începe să circule curent.m. aici apar simultan două reacţii: una transversală şi una longitudinală. Cazurile limită care se vor analiza sunt pur rezistiv) şi ϕ= (când sarcina are caracter pur inductiv). se roteşte sincron cu rotorul. de reacţie se obţine în acest caz în dreptul axei transversale a generatorului. numită de reacţie.m.c.m.fluxul inductor (dat de curentul de excitaţie) util la mers în gol Când generatorul sincron lucrează în sarcină. amplitudinea maximă a t. 3..m.m. acest unghi poate varia între − şi + .m. ca urmare a căderilor de tensiune care apar în stator cât şi a reacţiei de indus. câmpul magnetic de reacţie al indusului este un câmp transversal (cu amplitudinea maximă în axa transversală) şi este deplasat în spaţiu cu 90° electrice (90/p grade geometrice) în urma t. în cazul înfăşurărilor trifazate. care se va suprapune peste t.18 a. În cazul în care ntul indus I A atinge valoarea maximă o dată cu tensiunea UeEA. Prin urmare. şi anume în momentul când axele polilor inductori se găsesc în dreptul mănunchiurilor de conductoare ale fazei.m.m. Acest curent indus creează la rândul lui o t. După cum reiese din fig. Pentru înţelegerea fenomenului de reacţie a indusului se prezintă în cele ce urmează reacţia indusului în trei cazuri. adică în poziţia din fig.m. Se analizează comportarea generatorului numai în aceste două cazuri. determinate de caracterul sarcinii generatorului. astfel că unghiul de defazaj va fi cuprins întotdeauna în acest domeniu. în cazul sarcinii rezistive.

19 b).Sistemul de alimentare electric Figura 3.19 b) el atinge valoarea maximă cu un sfert de perioadă mai târziu decât această t.m.m. rezultantă (curba 3). 3. Liniile de câmp ale câmpului de reacţie se închid de data aceasta prin doi poli vecini pe care îi parcurg în acelaşi sens cu câmpul propriu al acestor poli. a rotorului cu un anumit unghi spre marginea de fugă a polului. Se vede că amplitudinea t. a curbei rezultante este deplasată faţă de t.m. Curbele 1 şi 2 se însumează algebric dând t. iar cea de-a doua fluxul de reacţie transversală a indusului.e.m.18 a. curentul prezintă o componentă în fază cu UeE şi o componentă defazată cu faţă de UeE. adică după ce polii inductori s-au deplasat cu 90° electrice sau cu jumătate pasului polar (fig.m.19 a.m.m.m.3 din fig.m. deci de curentul de sarcină. fiind defazat cu unghiul ϕ= în urma t.e. În aceste condiţii în înfăşurarea indusului apar simultan două t.19 Reacţia indusului generatorului sincron pentru ψ = π/2 Dacă cele două t.m. Acest unghi depinde de amplitudinea curbei 2.m. este aceeaşi cu cea din fig.2. curentul IA. Semnificaţia curbelor 1. inductoare de-a lungul întrefierului. În cazul când ϕ= .m. care vor produce câmpurile magnetice ad aq şi de reacţie transversală şi longitudinală. t.m.m. de reacţie este de data aceasta o t. produsă de componenta longitudinală a curentului Id = I A sinϕ. Rezultă că. prima ar produce fluxul util de mers în gol φeE. ar lucra separat. 3. UeE (fig. 3. 3. 24 . longitudinală demagnetizată.m. În cazul când .m.: una transversală Faq produsă de componenţa activă a curentului I = I A cosϕ şi una longitudinală Fad. Deci t.m. de reacţie produce o deformare a distribuţiei t.m.m.m.

