You are on page 1of 145
Elena Scortanu NURSING CHIRURGIE TORACICA SI CARDIOVASCULARA , Nursing ORL Nursing Oftalmologie Manual pentru elevii scolilor postliceale sanitare 2010 CUPRINS CAPITOLUL:L Nursing chr traci CAggasw dct denitarsspomelrsseaelo .~ - e Mende aves i" . : Treencey ’ Treen seme ode. ow ” Innrvent Specter oS ‘Denbamere correspon ee fenets ons gn - . = Iba rab oe 2 Teoria ‘ren peal acrid est aise n cui ei : = Presson prepersins * . ~ Jagan pxtopero em a {Bac eresce dene fee wri anuple Eldred ngre. a Plan engi lore pln = Pin dear o reuno0ora. = Pan engi in nner pun, ee Panera TCAPITOLUL 2, Narang be chiara casiovacnlard Acoli ciara caisson ‘ asl Coleg ae. “ cot a) Mais de tatanent serv . : or Dero gene boaatula pars operat pe a = 39 ‘Fomor elma de sla J peri a AV : 3 “Tete tiie sein ATL ‘ a Igri posers ATL — i a ‘oneoenet penn! vest eat (PVC), ue Me ee niin ar ulmonae copia pulser eu ston cet Sas Gane . . = 7 fused ge So 8 ewuciaces canoes. Respir aries Masa carding Injen oencardin.. Defines eecre carlo. ‘Pana percarbepercaoernir. Pane anal ior nse {agri Dinar e8alformai cone eters pep d nr. : Panu de apie carkipie dob. ‘ranma cov ‘npn canoer Anevasnal deen! So Bolte vasclae eater. Pla engi neem tur ene Bolle vendor is Phanc ing avs Biblingatie 5 Capitatul 3. Nursing ORL. ‘aeutears peoblenelor de dependents abotissi ORL, Pniipara ssteae a exancnal ORL ‘Anais Je lborator/ Exam farigian ‘Exsndatl ual Secrepa ois Investaai imagisicerasiologice. Punctia sical sid ‘Exploatesaalzatonor ‘Aint aust. as Actual ta potezarea aut Implnonl esha. Explorar aaliownuli vestibular ‘Tehnicispctfice de ingriir in afetunile masa Interven specifice la aivelul recht ‘Metode de traumeat ORL. Pregiireapreoperatrie i ORL. Inglis posopersod ia ORL. ingen i ates ORL. Inflamai acute ale snus Inert afecion ale urechi Plan de ina in otomastoidi. Iria afetun ale farnge Ingijrs banal eu aaitalecmie Inflamatiafosely naa, iitele Ingres inal in wmpenfe ORL Sindroaul Meniee Tete, ligne. Capitol 4. Nursing Ofaimelogie ‘Temeai medical ‘detifcsrea prodlemelor do Secale. Exanenulofilmalogie. Revoarea sereior nia ecco snl nei Acuitiates Virual. ‘Tulburin de refachic Cima viaus. Deerminarea sinuli eromaic. na xa ‘Examenul fund de ach \Yfialmasinanomecis, Tanaris Test Seber resi abioge, Anat Tomtom gail ecozraice. ane Metode de watameat. Tetaica insilaye connec ul ocular, spare ola. gare i cateteizares cor lacrimal fires bolnavulu eu entra Engi ota aie Conjuncivi Bieta Oven ital, eratoconjuncita Urgenei2stalmoogice vs jgriteabolnavulus cu arate alan, (Comp stn cular, cop stan ntsoeala Arse oeulare . Declare su deciipines de retin * Fete py sink, dames a Teste Bibiogratie Acrsi n pretezare audi. Iimpinnlcoblear. Explores analizacel vestibular “Tebaici specifics de ingiie in afetvnle mas Interven specifics I veal wrechi ‘Metode de ratament ORL. Preghtreaprenperatari a ORL. Iagnijir pestoperatori in ORL, ijn in fection’ ORL. [pila act le snusurile. Ing n aft ale wreck. lan de ing in ofomastoi i agri in afeyuni le fangei, Ingres bolnavilor cu amigialectonie Inflaatiafoselornazale tle nn Ingrijiren blnavtor in wegente ORE. Sindeoml Menor a Tene Biblowate Capital 4. Nursing Oftalmologe. Tenmeni medical, Hertienrea problemelor de depen Examen ofalmiogie Reeutatea secre oul, Parciparea asistete la investiga Acutataes viral ‘Tulburti de refrac. CCimpal vial... Determioare sini roma. Gosioscopia Examen! fund de och ftalmodinamometa, Tonos. ‘Tea Sener. : : livestgati radiologic, Angiogafia, Tomadensitometia lavestzaiecopratice ‘Motode de tstamest. ‘eimica instil conjunctival. ‘Pansamentl ocla, spl ocala gazes i cateterzares cor lacrimal Ingres bolnavale cu caaract. Ingrijitea bonavoli x goscem. Conjunctivita m lente Ogelet. ‘nile, cerstecenjunctvit, Drentee ofaimoiogice. ‘grea Sola ew traction Sule (Com seaii ceular, erp stim iraveula ‘Arr oculare . ‘Decoarea sa delice J eis Eda pen sata ci, "SegsnerSceaa macula, Teste Bibliogsiie Capitolul 1. NURSING CHIRURGIE TORACICA Chirurgia toracic’ este o ramura de speciaiate a chirurgei care s-a dezvottat foarte mult pe plan mondial, dar gi in Romania. Chiturgia toracica rezolva prin operate toate afeciunie chirurgcale ale cutiei toracice gi ale organelor din aceasta, cu exceptia inimi si vaselor (artere si vene) de care se ocupa chirurgia cardio - vasculara gi a ‘esofagului de care se o2up8 chirurgia esofaguli ‘Afactuni care se trateazé la clinica de chirugie toraclca = tumorie gi aboese tronsice gi pulmonare, cancerul bronho - pulmonar, = chistulhidatic pulmenar, + tumor chisturi medastinale; = tumor’ si abeese pleurale, pleurezi purulente, pleurezii inchistate, hemotoraxul, pneumotorax; = brongiectazia supurata = TBC pulmonar’; = emia diatragmatica: * traumatismele toracice. CULEGEREA DATELOR Prima etapa a procesului de ingiilre al unui bolnav internat la clinica de chirurgie toracica o reprezinta culegerea datelor. Datele se culeg de la bolnav direct ‘cand starea general fi permite, dela familie, preteni, membril echipei de s&ndtate, iar cazurile urgente de la echipa medicalé de pe salvare. De un real folos sunt ocumentele medicale ale pacientului, foaia de observatie. Este necesar s& se cuncasoa daca pacientul a avut afeciiuni pulmonare In antecedente, dacd este 11, cu aspect = lichid impede cu gust salciu tn chist hidatic; purulent sau sénge cu puroi fn aboes pulmonar. Poate fi unica sau se poate repeta, Intervengile asistentel: “= ageaza bolnavul In pozite sezanda sau semigezanda; _abistd gi dreneaza expectoratia agezand boinavul In pozite de demne| postural = (decubit ventral cu © paturé f&cutA sul sub regiunea abdominala In abces) la indicatio = administreaza oxigen daca este posibi = _administreazé medicala indicata (1) 5, Edemul glotic reprezinta inflamajia glotel. Se manifesta prin senzate de sufocare cu lipsa de aer si apare mei ales la bolnavi alergici, cu astm bronsic infecto-alergic, In caz_ ‘de accidente- injepare de insecte, albine; se intervine de urgen{é deoarece se poate produce stop respirator. Necesita tratament de uraenté prin administrare de HHC In perfuzie, enlhistaminice, tonice cardiace in orice servicly medical de primire urgente/ UPU i cazul cand bolnavul nu réspunde la Wralament medicamentos se intovine Chirurgical efectuadu-se traheostomie. 6. Dispneea se intaines:e in toate bolle pulmonare, in caz de corpi strani endobrongici sitraumatisme toraco - sulmonare, cardiopatiidecompensate, ae eee 2 Intervengi = dezodstruarea calor respiratori = se aiministreaza oxigen pe masca sau cateter nazal. 7, Alte semne generale sunt: febr8,tabicardie, hipoTA, palpital + Semne fizice: paloare in hemoptizie, TBC, cancer, cianozé in insuficienta ] respiratorie, pneumotorax; transpiraie, agitate sau somnolenta. METODE DE INVESTIGATIL + Anaz de do lborter din sige: ; ~ “honelowcogram®, SH, tonogen, TS, TC, gp sanguin Rh seem, ! ree, probe hepatice in vederea operaiiel "Gin rnd: examen sumar de und | di Salton Beceem abza ret deserad la modull pout.) + 'Sramene erator pelagic su istopatologie din Fagmenteeecoete de nel pi ] 1 pei plural se ecoteazé pn puna: 2 biopiataeebrongia so fects Ir ompulbronhoscopik ] 3. biopsille pulmonare prin toracotomie; 4 Blpele gangionae e fecoeac dn gang mai de volun prin rreoda surgical nice ono ] + Metods imegise. 1 radotogice rao puimonard si toric nf sau pro reloscopa {crac gt pulmonar, tomagrefi, CY (computer tonoarat) brohogrte cs | sutctans do contass cootaoesopiakeeee es ee ee trance (acogeata vnelor trace) imosate 2. Stnigatce = Scnigema Pulnonar cre ce efoctusazA cu subetante ] ‘adiofarmaceutice 2otop) marcate $1 njectate IV pentru depistarea emboilr. 3 ear ] + esi eniospes O eettgoscopa ® Moroseoptbronhoscopia 1 S modlctnossopal tracscopia «Probe unclonae reaper 1° eprograma cet ol lize: capactatea vile (CV), volun J ‘expirator maxim pe secunda (VEMS), debit ventilator maxim indirect pe ea 2. Isl farmacodinamice J 5. este do wfon + Ate oxamere tloctacardogrome (EKG) este oblgatr; J 2 serosa eyes 1 prestnes vonened “este biclogicsintadermoreact): ]-reacie Casson pentru dopistarea chistuli hidati: + IBfla tuberculin pentu epistarea uberozel ] Termeni media + pneumotorax= prezenta aerulul in cavitatea pleural + hemotorax = prezenta sangelui in cavitatea aleurala = empiem = prezenta puroiulul in cavitatea pleurala + Traheostomie = deschidere chirurgicalé a kraheei pentru intoducerea unei sonde de traheosiomie folosita la _mentinerea functionalitaji olor respirator fle permanent fie pan la restabilrea functiet Toracotomio = incizie chirurgicalé la nivelul toracelui = Toracoscopie = examinarea cavitati pleurale cu endoscopu * Pleurotomie = inciie la nivel pleurei Pnoumonectomie = rezeotio total6 sau perfil a plSménului = Segmentectomie = rezectia unui segment dn plamani + Lobectomie = rezectia unui fob = Toracoplastie = rezectia a dou’ sau mai multe coaste cu scopul de a grébi vindecarea procesalorTBC. Toracoscopi Defnitie Toracoscopia este examenul endoscopic al organelor din cugca toracic& Prin toracoscopie se vizualizeaza spatjul pleural, cavitatea toracied, diafragmul, ‘mediastinul, pericardul, coastele, pleura visceral, plménul, coloana vertebrala, ‘Toracoscopia se efectueazd cu un endoscop rigid numit foracoscop prevazut ou sistom optic gi surs8 de lumina, ‘Scoput: = explorator: de punere a diagnosticulu = terapeutic: de efectuare a unor mici intewantii chirurgicale si administrare de medicamente local Indicati dlagnostice: + pleurezii cronice; = mase pleurale(tumor) fara revarsat lchidian; = pneumotorax spontan; + tumori mediastinale; ~ allele. Indica terapeutice: = evacuarea depozitelor de fbrind, a membranelor plogene, inléturarea aderentelor; ~ evacuarea cheagutilor intrapleurale si oprirea singerari = extragerea corplor strain intrapleurali ~ _simpatectomie sau vagotomie toracica: = _fenestratie pericardicd (operalie prin care se creeazA un orf) = _ablaja 5! coagularea leziunilor parenchimatoase pulmonare mici numite blebs- uri = pleurodeza chimicd reprezinté introducere de talc ster sau tetracilina in spatial pleural = alate Pregatirea boinavuluipsihic& consta in informarea, luarea consimyéméntuli Pregtirea fizica: = Tecoltarea hemoleucogramel, trombocite, TS TO, timp Quick; = grup sanguin gi Rls, EKG, Raf. Toracic’; = masurarea funofilor vitae: puls, TA, a greutaji corporale; = la sfargitul toracoscopiei se recomanda totdeauna drenaj pleura, de aceea se vor Pregati borcanele de aspirafie gi sistemul de aspirale; 10 SSS Ses _| ww wwe cu 0 seara Inainte se administreaza un sedativ diazepam si 1th de codeina. Tn ziua examina bolnavul nu va manca, TTennica este etectuta de medi, asistenta va progat materiales bolnavul Ingrid pacientul va f monitorizat puls, TA; se asigura repausul la pat; se asigura buna functionare a drenului aspiratv; se adminisreaza antalgice pentru combaterea dureri se vorifcd pansamentul din jurul tubului de dren; 'e previn complicate, infecfile prin administrare de antibiotice recomandale. Interventille asistentei medicale in clinica de chirurgie toracie’ Dolegat dezobstruarea cillor respirator; Pregatirea materialelor si bolnavlor pentru investigatii specifice (drena pleural, Toracoscopie); pregatirea preoperatore ; ‘ngrlirea postoperatorie a bolnavilor, recoltarea analizelor de laborator, ‘administrarea medica, oxigenoterapia; Prevenirea complicailor prin mobilizare, tapotal, masa); monitorizarea functilor vitae, ‘supravegherea drenurior $i pansamentulul. Prop ‘sau autonome: ‘Inghijri igienice, asigurarea confortulul $i pozitiei bolnavulul, masal, ajutarce bolnavul; ‘alimentarea gi hidratarea bolnavutul; ‘administrare do oxigen in caz de dispnee; ‘educatia sanitard a bohavilor. INTERVENTIIIN URGENTA, Dezobstruarea cillor respirator supericare azo -faringiene gi aspitatia secretiior Intubatja oro-faringiand sau nazo - faringiana Intubalja oro - traheala(\OT) reprezintaintrocucerea unei sonde In calle respiratoi pentru a permite patrunderea aerului sa oxigenului; de asemenea se pot introduce ‘medicamente in caz de stop respirator sau anestezie generala, ‘Traneostomia de urgenta, oxigencterapia Ventiatie mecanica Drenajul pleural al coleilorlichidiene $i gazoase Interventiichirurgicale de Inchidere a’ cavitii pleurale Tn traumatismele toracice eschise sau fixarea voletului costal In traumatismele toracice inchise. 4. Dezobstruarea callor respirator Dezcbstruarea cillor aeriene superioare supraglotice se poate efectua rapid cu rmifoace simple care pot fiefectuate de orice asistent medical cum arf ‘sus{inerea limbli, Intoarcerea capului int-o parte, agezarea pacientulul in decubit lateral (poziie de siguranta); ‘curdfarea cavitati orale de secret, corpi strani, cu degetul protejat de manusa, cu _ajutorul unei comprese de tifon sterile; secretile pot fi aspirate cu aspiratorul prin intermedi unei sonde Nelaton sterlé de ‘ni folosints; relacerea permeabiltaii calor respirator se realizeaz prin hiperextensia capului, deschiderea gurl, curajarea cavitaji bucale gi feringiene, sustinerea limbii cu ajutorul unei pipe oro - faringiene (Guede!) sau pip nazo - faringiana, Tehnica Materiale necesare deschizator de gurai din material plastic sau lemn atraumatic: ~ 'sondn ara - faringlane Guedel sau nazo - faringiene; 7 obturator esofagian care este un dispoziv de prim ajutor alcatuit cintr-un tub cu balonas la capatul distal prevazut cu o mangeta de etangiezare gi orifci laterale; ~ 9 maseé care acoperd fafa gi nasul pacientului prevazuté cu un orificiu pentru asigurarea ventiaje Pozitia bolnavulu “= decubit dorsal fri porn; se indepéiteaza protezele mobile daca sunt; = $0 dreneazA secretile prin pozitia Trendelenburg; = se dreneaza secreile din gura prin agezarea in pozile decubitlatera ‘Timpll de executie: - "Gu mana dreaptl se apie’ pe fruntea bolnavulul gl se Impings capul bolnavului pe spate; se propulseazé mandibula tnainte aplicdnd 0 migcare cu ambele mini in unghiul ‘mandibular, ‘se deschide gura cu ajutorul police gi se introduce canula oro -faringiana avand ‘concavitatea indreptaté In sus p2n8 ajunge la mijjocul limbil, cupa care se roteste ‘cu 180° astfelincat vartul acestela s& ajunga tne peretele posterior al faringelul gi baza limbii pentru sustinere. Daca se Toloseste ppd nazo - faringiana de intubaije (Gueddel} este necesar ‘curdfarea cavitji nazale de secrefji sau corp strain, lubrefierea canulsi cu un gel $i introducerea ei cu concavitatea in jos paralel cu valul palatin gi se fixeaza varful pan& ‘s¢ obtine o ventilatie optima. 2. Intubafia oro = faringland sau nazo - faringlana faciiteaza o ventlatie buna a pacientului pe masea, avand si posiblitatea de administrare de oxigen. Eliberarea callor aeriene inferioare (subglatice) este mal laboricasa gi necesita: aparaturd i medicatie specified. La masurile manuale aplicato se adavga gi masurlle Medico - chiurgiale (Imtubaja wraneala, (raheostomia, aspivalia tanstraheals, ‘administrare de medicamente). Aceste tehnici sunt efectuate de medic ajutat de o sistent care pregatoste materalele ecesare, bolnavul, servaste medicul pentru laringoscopie ~ necesara la 1OT 2 ee ee i 3. ntubatia oro - traheala (IOT) este efectuata de medic. Rolul asstentel este de a pregati materialee si bolnavul side a servi medicul Materiale necesare: = laringoscop cu tama dreapta sau scurté gi sursa de lumina; = tuburi sau sonde de intubalie endo - traheale din cauciue eau material plastic prevazute cu mandren; = _seringé steilé de 10 mi pentru umflarea mangeteltraheale; = gel cu xilin pentru anestezia de contact; ‘Solutie de lind pentru anesteziafaringelui gia corzlor vocale: = depaitatorde gura = mandrene gi pense speciale; la nevoie, se asigura aparat de ventilaje manuata(Ambu), sursé de oxigen, aspirator puteric, Pregatiroa bonavut - se Indeparieaza protezele dentare mobile; © se curd o7o- faringelui de secret = se ageazé sacientului in decubt dorsal cu capul In extensie rdicat fal de planut Patulu, in dreptul umerilor se aplicé o pera mica; serveste medicului cu instrumente speciale necesare. “Intervent aplcate de asistent8 in cazul bolnavulu intubot: ~ supravegheaza funeilor vitale; rmentine permeablié sonda de intubatie prin aspirarea secrailr cu ajutorul unui cateter de aspratie or de cate ori este nevoie; ~ efectueaza toaleta cavtati bucale gi aspira secretilor din guré: imobilzeazé pacienti agitaf pentru a preveni detubarea spontang. ‘Detubarea pacientului este indicaté de medic atunci cand bolnavul respira normal, Se efectueazd ase! ‘se aspird mai intai secrefile de pe sonds gi din cavitatea bucall; se extrage mesa din gura sau se dezumfia balonagul de etansare: = se scoate lent Sonda aspirand continu; = se efectueaza toaleta cavitai Ducale a pacientului Indicagite 107: + Tn resusciterea cardio~ respirator, pentru ventlatia artficiala cu ventilator Amu; ~ _primut ajuter in caz de inec sau intoxicatie cu gaze; = _asigurarea ventilatiei mecanice in insufcienta respiratorio acuta; © administrarea unor medicamente de urgen{a Adrenalina, Xili, Atropind in cursul resuscitari cardio — respirator, sonda de intuballe reprezentand o ‘alterativa la ‘administrarea medicamentelor pe cale iv. care este impracticabia tn unele situa ‘4. Traheostomia si Ingrijrea boinavului cu traheostomie Definitio Traheostomia este 0 operatio de maxima urgenta, efectuata de medic, indiferent de specialitate ce const daschiderea chirurgicald a trahee! Se impune in urmatoarele cazuri = obstructileringlene prin traumatisme; = comp stain; + laringita sufocanta; = tumor ale laringeu + crup iter; = edem sau spasm glotic (care nu cedeazé la tratament). Prin raheostomie se creeazé prin incizie pe cale extema un officiu tn trahee: prin care se introduce o canuld; daca nu exists canulé traheala la dispozilie, se poate: utiliza un tub de cauciue de 10 -15 cm lungime cu un lumen suficient prevazut (ixat) ou lun ac de siguraniInfipt transversal in capaitul tubului care raméne la exterior. Interventile asistentei medicale Pregatirea materialelor gi instrumentarului = materiale de protectie — manus, halate si masca sterile, cémpur sterile, solute antiseptcs; ~ usd de resusctare cardio - respiratorio, canuld traheala: trusé ster pent traheostomie prevazuti cu bisturiu, foarfecd, pens& Chirurgicalé, departatoare de plag8 Farabeuf, fire de suturd ( Catgut sau fire de nylon); = seringig1 ace sterile de uni folosints: substante anestezice ( solutie de Xiind sau Procaina 1%); = __mecicamente tn caz de urgent, seringi sterile, cmp ster, casolete cu pansament ster = sursd de Oz, catster de aspiralie penttu secret Pregatirea bolnavilu: + Dolnavul este agezat in decubit dorsal, cu capul In hiperextensie, iar sub tmeri se va pune o patura facuta sul; ~ instituirea unei perfuzil cu soluie de ser fziologic in rtm lent; = _badijonarea tegumentelor cu alcool iodat sau solutie Betadine. + Serves medcului cu materialele necesare In ordnea efectuarii tehnicil si | mentinerea capului bolnavulul tn pozitja indicat Ingrijri acordate boinavutu = se aspird secrefile 9i falsele membrane cu un aspirator sau cu 0 sering& prin ‘canula traheals: ~ Se supravegheazs functil vitale pe monitor; = se previne derlasarea canule prin pozitionare corecta se efectueazd toaleta ocala cénd exista sangerare; = se scoate canula interioara in caz de infundare gi se spal8 cu apa oxigenalé 5 apoi ‘se reintroduce; - se face educatia sanitaré a pacientlor purtétori de canulé pentru a respacta regulule de igiena. Scoaterea canulei se efectueazs dupa cdteva zile-(4 - 5 zile), cand a trecut pericolul asfixei. Plaga se ‘nchide spontan si se va pansa sterl pana la vindecare, Bolnavii purtatori de canuld traheala vor fi supravegheati, decarece canula se poate astupa $i trebuie curéjaté cu un mandren i repusd. Pentru ca aerul care patrunde s& fie umidifiat, se va aplica in fata enificiulul Canuiei o compresa de tfon umeda gi se va lega in fafa anterioara a gatuluio batista de bumbac. Se va schimba la intervale de timp regulate. Pentru prevenirea infecjlor se administreaza antibiatice. ‘Complicagi intraoperatori difcutaj tm evidentierea traheei datorité unei pozifjonari Incorecte (ipsa hiperextensiei gatulu) ~ hemoragie: = embole gazoess; lezarea laringelul , esofagulut 4 ee ee ee re er ~ stop cardiovasculator. ‘Asistenta va progati rua de urgent cu modicamentelo indicate de medic th vvederea combateri eventualelor complicatl 8, Drenajul pleural in chirurgia toracic’ Crenajul este un procedeu chirurgical terapeutic, important si indispensabil in Chirurgia toracelu.