You are on page 1of 21

D

s
e
i
z
s
m
e
u
rs
v
u

As vrea sa stropesc via pe lemn uscat,am soiuri de feteasca si aligote cu ce as putea sa o stropesc, ce
imi recomandati ?
raspuns
Zeama bordeleza 2% sau alte produse pe baza de cupru iar daca aveti probleme cu paduchii testosi se
aplica si un insecticid (Confidor Oil, Nuprid Oil), dar este cam tarziu acum pentru ca via a inceput sa
dezmugureasca, cel putin la mine in Dobrogea, asa ca lasati tratamentamentele din perioada de repaus
vegetativ pentru anul viitor.
P.S. Respectati doza recomandata pentru fiecare produs, cereti informatii de la cel care va vinde
produsul

1.
Cand se stropeste? R. Se vede din tabel, coloana a doua, cel mai bine este a se tine cont de faza
fenologica; am trecut si data calendaristica dar ea are caracter aproximativ pentru ca: de exemplu,
infloritul vitei de vie nu are loc la aceeasi data in fiecare an(apar decalaje de pana la 10 zile de la un an la
altul) plus ca decalaje apar si in functie de zona geografica si de soi.
2. Cu ce se stropeste si concentratiile? R. Daca nu va convin substantele prezentate de mine puteti sa
intrebati alt specialist, sunt o groaza de produse comerciale folosite pentru controlul si combatere
bolilor si daunatorilor vitei de vie si chiar nu este loc sa le insir pe toate aici. Concentratiile sau dozele
utilizate se gasesc scrise pe eticheta produsului.
3. Cum se alege fungicidul sau insecticidul? R. Se alege in functie de fenofaza cand se aplica
tratamentul, boala sau daunatorul care trebuie combatut. In cazul manei eu recomad ca produsele care
contin cupru sa se aplice in a doua jumatate a perioadei de vegetatiei, dupa data de 1 iulie.
4. Cum se recunosc bolile sau daunatorii? R. Daca nu reusiti sa identificati o boala sau un daunator
dupa fotografiile prezentate de mine chemati un specialist la fata locului sau informati-va din alte surse.
Eu am fotografiat cazurile pe care le-am intalnit in practica.

2.

CANTITATEA DE SOLUTIE CU CARE SE STROPESTE:
Dupa se vede in tabele doza este in litri sau kg/ha, aceasta reprezinta litri sau kg de produs comercial ce
trebuie aplicata pe unitatea de suprafata (hectare in cazul de fata). Cantitatea de solutie (produs
comercial + apa) ce se aplica pe un hectar este de 500-1000 litri, in functie de masina cu care se executa
tratamentul. Pentru suprafete mici, atunci cand se aplica cu vermorelul, personal cand stabilesc
necesarul de produs comercial pe care-l pun in 10 litri apa procedez asa:
Exemplu: Vreau sa stropesc cu Dithane M 45 la care doza este de 2,0 kg/ha.
Regula de 3 simpla:
2,0 kg .... 500 l apa
Y ...... 10 l apa (cat are un vermorel)
Y = 2,0 x 10 / 500 = 0,04 kg (adia 40 g la 10 l apa)
Iar cu 10 l de solutie trebuie sa stropesc suprafata de 200 m2:
10.000 m2 (1,0 ha) ....... 500 l
Z m2 ............... 10 l
Z = 200 m2 (dupa mine aproximativ un rand de vie cu lungimea de 100 de metri, stropit pe ambele parti)
Sunt si cazuri in care se specifica ca solutia sa aiba o anumita concentratie iar in cazul acesta recomand
respectarea concentratiei si se va lua in calcul cantitatea de 1000 litri solutie/ha. Astfel o solutie
concentratie 0,02 % inseamna 0,2 kg produs comercial/ha
Exemplu calcul pentru produsul Viper la care concentratia solutiei de stropit trebuie sa fie de 0,02 %.
Cum se prepara 10 l de solutie:
0,02 kg ..... 100 litri
Z kg ...... 10 litri
Z = 0,02 x 10 / 100 = 0,002 kg (2,0 g la 10 litri apa) doar ca in acest caz din 10 litri o sa se stropeasca doar
o parte dintr-un rand de 100 m
Pe scurt:
Se specifica doar doza de produs comercial pe unitatea de suprafata, se respecta doza.
Se specifica ce concentratie trebuie sa aiba solutia de stropit, se respecta concetratia solutiei si se