Defazat în urmă cu este reprezentat vectorul UeE al t.e.e. Fq şi Fd Figura 3. rotorică FeE respectiv la altă scară fluxul inductor eE de reacţie transversală şi longitudinală.m.impedanţa 25 .20 este prezentată vectorial t.m.2) unde: − U eE = t. Prin descompunerea lui IA se obţin componentele Iq şi Id respectiv Fq şi Fd.m.Sistemul de alimentare electric În fig. pentru o fază statorică se poate scrie ecuaţia în complex: − − − − U A = − z I A +U ead +U eaq (3. T. din formula (3.impedanţa de reacţie longitudinală cu rezistenţa.impedanţa de excitaţie cu rezistenţa. 3. T. şi defazat cu ϕ în urma acestuia vectorul curentului IA. z − − U A.m. Cu aceste precizări. − U eaq = t.2) pot fi scrise în de reacţie transversală cu complex în funcţie de curenţii şi impedanţele rezistenţa. corespunzătoare t. respectiv reactanţa de reacţie longitudinală. U eE =−zEm I E − − − U ead = −I dm I d − − (3.20 vor fi Ueaq şi Uead şi vor fi defazate în urma Reacţia indusului pentru ψ ≠ π/2 acestora cu . a câmpului de reacţie longitudinală. zqm = Rqm + JX qm .3) IE se consideră dat sub forma: − U eaq = − zqm I q unde: zEm = REm + JX Em . I A = tensiunea şi curentul fazei considerate.m. − Uead = t. a câmpului inductor.m.m.m. de mers în gol.e.m. a câmpului de reacţie transversală. respectiv reactanţa de excitaţie.m.m.e.e. − = impedanţa de scăpări. zdm = Rdm + JX dm . respectiv respective astfel: reactanţa de reacţie − − − transversală.

Prin urmare caracteristicile externe ale alternatoarelor sunt căzătoare la turaţii mici şi converg spre un punct la turaţii mari.Sistemul de alimentare electric IE = j UIE U−A e jQ0 Figura 3.92 .22 Caracteristicile externe ale generatorului sincron În fig. Această corelaţie reprezintă caracteristica externă a alternatorului. 3. Reprezentarea în planul complex a relaţiei (3. 3.22 sunt reprezentate grafic caracteristicile externe ale alternatorului la diferite turaţii de antrenare constante.21 Diagrama în complex sub formă obişnuită. respectiv reactanţa de scăpări. 26 .23. 3. Se observă că la turaţii mari se produce limitarea curentului de scurtcircuit datorită saturaţiei magnetice a circuitului. Se observă corelaţia univocă între UA şi IA. Din cauza redresorului la alternatorul pentru autovehicule cosϕ≅ 0.22 variaţia Isc = f (n) se obţine caracteristica de scurtcircuit din fig. curenţi de excitaţie constanţi şi cosϕ= ct . 3.21 şi reprezintă diagrama în complex a maşinii sincrone în regim de generator.2) este dată în fig. Dacă se trasează după fig. Figura 3. a maşinii sincrone z = R + jX =impedanţa de scăpări cu rezistenţa.

3.4.24 şi 3.2 Caracteristicile redresorului Cea mai răspândită schemă de redresare folosită la alternatoarele auto. Figura 3. Redresorul în punte trifazată are şase diode şi redresează ambele alternanţe.25 sunt redate două dintre tipurile de redresoare trifazate mai des utilizate. din sistemul de tensiuni trifazate dat de generatorul sincron. 27 .Sistemul de alimentare electric Figura 3.23 Caracteristica de scurtcircuit a generatorului sincron 3.24 Redresor hexafazat cu diode presate În fig.1. este schema de redresare în punte trifazată.

26 b. c) urmăreşte de asemenea pulsaţiile tensiunii redresate având o frecvenţă de 6 ori mai mare.26 a).25 Redresor hexafazat cu diode buton În fig. c şi fig.Sistemul de alimentare electric În fig. care formează de altfel şi bornele „+” şi „–” ale redresorului.27 sunt reprezentate variaţiile în timp ale tensiunilor şi curentului înainte de redresare (fig. Figura 3. 3. b. 28 .26 a) şi după redresare (fig. Curentul redresat (fig. Legătura dintre valorile efective ale tensiunii UA şi curentului IA de pe o fază a generatorului sincron (înainte de redresare) şi valoarea tensiunii U şi a curentului I după redresare se determină după cum urmează.24 este redat un redresor cu diode presate. în care sunt presate două tipuri de diode şi anume: cu anodul la carcasă şi cu catodul la carcasă. 3. În fig. Se observă că redresorul este format în principal din două radiatoare. Ambele tipuri de redresoare sunt montate în interiorul alternatorului. 3. În fiecare moment funcţionează dioda din grupa diodelor pozitive care are potenţialul anodului (bornei pozitive) cel mai ridicat şi dioda din grupa diodelor negative care are potenţialul catodului (bornei negative) cel mai scăzut.27 a. 3. o piesă izolantă şi diodele buton care de obicei sunt lipite pe radiatoare. b. c).26 şi 3. După cum se poate vedea tensiunea urmăreşte vârfurile tensiunilor între faze şi are o frecvenţă de 6 ori mai mare ca frecvenţa de bază. 3. Relaţia dintre tensiuni se determină la mersul în gol pentru cazul ideal al unor tensiuni alternative sinusoidale având durata perioadei T (fig. Acest redresor este format în principal din cele două radiatoare. 3. 3.25 este redat un redresor cu diode buton. 3.27 a.