(1) Este efectuat de mediciichirurgi dupa un protocol de specialtate stabilt de echipa medicala. Drenajul ploural se efectueaza prin foracostomie, loracostomia reprezintainterventa chirurgicald la nivelul perelell custi toracice prin care se introduc tuburi de dren cu scopul de evacuare a colectilor aeriene, Fichidiene, purulente sau mice. Fig. 2, Drenaj pleural: a) racordarea tuburlor de dren corect; b) racordare oresita(1) Scopul érenajuli ¢liminarea aerului din preumotoraxul spontan, traumatic; = eliminarea sangelui din hemotorax spontan, traumatic: ~ eliminarea colecfiior purulente din empiemul pleural; drenajul va fi plasat tn central colectie s va fi menfinut pana evacuarea completa a confinutului purulent; = reexpansiunea parenchimului colabat (aducerea plamanului la perete): = eliminarea exsudateor postoperatori + eliminarea exsudatovor pleurale maligne: ~ _restabilrea echilibrului mediastinal Indicati de urgent = traumatism toracic prin compresiune- pneumotorax sufecant cu supapa, volet ‘costal; pneumotorax spontan sufocant cu fstulé bronsicd; pleurezie purulenta acuta Cel mat folost tip de drengj este drenajul aspiratv Inchis tp Béclare Interventile asistentei medicale: ‘regatirea materialelor, pregatirea bolnavulu fizic gi psihic; + Servirea medicului cu materialele necesare: 18 ~ supravegheres i Ingrlirea bolnavulul cu dren) toracic. Materiale necesare sterile: = ttusa de interventie chirurgicala ( bisturu, lama de bisturiu fa, foarfecd, 2 pense Koher, fir pentru piele, ace); + vocar'cu mandren sau dren special trocar toracte Vygon; = den pieural cu secliunea .dreapta" perpendicular pe Iunginea tubului, cu orifc laterale pe ambele fete cu dimensiuni mai miei decat diametrU tubului, + casoletd cu pansamente, comprese de tfon, tampoane de vat8 sterile, 4 cémpur sterile; ~ _seringl si ace sterile ; xlina 2% 2 fiole de 10m; solute antisentica - betadine: sursa de aspiralie- pompa de vid aciionaté prin motor electric sau aspirator montat le Statia centrala pent fiecare pat; ménusi sterile; racore ster pentru fixarea crenului la borcan; eprubete sterile pentru prelevari bacterioloyice $i citologice, ‘Trusa de aspirate este formata din 3 borcane gi tuburi de legalurd dintre ele, care au turmétorul scop 1. Primul borcan este borcanul colector de secrefi de Ia toinav, prevazut cu 2 tuburi de stila ce trec prin dop gi solute sterila de ser fiziolocic, 2. Al doilea borcan regleazA presiunea prin intermediul a 3 tuburi de sticld care trec rin dop ( 2 tubur laterale sunt mai scurte care fac lagatura unul oi borcanul ‘olector, celalalt cu borcanul de siguranja, tubul central este lung prevazut cu ‘Supapa ce poate fi inchisé sau deschisa, ajunge pana la 2om de fundul borcanuhui In care este o solutie dezinfectanta. 3. Borcanu! al trelea este de sigurants, legat la sursa de asziraiie, este gol pentru a suplini borcanul de drena) cand acesta se umple. Pe borcanul de drena) se lipeste 0 band de leucoplast semn care marcheaza nivelullichidul eliminat in ‘ua respectiva Tehnia: ~ operalia, alegerea locului de drenaj, mentinerea _postoperatorie 9 drenajului ‘scoaterea tubutlor sunt interventi efectuate de medicul chirurg Rolul gi interventile asistentei este s& pregateascs materalele necesare $i bolnavul psinic si fizic; serveste medicul, supravegheazs gi Ingrjeste pacientul dupa. Fig. 3, Drenaj pleural tp Béctare (1) Pregatirea bolnavului este psihicd ~ se informeaza, s0 la consimyamatul zie: = Se recolteaza sange pentru TS, TC, grup de sénge, Rh: ‘se pregateste F.O. cu rezultatele investigatilor trecute ~ se efectueaza o radibgrafie pulmonara in ziua respectiva; ~ se administreaza premedicatia recomandata de medic ~ atropind 0,5 mg IM. cu 30 ‘min. inainte de intorvente; alegerea loculul o face medicul 16 = progtrea loculul: prin spAlare, raderea pilozitajlor unde este cazul, dezinfectia tegumentului cu alcool iodat; = se aseazi bolnavul tm pozitie decubit lateral pe partea sanstoasé pentru toracostomia de evacuare a revérsatului pleural; pozija decubit dorsal se foloseste in drenajul bilateral sau cnd drenul trebuie plasat anterior. Interventile asistentel tn timpul tohnic + Supravegheaza functile viale, mentine bolnavul in pozi, serveste medicul: + administreazé medicamentele indicate sau le pregateste In cazul clnd le core medicui; - transports bolnavul ta serviciul de radiologie pentru verifcare drenajului prin ‘examen radiologic a ceretea mediculu Inari aptcate dupa ‘Se ageaz& pacientul in pozije antalgica pozitle semigezada pe 3 perne pliante; = se supravegheazé functie vtale, se urmareste aparija tusel, durerlor, tahicardel, hipotensiunei, transpiratie ~ se efectueaza o radiografie de control fafé si prof pentru veriicarea pozitiel drenulul; = supravegherea drenajul se face continu prin verificarea presiuni, a borcanulul colector de. secret; - Se masoara_cantitatea secretilor eliminate pe ore (va fi marcaté cu ben2i de leucopiastlipite pe borear, pe care se noteaza data si ora; + c£nd nivel lichidului ajunge la tubul scurt se schimba bateria de aspiratje sau ‘rumal borcanul de aspirafe dupa clamparea(pensare cu o clema) tubului de dren; - se respectd regulle de asspsie, se manipuleaza corect materalele ‘in caz de obstruarea tubuul de dren se schimba tubul cx altul ster Nu este indicata dezobstruarea prin diverse manevre sau intraducere de lichide pe tub deoarece este risc oe infect Mobiizarea bolnavului pentru radiografii sau nevoi personale trebuie facuté sub supravegherea asistentel, care va deconecta bolnavul de la sursa de aspirate numa ‘dup ce a clampat tubul de cren; in nici un caz_nu va lisa bonavul s& fac singur econectarea sau viziatori, insolitoril. Capetele tuburior deconectate trebuie pastrate sterile de aceea vor fi Introcuse Int eprubeta cu tinctura de iod, nu vor fi date boinavuli s le tind in mana sau intvoduse Tn buzunarul de la pijama, Suprimarea drenului este precedata de pensarea lui timp de 24h si control radiologic. Chirurgul va suprima tubul de dren ajutat de asistenta care va dezinfecta cu ‘alco! iodat tegumentele din ju gi va Clamps tuburlor. Se obstrueaza cu fir orfcu gi se anseaza ster locul } \ & o 3 e ig. Batere de aspirate tip Everest Mathey a) barcaa colector;b) borean relor; ©) borean de sigurana!) Principile unui drenaj corect + feglarea intensitat aspiratie tn raport cu debitu pierderlor: = drenajul aspirativ 8 fe intr - un singur sens; = timpul maxim de mentinere in urgentele toracice este de 7 - 8 le: dlferenta de nivel dintre cavitatea pleurald drenata gi batera de aspiratie 6 fie de minimum 50 om; = lubul de dren de la bolnav Ja sursa de apirajie va avea un traseu in pantd firs use. ROLUL ASISTENTE! MEDICALE IN SFRVICILIL DE CHIRURGIE TORACICA 1. Pregatirea preoperatorie: = pregatirea psinicé, se explica bolnavului necesitatea interventei: informarea boinavului gi obgnuirea cu elapele postoperatorii de ingriire; luarea ‘consimjamantului in sors pregatirea fzicd — investiga Fadiografie pulmonar, bronhografie (In brongiectazie), tomografie clasie8, CT, sintigrama pulmonara + explorarea funciei respirator prin efectuarea spirogramei, CV, VEMS; = analiza gazelor, oximetria = EKG pentru ase descoperi o afectiune ichemicd sau o tulburare de ritm sau de conclucere; = examenele de laberator din sénge , ure, creatinind pentru aprecierea funclei renale, glicemia pentru depistarea unui DZ sau constatarea evoluie! unui diabetic, ionograma, hemoleucograma pentru depistarea unei anemil; = examen sumar de urina; = _efectuarea biopsie in caz de tumor prin punctie pleural sau bronhoscopie; lechografii abdominele unde e cazul Tehnicile dle nursing au drept scop stable dependentel bolnavlu. Problemele de dependents pacientulul sunt: tuse, expectoratie, hemoptizie, durere toraciea, ~ Se intreaba pacientul daca este fumdtor, de cAt timp gi cate jigar fumeaza zinc = Se v-a lua in considerate varsta ce 0 are pacientul = Se observa aspectu general, starea de nutri, se masoars greutatea corporala ‘Se apreciaza toleranta pacientului la efort, dacd apare dispneea la efectusrea ingrijriorigienice, e aimentate sau la plimbare ‘Se observa care sunt preferintele personae ale bolnavului Corectarea dezechitreior pent preveriea complcailo: * reechillbrare hidrcelectroltica; corectarea hipoproteinemillor si anemiei_prin perfuziiV sau transtuzie de snge la indicat _ ratarea afectiunilorcardiace: ‘imounatirea venti: tratarea_tusei si ‘avorizarea expectoratiei - administrare de expectorante, bronholitice, bronhodilatatore in caz de bronhospasm:; = administrarea antibiaticelor pentru a preveni sau trata infectile ‘xigenoterapie; ~ _Umidifierea aerului, masurarea zinica a cantitatii de expectoratie eliminatd; 8 : rena) postural se practica la cei cu bronsiectazie, abces pulmonar; sfatuirea pacientului sé nu mai funeze. regimul alimentar va fi in functie de afecjunile bolnavului, hiposodat in caz de edeme, hiperproteie si bogat in vitamine In anemia, = Pregatirea loculur: raderea piloziatjior, spalare pa si spun, dezinfectia cu alcool iodat Fig 5. Pozitia bolnavului pe masa de operate pentru toracotomie (1) 2. Ingrijii postoperatoril indferent de amploarea interventisi chirurgicale bolnavi opera pe torace beneficiazd de ing speciale in faza post narcotca ta seniciul AT Un salon de reanimare trebuie s8 fle dotat cu = paluri mobile cu ro, cu cispozitve de schimbare a pozifei bolnavuli = sursé de luminé la fecare pat pentru urmarirea ummarrea secrejior _Ingrijii posteperatori imediat la A + Monitorizarefuncflor vitale permanent; > calmarea dureri: { _Prevenirea complicate infectioace cu entbiotiv, expectorante, mucollice; + Feechibrare hidroelectrotics; ~ alimentatia ¢ hidratarea pacientului; Fpyemobilizare precoce pentru prevenirea complicaior. Interven de urgent in traumatismele toracice La locul accidentulul: > dezobstruarea rapidd a callor aeriene superioare; 2 + blocarea voletului costal mobil; = obturarea plagilortoracice deschise gi penetrante cu un stat gros de comprese de tfon, vatd, peste care se aplica o folie de plastic si se fixez4 cu benzl de leucoplast; = hemostaz provizorie; oxigenoterapie; transport la spital cu ambulante rapide echipate corespunzator cu sursé de oxigen, trusé de intubatie(IOT), monitor, efibilator. {In spital la centrul de chirurgie toracica se practics: = festablirea mecanici respirator = evacuiarea revarsatelor aeriene, hemoragice, drenaul colecilorlchidiene; permeabilzare cailor aeriene: = hemostaza chirurgicall: toracotomie reparatorie, sutura_plagllor arborelul traheobrongic, parenchimului pulmonar, refacerea diatragnul Fig. Fracturi ccstale multiple -Volet costal drept. Fig. 9, Raf toracicS- Fracturi costae multiple Volet costal si hemotorace drept ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE Planificarea tngrijirlor face parte din sarcnile asistentei medicale care ig va stabil 1. Problemele de dependentA ale bolnavul 2. obiectvele de ingrire 3. interventile g1 miloacele pentru rezolvare acestora 4. investigatile si tratamente recomandate 5. evaluarea rezultatelor obfinute dupa aplicarea interventio, Obisctivele de ingrijire se stabilesc Tn funclie de problemele de dependents prezentate de boinav. In urgente asistenta igi va_ stabil obiective pe termen scurt care {rebuie realizate in minute, ore, zle. In cazurile bolilor cronice se vor stabili obiective pe termen mediu (0 saptémana) si pe termen lung mai multe saptamaini sau lui Aplicarea_planului de ingriire presupune organizare timpului de lueru al fiecsrel asistente in aga fel Incdt $84 permité acordarea de ingrjin generale unui grup de ppacienti de care raspunde sau in unele cazuriIngrij in seri la tof pacienti din sect, Pentru salisfacerea tuturor nevollor asistenta poate delega unele sarcini unui ajutor (personal din subordine), infimier, elev practicant, memory al familiel f8r& a infuenfa caltatea ingijilor. Asistenta va controla buna execute, Intervenqile delegate $1 investigatiie sunt efectuate numal de asistenté le recomandarea medicului (prezentate mai sus), 28 J] J d Lad Led ed Med LS LI CS EY dS LU LS Senile. 4 In serviciul de terapie intensiva o asistenté va avea de ingdit cel mult 2 - 3 boinavi deoarece perioada postoperatorie este perioada de restabilre a funclei cardio- ulmonare ct mai repede la valoarea normald. Ingriirle se planificd pentru flocare bolnav asistenta va consemna pe ore i minute fiecare tehnica aplcata, Evaluarea rezultatelor objinute determina daca s-a atins obiectivul stabil. Se va observa reactvitatea bolnavului la tratamert, se vor nota valerie funcfilor vitale puls, respraie, TA, c&t gi valorile eliminarilor masurate in ml dureza, expectoraji, cantiatea de secrafi drenate, Urgentele cum ar fl hemoptizia, hematemeza, expectorajia cu singe vor fi raportate imediat medicului Exemple de planuri de ingriire intocmite pe afectiuni in serviciul de chirurgie teracios sunt date in pagina urmatoare. Perioada de vindecare a fracturior costale necomplicate este de 20 zile cu sau fara tratament. Problemele pacientulu: = durere In punct fix care se accentueazé la mobilizare spontana gi la tuse; = crepitatje osoasa la mobilizare, Investigati si interventi aplicate: = radiografa toracic’ stabileste diagnosticu + calmare dureri cu analgezice; = imobilzare relativa cu ajutorul une! fese elastice lata de 15 om care se Infisoard ‘In jurul toracelui sau cu benzi adezive late fixate pe hemitoracele afecta, ©. fracturile stemulul sunt provocate fie prin actiune directa, indirect, prin flexie sau cextensie forata Diagnosticul se stabileste prin radiografe toracca. Fractura de stern se consolideaza tn 30 - 40 de zie, Problemele pacientului cu fractura de stern = durere tn punet fix = tumefacte gl echimoza Intervengi aplicate: Tn cazul fractuilor fara deplasare se practicd imobiizare relatva cu benzi speciale de elastoblast = s@ calmeaza durerea cu analgezice gi prin infitrati locale cu novocaina practicate de medic: = In cazulfractuilor cu deplasare se intervine chirurgical reducerea fac&ndu-se prin osteosinteza, Voletele costale sunt leziuni traumatice ale peretelul toracic. Voletul costal reprezints interuperea continutai si rgictatii cust toracioe prin {racturarea coastelor (1, 2, 3) sau a sternului gi coastelor ni sau bilaterale, Problemele pacientului cu volet costal; = durere; = insuficiontérespiratorie acuta; = respiratie paredoxala care apare in voletele antarioare mobile(inversarea migcéri Peretelui toracic in timpulinspiruui si expiruul); - hipoxie si hipereapnie secuncdara Investigati $i ntorventi ~ radiografe toracicas ta locul accidentului se face blocarea voletului mobil provizoriu cu pansament ‘compresiv fixat in jurul toracelui cu o basma, 0 faga sau benz de leucoplast. Jn spital la chirurgie toracic’ se practica reducerea definiivl a voletului prin intervente chirurgicala — osteosintez4 (fixator extern), Interventi aplicate = pregalire sumara pentru operate; + Ingrir postoperatori imediat la ATI; = monitorizare funcfilorvitale permanent; = calmarea dureri = prevenirea complicatitorinfectioase cu antbiotice, expectorante, mucolitce; + teochilbrare hidroslectroltics; + alimentaja gi hidratarea pacientului; = mobilizare precoce pentru. prevenirea complicatilor. Intervent de urgenta in traumatismele toracice La locul aceidentului: ~ dezobstruares rapids a calor aeriene superioare; 7 = blocarea voletului costal mobil; | opturarea plagilor toracice deschise si penetrante cu un strat gros de comprese de fiion, vata. peste care se aplicd 0 folie de plastic si se fixezd cu benzi de eucoplast; = hemostazd provizorie; oxigenoterapie: transport la spital cu ambulanje rapide Cchigata corespunzator cu sursé de oxigen, ttusd de inlubaje(IOT), montor, defibritor. In spital la centrul de chirurgie toracioa se practic’: = restabilrea mecanici respirator = evacuarea revarsatelor aeriene, hemoragice, drenajul coleciiorlichidiene: = permeabilizare cailor aeriene 2 femostazd chirurgicalé: toracotomie reparatorie, sutura plagilor arborelui ‘raheobronsic, parenchimului pulmonar, refacerea ciafragmul ‘Fig Fracturi costae multiple -Volet costal dept. Fig 9. Raftoreced- Fracuiri costae multiple ‘Volet costal gi hemotorace drept ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE Planificarea ingrijiiior face parte din sarcinlle asistente! medicale care ig va stabil {. Problemele de dependents ale bolnavului 2. obiectivele de ingrijire 3. interventile g1 miloacele pentru rezolvare acestora 4, investigatile si tratamente recomandate 5. evaluarea rezultatelor obinute dupa aplicarea interventilor, CObiectivele de ingrjire se stabilesc In functie de problemele de dependents prezentate de bolnav. In urgente asistenta {gi va_stabill oiective pe termen scurt care freauie realzate in minute, ore, zile, In cazutle bollor cronice se vor stabil obiective pe termen mediu (o saptémana) gi pe termen lung mai multe séptiméni sau luni "Aplicarea_planuiui de ingrljite presupune organizare timpului de lucrs al fiecdrei asistente In aga fel Incat sé-1 permit acordarea de ingijri genevale unui grup de Dasienf de care rSspunde sau In unele cazur Ingrir in serie la toi pacienti din sect. Pentru satisfacerea tuturor nevollor asistenta poate delega unele sarcii unui ‘ajutor (personal din subordine), infimier, elev practicant, membru al familel fara a infuenta caltatea ingrjior, Asistenta va controla buna execute. interventile delegate $1 investigatiie sunt efectuate numsi de asistenta la recomandarea mediculul (orezentate mai sus) 28 In serviciul de torapie intonsiva o asistontd va avea de Ingrit col mult 2 - 3 bolnavi decarece_perioada postoperatone este perioada de restablie a funclcardio- pulmonare cat mai repede la valoarea ‘normals. ingrijle se planfics pent fiecare bolnay asistenta va consemina pe ore si minute fiecare tehnic8 apicata Evaluaree rezitatelorobjinute determing daca s-a ainsobiecivl stellt Se va observa reactivtatea bolnavulu la tratament, e vor nota valotle funciilor vitale puls, respirajie, TA, At si valonle elimindlor masurate ta mi dlurezs, texpectoraie,canttatea de secret drenate. Urgenjele cum ar fi hemopiza, nematemeza, expectoraia cu sénge vor fi rapottate imediat medicul Exemple de planuri de Mgrjire Itocmite pe afectiuni In sorvicul de chirurgie toracica sunt date in pagina urmatoare. » Plan de ingrijire in pleurezia purulent frenems nd ra ee ep pt — [apo ver naa wesc atte [simp Lc — sane |code [ogee Sse A fess a ag eae fesen th Sega, pilin = astenie puncte pleurata fiehidu pleut Vn 7 Sars as = acinar ffunctiei sidroclectrolitic’. ise pine goue, [-Ex.delbortar | Sasa fermi | pve OME HE Theme [septicemie corticoterapic jwimonar Peel suite soei | pean fret toes sed see ec its npc See eee eee pees a mca fosccacte piteomotace [reanteen | anrimccone ctr Pee erat . sures eae ae no | durerea, |-combaterea | administrarea de TA 100/60menFg, fBurerit Igocalmin 1 fim respiratic= ba - tore | - rabies sea seit se unaeste recommie Lomi Le sac eae Sooreuse , Sa ov froth rhc te tee — ° kistaouee Supine fis cones | ingrijin igienice focal. 