respecta doza pe unitatea de masura luand in calcul 1000 litri solutie/ha.
Ar fi multe de vorbit despre intocmirea unui program anual de tratamente la vita de vie.
O sa incerc sa fac cateva comentarii si sa dau cateva sfaturi ...
-Programul de tratamente pentru via pe rod ... dupa cum am spus mai sus se pot folosii si alte substante.
Ca idee in prima parte a vegetatiei, pentru mana, se folosesc produse acuprice (produse ce nu contin
cupru)
-Produsele de contact (cu unele exceptii) au efect preventiv ci nu curativ, prin urmare este posibil ca
odata ce ati depistat ca aveti mana in vie sa fie prea tarziu ca sa mai stropiti.
-Viticultorii cu experienta stiu cand sunt conditiile optime pentru aparitia manei, a fainarii sau a
putregaiului cenusiu.
-Pe piata exista ministatii meteo care, pe baza anumitor parametri (temperatura, umiditate atmosferica,
umiditatea frunzelor, etc.) pot estima pericolul aparitiei unei anumite boli ... ca idee ... pentru mana sunt
foarte bune dar la fainare cam dau rateuri in sensul ca iti spune ca sunt sanse mari sa ai fainare dar in
camp cand te duci nu gasesti deloc fainare.
-Daca nu aveti probleme cu molia strugurilor nu are rost sa stropiti pentru aceasta.
-Din programul de tratamente pentru via pe rod se poate observa ca acesta cuprind 9 tratamente, in
realitate intr-un an pot sa fie mai multe sau mai putine tratamente ... astfel intr-un an secetos, cand
pericolul aparitiei manei este mai scazut se poate renunta la 1-3 tratamete impotriva manei pe cand in
anii ploiosi de multe ori este necesara repetarea unui tratament mai ales atunci cand se folosesc
substante de contact deoarece acestea sunt spalate destul de usor de pe frunze. Tratamentele III si IV
(tratamente de siguranta) sunt obligatorii in fiecare an.
-Nu va rezumati doar la tratamente fitosanitare; un rol la fel de important in mentinerea sanatatii unei
plantatii de vita de vie il are si erbicidatul sau prasitul (via sa fie cat mai curata ... lipsita de buruieni),
dirijarea corecta a lastarilor astfel incat frunzisul sa fie cat mai aerisit.
Tratamente cheie la viţa de vie
Nr. de
stropiri

Momentul aplicării

Boala sau dăunătorul
de combătut

Substanţe folosite (*)

1.

Umflarea mugurilor (a III-a decadă a lunii aprilie)
-

cancerul bacterian
antracnoza
escorioza
eutipioza

La 10 l de apă se adaugă:
30 g Champion 50 WP

2.

Când lăstarii au 10-20 cm ( la mijlocul lunii mai)
-

făinarea
antracnoza
escorioza
eutipoza
molie
acarieni

La 10 l de apă se adaugă:
20 g Shavit F 72 WDG
5 g Nissorun
2 ml Calypso 480 SC

Înainte de înflorit

- mană
- făinare
- molie

La 10 l de apă se adaugă:
4 ml Tilt
2 ml Fastac

Imiediat
după
înflorit - mană
( mijlocul lunii iunie)
- făinare
- molie

La 10 l de apă se adaugă:
30 g Ridomil Plus
20 g Shavit F 72 WDG
2 ml Calypso 480 SC

Lăstari în creştere (a doua decadă a lunii iunie)
-

La 10 l de apă se adaugă:
10 ml Rovral 500 SC
10 g Topsin M 70 PU
3 g Mospilan 20 SC

3.

4.

5.

6.