234I A Având în vedere cele de mai sus şi ţinând seama de relaţiile (3. 3. 3.5) I =1.22 (înainte de redresare) reprezintă la o altă scară chiar caracteristica externă a alternatorului şi caracteristica de scurtcircuit a alternatorului (după redresare). 29 .26 Figura 3.5) înseamnă că atât caracteristica exterioară a generatorului sincron din fig.4) π unde: Figura 3.27 2 π U AB = 2( 3U A)sin T t Relaţia dintre valoarea efectivă a curentului alternativ de pe o fază a generatorului IA şi valoarea medie a curentului mediu redresat I se determină la mersul în sarcină pentru cazul ideal al neglijării curenţilor inverşi şi a neglijării pulsaţiilor curentului. I A2 = T 12 T 2 3 I (3.21 cât şi caracteristica de scurtcircuit din fig.4) şi (3.Sistemul de alimentare electric UU ABdt = 33 2U A (3.

acest curent este foarte apropiat de curentul de scurtcircuit al alternatorului. La turaţia nmax alternatorul debitează curentul maxim pentru care este dimensionat. Începând de la turaţia n0 alternatorul începe să debiteze curent.28 este reprezentată caracteristica de curent a unui alternator adică posibilităţile maxime ale alternatorului.wU.6) Imax – curentul maxim pe care îl poate debita alternatorul.28 este următoarea: n0 – turaţia de început de debitare. Această turaţie se poate obţine din formula (3. din cauza caracteristicii externe.65 p. Dar aşa cum se vede. nd – turaţia la care se obţine curentul de durată. 30 . În fig. 3. 3. în fig. 3. În fig. 3. depinzând de starea de încărcare a bateriei de acumulatori şi de consumatorii de pe autovehicul conectaţi la un moment dat (în cazul extrem alternatorul funcţionează în gol cu toată gama de turaţii cuprinsă între n 0 şi nmax). Încărcarea alternatorului.UwR. Punctele de funcţionare se pot găsi în întreg domeniu aflat sub această caracteristică.3 Caracteristicile de curent ale alternatorului Caracteristica de curent a alternatorului se obţine intersectând familia de caracteristici externe cu o dreaptă U=UR=ct. iar curentul creşte pe măsură ce creşte turaţia.3).Sistemul de alimentare electric 3. Semnificaţia notaţiilor din fig. în timpul funcţionării pe autovehicule nu este întotdeauna maximă.kθeE = 25.28 2UeE π n0 = 3 202πp.kRθeE (3. punând UR: U R= 3 3 Figura 3.1. deci punctele de funcţionare nu se situează întotdeauna pe caracteristica de curent. Diferenţa dintre cele două caracteristici apare în special datorită modificării curentului de excitaţie din cauza încălzirii. nmax – turaţia maximă admisibilă.28 s-a notat cu „a” caracteristica alternatorului în stare caldă şi cu „b” în stare rece.21.1) şi (3. 2/3 Imax – curentul pe care îl poate debita în regim de lungă durată.4. Din acest motiv alternatoarele nu mai au nevoie de un releu de limitare automată a curentului.