30 oe _ 228 o_o oe Plan de fegrjire in pneumotorax [Data ‘Problema ee ont Investigatii ‘Evaluare sea — eps | -Radionate reducece . pose Fetgestenpie | putmonan | Seer cit eres sri Seovetimtoee | snare | amen -sexaede pts plea pn one Se de are Sipe crtis 75.7 pp fanaa ih B, st ssi pest. ser SH rite tng setae FR cara, tc lnspran | fcr rote Jostedeacrat ple) eee ac PES fade Fede cmpical [ penis non spree [aie istics dates | prepa crete Propet - rene champions | Supravegherea in -piarsoniede — fuonpestmecoch drones preven scrote tain Eompeic Spal VV) | postop | asce ste de sce ‘postoperatorie | "combatere ‘Urgeodol If im ‘ameliorst [mal mae st Plan de ingriire in eancerul pulmonar i Problema | Odiecive Inerveni Tvestigast | Evatuare = Rak pulmonar - tere repens fa pat - Rx.palmonard, rss avs | comb ES op | Bertin feaderein” | Stier Pot minoterapie ttl ks Piaf 0 a ee cowie |-, Stren alert iueritoraice |-atemarea | Ps 1 ci eto ua | inert — | Remosttion; Echo abdorinala lispnee, copes caicuifiy, | Esboa SE bpinin Hemoptiie Lange ransfzie de singe, Pia Resin $20 Eup FrA=110/90 Faorares | Expecoranie ea execoraie ima | AC 200 Recta sige, Ce Rh re VSHC HILO, -nevatgie fecombuerea | praises Fi VSH HL, [intercostala jurerii e et an | mar de wins txieate ("Tae "Sede dispoee—[-ancliorie |= Onigenorrpi Pepsi oe wats orine fe ptr, vat perorie sites cael = pen poet ‘Stares alteratd Oxigenoreapie Seater irene Perini iv cu ser were, srs jucoat 9% er eee fobectome |e Summeer te toi ante, |. Supaveghera ‘i imple radicaa [ZA Postareotcd Poseice, functor tale, apart | —pa90y min * Joi faniacoptaice, onstiate, Reopens ilobetomie stows, | foe interior) pocntenterapie anlar pe cle Sopnveghres ~ Darste |- combatere iu im }irenurilor, diurezi, nopersiorie toaleta plagii franzit 2 CAPITOLUL2. “4 NURSING CHIRURGIE CARDIOVASCULARA Actualitaf'in chirurgia cardiovascularé Chiruigia cardiovascularé roméneascé s-a infinjat in secolul al -XX- lea. incepénd ‘cu anit 1950 cand s-au efectuat primele interventi chcurgicale pe inma Chirursia cardiovascularé sa dezvotat datorta invent si aplicari tn practic8 a ‘urmatoarelor metode g aparate: A + Circulafia extracorporala (CEC) este 0 metoda care permite oprirea $i golres a de singe ainimi in impul operat, functa acestela este preluaté de un aparat( Cord puimon artificial), care prnt-un sistem de conducte si pompe preia séngele din 6a git deriva in afara organismului; la acest sistem extracorporal se ‘anexeaza un disposi de oxigenare a séngelu ‘+ "Cordul puimon artifical” este un aparatalcatuit din pomp si oxigenstor care ‘are rol de a fnlocui funcia inimi si a pidménului in timpul cand aceasta este Supusd actuui operator. Aceasté metoda a fost introdus in practica curenta in 1963 de catre Gibbon, ‘+ Hipotermia indusé medie sau profund’ const in racirea organism bolnavului In timpul operate, la 28° - 29° In hipotermia moderata sau mai c8Zut8 in hipotermia protunda;hipotermia locala consta in aplicarea pe cord de ser fiologc ster cu gheal. ‘+ Balonul de contrapuisatie aorticd este un dispozitv tip cateter care se folcseste la asistarea circulaei postoperator pénd la revenirea la normal a {uncfe! inimi. Denumireafolosité pentru balonul de contrapusatie este de IABP- terapie, Balonul se inser& de cdtte medic In urgents. Balonul cateter se introduce vanscutanat prin artera femurala pana in aorta descendent8, urviacea si dezumfiarea lui fnd ‘sincronizaté cu cc cardiac. In diasiolé balonul se umf 51 dezlocd o cantitate de sAnge din aor trimiland-o spre coronare asigurand astel oxigenarea miocardulu. rin timpul sistolei se dezumfa pent a permite trecerea séngelui din ventric in circulate Indicaile |ABP- terapiei sunt: '© dup interventile pe cord cénd inima nurs evine la normal; ©. in soccardiogen; © in boald valvuard Rol asistente ogee te ie 3 eee Fig.10. Balon de contrapulsate aorticd; A. umes balon in castola; B. dezumfare in | sistola Deans AL Dissols 3. Sisto SYSTOLE DIASTOLA Fig.l. Balotul de contrapu | 1 CULEGEREADATELOR PPrincipalele simptome si semne ale bolnavul care necesita interventie pe cord ‘+ tulburar_ de hemodinamica manifestate prin presiune venoasé crescutd, hhepatomegalie, saza venoasa, edeme la membreleinferoare cianotice; ‘ncapactatea de orice efort datorita suferingelor carciace; ‘oboseela permanent; dispnee de efort dispnee paroxistica noctumna, oropnee: tulburdri de rtm, palpitai; * _durere precordial de tp anginos. Risc de complicape — moarte subi Jn aceste conditii pacien{i cunosculi cu afeciiuni cardio-vasculare sau ‘matformati ale co:duiui se adreseaza Centrelor de cardiologie, Centrele de carciologie existente la ora actualé In Romania sunt in oragele Bucuresti, Targu-Mures, Cluj, Timisoara si lagi care deservese populatia din regiunea respectiva atari. Un centru de cardiologie cuprinde: servicil de primire uregente sau triajl; Seda de carciologie unde se trateaza medical toate bolle cardiovasculare: secja ATI= terapie intensiva cardiologie trateaza urgantele cardiace: Sega de chirurgie cardiovasculara cu ATI chirurge cardiovasculara: site servicl : laboratoare pent diverse analize tiochimie, hematologic, bacteriologie inctusv laborator de imunologie, radiologe, cateterism cardio. vascular, farmacie, anexe gospodarest Chirurgia carcio-vasculard lucreaz’ In Colaborare cu servciul de cardiologle. Astfel un bolnav care urmeaza sa fie operat este internat si investigat la cardiologio, dupa evaluarea fécuta de medicul cardiolog cei care necesita interventie chirugicalé Sunt trimigi la chirurgie. Majoritatea interventilor in chirurgia cardio-vasculara. sunt programate din timp. Cei pentru transplant de cord sunt trecut pe liste de asteptare. Metode de investigatic Examenul clinic gi toate investigatile pacientului ce urmeazt a fi operat se fac la clinica de cardiologie sunt repetate cole care se fac Inainte de ogeratie, Examenul clinic care const in inspecte, palpare, asculaie, masurare puls , TA fesste efectuat mai intéi_ de medicul cardiolog apoi gi de medicu chirurg care va stabil dala cénd bolnavul va fl operat Investgati obligatori pentru stablirea diagnosticul ‘+ EKG; fonocardiograma; + Ecografie cardiaca simpla sau Eco-Doppler + Cateterism cardiac; aortografa; coronarografia; arteriogiatia; Rebograia + Angiografe: + Raciografe cardio-toracia, + Computer Tomografie, RMN ‘Analize de laborator: hematologice, biochimice, imunologics, bacterologice. sjatctanpnneininanennsncnapsatiicsneaapunsaed METODE DE TRATAMENT |. Protezarea valvulard sau plastile valvulelor aplicate in bolle valvulare ale cordull Protezele sunt operati de inlocure a valvelor defecte. Valvuioplastile sunt operaji (conservatoare) de refacere a valvelor afectate. Cele 4 valvule cardiace (Wicuspida, mitra, aortica, puimonara) se comporta ca riste ugi cu sens unic Intre camerole inimil (ati si ventricule); ele permit circulatia ‘Sangelui care trece prin inim numa inainte Impiedicand refluxul acestuia deoarece se inchid Boll care afecteaza valvele cardiace: = matformatii congenitale- Tetralogia Fallot, tilogia Fallot, = infectioase - RAA cu afectarea miocardica, endocarcite, miocardte, pericardte: ‘metabolioe -hipercolesterolemia. Cele mai frecvent afectate sunt valvele mitale $i aortice, ele pot fi Ingustate, stenozale $i nu Se mai pot inchice complet; se produce astfel insuficienta valvular, iar s&ngele curge inapol forfand inima s8 lucreze mai mult pentru a pompa sAngele rnevesar novoilar organismiuli Boala se trateaza inal medical, iar mai tarzu chirurgical Protezelefolosite sunt blologice, confeciionate din fesut biologic (animal sau uma) (Fig.11.A.); mecanice, care sunt cu disc, hemidisc sau bil (Fig.11. B.) Fig.12, Protezs biologie’ valvulara Valvele biologice se fac din pericard bovin sau valve aortice porcine. ‘Se cunose mai multe tiouri de bioproteze care le-a fabricat tonescu ~ Shiley, Carpentier- Edwards, Hancock, etc. Bioprotezele au o duraté de 10 ani, au avantaje nu dau tulburési hemodinamice, nu necesité tratamenta cu anticoagulante permanent, tinerele femei pot face copi. Se fac cercetéri pentru durabiltate de 20 de ani, Protezele mecanice au 0 durabiltale mai mare de 15- 20 ani ins necesité {ratament cu anticoagulante permanent Tn uitimii ani se folosese i hemogrefe recoltate de la cadavre proaspete, ‘conservate prin cre (Inghelare) Ia - 80 ° ce permite pastrarea c&teva luni, in gheaté ‘carbonica la -160° ~190° C in vapor sau azot lich Mult bolnavi beneficaza de protezare a valvelor mitale gi valvelor aortice gi in Roménia (Iasi, Bucuresti, Clu, Tg. Mure). Tratamentul chirugical a boll cardiovasculare este in funcie de importanta ssuferinje! bolnavului, de starea evolutiva a boli si nu in ultimul rand_de caitatea ‘mugchiului cardiac Comisurotomie ~ intervene chirurgicalé la nivelul valvule! mitrale (operate ppracticé In caz de sternza mitral; large gi corecjia mitralei se poate efectua pe cord Tnchis prin toracotomis); operalia pe cord deschis se practicd In caz de caleiicsri vvalvulare, recidve ale stenozei mitrale, FA, tromboze intinse. Fig 13. Protezemecanice valvulare |. Revassularizarea miocardulul dup un infarct se face prin urmatoarele procedee: 1, Angioplastie transluminal percutanata (PTCA) este diateres intraluminala a ‘coronarelor prin abord trascutanat cunoscuta gi sub denumirea de cardilogle interventional (nonchirurgicala) Dupa angioplaste, care consid in diatarea cu ajutorul unel sonde cu balon a arterel ccoronare stenozate, pentru a impiedica restenozarea se poate introduce 0 protez8 ( un tub) in ariera, cunoscut sub numele “stent” sau endoprotez3. De acest tratament bbeneficiaz’ 400 000 de cazuri anual 2. In cazuti speciale existé posibiltatea de Inléturare 2 placil de aterom care ‘slenozeaza artera coronara prin PTCA sau cu alutorul unui apart, interventia se umeste Arterectomi, itrodusa dupa 1990. 3. Bypass aorto - coronarian este o interventie pe cord deschis, prin care se ‘creeaz un scurt circuit (sunt) Intre aor $i artera coronara lezata distal de leziune, Tnainte de interventie se efectueazs coronarografe solectva pentru stablirea cy ‘exectitate 2 localizéri obstacolelor arteriale; coronarografia se efectueazé. cu ‘substenia de contrast Ultravist introdus& prin cateterism pe calea unel artere perilerice (artora humeral sau femurals) In practica chirurgicalé se foloseste procedeul cu auto-grefon utlizAndu-se un fragment din vena safend interna a bolnavuiui recoltaté de la gamba sau coapsa} un capat al grefonuiui se apica In aorta ascendenté si celdlalt in artera coronars mal jos de leziune; = se pot apica mai multe bypass-uri venoase, se mai pot asocia gi ate tpuri de Intervent ~se poate folosi gi artera mamara pentru bypass. 4. Revascularizarea prin procedeu transmiocerdics TMR.— este o metods care foloseste Jaseru! cu CO; de mare putore pentru a realza ofc (20-27) In ‘mugchiul miocardic in zoné mai putin ingata cu s€nge oxigenat, deoarece arterele sunt stenozate sau obstruate. Operalia se face pe cord (inchis) batand sptaizarea 5 - 7 zile; interveniia se realizeaza prin foracofomie ( 10 cm sau cu 38 \ 4 tun toracoscop). Acest procedeu se aplicd la cei cu reintervengi pe coronare sau la coila care sau epuizat celelalte metode clasice. 5, Transplantul de Inia 6, Bypass-uri arteriale sunt interventi chirurgicale ale arterelor; se ulizeaza ca prcteze artere din material plastic sau vena safend a pacientulu; operatia const In cearea unei cai noi pentru sangele arterial scurt-crcultnd artera obstruats Exemple : bypass axlo-axilar, femuro-fernural, axio-femural. 7, Anevrismectomia = interventia chirurgicalé de in depértare a unui anevrism si refecerea arterei afectate prin protez3 arterala sintaicd la arterele mari i grefe veroase 8 cele mici. Anevrismele sunt formatiuni pseudotumoraleldilatar) ale arterelor, pulsatile 51 pot comprima organele din jur. Evolufa lor este dramatics spre tromboza, embolle $i ruptur8 anevrismulu, daca ww se mlervine chirurgica a timo. Termeni medicali ‘Simpatectomie = operatia de sectionare a fibrelor nervosse autonome care ‘controleaza muschii voluntari specifici. Este indicata In tulbura circulatoni arteriale, ‘venaase (boala Reymond, Aterta oblteranta) Implantologia = inlocuirea organelor bolnave care nu mai pot fi reparate cu materiale protetice artficiale, proteze valvulare melalice, plase, artere artficiale, sou biologic. fesutur sau organe recoltate de la donator Transplantul de organe = inlocuires organelar bolnave cu altele de la donator. TToracotomie = intervaie chirurgical la nivelul peretolul toracic, ‘Stemotomie = intervent)chirurgcala de deschidere a toraceli prin inciia sternuhsi Grefa = reprezinta transferul de tesuturi, pile, vene, cornea, maduva pe organismele alectate Exemple de transplant: de cord; de nich; de fcat; de pancreas, Sunt = deviere 2 circulatei sangelui datorita unui defect congenital n cazul DSIV sau DISA; sau deviere prin operatic, Interven specifics tn chirurgia cardiovasculera 1. pregitrea preoperatorie 2. ingrirea in faza post-narcotica la ATI 3. Inge postoperatori PREGATIREA GENERALA A BOLNAVULUI PENTRU OPERATIE PE CORD (Protocol apiat in Centrul de chirurgie cardiovascular asi) 41) Analize de laborator obligator + hematologice blochimice -CPK — MB (cceatinfostokinaza) Imunologice- inclusiv HIV, Ag HBs , Ac.antivirus HCs , RBW sau VORL; >acteriologice: spula, urna , scaun, exudat farngian; ‘alte secretii(ginecologice, ORL, tegumentare) IMPORTANT! Bolnavul care urmeaza a fl operat nu tebuie: 2) Explorari cardiace si pulmonare: = echocardiogratt = radiografie pulmonar coronarografie la coronarieni ib nici un focar de inectie! = cateterism cardac la valvular probe de efort; EK.G., epirograma 3) Examene interciinice: ‘gastroenterologice = urologice neurologice = ginecologice + endocrinoiogice = diabetologice coftalmologice, ORL, psihiatio control stomatologic 5 tratarea focarelor de intectie dentare daca exsta. 4) Monitorizarea funetilorvitale = TA, puls, temperatura, respira; Oximetia, B) Pregatires preoperatorio in seara zl dinaintea interventie: = pregatirea psibicd - incuralarea, linistrea pacientulu, sermare figei de consim semnare figei de consimamént; = pregatireaTzie: * masurares funcilor viele : TA, puls, temperatura, EKG; © clsma evacuatoare, baie generals; + pregitires loculu: raderea parului de pe toata suprafala corpulul excluzand zona ccapului; ‘pol iar bale generale, ~ baie dezinfectanta cu betaina prin Ladue) ou larmpur frat pe toata suprafata corpulul excluzind zona fejel, Preanestezie ~ se administreaza un sedativ Dimineate inaintea intervene -masurarea gi notarea funcilor vitale: TA, puls temperatura, EKG, = clsma evacuatoare: = baie dezinfectanta pe toata supratata corpului cu solute Betadine, excluzdnd zona fetei = Imbracarea cu un halat special; pregatirea psinics, ncurajeroa iuarea consimyamantului = nsofirea bolnavulila sala de operate lennpor pe INGRUIREA POSTOPERATORIE Transportul bolnavului de la sate de operatie la ATI Perioada postoperatore este consideratd 0 perioad’ critica care are drept obiectv restabilrea_independentei respirator si hemodinamice. Servic de terapie intensiva esto anunjat eo! pujn cu 30 de minute inainte de venirea bo!navului de la sal Bolnavul se transport cu_un cdrucior special prevazut cu dispozitive de ‘suslinere pentru monitor, aparat de ventilate, aparate de perfuzie catetore speciale ( presiune venoasé centrala, Swen-Ganz). Bolnavul va fi insoft de medicul anestezis, chirurg, asistenfi medical ‘Primirea pacientulul din sala de operatie in ATI ‘Transferul boinavului de pe cdrucior in patul de la ATI se face jindnd seama de: ~ trecerea dela ventiatia mecanic’ la aparatul de respiratie arifciala de pe soci transferul monitorizari pacientului de la monitocul de transport la moritonul de la pat; vertficarea sondei de intubate verificarea perfu2ilor, veriicarea drenu‘tor Verficarea cateterulul pentru masurarea PVC, a TA pe cale s&ngerdnd’ J. conectarea la aparatul de respira artfiials ‘realizarea inci ce ‘zero' la presiunile monitorizate; pazijonarea drengjuli toracic, notarea nivelulu de lichid gi conectarea la sisternul e aspirate + pozitionarea sondel urnare, fharea pungii colectoare la pat si notarea nivelului de ‘ring + veiificares tuturor perfuzilor , a cateterelor, robinetlior si conexiunlor recoltarea probelor pentru analize: Ht... Hp., leucocite, Plt, TGO, TGP, CPK, GGT, uree, Glicemie, coagulmetie, avi (analiza gazelor, O2, CO, ini, glicemie, Ht, Hb}; «+ solctarea serviciuil de radiologie in vederea eféctuarii examenuiul radiologic; 1 inregstrarea unui traseu electrocardigrafic in 12 deriva; am 1 preluarea de informa de la medicul anestezistreferitoare la eventuelele probleme din sala de operate; «+ Iuarea la cunagtina a indicatilorimediate de tratament; 2 consemnarea in ti. a parametror de monitorizt conform oraruul stabilt (ex.din 5 in 5 min, sau cin 10 in 10 min). a Fire foloste la interventile pe cord = te neresorbable (foarte rezistente): PROLENE, CLINISORB, SURGIPRO, ETHIBONT = fire resorbablle - VICRIL, CATGUT, POS © sBime de inox - SURGESTEEL ~ pentru tnchis stern Tohnict specifice de ingrijre la ATI ‘monitorizare respiratorie: bolnavul este ventiat artificial cel pun 6 - 18 ore dupa intorventc; = monitorizarea hemodinamicd const = In monitorizare EKG in dova deriva Dl si VS ‘monitorizarea TA la Tnceput prin metoda invaziva adica sangeranda si apol neinvaziva; = masurarea PVC; saturate pertericd @ oxigenulu: *monitorizarea presiunil in artera pulmonars $i in capllarul pulmonar cu sjutorul A ccatoterului Swan- Ganz; > ‘monitorizare presiuni in atriu! sting; = urmanirea sernetor clinice capilarul pumonar eu eateterul Fig. 14. Monitorizarea presiunil in. artera pulmonar ‘Swan-Ganz f I 2 Ingrijirea pacientulul in terapie intensiv Intorventi delegate CConsularea f.ti. pentru ziua respectva gi efectuarea urmatoarelor acfiuni ‘= consemnarea in 1. a parametrlor monitorizai conform orarului stabil ‘+ sesizarea modifcatior aparute gi raportarea acestora mediculi de garda; ‘= administrarea tratamentului medicamentos conform fi. si urmaricea efectulul terapeuiic al acostuia, pentru combatorea dureri gi a virs&turilor, ‘= se recolteaz4 probe pentru analize de laborator la indicatie; ‘+ se informeaza pacientul imediat ce este posibil cu privire a locu Tn care se af, starea general, modul tn care a decurs operatia, Intervent prop ingriirea pacientullintubat const tn aspirate traheobronsic’ gi bucalé lao 08 sau oF de cate or este nevoie ~ toaleta cavitafi bucale, a ochilor, a fefel; + mobilzare pasiva la 0 or; protejarea regiuniior predispuse la escare cu colact anviescare. Detubaroa este efectuats de medicul anestezistajutat de 2 asistente medical. Momentul detubari este stabil de medicul anestezit. + Rolul acistentoi Progatirea materislelor necesar: = seringa de 10 mi strié; trusa de urgenté cu laringoscop, sonde de intubatie; = pensa curati, comprese; Sistemul de aspiraje cu sonde de aspirate; seringa 20 ml pentru degontlarea balonasuiui sondel de intubatie; = manug! de protect; tai renala, cand cu apa, foarfece, alezd; ‘masci de oxigen si aerosol: Tennica detubsii se ageazd pacientul in poziie gezénda ‘se aspiré cu seringa aerul din balonasul ce fixeaz2 sonda gi se tale pansamentul ce fixeaza sonda, = medicul extrage sonda: © dupa extragere se da putin’ apa bolnavulul s’-siclateasca gura: se sfatuiosto bolnavuls& inspire si sa expire; Ise va aplica masca gi se va administra O2 cu aerosol ( apa distil +1 pic&tura de alcool medicinal Supravegherea paciontulul dupa detubare: ‘se evalueaza eficienfa miscarior respirator = se recolteaza probe pentru determinarea gazelor sanguire; ‘se Incurajeaz pacientul sé respire eficient, s4 tuseasca gi s& expectoreze; = masalulregiuni dorsale cu alcool sanitar, tapotal (lovitur ugoare la spate cu odul palme') in poziie gezanda, semigezénd. ‘Supravegherea semnelor clinice - se urmareste ‘Starea de constant = agitaa psinomotorie denota hipoxie prin scaderea saturate! de oxigen; pacientul poate fi confuz, dezorientat, = obnubilat, somnolent, transpirat, rogu la fal aceasta denoia stare de hipercapnie datortd cresterii CO2. Tegumentele pot fi: “ calde, normal colorate Inseamn’ un debit bun cardiac; © rece denota un debit cardiac scazut Debit uinar: = normal trebuie s8 fie> tmi/kath cand debitul cardiac este bun; _ = patologie se considera cand scade < 0,5 mikgih. ngrjri postoperatoril in = zlua 0 - mobilzarea bolnavului la 3 - 4 ore prin schimbare pozitie In pat din dd. In dl. ‘tang, di drept.; monitorzarea funcfilor vile; alimentaie parenterab 2lua | regim alimentar 0; se administraza lichide prin sonda naso-gastica; sonda se ‘va extrage cand se va relua tranzitul intestinal fiziologic: = dupa scoaterea sondei la 3 ore bolnavul poate s& mansnce 2 - 3 linguri de ‘eur rogimul alimentar va fi desodat gi se va