Pentru menţinerea constantă a tensiunii la turaţia maximă şi sarcina zero este Figura 3. în întreg domeniul de turaţii şi curent. Cunoscând valorile IEmax . Pentru realizarea acestei modificări.7) = Re + Rr unde: UR – tensiunea redată. Dependenţa IE=f(n) la U=ct şi I=ct redată în fig.29 se numeşte caracteristica de reglaj. Rr – rezistenţa înseriată cu înfăşurarea de excitaţie.Sistemul de alimentare electric În aceste cazuri pentru menţinerea constantă a tensiunii la bornele alternatorului este necesară modificarea în mod corespunzător a curentului de excitaţie. iar pentru menţinerea tensiunii constante la turaţia minimă şi sarcina maximă este necesar ca valoarea curentului de excitaţie să fie maximă (IEmax ). IEmin şi Re se poate determina rezistenţa Rr. 3. astfel încât tensiunea la bornele alternatorului se menţine constantă şi egală cu UR. Modul în care trebuie să varieze curentul de excitaţie pentru a menţine tensiunea constantă se poate determina analitic sau experimental. În cazul în care reglarea curentului de excitaţie se face prin înserierea unei rezistenţe cu înfăşurarea de excitaţie factorul de amplificare este dat de relaţia: UR UReR = ReR+eRr IEmaxmin Ki = IE (3.29 necesar ca valoarea curentului de excitaţie să fie minimă (IEmin ). 31 . Caracteristica externă şi caracteristica de scurtcircuit a alternatoarelor cu magneţi permanenţi sunt similare cu cele ale alternatoarelor cu excitaţie electromagnetică. alternatoarele trebuie să lucreze pe autovehicule împreună cu un regulator automat de tensiune (regulator de curent aşa cum s-a arătat nu mai este necesar). Re – rezistenţa înfăşurării de excitaţie. reprezentând valoarea maximă care trebuie înseriată cu înfăşurarea de excitaţie pentru menţinerea constantă a tensiunii la borne. Raportul dintre IEmax şi IEmin se numeşte factor de reglaj. Acest regulator realizează modificarea continuă a curentului de excitaţie.

Sistemul de alimentare electric La aceste alternatoare reglarea tensiunii la borne este mai dificilă. are ca efect. 32 . b. zgomotul produs de alternator este atenuat chiar şi la turaţii mari. Sistemul de răcire Ventilaţia interioară Înlocuirea sistemului de ventilaţie clasic prevăzut cu un ventilator amplasat la exterior cu două mici ventilatoare amplasate în interior. tubulaturi. Randamentul Randamentul maxim al unui alternator răcit cu aer atinge 65%. dar poate creşte rapid la turaţii ridicate de antrenare. etc. Răcirea cu aer forţat Înlocuirea ventilaţiei normale cu soluţia cu aer forţat are ca efect creşterea puterii şi scăderea importantă a temperaturii componentelor. randamentul mediu fiind de 55%. a. fie direct prin modificarea tensiunii pe partea de curent alternativ cu ajutorul unor redresoare comandate. În condiţii normale de utilizare a autovehiculului. astfel încât trebuie vizate îmbunătăţiri de natură electrică.1. la capetele rotorului. a gabaritului ca şi a zgomotului şi consumului de combustibil determină evoluţia permanentă a alternatoarelor. 5 – 10 db (A). Randamentul alternatorului este influenţat de pierderile înregistrate: Utilizarea unui alternator mai mare (şi mai greu) permite funcţionarea acestuia într-o plajă mai avantajoasă de randament pentru aceeaşi încărcare.5 Perspective privind evoluţia alternatoarelor Creşterea numărului de consumatori. Dar creşterea gabaritului şi a greutăţii constituie un handicap pentru alternator. Inconvenientele sunt legate atât de creşterea gabaritului cât şi de creşterea costurilor determinate de ventilator. Efectul pozitiv al acestei soluţii se manifestă de asemenea prin atenuarea zgomotului cu cca. 3. 50% a pierderilor prin frecări aerodinamice. făcânduse prin modificarea fluxului de excitaţie. pe lângă o răcire mai bună şi o reducere cu cca. necesitatea reducerii greutăţii. În plus. care se realizează prin modificarea reluctanţei circuitului magnetic. alternatorul funcţionează cel mai des în plaja de încărcare parţială. magnetică şi termică.