rolua treptat cu alimente lichide la inceput apoi semilichide g solide user digerabile; -2lua Il pacientul se mobiizeaza la marginea paluul supraveghindy-se pulsul st TA; ‘stpravegherea drenajului ~ acesta poate dura 5 zile seu mai mult atat timp cat ‘se dreneazA lichid; scoaterea tuburlor de dren si momentul este stabilt de ‘medic, asistenta pregateste materialul necesar: ~ Seluie dezinfectants, tampoane, comprese atarle, pense chiurgicalé, lama do Disturiysterlé, cmp sau lez, medipor sau leucoplast pentru fixarea pansamentulu ~ Supravegherea diurezei se efectueaza In primele zile pxin sondé + punga Ceclectoare de ucind; ~ Indepartarea sondei se executa de asistentul mecical care va pregat bolnavul materalele necesar: ‘Sering de 20 mi ster, comprese, ménusi, sor fziologic ster; ‘avila renal ‘lamp (clemay: + Sespala vezica urinara cu ser fiziologic: ~ dupa spalaturd se introduc pe sondé 50 mi solutie de nitrat de Ag 1%, se clampeaza (penseaza) sonda tmp de 30 min, 8 = se declampeazs dup aceea , se agteapté timp de § min, dupa care se va degonfla dalonagul (scoaterea aerulul) ce fixeazé sonda si se extrage cu ten. Eaucotia pociontului pontru mobilizarca aotiv8: “se explic’ in ce const’ procedura: = se atrage atengle bolnavului ed la orice mobilizare s@ evite spriinies tn main’ gi coate; (isc de ruperea stemului ia interventile pe cord deschis); ~ kinetoterapia muschior respirator! se efectueaza cu ajutorul spirometrulul prin inspir adanc din aparat, urmat de un expir profund de cel putin 3 orvz DESCRIEREA TEHNICILOR DE NURSING SPECIFICE (AT!) 41. Monitorizare EKG. EKG se Inregistreaza continu pe un monitor urmarindu — se derivatia D2 si V 5 pentru a se depista cat mai rapid tulourarile de rtm si mocificrieischemioe. Noile monitoare au posiblitatea de a memoriza aspectul EKG in cazul ond ‘par modificérischemice. Pentsu copii operati pe cord se recomanda aplicarea electrozior de dimensiuni mici si cablurt de pacient mol 2. Monitorizarea tensiuniiarteriale Metoda invaziva sau séngeréndé se realizeazA prin intreducerea unui cateter direct int-o arters. Aterele cele mai frecvent foloste sunt radiala gi femurala, Aceasta ‘metoda este utilé In perioada de circulate extracorporeala ( CEC } cand nu eista flux In atere , dar gin perioada postoperatorie c&nd bolnavul se afl a terapie intensiva Rolul asistentel este 88 progateasca materalele necosare. - sistem de monitorizare special gata pregatit caleter arterial = dispozitv de fixare a main; leucoplast, manusi sterie, comprese sterile, pense stele, cémp ster! pentru izolarea locuiul, seringa sterilé cu ace speciale ; betadina peniru dezinfectia tegumentult; = Xiind 1% pentru anestezie localé fir chiurgical pent fxarea eateteruui la piele; = Medipore pentru fixarea pansamentului Medicul realizeaza tehnica de introducere a dispozitvului de monitorizare @ tensiuni , iar asistenta va supraveghea traductorl, linia arterala care trebule spalats continu Gu ser heparinat pentru a preveni formarea cheagurior de sange. Se turmareste bolnavul continu supraveghindu-se : culoarea tegumentelor, temperatura, pulsul a artera radiala sau pestoasa ‘Cand pacientul este stabil hemodinamic medicul decide suprimarea Hniei arterisle de supraveghere a TA TA se va masura prin metod neinvazivé cu ajutorul tensiometrului electronic. Mangeta tensiometrul se fixeaz& la nivelul bralulul aga incat s& nu fie nici prea larga nici prea strans’ programandu-se aparatul sé Inregistreze valonile TA ta anumite intervale de timp ‘Complicagi care pot aparea la masurarea frecventé a TA. = lezarea nervulul = edemul membrului superior Spates fictene ~ frombofebita 8 fn 1s od intreruperea frecventa @ administra prin perfuzia @ medicamentelor cénd se masoard la acelasi membru superior TA. ‘3, Masurarea presiunil venoase centrale (PVC ) Definite: Presiunes venossé centrali reprezint® presiunea sangelul din imediata _apropiere a cordulul drept respaciv din vena cava superioaa gi atu! drept ‘Masurarea PVC se realizeazé pe cale singerénda prin introducerea unui cateter Intro vend centralé dupa anestozie local PVC d8 indicat asupra funcYjonaltai inimil drepte(atrul gi ventriculul drept) ‘Valor normale ale PVC sunt: 5 ~ 15 mmblg, ‘Materiale necesare. _- trusa de masurare sterilé compusé din: tun cateter venos central (medicul stableste ce lip de cateter se foloseste cu 2 sau 3.08, ac de puncte scurt sau lung): = comprese sterle, m&nugi sietile, pensd ster, cAmp ster; © ind 1% pentru anestezie: * solutie dezinfectanta alcool iodat sau betading; ‘nia de monitorizare @ PVC gata pregatits cu ser fiziologi ste 0,9% heparinat sau ser glucozat izotonic 5%; tusd de perfuzie; tub de racordare la cateterul din vend = materiale pentru pansamentulloculi Pregatirea bolnavulur psi’ Insta , Indepararea rc gi emofitor: fied: agezarea tn pozile cecubit dorsal f4rd perna in impul masuréi repaus cel pun 30 min, lapat inainte ; Tehnica de misurarea PVC se bazeaz’ pe principul fic al vaselor comunicante: presiunea din vena cavéi corespunde inélfimi la care se ridic8 ichidul (ser fiziologic ster In coloana scalei de masurat. [Nivel "zero" de pe scale trebuie s& fie situat la aceeasi tnaltime cu venticulul rept Indicati + supravegherea volemieg sta circulate + In hipovolemie gi hipenolemie acuté sau cronica + insuficienfd cardiac’ acuta sau cronicé Ingniri practicate zinc: + se panseaz’ zinc locul de inseqje a cateterutu + se dezinfecteaza tegument cu betadina: = se schimba pansamentul cr de cate ose inflveaza cu sange: = se anuna mecicul c&nd se produce cresterea rapida @ PVC deosrece este unul din semnele tamponadei cardace. Complicatile cateterzari' PVC: 1. Infectia la nivelulcateterull, se previne prin: spalarea mail, = schimbarea zinicd @ ruse de perfuzie; dezinfecta zines a loculut = manipularea corsets a conectorulul respectadu-se regulle de acepsie $i ‘30 va evita orice contact cu suprafele exteme nesterie, 2. Tromfibité 3. Embolle gazoasé poale <4 aparé la terminarea solufel de perfuzat si intrare de 4. Deconectare accidentala a trusei de pertuzie cu producere de pisrdere de singe sirisc de infectie, Masurarea electronica a PVC Exst8 aparate electronice de masurare a PVC ; ele necesita folosirea exciusivl 2 sistemelor de perfuzie recomandate de producsior. Pentru masurarea presiuni ! pompa trebuie sa funcfioneze cel pujin 30 min., tmp necesar senzorul electronic dé Dresiune sa atinga temperatura de functionare. Condit necesare unet masurér electronice exacte @ PVC sunt = pozijonarea corecté a vartuli cateteruui panjentltrebuie s& fe in decubit dorsal, = Sisiemul tebuie golt de aer, = pompa trebuie sa fie exact calibrata; @ se veriica funcjionarea la luarea in exploatare a eparatulul = membrana senzorului de presiune trebuie sé fie cura - Pentru intjerea masuraii trebuie apasaté tasta "Presiune?" cel putin 10 sec, ecesare ca varful cateteruli s8 poatd elimina presiunea produsé de pompa. In Ccontinuare se citeste pe ecranul aparatulul valoarea masurata, in om HzO sau me Hg, Sunt posible erori dacé: = pacientul este emotionst sau agiat + cateterul este fals pozttionat = Inr-o vend perifericd (varful se at de exemplu Tn vena subclavie): ~ exista indoturl stranse ale cateterul venos sau ale tubului de racordare. '-u adminisratinainte megicamente vasoconstrictoare, Indicatorul scalei trebuie sa fie tn pozitie orizontala indic&nd punetul zero pe partea lateralé a toracelul ce corespunde AD(atriu dren) Fig. 15, Masurarea presiunii venoase centrale (PVC\(6) 4: Monitorizarea presiunil in artora pulmonara si capilarul pulmonar ‘Se realizeaza prin metoda catetoricmulul eu ajutorl valeteruiul central Swan ~Ganz. De oboe! inseriacateteruui se efectueaza la sala de operatie in vena jugulsi nterné cog wena subciavie de catre medic chirurgh Roll asistontei Pregatirea materialelor necesare: > Trusa set pentru cateterizarea arterei pulmonate: 7 Casoleté cu materiale sterile pentru pansamente; + _ Ménugi,halate, masa sterile. Imvestigati 1 $xamen radiologic de vericare a varfului cateterulul care trebuie efi fa rivelul «,,zone’ inferoare a plamanului rept. gatalew! Swan — Ganz este cin ord optic si poate masure continu saturatjain Oxigen, debitul cardiac Tehnica masurérit, <¢ injecteaza ser fizioiogic stel rece sau la temperatura camerei pe capétul proximal (care se afia in atriul drept), Temistoru de Ia canst distal va micura modifiarte Ue temperatura in tmp, a ‘Se va injacta ser de cel putin 3 oF, iar media valoilor ottinute va reprezenta debitl cardiac Complicati posible: = bloc atrio- ventricular sau bloc de ram drept; * leziuni endocardice gi vaivulare; * ezarea arterei pulmonare; infarct pulmonar, de aceea este folost numai ta adullj la cop este contraindicat 5, Monitorizare saturatiel periferice a oxigenulul Este importanla alat pentru monitorizarea respirate cat sia circulate ‘Se realizeazé prin metoda oximetrie apicand transductorul pe: = deget, haluce sau lobul urechi. Se citeste pe ecranul monitorulul concentratia tn oxigen 2 hemogiobinei periferice. Rezultatele pot finfluentato de star patologice: = hipoTA, hipotermie, CEC(circulaiia extracorporeal) * inloxicayi cu CO, lacul de pe unghi la femal INTERVENTH IN URGENTA |. Resuscitarea cardio- pulmonara(RCP) Define: Totaltatea procedeslor medicale Wate pentru restablirea funcfilor vitale paral sau total pierdute Se numeste reanimare sau RCP. Colapsul cardiovascular g moartea eubta survin ca urmare a opriiinimii $1 respira la pacienfi cu IMA, tuburari de rtm, fibraie ventriculara, Daca nu se insttule RCP in 4- 6 min. de la apariia asistoliel se produce ‘moartea pacientulu Termeni medical Asistalie = lips sistoleor, oprirea cordulul in diastola ‘Stop cardiac = oprirea inimit Stop respirator = oprirea respiraiel Moarte cinica = tncetarea functor vitale fr3 moartea creieruli Moarte biologics sau defirtiva = incetarea tuturor funciilororganismululinclusiv ga creierului ‘Miozs = micsorarea pupilelor ta lumina Midriazafix8 = marirea de volum a pupilelorf8r3 raspuns la unin Colaps cardiovascular = prabusirea circulate! peiferice Etapele resuscitiri cardloresprator ‘> elberarea cailoraeriene ‘+ respirate artificialé dacd este stop respirator + masa) cardiac, daca nu este puls a artera carotid Obiectivele reanimari = oxigenarea creierului si restabilre artificial a culate; + reluarea activi cordului sia circulaje, = _resuscitarea cerebrala gi mentinerea functor vial, Personalut medical gi paramedical trebuie 6 fe instnit In vederea cunoagteri masurilor elementare de roanimare: deschiderea quri, indepartarea protezelor dentare eventual 2 corpilor strain; folosirea formulel HELP-ME; : hiperextensia capuli, propulsia mendibuiei( tragerea barbici tnainte), e pensarea nasului si efectuarea resprajei guré la guré sau de preferat b ura la masca pentru a preveni transmiterea infecilor, concomitent cu 3 rmasejul cardiac. F ‘Tratementul de RCP trebuie efectuat cand paciontul pi recapétd starea de congtion ‘ehipament de reanimare $i materiale necesare: pentru dezobstruarea calor respirator | 2. pipe faringiene Gueddel 3, aspirator electric, 44 obturator esofagian; mast pentru fafa, 5. trsd de intubalieIOT, irs ce traheostomie “F & tesuscitor manual tip AMBU cu valva gi mass 7. sursa de oxigen 8. plan dur scéndurd sau jos pe dusumele 9, usd de pertuze iv ‘0.medicamente pentru resuscitare: = soluti de ser fziologic facoane 0.9%: solu de bicarbonat de Na: : > Adrenalna 1, Corura de Ca 10%, Xlina(idocaina)1%; : = Atropind, Dopamind pentru sustinerea TA ‘materiale pentru puncliacargiacé; 11, detiblator electric. ‘Tehnica resuscitari cardio-respiratorii in noul consens international : Comiteul intemational de Coordonare a Resuscitéria publicat in decembrie $F 2005 noile ghidurlintemationale pentru managementul stopuli cardiac. | Cea mai importants recomandare sustinuia de mai muite dovezi recente indica necesitatea imbunatatii compresieitoracice fF ‘Aluncl end se produce stopul cardiac gi nu se poate aplica in decurs de 4 = 5 min, rici un tratament decsiv interventa hotaratoare pentru supravietvire 0 constite masaiul cardiac extern care asiguré creulatia prin compresia toracis, De aceea Resuscitation Council din Marea Britanierecomanda\ = Pentru aduli- resuscitarea carcio- pulmonara cu un raport de 30 : 2 adicé 30 de ‘compresiuni sternale gi 2 respiraii atificiale, cind exist un singur savator, fr Yentiajeinifala = cénd sunt 2 salvatori (cadre medicale) ritmul resuscitri va fi cu un raport de 15 2. Cénd asistonja medicala specalizala inlarzie mai mull de 4 - 5 min. se va asigura ‘masajul cardiac timp de pana la 3 min, inainte de defibrilare gi se continua Inca 2 min. { _compresletoracice dup defibriare, pant asigurarea contraciiior cardiace eficente | ___ Daca ritmul cardiac nu se restabeste dupa defbriare gi este necesar al dolea goc | Fiste utoare este nocasar 8 fe aplcate dup ce. se vor efecua comoresi racice suplimentare. 3 Pentrs copit } + cand existé un singur salvator RCP _se va efectua cu un raport de 30 : 2 (30 Compresiuni stemnale gi 2 respira articiale). + Doi Salvator ar rebui sfloseasca un report de 18: 2. + Pentru nou -nascuf = care sunt cu anoxie aproape intotdeauna se va folosi un raport de 3: 4 ( 3 _——_compresiuni si 1 respira), nou néscutul va fi Ginut pe antebrat sau coapsa © salvatorul 49 Fig.16, Masajul cardac exter : pozitia manilor |. Respiratia artificial: ‘so efectueaza dups eliberarea cillor aeriene de obstacole , corpi strain, secre sau de cdderea limb, = se-va aur cavitatea bucala, se aspira secretile cu aspirater; prima manevré va fi hiperextensia capului prin tnclinarea pe spate cu Fidicarea gétului cu. mana operatorul, ridicarea barbiel_pacientulu, ppropuisarea ei anterior, au ca efect disiocarea lmbil c&zuta In faringe: = Tespiraja artlicialé poate fi facuta de orice persoand instruité; $e poate executa: = gura la gura, gura la nas, gurd la sonda de intubatle, gura la masc3, cu baion de respirajie artificial, sau cu balon la sondé intratraneala (IOT Fecomandaté tn obstacole glotice, spasm, edem alergic), dar necesita medic. Metoda directé de respiratie arlfciala consta tn incuflarea aerului expirat de ssalvator dupa o inspiate profunda fn caile aeriene ale vicimei, care va fi agazata in decubit dorsal pe plan dur, capul In hipreextensie: salvatorl va sta in partea dreapi In genunchi, cu o rang va pensa nasul, cénd se efectueaza gura ~ quia, iar cealalts va susfine mandibul, face un inspir profund gi expiré In gura victimet, pentu protect se va folosi o compress de tion, ‘Metodea indlrecté consta in largirea sau micsorarea diametrelor cutel toracice prin migcarea membrelor superioare sau comprimarea toracelul 2, Masajul cardiac extern se realizeaz3 concomitent cu respiraia artical si permite mentineres tn vial a bolnavulsi pana la institutes tratamentulsi specic de’ echipa medicala spacializaté sau tn spit. Masajul cardiac se realizeaza prin compresiunea stemului apasérdu-l cu podul ‘ambelor palme suprepuse la dova laturi de deget de la apendicele xifid, astfel incat $3 se deprime cu 5 - 8 cm peretele toracic. Compresiunea stemului tebuie sa se l cetoctueze findnd brajele intinse, gi apoi se relaxeaza der nu se ridicé palmele de pe ‘Sem. Raportul este de 15: 2 sau 30 = 2, asiguranduse o frecventa de 100/min, Controluleficaciati masajului se constata prin aparija pulsuli la vasele mari carotid, recolorarea tegumentelor, scaderea micriazel Imediat ce echipamentul este cisponibil se continua reanimarea, masejul gi ventiaja atficiala cu aparatura specifics voip defioieaz& electric pacientu cu stop cardiac sau cu tulburéi de rtm: Se intubeaza rapid padlentl,respiraja arifiialé nu Se inrerupe > S0sec.; se administrez8 02 100% pe sonda: ‘se monteaza o perfuzie itravenoasa; se administeaz Na HCOs in acidoza; Ca in tipocalcemie; Xiin in tulburéri de rit: ‘se monitorizeazé funcfile vital. Fig.17. ROP (masajul cardiac In combinaje cu respiratia artificial) Injectia intracardiac& Define Injeciaintracardiacd este o interventio de extrema urgent, prin care se introduc in sistemul circulator direct in organul sau central medicamente de important vital, Indica + sta de sincopa cardiacs accident (stop cardiac) dupa anestezie; ‘Soc traumatic; Soc hemoragic; Intoxicapi. Medicul executa totdeauna punctia. st F 9.19. Locul punctiei—abord anterior 1; abord inferior 2 Rolul asistentoi Pregatirea materalelor necesare: ‘Seringa sterid de unic’folosinta capacttate 10m! ~ Acde punclie lung de 8-10 om, rezistent s elastic; Soluja medicamentoasa de injectat, © Alcooliodat pentru dezinfectia tegumentelor sau solute betacing; = Tampoane de vata sterile, comprese sterile: Materiale pentru pansamentul loculu(medipore, emplastru) Pregatirea botnavuli ‘Se dezbraca pains a jumatate Se ageaz’ tn poziie decubit dorsal cu truchiul ugorridicat, Se imobilizeaza membrele superioare in abductie gi se mentin astfel de catre o asistenta; ‘Se badijonez8 cu iod regiunea precord Unde este cazul se rad piloztaie. Locul puneti: In spatiul a ~ 1Vsea intercostal stang pe marginea superiaara a coastei aV-a, la 2.6m de marginea stanga asternuhi, ‘cul se infinge perpendicular pe suprafata toracelul, dupa traversare tegumentulul se indreapta usor oblic spre mediastin. Cand apare snge in seringa varful acului este in cavitatea ventrcululu sting, se introduce cantitate de medicament necesaré gi se extrage bruse acul ‘Se badijonez locul cu alcool iodat si se panseaza ster acu Injectia cardiac este aplicald ca masura de urgenié Impreuna cu celelalte mijjoace de reanimave. eo suprafata msi mare Il. Defibritarea electrica Dene Defbriaree reprezinté procedeu de urgent prin care se aplicd un goc elects asineron unui paciont cu tulburan de( rim fonlajie ventrcularé) sau In caz de stop ‘ord. Primele defiriatoare constnite folosesc curentl ateratv direct din retea, iar socul lect tebuie adapt la activate electrics a inmi, deoarece Impubl lung te facta oprrea inimit cénd unda de s0c intervie In acelagi timp cl sistola Menttculara (unda R) initedicerea in practca @ defbriatarelor automate prin curent continu almeniate lao batere, portable 51 usor de folost a creat posibiltates ce st un persona tna! putin antrenal in RCP 88 poatd aplca o defibrlae rapa in eBteva secunde. Defibrarea poste fi apicat exter pe torace gi intem direct pe iima practicats in chiurgia torecid (Sala de operatic) prin sternotomie operate In care loracole este seschs. Betrastoarle exer pot f “1 complet atomatizat cu 2 butoane: - unul de punere tn functune gal le Joa de elicare a SEE(G00 electric extern); analiza rtmulutg! detbriarea se face automat 2, deflorlabr semiaulomat cu 3 butoane: -unul de punere in funejune; unut de solotare de analiza rimulu cardiac; unul penta soc elects extem (se2) Tehnice defor exteme: ‘se incarcd defibriatorl cu o cantitate de energie pentru adult 3 -5 wat/secikgcorp ‘aprox, 150-200 walla primal go = la copl se epics 2 watUsectkgtorp 50 aplicé un stat de pasta sau ge! de elecrozi pe padele sau o compresa de tfon Umesit eu se faicogi; -paddela nogativa cu negru se plascazé sub clavioula dreapt8 langa stern: Padela Inreaté poz (rogu) sub sdnul sting In deptul apex (var col); = mbele padale se apasa sirans pe torace in moment dectangar socuu Persoana care executé defrarea nu trebuie sa se lings de pat sau de paient ‘in tinpul defo Defibriarea ‘se aplicé si in caz stop cardio-espiralor instalat de 4min: se recomandd pentru succesul defor resusctare (masa) cardiac respira atficiala) +202 min nate de ge. Electroconversia/ cardioversia se aplics ca masurd de tratamentprogramaté in = flter ata Intahiartnl, TPSV/(tahicarde parosstics supraveticlard), Tahicardo ventiulard: fibraje aria cu instabiltate hemoginamica sin tate cazurle de stop cardiac la care nu se cunoatte cauza. Contraindeai ~"ahicarde sinusali, tahicardiejoneionala; = tahicarde venticuara potmora Pregatires pacientl + paclent nu va mince ce putin 4 ore tnaine de procedur + Se edminisveaes un sedatv se efectuoaza anestezie ugoar8 de scurt dural Pentru efectueres carcigversel sincronizate cis activist inimii se montorizeaza acientul EKG, TA, SpO? Tenhica se Inregistreaza EKG de repaus cu defibilatonul; se sincronizeaza defibratorul cu complexul ORS; se aplicd gel pe padele; se alege nivelul de energie necesar, se ncarcs aparatul; 50 plaseaza o padela la sténga de mamelon pe linia axllar’ anterioar3 gi 22 doua pe partea dreapta a sternului sub clavicul: se verific frecventa cardiacd pe monitor, rimeni nu se atinge de pacient; se aplicé padelele pe torace si se apasé simultan pe butoanele din Ccapatul lor pentru eliberarea goculu ( se va cbesrva contractia mugchilor scheletc) 9, se reevalueaza rtmul cardiac; daca procedura a avut succes apare sitmul sinusal dupa o scurta pauza; In caz de insucces se repeta gacul electric la tun volta} mai mare, Ing pa dobrare rmonitorzares EKG gi supravegherea TA din 2 n 2 minute; ~ _administrarea de perfuzi cu Glucoza 5% gi ser fziologic; = corecterea hipotensiuni arterale; * prevenirea complcafiior - depresia respiratorie, la newie se va efectus respiraie mecanic’; = imediat dupa resuscitare se va practica aspiratia secreilor traheale pentru prevenirea asfixle; supravegherea apariel deshidratari; = Aliguria si anuria se previn prin perfuzi cu Manito; = supravegherea aparijel convulsilor gi agtatil Punetia pericardica - pericardocenteza Definite Prin puncie pericardicd se inelege patrunderea cu un ac in spatjul pericardic pentru recotare de ichid sau evacuarea acestuia, Seopa: ‘explorator- recoltae de lchid pentru examene de laborator bacteriologic,citologic: terapeutic: - evacuaroa lichidului pericardic cdnd este in cantitate mare numits perleardocenteza ; introducere de medicamente, Pericardocenteza se efectueazS ‘ca 0 masurd de urgenta tn caz de tamponads. Tamponada cardiaca reprezinta comprimarea brutala a inimi pen revarsat lichidian pericardic acumulat rapid (fie prin traumatism , fie prin pericardta), care impiedic& funcfonarea inimit Indicati tamponada cardiaca; pericardta acuta inflamatorie; © hemopericard din traumatismele toractoe; procese neoplazice, pericardit uremic: Locul de elect ~ spatiu al Vea intercostal stang la mijlocul distanfel dintre marginea sternulu si linia mecioclavicutars; = locul dintre apendicelexifoid si marginea costald stang& ig. 18.ig. 19) Medicul executa puncia ajutat de 2 asistente medicale. Rolulasistente: pregateste materialele necesare, bolnavul si serveste medicul sé Materiale necesare = ace de puncie sterile, tampoane, comprese sterile, seringi agezate pe un cémp ster solute dezinfectanta pentru tegument betadine sav alcool oda, porttampon, ‘eprubele sterile pentru prelevast bacteriologice, = medicaments pentru urgenia; aparate pentru resuscitare cardio-respiratore, defibrlator = halat, manus sterile, masc8, bonetd pentru medic si asistenta Pregétirea bolnavulut ‘= psihicd:informarea pacientul, nistrea, luarea consimamantulu fick: - efectuarea raf. Cardio-toracica, EKG: © administrare de sedativ IM, atropina 1 fold Sc. Pozija pacientuiul semisézand(45°) cu trunchiul sprint pe suport{ pemé tare, patra). Tehnica: - Se monitorizeaza pacientul EKG pe tot timpul puncte = se monteazs o perfuzie g se administreazA premedicafia recomandatd se dezinfecteazs locul ales de medic; una din asistenta supravegheazA pacientul sil mentine in poate; a doua asistenta serveste medicul Puncfa se executa sub anestezie iocala, respectandu-se regulle de asepsic. Medicul echipat cu ster executé mai intSi anestezia localé; apoi asistenta, dezinfocieaza locul se asteaptd cdteva minute pana se instateaza efectul anesteziei, apoi medicul puncljoneaza gi recolteaza lichidul pericarcic in eprubete. - Lichidul in cantitate mere se evacueaza prin aspiralie continua cu seringa sau cu ajutorul unt conector la care ee atageazs un tub de cauciuc lichidul colectndu: 9 int-un vas, Inger dupa punetie pansarea storia a loculi ~ repaus la pat, monitorzarea functilor vitae; administrarea medicatjel recomandate: ‘control raciologic toracic; reorganizarea loculu, transportul eprubelelor etichetate la laborator de bacteriologie, Punctia finjectia intraarterialé Define Patrunderea cu un ac int-o arteré cu scop terapeutic sau explorator. Scop explorator: = fecoltare de sénge pentru analiza gazelor; ~_introducere de substanje radioopace pentru efectuarea arteiografil ‘Soop terapeutic: = introducare de medicament antibiotice, vasodilatatoare intraarterial = transfuzie de sange itraateral. Medicul efectueaz’ punctiainjectia intraarterila. Asistenta pregateste bolnavul si materiale. ‘Asterele care pol fi punctionate sunt + attra radia + artera humerala; arte femurala Pregitiea materiaielor sterile de unie’ folasingé - ace de punctie asemandtoare cu cele de puncte fahigiand, lungi subj rezstente gi elastice cu bizoul tat scurt, Seringi serie de 10 mi, tampoane de vata, porttampoane, soluije dezinfectanta botadine, alcool iodat; fiole cu substanfe radioopace Odiston, lopamiro; = medicamente vasodiatatoare; ‘comprese plasture, fasa. Pregatirea bolnavuuipsinicé ~ se informeaza, se ia consimtamantul; ~ ized : se pregatestelocu , se dezinfecteaza cu alcool iodat; *_poaitia pacientulu ~ decubit dorsal Echipament: - ménusi stele pentru medic gi asistenta; mascé la qura Tehnica ‘medical fixeazB artera femurala cu degetele mani sting, jar cu dreapta patrunde perpendicular cu acul Ih arterd acul va pulsa sincron cu pulsul, injectarea Intraarteriald se executé foarte lent; acul se brusc sud un tampon gi se comprima locul cteva secunde peste care se aplicé pansament steni compresiv 24h, - artera radiala va i punctionata pe fala anterioara a antebrafuli, marginea extern’, dupa agezarea unui superi(faga sul) sub articulajia pumnului membrul superior find in supinatie, “Artera humeral necesita 88 fie descoperlté gi In acest caz asistenta va pregali trusa de mica intervene chirurgicala ster Inge 20 racomand repaus Ia pot c&teva ore: = 58 urmarese funcfile vitae gi locul Fig.20, Resuscitarea cardiac; Candioversia(Defibrilarea ~ soc electic _Interventii chirurgicale cardiovasculare “precticate In clinca de chiurge cardiovascular IAS! By-pass aortocoronaran Protezare de valva mirala Protezare de valva acricd By-pass aorto -femural[ operatiaLeriche ] Anevrism de aor toracica ‘Anevrism de aorta abominala oonene 7, Defect septa intertrial 8. Defect septal inierenticular | 9. Operaia Bontal 10.Tetraogie Fait 11. Mixom ara (tumora atria) | 12: Stenaza de artera pulmonar 13.Coarctaie de sort 14. Porsisenja de canal arterial i} 15,Percardte 16. By poss femur pion 7. Operaia de varie Fig 21. 4, Teralogia Fallot Poztia “pe vine” —B, Hipocratism digital Ingrijirea botnavilor cu matformatii congenitale de cord (MCC) NGC sunt cardiopati congenitale care reprezinté cam 1 - 3% din total botior | ‘congenitale ale copilor. Depistarea lor precoce este necesara pentru insttuirea | ‘ralamertuli chirurgical in timp optim, } MCC pot avea o pericada iungd de evolute benignd ajungéind si depagind varsta | adolescents cénd necesita investiga g intervene chirurgcala. ‘Acestea sunt | DSIA(defect sepialinteratial) = comunicare inte ati (CIA) print-un _orficiu ‘anormal; se opereaza la 5 -6 ani SIV ( defect spi inenetclr) = comunicare Tre ci do venta 22 | ‘opereaza la 5 - 7 ani inchizéndu-se orfciul cu un petec de material sintetic; infervente pe cord deschs: Canal ater perm snp = comuncae ie aot aera puimonaré, se | ‘opereaza In jurul varsto de 3 ani prin ligatura suprimandu-se canalul, Coarctatia de aorté (Co Ac) = stenozB congenitalé a istmuki aorte sau a unel ate zone: + Stenozé pulmonaré valvular sau infundibulard = ingustarea orificiului arterei pulmonar la nivel orficiulu din ventriculul drept: ‘Stenoz8 aorticd = ingustarea orificiull valvuleiaortce 8 =. Stenozé mitralé = Ingustarea orlficiulu vaivulel mitral. NCC eare necesita interventi chirurgicale relat urgent la nou- nascufi sau copitul mic: = matformalj de arc aortic; 1 Canal arterial malign = comunicare tntre aorta gi artera pulmonara: {otralogia Fallot maa complex’ caracianizatA prin eamunieare Interventriculard, stenoz2 pulmonar, hipertiofie de ventricul dept, transpoziie de aorta (aorta cBlare pe sap) fig.22; . defecte septale intervertriculare - DSIV cu sunt foarte mare, care duce la ‘amestecul sangelui arteral cu cel venos; aceasta matformatie este indical a se ‘opera cénd copilul are £ - 7 ani; operatia const In corectarea defectul prin Inchiderea oriiciulu cu un petec de material sinttic;interventia se executa prin deschiderea cutiel toracice, Uy) ed Cr ‘Fig 22.1. StenozA pulmonar; 2. Comunicare interventricular; 3. Trarspoziie de aoma( aorta ‘elle pe sept; 4. Hipertofe de ventricl dept I. ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE ‘Etapote elabordrii unui plan de ingrire in chirurgia cardiovascular: + identiicare problemelor de dependent’ ale pacientul + stabilres obiectivelor de Ingriire + aplicareinterventiior + efectuarea investigailor ecomandate * evaluarea rezultatelor obtinute robiemele de dependent ale pacientului cu MCC: = clanoza la buze, urechi, ging, pleoape (ig. 21. A) = dispnee de efor apare ia cop dupa 1 an; tuse dupa efort = hipocratism digital tat la main’ ct gla picioare, degetele sunt ca niste baghete: de tobogar in Tetralogia Fallot (fg. 21. 8) = posit forjate sunt alese de bolnavi pentru si imbundta crculatia la nivelul Corganelorvitale; este semnul caracteristic in tetralogia Fallot poziia ghemuit ‘pe vine"; alts pozie * coos de pugca” sau genu-pectorala; = reducerea capacititi de ofort fizic, copil nu se joacd, nu alearga, nu pot urca scarile, sunt subdezvolal = _apar tulburari nervoase din cauza hipoxiel Investigati + examene de laborator - singe: © hemograma ingica polglobulie © Hteste crescut la 60 - 90%: hhemoglobina si VSH sunt scdzute: ‘examen sumar de urn indica albuminurie Exploréri: EKG, FONO. “ Investigafirediologice: Rl, Pulmonar, anglocardiografie cu substantd de contrast; ~ Echografie cardiacd{echo-cord), echo-Dopller carciaca; Odiective de Ingrire ~ Pregatitea pentru operate psihic’ si zie, Ingejre in faza post-narcotic la torapi intonsivas = _Ingriii postoperatori, prevenirea complicatilor. Intervent aplicat: = efectuarea recoltitlor pentru ex. de laborator: = monitorizarea gi notarea in FT. a funcilor vitae; = pregatire pentru explora s investiga; © _administrarea tratamentuiui mesicementos ta indicatia mediculu; + Ingrijirea tequmentelor si mucoaselor; * _iratarea si regimulalimentar Evaluarea ingnjirior aplicat: a ATI postoperator se monitorizeazs funcile vit alimentalia se face parenteral; = se evalueaza durerea postoperatorie gi rispunsul bolnavului ta administrarea de antialgice dupa un orar stablit de medic. Cand pacientul igi revine si faze crtcd @ trecu,funcile vitale se normalizeazé, se transport in salon la serviciy {de chirurgie unde a fost internat inainte de operatic continu 24 din 24 de ore; lan de ingrijre in cardiopatillo dobandite Sunt sechele Wisate de infeciile acute si subacute ale enocarduli( cendocartite). Col mai frecvent este afectat aparatul valvular , sechelele rémase in urma infectilor find stenozele mirala si aortied, vegeta, insufciente mitrale si acrice. Cardiologia se ocup8 de tratamentul antifeciios gi hemodinamic al acestor ‘aleofiuni, iar chirurga cardiovascularé cu intarventile de reparare sau inlocuire @ valvulelor defecte crescand astel rata de supraveluire a persoanelor afectate, 4, Stenoza Mitral Stenoze mitrala este cea mai frecventé secheld rimas& dupa RAA sau endocardita. Se caracterizeaza prin: ‘valve mivale para sudate, nu se deschid suficient in timpul sistolei ~ offic atrio-veniricular stang impiedic& evacuarea séngelui din atriul stang spre vonticull sting; = seade ca urmare debitul venticululul stng, singele stagneaza in atriul sting ducind la diltarea lui si le cresterea presiuni In crcuaia pulmonara afecténd apoi si ventiouuldrept(tVD). Cand aria orifciuiut miral se reduce la 1, 5 om® ( VN = 3 ~ 4 cm?) suprafaté si ‘aar semne clnice dispnee cu ortopnee, hemoptizil repetate, emboli se recomand irterventie chirurgical 0 problemete pacintull sunt: q ispnee de efor, use, hemoptize care se repeta F—_{ Gispnee nocturné cu crtopnee, edem pulmonar acut (EPA); “F_ obiecive de ingrire One Reducerea dispneial prin asigurarea unel oxigen optime Pregatre pent investiga * Prevenirea compicatior regia pani operatia —_vestgati: __IMSEKG: indica ibrilatje atrial cu hiperroie atrialé, axul electric deviat spre ‘ ‘reapta, hiperiote de ventricul rept (HVD), | Ragiografia cardio-pulmonar’ - indic3 supraincarcare pulmonaré, dilatarea —_ arterei pulmonare gia atrului sting, marirea inimi drepte; f——~ Catoterismut cardiac se efectueaza cand diagnosticul nu este sigur; f 2 Echocardiogratia indica moaifican anatomice ale arilor gi ventricullor, } = Echocardio- Doppler indica alterarea circulate! pulmonate. F trterventi apicat: ~administare de Oxigen prin masca sau sond’s, ~ asigurarea pozife in pat gezAnd sau semigez8nd; = monitorizarea funciior vital = efectuarea recoltarlor din sange, urna ete, = pregatirea pentru investiga si efectuarea exploraior; = familarzarea pacientului cu etape'e de ingrijie pre si post operator + administrarea medicamentelor, * _administrarea regimului aimentar- hiposodat; = ingifr in faza post-narcotica la AT | __Evaluarea ingrirtor aplicate prin monitorizare continua a tuturor parametnior vital. a 2. Insuficienta mitralé Define: Insuficienta mitralé este o afeciune caracterizaté prin refluxul sanguin spre ail sting ia timpul sistole! venviculare, datortéleziunilor de la valvula mitral © eae nu se inchide complet Cauze : tui = congenital secundara RAA 3 - 7%, dupa endocardite, dupé traumatisme, dupa IMA, dupa ‘afectunidstrofice, miocardopatidialative. Probleme (Semne clnice) = dispnee de efor, de repaus, noctuma; J" F oboseala permanenta; pala, exresstoe, brfoye ated se, EPA, hemoptal fF _lnvestigati: Pc echocarsograe;cateterism; ; angiorai, adiografe cardo-pulmoner®: 1 EKG fonocardograma. Tratomentul chrurgzal se recomanda cind cel medical cu cardotonice, | gurtenToom hgorsat ret ene eflcert ytenant se decompansenrh ng “ 4 ‘Operaja_ const in proteza de valvuld sau plastic valvulara prin deschiderea 3 F—sterulugi CEC. Inge sunt aceleagi de a stenozs J a 3, Stenoza aortic’ Define: Stenoza aortic’ este Ingustarea lumenuiui orifcilui aortic. Stenoza poste fi congenitala sau dobandita. Poate avea localizare valvularé, supravalvulard Br subvalulard. Stenoza aoricd produce suprasolictarea venticulului sting ce ‘uce la hipertoie gla cilataja nimi Simptome: ‘dispnee, care apare la cel mai mic efor; © Gurere precordial ca 0 ghear8 cu iradiere in braful stan | Vert (emeeald), sincopa care apare brusc la efort; 1 pierderea cunostingei datoita ig insuficiente a creierului Exist riscul de moarte subita, sau de edem pulmonar urmat de deces, Probleme prezentate de bolnav: = "paloarea tegumentelor i mucoaselor; * bombarea peretelui toracic; 1 pulsul radial este slab, TA este scazuta, presiunea diastoica este normal Investigatt = EKG §|fonocardiograma indica caracterut sufurilor: 2 carotdiograma; echocardiograms; cateterismul cardiac are valoare de diagnostic. Tratamentul chirurgical ‘Operaija se executé cu seopul de Indepartare a stenozei; la copii comisurotomie conservatoare: la aduii inlocuirea valvulel afectate cu 0 protez8 mecanicd sau biologics 4, Insuficienta aortic Definite: Insufiienta aortica se caracterizeazé prin reflxuli de sange in timpul diastolel spre venticull stang din cauza Inchiderl Incomplete a oriiului aortic. Problemele boinavul ‘ispnee cu ontopnee, dispnee paroxisticé noctuma: * oboseala, axctat, nervoztate,paliitae; ‘cefalee, palptali adesea insojte de amet | {a inspectie se observa bombarea zonei precordiale, “dans ateria"la nivelul vaselor gatulu! _pulsul este artic, TA este caracterizat’ prin diferent mare inte TAS care este feroscuta si TAD scazuta Investigai ~ EKG + fono,, echocardiografe; | cateterism arterial, angiogratie , examen radiologic; © examene de laborator din sange, uring Complicatji: moarte prin accidente acute IMA, stop cardiac. Tratamentul chirurgical se impune la cazurle cu evolute rapid ou sincope $i tulbura de rim side conducere. Inierven{a’chirurgicalé. se practic8 prin stemotomie gi const& in corectarea insuficienjel prin inlocuroa valve! aortice cu protez ‘ngriinle sunt aceleasi ca toate Ingrjile bolnavulul operat pe cord deschis. 5. Pericardita constrictiva Definite Pericarcta constrictivs este o afectiune cronica care se caracterizeaza prin ingrogarea pericardulul ce devine un invell fibros al inimi exercitand © consticie progresiva asupra cavitaiorinimi. o ee Etiologie: Infecile tuberculoase (pericardita TBC), reumatismul articular acut, pericaritele bacteriene sau virale, traumatismele. Prozesul consticliv evolueaza lent in luni gl ani de zile, problemele bolnavulut ‘par in stadile avansate cand pericardul este ca 0 carapace. ‘Simpiome > sindrom de asistole~ diminuarea sau chiar dipaiia pulsatilor arterial In inspir 1 seme de hipertensiune venoasa si de insuficient’ cardiac’; presiune venoas& crescut = hepatomegalie gi ascita, edeme la membrele inferioare; © incapactate de orice efor Investigai = EKG + FONO; = rediografe toracica, tomografie, ecogratie, cateterismul cardiac- metoda de Samnisteaza sedative: Diazepam 1 t., > analgetice Fora 30 mg. 1 fala 30 mg injectabl 8.0. sau LM. > oxigenotorapie pe sonds nezofaringians: bolnevl se transport la epal, sub conclu functor vital Tratamentl in spita: “r bolic §0¢ cardoger provocat de IMA vor f intemal in unital de trapie intensia coronerieni: vor f imobiizat la pat in poze fevorebla, tn dispnee severd pozifia este semisezanda, sezanda: 2, supravegherea funcfilor wale ‘ale bolnavului (monitorzarea EKG, presiune venoase); 8, calmarea dures se face cu analgezice ( Algocalmin, Paten, Fotal) 4, inigtrea gl sedarea ~ se admnistreaza anxioltice: Diazepam 1 fol, Hidroxzn, Romergan. 5. oxigenolerapie: 6 -81/ minut 8: hiatare parenterala 7, administrare de medicaments: vasodiatatoare, antarimice. 8 corectarea acidozei metatolice severe (pH< 7.15) cu soluje TH.AM, sau sole bicarbonat de Navi MW. Tulburdt de ritm grave 2. Tahicardaparoxistea ventriclars » bniaa ventricular Cauzo IMA, insuicionyacardiac8, cardiomiopatic,hipervoiecardacé. TP este ocauza de deces in afecareagravé ale inimi. Debut este brusc cu freovents Ventricular 160 200 pulsafi min. Intervent ‘ratament mesicamentos cuantartnice Xiina in bolus, procainamids * soccledtc = defbiare tn PV. |W. Sineopa si lipotimia Sincopa reprezint pierderea bruscé de a stiri de conslients a tonusulul ‘muscular, datoritlipsei de Oxigen la creier; poate dura céteva secunde sau minute cu revenice fara sechele, Lipotimia este 0 plerdere partial a sti de constienta cu slabiciune muscularé Si revenire imediata. Cauzele sunt multiple ‘Sincopa cardiacd apare din cauza scderi debitului cardiac; se instaleaza brusc 's pactengi cu tulburéri de rtm side conducere grave bioc 2-v total sau de grad Il, in 6s a stenoz8 aortics, tumor inracardiace. Sincopa prevesteste o moarte subité, Poate ‘surveni in orice moment al ziei sau nopfi Intervengi de urgent * decubit dorsal cu capul mai js Intors int-o parte; dosfacerea stransorier gravata dela gt, cureaua, hainele stramte; = stropire cu apa rece a extremitator fala, gt, lovturi ugoare la fal, comprese reci pe frunte, otet; ~ acd nu-sirevine restscitare cardio-respiratorie 15 compresiun sternale 2 insula 50¢ electric extern; inject intracardiaca ou adrenalina, preparate de calciu. VV. Stopul cardiac (asistlia) reprezinta opriea activtai inimil, Interventia de urgent ‘este musejul Cardia (RCP), Bolile vasculare 1. Bolile aterelor Aec{unilearterelor care necesitétratament chrurgical sunt | Ischemia acuta peniferca care se instaleaza in caz de: (© embolle arterial gi vomboza arteralé act’; © _traumatismele atereor, I. lschemia eronica apare ta 1. arteriopatile cronice obstructive 2. tromtangoita oblteranté de naturé infiamatorie; 3, arteripatii degenerative din cauza ateroscierozei oblterante, PLAN DE INGRWIRETn ischemia acuté periferica Problemele bolnavului debut brusc cu durere de intensitate mare determinaté de obstrucia complet ‘lumenuiui arterial pra embole, tromboza sau traumalism; rciea extremitajafectate cu paloare sau cianozd, tegument marmorat, ~ dispariia sensibiltiti tactile, termice gi dureroase; imposibiltate de mscare a membrului afectat *alterarea funcfilor tale cu taticardie,febra, oligurie, agitate si anxietat. Obictive de inte ‘combaterea durerit Incalzirea extremititlor afectate; ~ Combaterea febrelgcorectarea diurezel; Pregatirea preopersorie; Prevenirea compliatilr. Investigati = osclometria indic’ disparitia pulsulu perferic ~ valoarea indecelui termometria cutanaté este scazut, lechografia Doppler indica semnal “0° = _arteriografiaindic& disparita pulsulu arterial la injectarea substantel de contrast. Interventa terapeuica trebuie insituita inainte ca membrutischemiat s& devin devitalzat ceea ce ar avea urmar grave- septicemia, IRA, stop cardiac. ‘Tratamentul chirugical se aplica in caz de embolie masiva In pele ore de la debut (0~8) prin embolectomie, ‘Aceasta consté in Indepartarea obstacoluli prin incizie directa a zonal tn care s-a produs accidertul sau prin cateterizarea artere si dezobstruarea cu ajutorul, instrumentelor. Interventie asistentek: t debit impacheteaza membrulafectat cu un strat gtos de vata (folosind 1-2 pachete) 5 tifon; ~ canuleaza o vena gi recolteazé analizele de laborator indicate; ‘monteazd o perfuzie cu Dextran 40; ‘administveazs anticoagulantele recomandate ~ Hepariné tn perfuzie la inceput; {poi se continu pe cale oralé cu Trombostop, Sintrom; recolteaza Timpul de protrombin’ si T. Howell = 'pregateste si adminiseaza perfuzia cu fibrnolice( Streptokinaza, Urokinaza sau Actiaza):, - Adminisireazé medical antinflamatoare Corizon, anthistaminice gi vasodilatatoare. 