Un alt avantaj al acestei soluţii constă în posibilitatea utilizării căldurii disipate de alternator pentru a încălzi mai rapid lichidul de răcire al motorului şi Figura 3.5 la 2. cu consum redus de combustibil. 3. cu efect favorabil asupra debitului alternatorului.Sistemul de alimentare electric Răcirea cu lichid Răcirea cu lichid a alternatorului. 33 .30.2 – 3. mai ales în cazul motoarelor cu aprindere prin compresie. are ca efect o diminuare semnificativă a zgomotului aerodinamic. şi dispariţia ventilatorului. au un regim de relanti din ce în ce mai scăzut. c. Sistemul de antrenare Evoluţia raportului de transmitere dintre alternator şi arborele motor la sistemul de antrenare clasic a înregistrat o creştere de la 2 – 2. Creşterea a fost determinată atât de necesarul crescut de curent cât şi de faptul că motoarele moderne. se poate decupla puterea maximă şi randamentul unui alternator (la masă constantă). O astfel de soluţie este prezentată în fig. Conceptul acesta.2. cu capsulare completă a alternatorului determină reducerea considerabilă a zgomotului.30 Alternatorul răcit cu aer încălzirea mai rapidă a habitaclului. Din contra. se va degrada puterea maximă şi randamentul. Dacă se adoptă definirea unui alternator pentru menţinerea puterii furnizate la un regim de rotaţie scăzut (50 – 70% din puterea maximă). cu o definire a începutului de debitare întârziată.

Zgomotul produs de alternator 34 . Mărirea regimului de rotaţie al alternatorului la regimul de mers în gol al motorului are ca efect benefic reducerea dimensiunilor alternatorului sau creşterea randamentului cu 5 – 10%. Pierderile la redresor cresc proporţional cu curentul necesitând o răcire mai intensă. raportul de transmitere variază continuu între anumite limite. O turaţie de antrenare constantă de cca.Sistemul de alimentare electric Ameliorarea randamentului este legată de faptul că pierderile rămân neschimbate pentru o curbă superioară a debitului. În plus. 5000 rot/min va fi ideală pentru funcţionarea alternatorului. Inconvenientul principal este reprezentat de gabaritul variatorului şi de randamentul mediu de maxim 80 – 85%. Ambreiajul trebuie să permită o cuplare lină a celor două rapoarte. determină reducerea regimurilor de turaţie maximă. În plus avantajele ţinând de zgomot şi randament. Antrenarea hidrostatică la regim constant Acest sistem. Antrenarea cu variator de turaţie În acest caz. putere sau chiar de reducerea zgomotului. Sistemul cu două fulii. Punctele de schimbare a raportului pot fi determinate funcţie de turaţie. probabil de viitor în care antrenarea se face cu o turbină antrenată de gazele din eşapament d. Antrenarea cu ajutorul unei turbine Este o soluţie. Antrenarea cu două rapoarte etajate Soluţia cuprinde două variante constructive: • cu reductor planetar • cu două fulii de antrenare Reductorul planetar. foloseşte cele două turaţii diferite existente la arborele motor şi la arborele de distribuţie. Trebuie însă examinate: costul. Diferite sisteme de antrenare permit modificarea raportului de transmitere între arborele motor şi alternator pe plaja de regimuri utilizate. utilizând în plus un ambreiaj de cuplare. zgomotul produs de alternator poate creşte sensibil la mersul în gol al motorului. durata de viaţă şi zgomotul. având în vedere pierderile de 15 – 25% determinate de sistemul hidraulic. cu o pompă hidraulică antrenată de motor şi un motor hidrostatic de antrenare a alternatorului permite adaptarea la un regim ideal. cuplat cu un ambreiaj poate fi integrat alternatorului. este dificil de atins randamentul mediu obţinut cu o antrenare directă cu curea. Dar.

apare la turaţii mai mari de 3000 rot/min şi depinde în principal de ventilaţie. Atenuarea acestora se poate face prin utilizarea de lubrifianţi superiori şi prin îmbunătăţirea construcţiei suportului. 2500 rot/min. deci şi reducerea acestuia capătă importanţă în cazul autovehiculelor moderne. • zgomotul mecanic. • zgomotul magnetic.. se datoreşte forţelor magnetice alternante din întrefier şi se manifestă mai puternic între turaţia de mers în gol şi cca. vibraţiile transmise prin suport. Principalele surse de zgomot sunt: • zgomotul aerodinamic. 35 . Zgomotul aerodinamic. Zgomotul magnetic.Sistemul de alimentare electric Alternatorul contribuie la zgomotul general produs de autovehicule. Zgomotul mecanic este influenţat de: frecările din rulmenţi.