1 Aaminisireazé Oxgen pe masca sau sonds, 1 Adminisizeazs antbiotice gi calmante; © Alimenteazs pacientul ‘asigurdigiena tegumentelor sia cererea bolnavul ~plosca Evaluare star! generale ga aspectului membrulul afectat (daca s-a inca) se ‘efectueaza de mai multe oF pe zi, Dacé membrul se Tncélzejte gi apare pulsul la arterele periferice inseamna cf e-a restabilt cual In zona ieherniat Daca tratamentul medicamentos nu da rezuitate si apar semne de devitalizare (zone de necroza) cu afectarea starli generale, medicul chiurg va decide tipul de interveniie care poate fi amputatia membrul afectat. 2, Ischemia arterialé cronicd Forme clinic: = trombangeita obiterantd care apare la tineri de sex mascub; = se manifestd prin afectarea arterelor ici si evulueazs spre necroza extremitsior; *arteriopati degenerative. dintre care arterita obliteranta ce apare mal frecvent la persoanele in varsté de sex masculin datorté aterosclerozs, fumatului, iabetui, hipercolesterolemie. Problemele pacientuiul tratarea hipertiidiei ~ renunjarea la furnat condi esentials a ameliorri gi opr evoluje! bol sgimnastics medicala, mers pe jos; ~_tratamente balneo-fzio-terapice (hidroterapie, electroterapie, mofete, bal ‘carbogazoase la Vatra Domei, Covasna ),terapl alternative et 2. Bolile venelor - Boala varicoasa Definite Este 0 afediune generala cronic& caracterizat’ prin degenerarea seretelui vvenos sub ‘orma de dllatati permanente, neregulate numite varce Boala este mai frecventa la femel decal ia barbaf. Factori de rise endogent: ~__ortostatismul prelungit gi mersul prelungit transmit greutatea corpuluimembrelor inferioare; hipotensiunea arterials, laxitatea articuatilor shipotonia peretelui venos; = factorul genetc, boala se transmit de la parin la copii = factori endocrni: tulburatle hipofizare, ovariene, tridiene; * sarcina este un factor declangator care grabeste sparitia gi evoluta variceor. Factoni de rise exogeni: ~ climatul din le nordice predispune mai mult aparitia varielor decdt cimatul din tile mesiteraniene; ~ modul de viatd g alimentatia hipercaloricd- obezitates; Condiyjile de munca ~ in ortostatism in medi supraincalzte; = sporturile de gerformana halterele gi boxul Elaborarea pianul de ingrjire al pacientulul cu varice Problemele beinavulu ~ In porioada de debut apare greutatea in gambe'picioare de plume’ *_prurit pe traiectl vane! safene interne gi externe = _apot apare edamul gambelor de obicei seara; ‘Tespectarea unui regim dietetic cu ma putine grasimi de origine animals, hiposodat;hidratare suficienta; = evilarea ortostatismuli prelungt gia pozite gez€nd > de 30 min, efectuarea trtamentulul general medicamentos recomandat de medic cu Detralex pe perioade lungi cu pauze; ~ Ioeal cu unguante antilbitice aplicate prin masaj de jos in sus a gambelor Ccompresie extema cu ajutorul corapiorelastici sau cu fasa elastca aplicata © dimineata dupa ce s-a masat gambele cu unguent sau gel: hidroterapie cu dusuri alternante rece ~cald la gambe pentru actvarea circulaiiel 2 gimnastica madicais. © Efectuarea reooltatilor pentru anslize de faborator, Administrarea medicajel recomandate; Tratamentul chirurgical const In indepértares venelor vaticoase 2rin mai multe metode: sipping - incizie si smulgere a venei subcutanate varicoase: incizietajate discontinui sau tehnici combinate; Operatit actude: interven. Lasser cu anestezie locals prin incize,ligatura venei s extragerea \varicelor(operatia se executa in clinic particulare tara internare) Eveluare sta generale gia rezultatulul ngrirlor aplicate tnainte gi dupa operaye, Fig.28. s)sechane ‘TESTE chirurgie toracied si cardiovascular’ { 1. Traheostomias exe inca de I 2 brohopeumenie | ‘6. obstructie laringiand cx corpi straini [ der lotic eaten cetera nant I 2. Diagnostcul de chisthidaic se tableste pe bara: | 1 Ralogafieplmone CIDR = Casson ©: Compute Tora 3. Promotor rprezing | plunder sera neva pleural b.peunderea singel ined, I ¢ presen ih npr 4 Opera de protest deeb mal const a tohcrea rafal mites nace valet mic ava aril £-dlaaren sere! trormtsse 5 Pregdrea preopertorica Blow penr inervnicariovascolard in sera dnaintes | peat cont | 2. clans evactatore # aderes ilocos de eta supa genau Bea 6 Masurarea PVC se econ de ce \ edie B.ebtet medial ° preteant 7 Dalnres eerie epic cao mara de wget 2. obs cor epic bop exne coi ihe aa i «frie vet a Pout lmao poate f ezine B Sebi donate piioarle dicate unghi = 45? Trendeenbare Misa de get pias in op carta: a defbre elects 3 eomctare eardieapiratri ¢ singer 10. Dapamina se abminsreazd in soc pe cae ©. peszie IV. peinjectomat 11, Moartea cerebral poate surven in wmdtorele cazwi ‘coma de gradul V b resuscitate cario-tepiratorie la ort de la producerea stopul cardiac esinopa 12 Interven de urgent specifice in secta de chirurgie roracia: 1 dezobstruarea efor respirator ‘ inzbayia oro-traeats « teabeostomia 15 Pregireapreoperatorie a bolnavulu pulmonar const ‘2. sdministare de expectorante i mucoitice bs corectarea dezechilibrelor, a anemic ¢.cisma evacuate 14 Ingrijirea bolnanulicutraheostomie: a preventea infctilor b. aspirate secreilor «-educatiapacentuli purtitor de Sond de trabeostomie 15. Calmareadirer postoperatorit in primele ores face ser glucozat ',Urgendol sau Tramadol IM. ©: Mialgin IM. su I. 16. Mobilizarea pacientull operat pe cord descis se wa face: 4 medias postoperstor, 'eviténdu-se sriinirea in coat Ta ridicarea din pat «. ub supravegterea asistentulu medical V1 Ingrijireaimediatd a bolnavlui operat pe cord se face a lesaion, b laservicil ATL «ia domiclu 18. Operatia de varce se indica a.ednd membre inferonre devin inesteice; bind aparfecvent complica lebie, ulcer vaicos; 6. ind doretepacientl 19. Regimul gino dicteti in artertdoblverant 2 evitarea grisimior animale i alimentatc by resducerealicidelor remungares la fumat 20, Boli pulmonarecare se rateazd chirurgical: 4 broahopneuronia, n b, chistul hidatc pulmonar; «. cancerul bronho - pulmonar in stad! | -2. 21. Problemele de dependents conser ute urgent ale bulnavula pulmonse sant 'hemoptizias ». vomica; «hematuria 22. Complicate erterite sunt: 2 gangrena halucela » inteotia ¢. hemopizia 23. Sinpumele pucienitor cy vartee sunt dure la membrele infericare b, manzea de volum a membrulu afetat | - inapeteni BIBLIOGRAFIE 1. Prof.C. G. Coman si Dr. C.C.Coman Urgente medico-chirurpicale toracice editura medicals 1989. 2. Campinigan C., A. Stan — Patologia chirurical atoracelui,edtura medicals 1971 3. Beuran M.~ Ghid de manevre medicale s1 colaborare medic-asistenta, Ecitura Scripta, Bucuresti 1998. 4, Borudel C.~ Manual de Medicina intra pentru cadre medi, editura All 1994. 5, Florian Chis, Gabriele China, Latta Morar fngrizes om bolnay gis om Snatos, editua Cson Bucurep, 2001 6, Harrison - Manual de medicin, editia 815, Editura $tinfelor medicale 2008 1. Karl Heinz Kristel —Ingrjiea bolnavului editura ALL, 1998, 8, Marin Voiculeseu- Medicios general, editura medicals Bucuresti 1990, 9. Mildred A. Mason- Basic Medical-Surgical Nursing 1974 London, NewYork. 10, Lillan Sholts Brunner, Doris Smith Suddarth ~ The Lilipicott Manual of Nursing Practice 1974, 1 Prof. Proca coordonator prof. ds. POP D. POPA — Patologie chirurgicalt cardio ‘vasculars,editara medicals, 1992. 12. Prof. dr. doc. POP D. POPA IOAN: Chirurgie cardiovasculari curs pentru studenti , caitura Fundatei “Rominia de méine” 1997. 13. East Buopeau cardiovascular Nutsing Confereace Cluj 9, 10,11 vetouibuie 1995, 14. Dr, Silvian Dasehieviei, Dr. M. Mihailescu ~ Chirurgie i speciality chirugicale, Manual pentru cadre medi gi scoli sanitare postlceale, editura medicala 1999. 15. Carol Mozes — Tehnica ingrijsi bolnavului,editura medicala 2000. 16. Lu Verne Wolff Lewis, RN, MA Pundamental Skills in Patent Car, thitd edition 1984 17. Revista BMI volum3, nr. 8, 2006 18, Revista MEDIC.r0. a3 mai 2004 19, Revista Medic. Ro. Inlie-august 2004 20, Revista BMJ NR. 4.volum 13 2006 Capitolut 3. NURSING ORL Notiuni de anatomie $1 fiziologie + Cavitatea nazalé este desparjté de septul nazal in doud cavita! numite fose nnazele care comuniea cu exteriorul prin nari gi cu rinofaringele prin coane. in asele vecine foselor nazale sunt situate sinusurile paranazale ~ cavital) pneumatice - cu rol de cutle de rezonanta si de mentinere constants 2 temperaturi Din punct de vedere fiziologic, cavitatea nazala se imparte In dova etaje: = inferior - respirator, = superior ~ offacti ‘© Urechea este organul cu functie acustic’ — vestibulard. + Ea-este formata din urechea externa (pavilion si conduct audiiv extern), urechea medie (cavilatea pneumaticd situata in stnga temporaluli), separats prin timpan de uteches extema, urechea interna (formata dintr-un sistem de inc&pert ~"Tabirint osos ~ in interiorul cBrora se afla un sistem de camera ~ lebirint membranes) + Urechea extemé are functie aust, pavionul avand rolul de comet acustic, iar conductul audit extern transmite Undele sonore. Prin perigori si cerumenut ‘secretat previne pétrunderea prafului in urechea interna. ‘+ Timpanul participa la auz prin vibratile pe care le produce prin influenta undelor + Urechea medie transmite undele sonore de la timpan prin oscioare (ciocan, ricovala, sc3rita) la fereastra ovala, ‘+ Urechea interna ~ aici se aft organul cortico- receptor audit. Urechea intema ‘esto formaté dintrun sistem de cavitati care comunicd tntre ele , sapate Tn ‘Sténca temporalulv, aleatuind labirintul osos. In interior labirintulul Osos se afd labintul membranos, In care se aflé receptorul pentru auz gi celal echiliuli + Labirintul osos este alatult din: - vestivul, canale semicirculare si melo. + Vestibuiul este 0 cavitate cu 6 pereti; pe lateral se aflé fereastra ovalé sau veslibuiars; pe superiar si posterior se ala orifice prin care se deschid canalelo ‘Semicirculare osoase. canalele semicirculare sunt in numar de 3 au forma de potcoava gi se deschid tn vestibul + Meleul osos este format dintr-un canal spiralat sau cohlear . Acesta este imparft de lama spirala(lama osoasa) In doua spat - nul superior numit rampa vestibular $i altl inferior numit rampa timpanicd. ‘= Organul Cort este receptorul acusticsituat in interiorul melcului membranos. + Laringele este segmentul cdllor respirator situa la incrucigarea acestor cai cu ccalea alimentard. Este situat sub pielea gAtului pe linia mediand. Este un organ 6 dUDIa uncfie: aerovector gi organul fone. "4 f 7 4529, Stuur ure (ecu) 1 urchoa exter 2. cna au exter: 3 {ia 4-merbrane tnpanuhl > oreche ede (cari, neovala, ocean, €- Canal scmreuae; 7 cola; -caviates ured med om ka Evetacho, Fig.30, Instrumente folosite la consultstia ORL( speculum auricular,otoscop, rinoscop, ) Idontificarea problemelor de dependents ale pacientulul eu afeetiunl ORL Problemele bolnavului cu afectiuni ale sinusurilor: Obstructe nazala; Cefalee frontal; febr’; stare generala alterata, insomnie, inapetenta. 8 Problemele bolnavulul cu bol ale urechil: 1. Durerea la nivelul urechii se mai numeste otalgie, care se inslneste in toate ‘afectjunile inflamatoare ale urechii- otte acute medi, infec ale conductulu! auditv, mastoiite (infect la nivelul mastoidel, traumatisme. 2. Hemoragia de la nivelul urechi se numeste oforagie poate sa apars in traumatisme, fn fractura de baza de eraniv, ‘Scurger purulents din conductul auditiv se intalnese in oite medii supurate, otomastoidte ‘Acufenele sunt zcomote percepute de bolnay in ureche, se Intdinesc In caz de ‘orpi strini vil insecte) patrunsi accidental ‘Comp strini patrunsi accidental sau voluntar produc acufene, senzatia de treche Infundata, hipoacuzi. Hipoacuzie repreznta diminuarea capacitaii auzulul poate fide diferite grade. Cofoza reprezinta pierderea totalé a capactai auzului =surditatea, Tinnitus se manifesta prin Quit, B&zAit auzit in ureche. ‘Semne generale: - fab, cefaleo, astenie, insomnie, inapetenid tn caz de infec acute eens 2 Aw Problemele pacientului cu afectiun! ale nasului 1. Rinoree reprezinta scurgeri apoase sau purulente de a nivelul nasulul tn rinite acute gi cronice. 2, Coniza curgerea nasuluiinsojta de stranut- se Intaineste tn viroze. 3. Durerea apare in procese inflamatori si traumatisme. 4. Hemoragia de la rivelul nasului se numeste epistaxis , poate fide cauza locala ‘sau poate aparea in unele boli hematologice. 5. Sforaitul apare in caz de poli, devia de sept, nas infundat. 6. Deviati de sept nazal pot fi din nastere sau dobancite dups traumatisme, 7. Poli nazali sunt niste formatiuni benigne care pot fi congenital. 8. Tulburari de miros sunt: minuarsa_funciei mirosul jerderes tolald a funcie! mirosulul; = parosmia = percepetea de mirosuri pervertite (eronate). 7. Corpi strani nazal patrung! accidental sau voluntar produc tulburari de respiratie, tulburari de miros, infec Problemele pacientului cu afectiuni ale faringelui si laringelul 1. Durerea faringian’ apare tn afectiun inflamatorfaringite, amigdalite larngit. 2. Tulburare de degiue-disfagia Insotit de odinofagie (durere la Inghitre) apare {in amigdalite, faringite, tumori,afecfunt congenitale (guré de lup, buzé de epure) ale faringelui gi valulu palatin. 3. Disfonia este dificutatea de a pronunta sunete(raguseala) ; afonia -imposibilitate {de a pronunta sunete, cuvinte apare In laringite acuta 4. Tusea seaca apare in laringite. ‘5. Hemoragia de la nivel faringelul apare in caz de traumatisme sau post ‘amigdalectomie( operaija de Indepartare a amigdalelor|; hemoragia prin laringe este hemoragia de Ia nivel cailor respirator si plamanului numita hemoptizie ~ este ericuloas’ poate da sufocare. ©. demu glote/ de naturé alercica se numeste edem Quicke, este o urgent ‘medicald , deoarece produce sufocare- risc de stop respirator. 7, Compistrini patrunsi accidental in faringe gi laringe sunt periculosi ~ produc tulburéride respirate, sufocare, 16 8, Tumorilelaringiene benigne sau maligne produc disfonie, afonie,tulourari de respiratie, scldere in greutate, anorexie. Problemele pacientului cu afectiuni ale analizatorului vestibular: = Cefalee insofta de varsaturi; ameteli, oboseald, vert; acufene; incapacitate de mentinere a ecilibrului in ortostatism, Culogeroa datolor Culegerea datolor despre problemele bolnavului se face prin discutia directs cu bolnavul cu ocazia anamnezei interviul gin timpul examenului clinic ORL. Folul asitentsi medical: Participarea la examenul clinic; = progatirea materialelor necesere; = pregatirea boinavului psinica gi fizics; Servrea megicului; * efectuarea recoltailor indicate; = efectuarea tehniclor de Ingrijre specifice in ORL recomandate. PARTICIPAREA ASISTENTE! LA EXAMENUL CLINIC Examenul clinic ORL este efectuat de medicul specialist (orelis!) ajutat de asistenta medicald, care are roiul de 2 pregati materialele necesare, bolnavul si serveste medicul cu instrumentele necesare examinarl Examenul clinic ORL cuprinde: - inspectia nasului ~ va fi exarinat mai int a exterior constatandu-se modifcaile de forma a piramide nazale care se pot fi asociata cu obstructia mecanica interna hasul in forma de ga se intalneste in taumatism cu distrugerea septulul nazal sau ‘in procese patologice( granulomatoza Wegener). - Finoscopia - examinarea foselor nazale prin rdicarea varfului nasului cu policele ajutdndu - se de o lantena sau cu rinoscop (previzut cu surs& de lamin) = buco-faringoscopia ~ examen cavitti bucale gi faringiene cu ajutorul spatulel, linguale si cu ogiinda faringians; = Iaringoscopia ~ examinarea laringelui cu ajutorul leringoscopului si @ oglinzi laringiene; = ofoscopia — examinarea conductului audit extern cu ajutorul otoscopulul prevazut cu specul auricular (ig.2.) “Materiale necesare pentru examinare 5 interven = specul auricular; rinoscop nazal; © pense auriculae; tampoane de vata = spatula linguala = oglinda laringian + oglinda frontala; = minugi, masca $i ochelari de protectie pentru medic gi asistent; tit renalé: = trusd pentru eventualele interven = casoleta cu comprese sterile + _seringi sterile de unica folosints; + trocare steriizate; medicamente; = solufiidezinfectante alcool medicinal, slut antiseptice - Betadine, apd oxigenats = aspirator de secroti cu sode de aspirate, catetere sterile, vas colecior, n = eprubete, tampoane sterile pentru eventualele recoltar indicate de medic. Container pentru deseuri Pregatirea bolnavului Pains: $e va explica importanta examinarli, se va Incuraja bolnavul informandu-t c& ‘examinarea nu este dureroasa; copii vor avea insotitor din familie, I se va cistrage Blontia cu difente strategi (ucdri, imagin). Se ia consimyamantul la adulf in scr, pentru copii semneaza parintele sau apartinatori, tutor = Fiicas ‘Se recomend s& se facé toaleta cavitati bucale(spalare pe dinf) si gargar® cu ‘solu dezinfectante pentru bucoscopie: = Spalarea cavitati nazale si tegumentolor perinazale cu apa si sépun sau solu Gezinfectante in cazul cand bolnavul prezinta cruste hematce, secret pentru rinoscopie; Spalarea pavilonului urechii si tegumentelor din jur, conductului auditiv extern Pentru examinarea urechi -ofescopie; = xcepiie fac cazunile cu indicalie de recoltéri bacteriologice: 2 poziia boinavulul va fi gez8nd in fata une’ surse de lumina, 2 Gopiiul mic, sugarul — gezAnd gi vor fi inuli tm brale de mama sau un cad medical = Copitul mare se examineaza In ortostatism In fafa unel surse de lumina, ‘Analize de laborator in ORL Exsudatul faringian Definitie ‘Exsudatul faringian reprezinté recoltarea de secretii pentru exemene bacteriologice de Ja nivel orfciululferingelu Indica ‘in nfecjile orofaringelu sale cilor aeriene superioare, depistarea streptococilot beta hemoliic grupa A, precum si depistarea purtatorlor sanatosi de streptococ; = In scarlatina, glomerulonefrta dfuza acuta gin reumatism articular acut depistarea sensibiltafi la antibiotice(ABG) Pregatirea boinavului _ipsinied - se informeaz8, se explicé in ce consta tehnica, se ia consimtamantul TFisicd se ingbinjeaza sa nu se spele pe ding, sA'nu facd gargar’ cu solu ‘aniseptice, sé nu manance, $8 nu fumeze, s8 nu mestece guma inainte de recoltare $1 de preferat sa se recolteze inainte de a Incepe tratamentul cu antibiotic; e fecoltarea se face dimineaja cu un tampon ster fixat pe porttampon de unica {olosintS, care va fi scos din eprubeta steri,siglatd: = pacientu va sta cu capulInclinat pe spate, va deschide gura; se va apasa limba cu Spatula linguala pentru evidentiere orfcilui faringian gi cu tamponiil se vor sterge Guo migeare de rotate secretile de pe amigdale si faringe sau din locurle cu infamape, dupa care cu grj@ s4 nu se ating’ limba sau buzele se introduce tampon in eprubel® f4r& s3 se atinga de marginile: = se eticheteaza gi se trite la laborator, pacientl va fi agezat In fala unei surse de lumind, va fl rugat s& deschida gura gi £8 pronunte litera A; [a copii se va folosi un apasator de mba gi sunt necesare 2 asistente una mentine copilul in pozife si cealata recolteaz, Proteciia asistonte obligatoru va purta masca la gura si nas, manus sterile. ® Recoltarea exsudatului nazal Indica = secretile nazale se recolteazé cu scopul de a depista agentii patogeni ce au ccauzat rine; = penitu depistarea starea de purtstor de staphilococcus aureus; = depistarea sensibitat! bactetlr Ia antbiotice (ABG) Pregatirea bolnavulut. se informeaza pacientuiu! sa nu instlize In cavitatea nazala solufl antiseptic Inainte de recoltare. Tehnica recottari si materiale sunt la fel ca la exsudatulfaringian. = Se recolteazé secrefile nazale cu un tampon ster fxat pe porttampon prin introducerea acestuia in naring, se sterge perefi lateral, apoi se introduce tn ‘eprubeté, se etichetezé gi se trimite a laborator. Acest test nu necesita restritie de alimente sau de lichide. Secretia otic’ sau auricular Recoltarea secrofilor purwiente din conductul audit extern se efectueaz’ tn coz de: = ott extema, medie sau intern’; in caz de drena| al secretilor dupa timpancentez * cu scop de stabil tratamentul cu antibiotice adecvat dupa ABG. ~ Prin acest examen sunt depistati germenii patogeni care au provocat infec Pregatiree bolnavtu psinicd ~se informeaza, se explic’ necesitatea , se ia consimfamantul; = Tzie&: se Indeparteazd dopul de cerumen daca existé prin spalaturd, se face dezinfectielocala pentru a Indeparta flora bacteriana; ~ se recolteaz’ secrefile otice cu un tampon fixat pe porttampon introducand tamponul in canalul audi extern circa 0,5 cm gi se roteste tamponul pentru a slerge secretile; = Se scoate cu atentie £4 nu se atinga perefi pavilionulul urechil gi se introduce in leprubetd; se va Inchide cu doput; se eticheteaza gi se trimite la laborator. Rezultatu indica agengi patogen care au provocat ctte, Cei mai frecvent pot fi Staflococul auriu, streptococul betehemolic, Escherichia coll, Proteus, Pseudomonas aeruginosa. = Analize din singe: testele de inflamatie: HLG, leucograma, VSH-UL, flbrinogenul testul ASLO; teste hematologice in caz de epistaxis de cauza neprecizat. ~ Analize din uring: obigatoriu examenul sumar de urind, INVESTIGATH IMAGISTICE RADIOLOGICE: 1. radiografia piramidei nazale (se face prin radiogratia craniana din fat si prof) poziia pacientului pentru radiografie din fat@ ~ decubit ventral cu nasul si Fegiunea mentoniera la placa fotograficd; até pozitie ~fruntea si nasul jipte de placa fotograficé: pentru profil - poziia’ gezdnd sau decubit lateral culcat pe ‘masa radiologie radiografia de baza de craniu pentru evidentierea sinusurior, radiografia sinusurlor(SAF= sinusuri anterioare fal8) se efectueaza Tn poziie ‘seznd; radiografile sunt efectuate de asistenti medical de radiologie; asistenfi ~ medizali de salon pregatesc bolnavul, i insojesc la radiologie gi asigur’ pozitia necesara examina 4, Tomodensitometria este 0 examinare radiologic utlizat8 ca metoda de investigate cand apar complica In sinuzitele cranice, sinuzite etmoidale. 5. Computer tomografia craniana este utils in diagnosticul tumorllor benigne sau maligne. ECOGRAFICE 6. Ecografia este 0 metoda rapids, nedureroasé, neinvaziva care pune diagnosticul in afectunile mucoasel nazale si endosinusale; se efectueaza atat la copii c&t gi la adulj; efectuata de medic ajutat de asistenti modicali care au roll de a pregati boinavul psihic ) fzie, asigurarea pozifei gi ajutarea bolnavull ENDOSCOPICE: in clinica ORL se practic& endoscopia cavititi nazale, a leringelu, @ esofagului cu scop atat explorator cAt gi terapeutic. T. Endescopia cu endoscop rigid sau cu fbrascop (ffexibi) 2 caviati nazale gi sinuzale se practicd la adult) cu anestezie local, iar la copii cu anestezie {generala, Este folosité In scop diagnostic pentru examinarea leziunilor, dar si cu Seopul de tratament local(miciInterventi chirurgicale ). Este efectuaté de medic ajutat de asistents, care pregateste materiale si bolnavul, serveste medicul Alte investiga: iafanoscopia sau transluminaree este 0 metod’ de explorare @ cavittlor sinusale in profunzime cu ajutorul unei surse de lumin&; se utlizeaz’_ dupa varsta de 10 ani cand se consider’ ca exist’ 0 dezvoltare completa a cavitafi sinuzale gi sul este dezvoltat in grosime. Punetia sinuzala se efectueaza tn scop diagnostic cat si in scop curativ. Se cefectuesza la adult, la copii mai rar, in cazurile rebele la tratament cu antibotice gi In caz ce aparitie @ complicatilor. La copii necooperant) este necesar anestezia generala, Este efectuata de medic ajutat de asisten{i care pregatesc materialele necesars si bolnavul, servesc medicul in timpul tehnici Materials necesare = trusa special de unicd folosint& pentru punctie ce contine ac de punctie, pens& ‘anatomic, sering®, aco pentru injecti, solutie dezinfectants, solutje. pentru ‘anestezie localé, tampoane de vata toate agezate pe un cmp steri = ménug sterile 2 perechi; container pentru degeur. Biopsia se efectueaza de catre medic in cazul tumorior nazale, faringiene, laringione sau cu alts localizare regionala. Rolu! asistenter: =" pregateste pacientul psihic, fzi; pregateste materialele necesare; serveste medicul Materiale necesare: trusé pentru mici interven chiturgicale specific in ORL; = ace de punctie speciale; = endascoapele cu toate anexele sterile; eprubete cu soli fixatoare pentru piesele recoltate: ‘materiale sterle pentru efectuarea unui pansament( comprese, tampoane, solu dezinfectante, alcool iodat, leucoplast). Ingriirea bolnavului dupa recoltarea biopsiel consta I repaus la pat, repaus vocal 80 ‘caimarea dureri cu antialgice si antiflamatoare recomandate; ‘supravegherea functor vitae. Timp de 2 ore dupa blopsie nu va manca gi va bea pand nu trece efectul anesteziel; Regim alimentar hidric apa oeai le temperatura camerel Aceste precautli de Ingrlire sunt necesare dup efectuarea biopsie’ faringiene sau leringiene. EXPLORAREA FUNCTIONALA A ANALIZATORILOR, Explorarea functionaléi a analizatorilor se efectueaz5 ds medic cu ocazia examenulul clini: Analizatorul olfactiv Examenul care are scop de testare a simtului mirosulul se numeste olfactometrie Examinarea mirosului se face cu ajutorul unei soluti parfumate cunoscute . Aceste substanje mirositoare care se ofera bolnavului separat, pentru fiacare nar, ochii find legaii creeazé posibiltatea de perceptie 2 unui enumit num&r de mitosuri care ‘esteaza finefea olfactva. Se pot utliza: tutun, cafea, vanilie, parfumuri, substante cunoscute de bolnay. Pentru determinarea acuitaji offacive se’ utilzeaza oifactometru Offactometria se mai poate executa_cu aparate si constd In recunoagterea de cate pacient a mirosurilor confinute In 10 flacoane diferte, Pregatirea paciontului const : si-gi sufle nasul inainte de examen; dupa care se cere pacientului s8 recunoasca mirosurle succesiv prin mirosirea ditect din flacon; sau se folosesc aparate performante care dozeazé concentralja substanjelor rmirositoare gi gradul de finele olfactivé @ pacientulul Se poate constata = disparijia mirosulul care se numreste anosmie = scaderea acuitai olfactive care se numeste hiposmie; ~ senzapi pervertte de miros care se numeste parosmie (care se intaineste In Unele tumor cerebrale-intracraniene), 2. Analizatorul gustativ Examinarea sensibiltji gustative se numesle gustometiie se face utilzénd ‘substanje corespunzatoare senzalilor primare gustative: amar, dulce, acid -( acru), ‘drat. Gustometria pune in evidenia afeciiuni ale nervilor gistatvi gi a paplielor ustative ae limbi. = Substan{e sapide: chinina-amar8, zeharul - dulce, acid clorhidric solute +1/15000- acru, clorura de Na solujje 1/400- s&rat se aplicd direct pe limbs, iar pacientultrebuie 68 recunoascd gustul Limba mai poate sesiza gi senzati termice, tactile gi dureroase. 3. Analizatorului auditiv Metoda utlizatS pentru examenul funcijei aucitive faré utlizarea aparatelor ‘lectronice se numeste acumetrie care poate fi = vocal foloseste vooea © instrumantala. cu dianazoanele parmite apracieraa niveluilul aucitiv in surdtaten de transmisie sau mecanica §) surditatea de perceptie seu neurosenzoriala, ‘Acumentria vocal consti In evaluarea functiel auditive prin metode simple testénd gradul de injelegere a voc In goapta de la distanfé micd fata de ureche, vocea de conversatjenormala sau vocea stigata st Progatirea pacientului = s@ face examen otoscopic de catre medic pentru a se vedea dacd nu are dopuri de ceara in conductul audit extern; daca sunt vor fi Indepaitate prin spalatura, Tehnica = bolnavul este agezat pe un scaun, cu urechea cercetal cate examinator, cealalt Inchisd ermetic cu un tampon, ochil acoperit (cu mana sau cu 0 casca) = Madicul gopteste 0 serie de cuvinte la 80 cm de urechea exploratd; 0 persoana cu ‘auz normal injelege mai mult de % din cuvinte; apoi se rostesc cuvinte la 1 metru ridic&nd progresiv vocea. = Normal vocea goptita este auzita de la dstanta de 6 metr © Patologie: + sub 5 metri- surditate ugoara: = sub 1 metry - surcitate medi = lanici 1 metru ~ surditate accentuat’; *nimic ~ suritate totala, se folosesc semnele pentru infolegere. * Vocea de conversajie este practical’ pentru hipoacuzie mal pronunjate; normal vocea se aude la 20 metr + Vocea strigats se foloseste pentru surditate accentuaté; normal se aude de Ia 200 metr. = Proba de acumetie fonic& se execut in camerele izolate fon. Acumetria instrumentala foloseste pentru explorarea acuitati auditive diapazoane. Diapazoanele utlizate sunt gradate tn octave, cele mai importarte find de la 128, 256, 512, 1024, 2048 i 4096 vibra dubie/secund’. Probele se executa cu diapazonul de 128 de vibrati Se fac urmatoarele determina: 100 db este deficient grav auditiva numita cofozé. Pierderea de auz poate fi unilateralé sau bilaterala, Defictul functional trebuie s8 ‘alba in vedere ambele urechi, Cand exist® deficienfe la ambele urechi se corecteazs ‘urechea cu un grad mai mic de hipoacuzie. Deicienfele de auz se corecteaza cu aparate numite proteze audtive. ‘Audiometria dureaz8 aproximativ 15 minute, nu are efecte secundare. Pacientul ‘trebuie lamurit pentru o buna cooperare. BUN, Fig 31. Audiograma ACTUALITATI IN PROTEZAREA AUDITIVA, Proteza audltiva are scopul de a ampltica audit aproape de normal. Prma protez3 utlizata a fost proteza auricuars tip contur de ureche cea mai raspéndita gi folosta gi in prezent care este alcatuit din microfon electric, loc pentru balerie, deschidere cu amplificare simpla, Inchiderea aparatului,rotatie pentru intensitatea sunetului, Aparatul se aplica Ugor cu ajutorul unei 0 alive confectjonata dup un mula] al conductului audit exter la urechea cu proteza apol se deschide si 3 se regleaza intensitatea sunetului dupa preferinta pacientulul. Ova se introduce tn ‘conductul auditv iar aparatul se fixeaz8 pe pavilionul urechii (fig. 4. A) Alte tipuri da peatara: = proteza tip Ocheleri auditivi confine tn bratul ochelarlor elementele necesare audit proteza intraauricularé care cantareste 89 se introduce in conductul auditiv extern teste usgor de foosit gi este estetica, aproape inobservabils (ig.3.B) ~proteza cu fr $i Intrerupétor functioneaza cu potentiometru, are controlul tonaliti sunetuli,reglaj al nivelului de iesire, prinzator, baterie; este indicaté la copii care 0 pot fine Thtr-un sdculet atarmat de gat iar firele care pomesc de la ea se impart in Greptul barbiei in doud pentru fiecare ureche. Este necesara oliva ( se efectueaza ddupé un mulaj corespunzator cu forma conductulul auditv extern) Fig.32. Aparate audit : A-retroauricular; B- intrasuricular (In conduct auctiv) ovcayi acini prttor de protezdaurulerk SA mentiné curat conductul auditiv pentru a nu se astupa orificul olivel cu cerumen; 2, ‘SA se obignulasca cu vocea auzité prin folosirea protezei mal frecventa c&nd vor 88 poarte 0 dscutie; Sa indeparteze proteza cénd mananca: 'S& nu foloseasc’ proteza in mediul zgomotos, la munci gree, la sport Rezonanja neplacutd a propriei voci, a zgomotelo, 1 determina pe unil purtatori ‘88 renunie la protez3; de asemeni prurtul cauzat de migcarea amboului olvei este neplacut, de aceea se recomand’ purtarea cu intermitenta 2 protezei auriculare, Baterile sunt valabile 2 - 3 luni; se g&sesc de cumparat la centrele de protezare auditivs; aparatul trebuie schimbat la 3 -5 ani IMPLANTUL COHLEAR Este 0 mare descoperire medicala, care poate fi folosité la cazurile la care organul lui Cort este cistrus gi nervul acustic santos. Implantul cohlear a fost introdus pentru prima data in 1957 de Djumo si Eyres. Implantul const& tn stimularea electric& a cohleil prin fereastra rotund’ cu alutorul unui electrod din platina -iiu legat de un generator de frecvenfa 0,5 -1,03 V 1 stimulator de la 200.150 Hz ra Pacienti pentru implant cohlear sunt selectati de medici ORL-gt, dupa efectuarea investigalilor. Este indicat la copii cu cofoz’ —deficienta grava de uz, la ‘surdo- muti. Introducerea implantul se face pe cale operator. “Tehnica interventiei chirurgicale consta in decolarea conductulul gl a timpanulsi cou eliminarea nicovalei sia corpului ciocanului cu muschiul sau Electrozii de stmulare ajung in fereastra rotunda, iar conductorul se plaseaz’ retroauricular sub piel. Proteza electro- auditiva-centrala- nuclear este o forma de protezare ca $i implantul; so folososte Tn caz de fractura stancii temporalulul transversal. cu distrugerea aparatului audit, in chirurgia neurinoamelor, In tumori, In exostozele cconductului auaitiv Fig. 93. Schema implantului cohlear EXPLORAREA FUNCTIONALA A ANALIZATORULU! VESTIBULAR Se cerceteaza integritatea functional’ a aparatulul vestibular prin urmatoarele probe: = Probe Barré (Inclinarea capului din pozitia verticala spre partea labirintulul bolnavului); = Proba Romberg (oscilati pand la c&dere cand subiectul este Tn posite vertical, ‘cu baza de susfinere mica gi ochii inchisi). = Proba Babinski - Weil (mersul In stea, devialia progresiv’ a mersulul spre partea bolnavului); se efectueaza proba mersului cu ochil_deschisi se pune bolnavul sd fac 10 pas! inainte gi 10 inapoi de mai multe of. In eziuni cerebrala mersul este oscitant, deviat, baza larg’; g1 apoi cu ochi inchisi gla fel s8 facd 10, asi = In leziunile tabiritice bolnavul are tendinfa de a realiza o stea cand se depiaseaza. Probele labirintice sunt: 1. Proba rotatorie: Bolnavul este agezat pe un fotoliu rotator; se imprimai 10 rota timp de 20 secunde; bolnavul sta cu ochii Inch, apoi se va observa imediat ‘dupa oprire de care parte apare nistagmusul (osclafile apar in direcjia opus Tolatiel), se va observa pentru examenul canalelor semicirculare verticale unde bolnavul va inclina eapulInainte cu 30", pe spate sau lateral cu 90", 2, Proba caloricd, se introduce apa calda le 40° si apa rece la 25° tn conductul auditv extem altemativ si se menjine capul bolnavului pe spate; 85 dupa 20°-30" se observa dacé apare nistaamusul: Proba galvanica: = 0 execut cu ajutorul unui generator de curent galvanic, care se aplicd inaintoa ‘ragusului, din lateral, bolnavul avand pozitia sezand: = la un cutent de 2 8'mA bolnevul incling capul spre polul posi, iar ls 8-10 0A, ‘spre potul negati. Aplicare tehnicilor de ingrjire specifice In ORL. |. Intervent aplicate la nivelul nasului: 1. instilatia nazala este un procedeu elementar de administrare a solutiior medicamentoase sub forma de picatur. = indica inte, sinuzite, nas tnfundat prin obstuctie - polip,rnte alergice = Solutile folosite sunt decongestionante, antiniamatori, antialergice — cortcoiz Nu se vor administra mai mult de 10 zl. Pacieniirebuie tnvajal) cum s8-si introduc medicamentul tn fosele nazale, Pacientul trebuie avertizat c& daca Is! administreazd picdturile stind in picioare, solu se scurge din nas in rinofaringe si va fl Inghijtd. Pacientul trebuie s&-i sulle nasul inainte de administrarea tratamentul Pozi corecte: = decubit dorsal cu capul la marginea patulul tn hiperflexie; = cu capul tn os la marginea patulul sau pozita stand in picioare cu capul aplecat ct mai jos ; se instiloazd 1- 2 picdturi care vor scélda intreaga cavitate nazala daca pacientul fine capul in jos.(ig.34) -, “Pe ix a Fig. 34. Pozitile in care pot fi administrate picaturile in nas 2. Administrares soreyului nazal: = se slatuiegte pacientul s isi sufle nasul inainte, iar In momentul adninistrait Pufulul ig va tne respiratia; = se recomandé apnea $i dupa administrare pentru a prelungi actiunea sprayului ‘supra mucoasei nazale si a nu fi inhalat. Aerosoli spray pe baz de cortizon s@ va aplica dimineata 0 singuraé data pe zi 3. Spaiatura nazalé ‘Sep ~ Indepéitarea secretilor purulente si a crustelor. Materiale necesare: 86 = 1 pahar cu apa calduté in care se pune un varf de lingurité de sare de bucatarie 51 se agit pentru dizolvare; Tehnica = $e ia solufia tn cdusul palmei si se va inspira pe nas; - se repetd de céteva ori acjunea, 1. Interventile chirurgicale sunt indicate in caz de: polipi nazal, deviate marcata de sept, vegetati adenoidiene, tumort ~ Galea de abord poate ficlasic& sau prin endoscopic. Pansamentul nazal se face postoperator sau in caz de traumatisme prin megare de c&tre medic, iar asistenta Tl va fixa prin banda) in prastie. Fig. 36.2), Misurarea debituiinspratornazal de vie cu peak flow meter; b)cometele nazale inferioae; c). Polipiintranazali- Intervene chirurgicala de iodeptrtare a polipilor 1. Intervontil aplicate de asistenta la nivelul urechil 1. Spatura auriculara 2 Ingifir terapeutice locele =" insilaia de solu n conductul auditv; + aplicarea de unguente care contin antibioice, cortizon ‘Soluti medicamentoase folosite = Sut otice cu hidrocortizon si cloranfenicol gi fuconazol; + Solu otica Gentamicin gi unguente ; = soufe extern’ Boramid cu analgezic; combinafiide soluji Corticetine (cortizon* antibiotic). '3. Pregatvea psiica si fica perry operate 4. Ingrir postoperaton. {, Spilétura Auricular8 saa conductll au extern cop: ‘evacuarea secretilor purulente; Indepartarea dopului de cerumen, epidermic, micotie; = indepéitarea compilorstrini. Motorialo necesare: = apa caldut’ (tomp.37°. 39°) steiizats; = se‘inga mare din material plastic sterlizats la autoclav( tip Guyon de 100 -200ec) Pentru adult, a7 ~ par de cauciue tip Enema sterlizata prin autoclavare in spltal gi fierbere acasa, pentru copii - avid renal in care se va scurge lchidul de spataturs; = _prosop, sorfde cauciuc sau material plastic, scaun, Progatiroa boinavului psihics ~ {se explicé pe scurt tehnica in vederea unei bune colabara, cei fico vor f ajutat {inandu-se tavita sub ureche: fizic8: se ageaz8 pacientul in pozite gezand8 pe scaun: “jaune Be usr Un prosop sau un sort din material plastic asistenta prinde cu mana stanga pavilonul urechii pe care 1! trage in sus si inapoi |e adult; fa copil trage In jos gi inapoi pentru a redresa curbufle anatomice ale conductului = cu mana dreapts introduce atent lchidul de spalaturé indreptand jetul spre peretele Postero - superior al conductului astfel incat apa s& dezlipeasca dopul si 3-1 elimine In tavita renala fe integral sau fragmentat + spSlatura se continua pana ce lichidul din tava apare impede, Fip36,spllinma auiculart A Pozi pavilion a ais. pos pv la opi Pentru extragerea mai usoard a dopului de cerumen care webule sa fie moale se recomanaa: instil auriculare cu 2 - 9 zile mainte de apa oxigenata calduta tn care dizelvam o ‘mica cantitate de bicarbonat de Na 1 g; sau glicerin cu apa cistilaté; = pentru dopul epidermic se instileazé de mai multe oF pe 2i, inainte de spalsturé fe ‘teva picdturi de alcool simplu, fie alcool sau ulei cu acid acai saliclic 1% 50m Precaufi = temperatura apei sa nv fie prea ridicata, se recomand temp. Corpulul 88 Jetul de apa s& nu fle directionat spre tmpan deoarece produce ameteli, vert pacientulul gi exist risc de perforare cand este violent; = fora jetulu 53 fie sacadata gi ugor crescanda;, se sfatuleste pacentul $8 Inchida ochii $1 $8 tind gura deschis8 pentru evita eventualele neplacer JIngriri dupa: ‘Se elimina apa din ureche cu un tampon de vata hidrofla si prin aplecarea capului de partea respectva; = se sterge pacientil cu prosopul, se aplic8 un tampon de vati uscat in conductul audit. ‘Accidente Zgfrdieturi ale corductului © rupturi ale timpanului; ~__redesteptarea uncr afeciun otce preexistente. Aspirarea secretilor din conductul auditiv extem se poate efectue In prezent cu ‘aparate modeme de aspiratio(aspirator special) In clnicele dotate, dupé ce s-a Inmuiat ‘dopul de ceruman sau dopul epidermic. Spilarea casei timpanului se face numai de medic cu ajutorul unel canule speciale Hartmann in cazul perforate. Instilaile i baile auriculare sunt indicate = Th afecjuni ale conductului audit extern; = Tnolitele medi cu supuratie, Tebnica + $8 ageaz& pacientul th pozite culcat ; = se Inedlzeste mecicamentul la temperatura corpului = se aduce ureches in pozitie verticalé , se trage de pavilion Tn sus gi inapol, dupa ‘care se picura medicamentul in conductul audit In cazul bail aurculere se umpi conductul auditiv cu soluja medicamentoasa gi se las cdteva minute apoi se evacueaza prin Inclinarea capulu In sens invers, 2, Pansamentul auricular se efectueazé postoperator gi In caz de traumatisme in ‘Ummpul spitalizai gi dupa extemare. Scop = = vindecarea plagier. Tebnica: = $e dezinfecteaza legumentele periauriculare $i pavillonul cu alcool iodat sau eter; + se aplica comprese sterile fe exterior, fe interior(de medic) In acest oaz se folosesc mege umede sau uscate, unguente si prafuri medicamentoase atat in conduct cat sin urechea mede. Rolu! asistentet: = pregateste materialele necesare, bolnavul, serveste medicul; = fixeaz& pansamertul cu ofa turele se duc in jurul capuiul si sunt trecute peste urechea afectata METODE DE TRATAMENT IN ORL 1. Tratament medicamentos se administreaza local si general la indicate, cu antibiotice, antflamatsare, antialergice, antaigce in inflamati s\ infect ORL. 2. Tratament chirurgical indicat in malformati, poipi nazal, Geviaie marcata de sept, vegeta adenoidiene, tumori benigne sau maligne, amigdalit. Calea de abord: operaia clasioa sau prin endoscopie. 9 Tipurl do interventi chirurgicale practicate: = otomastoidectomia= operatia pe mastoid ‘Timpanotomie= Incizia timpanului; Implant cohlear = Drenaj al sinusurior prin puncta sinusului afectat gi spalatura sinusurlor = Operatia de Indepartare a polpilor, electrocoaguiarea(cauterizarea) vaselor care sangereaza | + Amigdalectomia: = operafi plastice: reconstiturea paviionului urechil, urechi deziipite, corectarea deviatilor nazale ga forme! piramidei nazale Pentru hemostaza in caz de epistaxisulu se practic’: = tamponamentul nazal anterior si posterior efectuat de medic; * eauterizarea chmica tn epistaxis recidivant; = taponamentul cu sonda Foley. Interventileasistertei medicale Interventi autonome: ‘Comunicarea cu pacientul, interviul in vederea stabi unei ela terapeutice; = Hidratarea gi administrarea regimulul alimentar, = Asigurarea conaijior de internare; = _Asigurarea iglone! tegumentelor gi mucoaselor, * Educaliasanitard pe tot parcursul internat; = _Informarea de urgent& a medicului cénd este pus’ tn pericol viata ps Jnterventi delegate, ‘Supravegherea funcfilor vitale; -Recoltarea produselor biologice si patologice pentru analizele de laborator, “Adminitrarea medicamentelor pe cale localé instiati, apicare de unguente, efectuarea de spalaturi nazale, bucale, auricular. -Efectuarea pansamentelor si bandajarea urechi, nasului tn prastie; -Pregatirea pacientului preoperatorie; -Ingrijrea postoperatore: “Prevenirea complicailor. ienilor. PREGATIREA PREOPERATORIE IN ORL. Pregatire general psihicd: = Tacurajarea bolnavulul,lémurirea asupra necesita interventiei; Iuarea consimjamantulu in sori, in cazul copillor pring fi dau acordul tics ‘ecoltarea séngelul pentru urmatoarele examene: testele de inflematio ( VSH, leucograma, fibrinogen), teste biochimice- glicemie, ree, creatining, TGP, TGO; hematologice 18, 7C, HGL, imunologice recomandate de medic; + din uring ~ examen sumar de uring: recoltan de secrei pentru examene bacterilogice: recoltarea exsudatulul taringian recomandata In infectile oroferingeluis = recoltarea secretilor nazale : tehnica recoltil se aseamna cu cea a exsudatulul faringian(se recolteazd cu ajutonul unei baghete sierle sau tampon fixat pe porttampon steri din fecare narina separat = ecoltarea secrefilor purulente din conductul auditiv extern se etectueaza la fel Prin aceste examene sunt depistal) germenii patogeni provocator de infectie, lar dupa identiicarea lor se efectueaza sl antibiograma, Efectuare interventilor preoperatori specie ;tratarea infectilor ORL: = adminisrare de antioiotice conform ABG pentru trataree infecilor, + reechilirare hidroslectroltcs © masurarea funcfilorvitale Puls,TA, T', diurezé. Investigati: » Examen ORL: + radiografie de craniu fata si profil, n pozitie normala pentru a se aprecia distanta atlas - occiput - radiografia gatului in profi iin hiperextensie pentru aprecierea unghiului Déléche ‘natimea mandibulei posterior si lateral; ~ radiografie pulmonara; = ecagratie; < EKG. Pregatirea loculu + spalare, dezinfecte, raderea pilozitajior unde este cazul, n operatile pe mastoid se rad plozitjle de dupa ureche cativa cm. Cu 021 Inainte medicul anestezist va efectua un exemen In vederea anestezie; va testa sensibiitatea la anestezice; va recomanda medicaja necesara, sedative. Se interzice alimentatia la adulli cu 12 ore Tnainte, La copii sugari se permite alaptarea, Examenul! preanestezic se efectueaza de medicul anestezist cu o 21 Inaintea operatic! gi vizeaza testarea sensiblitati bolnavuli la anestezice, evaluarea riscului anestezie! gi riscului operator. Medicul anestezist va recomanda medicatia necesara, doza sicalea de administrare. Rolul asistentei fa examenul preanestezic: = Pregitirea documentelor F.0., F.T., Figa de consimfamant: = Pregatires pacientului, asezarea th pozite = Pregatirea materialelor, sering sterile, medicamentele recomandate; = Servirea mediculi Sedativele se administreazai cu o seara Inainte pe urmatoarele céi la copii mai mar 6 ani = per oral, sublingual, ~ intranazal, intrarectal = percutanat. ~ La sugar cu G <6 kg se administveaza IM. Medicamente administrate cu scop preanestezic: ‘ATROPINA se administreaza in doza de 0,02mg/kg_pe caleintranaza, IM., IV. - DIAZEPAMUL sau midazolanul se da por os, intranazal, im., Wv. doza 0,2 - O.4mgikg, - DROPERIDOLUL se 48 per oral, intranazal, im.,iv.0, milkg ; contraindicat fa nou- nascuti gi sugar ~ FENTANILUL se administreaz numai la copii cu G >10kg, pe cale intranazala, per 0s, IM. ot Alimentatia inainte de operatic a copilr mici: ‘© copii mici sub 6 kg greutate nu primesc lapte cu 8 ore inainte de operatic; se permite cu 4 ore Inainte administrare de glucoza 5% cu biberonul “Omikgleorp; © copii cu greutatea inire 6 - 12kg nu vor fl alimentat! cu nimic cel putin & fore inainte de operaiie; dacd operatia are loc a dova zi se permite la ‘miezul nop administrare de glucoza 5% cu biberonul © pentru copii cu G > 12 kg nu vor manca sau bea 12 ore tnainte de operate. INGRWIRI POSTOPERATORI Majoritatea bolnavilor operati la ORL sunt Ingrit in salon in specia adulfi. Copii cu ‘operati In sfera ORL fac excepte gi cazurile grave care se inariesc postoperator la servicul ATI Objective de ingrijre fa ATI: Asigurarea ventilate pulmonare optime este necesara la copll care au suferit lanestezie generald, deoarece existd riscul de insuficienté respiratorie $} stop respirator. - Veniilata asistats sau mecanicd este necosar’ In Ingijrea anestezic8 gi faza postnarcotic’ cand copilul nu prezinté respiratie spontana, And interventia Chirurgicala a durat >2 ore, cdnd este ober si are insuficienta respratore. - Ventiatia pulmonaré se practica in functie de varsta coplului si de afecjunile ppulmonare pe care le are Anestezie generalé este practicat’ mai ales le copii, deoarece asigura hipnoza gi protejeaza copilul psihoemotional Inge in fza post narcotic ‘Se acorda intr-o Incapere specialé de la ATI numita salon de trezire unde se va Uurmari revenirea stéri de constin{S a pacientului; pacientul este Intubat sau ere pip oro-faringiana, prevenirea obstructiel calor aeriene oste o prioritate de ingrire ~prin aspirarea ‘secretilor se efectueaz’ de c&tre asistonti’ medicall ori de cate ori se imoune ostoperator, detubarea este hotérata de medic, dupa ce se va face aspiralia si scoaterea mesel {aringiene. Ingriir generale: 1. Supravegherea functilor vitae gia stiri de constinta 2. Supravegherea pansamentulul si schimbarea lui ori de cate ori este infra cu ‘Serozitaj, sdnge este indicata la interventile nazale, otice deoarece pansamentul infltrat macereaza mucoasa gi fesuturie din jr, favorizeaza aparja infectior. 3. Se raporteaza medicului toate modificale patologice intervenite tm starea bolnavuiui, séngerdrle pentru a se lua in timp util masurle de urgenté ce se impun ‘sau chiar reintorventia (de exemplu s&ngersrile post amigdalectome). Aspiralia secretlor la copii mici operali de adenokdits, tumori pentru a preveni astixia, Se reechilireaza hidro-electroltic pacientul prin perfuz ‘Se calmeaza durerea pre/postoperatorie cu antalgice administrate M. Se administreaza antbiotce pentru prevenirea complicafior. Alimentatia postoperatorie In ORL este hidrica tn primele zile cu lichide reci la temperatura camere! (20°-22") nu calde sau fierbinl) , deoarece este riso de emoragie. 92 9. Educatia sanitard a bolnavilor si apartinatorlor consti in sfatuirea lor s& nu Vorbeascé, 82 tipe decarece este risc de hemoragie la cei operali de amigdalite sau de afectiuni ale laringelui. Comunicare se va face in piimele zile in scris sau prin gesturi. Almentele trebuie sa fie chide si semilchide rentru @ proteja faringele gi laringele si grabi vindecarea plagii operator 10. Scoaterea firelor se face la 7 zlle de catre medic, asistenta pregateste materalele sipanseazé steri locul Ingriir in afectiuni ORL Infaratile sinusurilor(sinuzite) ‘Sinuzite sunt infamatile acute ale sinusutlor ge pot intalni la copi gi adil gi pot Iimbrca diferita forme. Clasiicare dupa cauze: = Infecijoase: de staza; alergice. Dupa calea de propagare a infectie — nazala, dentar3, traumatica, = hematogens; Dupa localizarea procesulul inflamator: = {a sinusurile.antericare (celule etmoidiene arterioare, sinusul maxilar, sinusul frontal) = sau posterioare (celulele etmoidiene posterioare, sinusul sfenoidal)), Dupa numarul sinusurior afectate: monosinuzite, polishuzite, pansinuzile ‘Dupa evoluge: acute gcronice. ‘Cauzele sinuzitelor acute la copll sunt: ‘© finitele, bolle infectioase: © factor predispoziti si sutlatul defectuos al nasuli Tabiou cl ‘Somnele subiective: = obstructic nazala; febré 98°, 29° ~ cefale fronto-orbitala; nevralgie maxilo-dentara. Investigai ‘examenul clinic-rinoscopia - eviden{iaz’ puro in meatul milociy = examenul bacteriologic din secreiile nazale pune in evidenta — Staflococul efectuéndu-se si ABG (antibiograma). - Radiografia cranivlui~ pune ciagnostic. ‘Complicatile sinuzitelor: -olta medie supurata, faringoamigdalta, laringo-traheo-brorgita ‘Tratamentul loca! ~ decongestionarea mucosel nazale prin insta cu solu dezinfectante, ~ 80 face drenarea secretilor; = se fac inhalafi (aerosol}cu substante balsamice {tincturs mentol, eucalipt, alcool) In rinita purulenté se practica punctia gi spalatura sinusuluiinteresat ~ introducere de antibiotic indicat pe antibiograma In cavitate, dupa drenarea puroiuli Inge: ~ repaus la pat in casa = bai fierbin la picioare; 3 = cealur, late cald indulcit * medicate administrata parenteral im, ~ antibioice recomandate de medic; 2 stimularea imunitaji vitamins C 3 -4 opi ‘Compicati “ nedepisiate gi netratate la timp gi corect a sinuzitelor acute se cronicizeazé ducdnd la scéderea rezistente! organismului la copil si Ie prelungirea procesulul inflamator. ‘Metode de prevenire prin.indepértarea factorlor favorizant: prin adenoidectomie atunci c&nd copilul prezinta vegeta, poli; toniiere rezistenjel organismulul; ‘corectarea carentelor prin vitaminoterapie; + autovaccin; = autotemoterapie, Ingrjir in afectiunite inflamatoare ale urechit Afectunitinfiamatoni ale urechi exteme sunt: ‘A) Otita externa ale conductuui audit gi paviionull este considerata otita banala Cauzele sunt: fora saprofita (streptocee, staflococ ) si flora gram-negativ. din conductul auditv; baci ploceanic, proteus, bacitul coli Condi favorizante = ragitatea tegumenteor la cea mai mica atingere. Semne cinice > conceste: > eden, = secre seroace, purulente sau aparija cruselor. Ingrid aptcae: timp de 10-15 ze se aplicd un tratament corectobfinndu-se vindecares: * neaplcarea la timp si corect a tratamentului duce spre cronicizare sau omplicati prin exinderea procesului inlamatr. Local se efectueazas = aia auriculara sau spalaturé cu solute antiseptice recomandate: ~ se introduc mese de tifon sterile uscate sau Imbibate in solute entisepic8 sau solute ‘amestec de antibiolice si hidrocortizan sau in solujealcoolca de propolis $s; ~megele vo schimbate la cateva ore. Eaucate senitard se recomands: giana local $i general * protecjia capului ia urechior Ia baia generala, ca s8 ru intre apa tn Urechi = asigurareaigionei corporal, lenerie curat; fvlarea scarpinatull sau scobitulu tn urechi cu betgoare. 2 Regimulalimentar- evtare abuzului de ducir grsimi, past féinoase Prevenrea complcapior septice cu antbiotce, > cresterea rezstenfel organismului cu cal, vtaminele A, 0, C + helioterape: = neiia colecilor puruente gi drenarea lor. B) Furunculul conductulul auditiv este o infectie dats se staflococ. Cauza: - inocularea agentului patogen prin leziuni de grataj produse pe fondul unei ite externe sau olite medi pruriginoase. ‘Simptome; 4 = tebe’; {olalgie violent Insofté de nevragie violent dentara; _ cafalee 5 insomme Secuntar- apare hipoacuzie Tratarentul ~ cal se face eu comprese Imbibate cu alcool 60* sau soluie alcooicd cu propolis 3%; aloo! iodat 1% = goneoral s0 face prin adminisirarea de Eriomicina sau Oxaclin&; administrarea de antialgice = Se introduc mege uscate strle sau imbibate tn alcool sau hidrocertzon. Prevenirea complicailo $ifectiior paral cu antbioterapia se aplicd LM * "Anatoxind Staococicd In doze progresive ( 0,1; 0,8; 0.5; 0,7: gi 0.9m) tml na la vindecare. +) Ottele moat 1, Ota med supurata acutd a capului sau abcesul cald al cisueitimpanuiui se Insoles de starea genera toxico-sepica ‘Etopstogeni: fora saprofts a nazofaringolui (pneumococul, streptococul,staflococul); cat ate bacteri, vrusun. Cauze favorizante: = sino-adenoidita acuta gi cronic’ > Faringo-amigdaits si sinuztele consecutve racelior din_epidemille de grips, varicela, scarlatina traumatismele, inotul cu capul sub apa, sufatul defectuos al nasulu i aspiala seerefior nazae In faringe Tablou dni -otita evolveaza in 3 faze: 1. pre- perforatva; 2-- erforatva 3. ce rezolu. FAZAL. ‘Manfestari de dependents olaige Brusca, violent, pusatil simptomele se exacorbaazs la deglutijo; durereairadiaza in intreg masivul cranio- facia Tulburé functionale: = hipoacuzie > 2gomote auriculare; ameteala;cefaee; > feb ridicats 39°- 40° Faza I! perforativa consta In colectare de purci insojité de dure’ si abcedarea sau perforata. = Perforatiatimpanulu se poate produce spontan sau prin tmpanotomie. Fazal de rezolute: ~ dup timpanotomie se practica drenajul duce lao ameliorare vizbilé a sti {generale g revenirea func audtve. Ingrit locale $i gonerale: insti’ tau puNerzati nazale cu substanje dezinfectante sau vvasoconstrictoare! = aplicafi calde pe regiunea oto-mastoiiana tn faza de colectare 2 adminstrarea de antibioice timp de 5-7 zl, antilergice si vitaine *administarea de antipiretice, calmante in stadiul exsudaty, coricoterapie. 9s (© data colectia formata trebuie drenata urgent prin timpanotomie (paranceteza timpanului care va fi practicata sub anestezie localé de cétre medicul specialist Tehnica tmpsnocentezet = Tocui de electe in cadranul poster inferior al membranel impanuli; se espird apo secreile; * se va recolta o picitura de exsudat pentru examenul becterologic $i antbiograma; = Se vor efectva bai auricular cu apa oxigonata, apa boricats ( ep8 cu acid bore ) CBlauYa, ser fizoiogi, apo se introduce dupa gtergorea secreilor in conductul audit o mesa de tifon_uscata sterlé sub protectia de unguent de tetraciing, clorantenical si hidrocorizon in perioada de rezolute se fac instal cu solul oti recomandate. Roll asistentei medicale: = progatirea materialelor recesare sterile pe un cémp stel de obicei o usd ster de unica folosinS; soliji dezinfectante; medicamente; eprubete sterile sau bagheta sterla pentru recor bacterologic = pregatirea bolnavulul pshicd si fizica: dacé este copil mentinerea pozitei tn ‘impul intervene; = semvrea mediculur, surt necesare doua asistente: una menfine bolnavul in pozije, cealata serves, eicheteaza gi tite la laboratorul de bactrilogle produsulrecoltat de medic. Ingritrea pacientulul dupa ~ asigurarea repausuit, supraveghere a funcfilor vitae pus, tomperaturd; ‘dminisrarea medicamentelor calmante, anbitice recomandate; schimarea pansamentul aplicat or de cate or se infitreaza cu secre Antbioicerecomandate in complicajile otter: = ampiciin, kanamicina,gentamicind, negram tn infecfie cu proteus gi Klebsiella Prevenirea compicatiior: In voze ca oretonul,ruteola,grpa, herpesul care se complic8 de cale mat multe oF se recomand administrave ce gamagiabuline interferon, Proflaxia ottelor medi supurate: ~ depistaea gi asanarea focarelor de infect adenoidiene la cop * suflarea corestd a nasulu: ~ dezinfectia nasofaringian tn cursul gripelr s altor boli ransmisibil [Educatia pentru sénatate - Recomandari medicale 1. Provonirea infectiior O.R.L. 2 face prin = igiena riguroas’ baie local gi generalé ; stergerea urechilor dupa bale ; = la copii protectia capuluigi a urechlor Ia baia generalé ; = regim alimentar la copii recomandandu-se evitarea’excesului de dulciurllor, paste fSinoase, grisimi; = IntSrirea rezistentel organismului prin_aero-holioterapi vitaminoterapie din sucu' naturale de legume si fructa. 1, Prevenireatraumatismelon = Supravegherea copiiorcind se joaca = evitare gratajului digital (8 nu - si introduca obiecte contondente, boabe de cereale In nas, gud, urechi}; = _Servirea $i luarea meselor in condi optime, linigtite 96 Figo nferente dirurgicad “A, mastoidectomie; 8 C aspect requni cereale cups operate Plan de ingrijire al bolnavutul cu otomastoidits Definite ‘Otomastoidta este un proces supuratv al endomastoidel datorat une infec ‘care intereseazé atit piramida c&t gi coricala externa a osului temporal. Local se [produce distrugerea osului (ostooliz8 ), cat gla structurilor moi adiaoente (Jesu) Problemele bolnavutui: = otodinia = durere la rivelul urechil * tumefactie ocala retroauriculara si cervicald stanga sau dreapta; = congestie si adem al conductulul auditv extern; = hipoacuzie: perforata tirpanuiul posterior urmata de scurgerea unor secrelii muco- purulente. - perforata tirpanuiui posterior urmata de scurgerea unor secrefii muco- purutente Semne generale : febrd, tahicardie, astenie fzica,inapetent Obiectivul terapeutic stabiit de medic este indepértarea chirurgcalé gi drenarea ‘colectici mastoidiene; operatia se numegte mastoidectomie radicala Obiective de ingriire stabilte de asistanta: + calmarea dure + reducerea intamatiei + revenirea capaci de a auzi a pacientulul = _prevenirea complicatilor snvestiaat ‘examen clinic ORL: = _analize de laborator: - sange: teste de inflamatie VSH, leucograma, fiorinogen, ‘examene hematologice Ht. Hb., hema, TS, TC, grup si Rh biochimice : - ‘licemie; din uriné obligatoriu examen sumar, examenul bacteriologice din ‘secrefile aurculare deceleaza agentul patogen gi stableste tatamentul cu antibiotice prin efectuarea ABG. ~ investiga rediologice:- radiografia de craniu profil, computer tomografia = audiograma ndic& hipoacuzie mix de transmitere gi de perceptie Interventile asistentel = pregatirea pacientului pentru operat 2

You might also like