Ciorchine cu boabe
mărime
normală
(
mijlocul lunii iulie)

mană
făinare
putregaiul cenuşiu
molie

de - mană
la - făinare

La 10 l de apă se adaugă:
30 g Thiovit Jet
30 g Ridomil Plus

Aug e 3 f 1 f 2 g. Sept f 3 g 1 g 2 h. Se aplică imediat după dezgropare sau dezmusuroire. cu asimilarea redusa). Iulie a 1 a 2 a 3 b b 1 2 b 3 c 1 c 2 c 3 d 1 d 2 d 3 e 1 e 2 f. Oct g 3 h 1 h 2 i.Plivitul-constând în rărirea lăstarilor. Mart b. Lucrări de primavară – Dezmuşuroitul şi dezgropatul se efectuează în a 2-a decadă a lunii martie ( a/2) când nu mai survin temperaturi mai scăzute de la 0 până la –10 °C.Stropiri contra bolilor si dăunătorilor .Copcitul – îndepartarea rădăcinilor crescute în apropierea suprafeţei solului ( a/2) . Cantitatea de soluţie se prepară in funcţie de numărul de plante de care se dispune.Distrugerea buruienilor prin praşile si erbicidare . bătrâne. Lucrări în timpul verii .Notă: cu 10 l de soluţie se stropesc cca. Se efectuează înainte de musuroire. -Musuroitul viţelor se efectuează în zonele cu temperaturi minime de iarnă de sub – 18°C ( i/2) . înainte de începerea circulatiei sevei ( a/3-decada a 3-a alunii martie) . Nov h 3 i 1 i 2 i 3 I. 60-80 butuci de vie. b/1) . .Recoltatul strugurilor la soiurile timpurii. Iunie e. . Cantităţile de substanţe se reduc sau se măresc pornind de la cele care se folosesc pentru 10 l de soluţie.Ciupitul – se aplică mugurelui terminal pentru uniformizarea cresterii lastarilor si pentru a favoriza fecundarea florilor.Palisarea coardelor de sârma a spalierului. II. Se efectuează odată cu tăierile.Copilitul-Copilii se îndepartează când sunt foarte mici. înainte de umflarea mugurilor ( a/3. Apr c. Mai d. . situaţi pe lastarii asezaţi pe mijlocul şi vârful coardelor de rod si pe întreaga lungime a celor iesiţi din mugurii dorminzi ai butucului ( e/1e/3) .Copcitul-îndepartarea rădăcinilor apărute imediat sub punctul de altoire ( d/3) . Agrofitotehnia la vita de vie. Atenţie: În cazul in care condiţiile meteo favorizează răspăndirea bolilor şi/sau a dăunătorilor aceste tratamente se pot suplimenta.Desfrunzitul-îndepartarea frunzelor din zona ciorchinilor cu activitate excedentară ( cele de la baza lastarilor. Se execută numai când începe înfloritul ( c/1) .Recoltatul strugurilor la soiurile târzii ( g/1-3) . Lucrarea se execută în functie de soi. (ingrijirea plantelor) a.Primele stropiri contra bolilor si daunatorilor . . poate fi mai mică sau mai mare. se execută imediat după apariţia inflorescentelor ( c/3) şi numai dacă numarul lăstarilor este prea mare.Taieri de formare si rodire. III Lucrari de toamna . .Fertilizat cu gunoi de grajd ( 6 kg/ butuc) ( h/3-i/1).

5 l Tratamentul se aplica in conditiile depasirii PED: Mitac EC 2. Repaus vegetativ pana la umflarea mugurilor Boala/daunatorul Produsul recomandat Eutipoza Doza (kg.6 l Torque 50WP 0. medii ale aerului de min 15oC PED = 5-6 12-15 acarieni pe mugur sau l 15% lastari cu simptome de atac Doar la PED peste 2 larve/cmp/coarda . Sper sa va multumeasca.Tratamentele anuale la vita de vie Deoarece un cititor al meu m-a rugat. Paduchii lanosi. Paduchii testosi. La magazin sigur veti fi indrumati daca spuneti pentru ce vreti sa stropiti. unele substante din tabel s-ar putea sa nu se mai gaseasca.l/ ha) sau conc (%) Observatii ? Defrisarea butucilor bolnavi si arderea lor Excorioza Zeama bordeleza 2% Fainare Sulf muiabil 3-4 kg Acarieni eriofizi Ulei mineral Cotarul cenusiu.0 l  Eriofizi: 5- Cancer bacterian antracnoza 2. sa public o sinteza a stropirilor la vita de vie. Fenofaza 1. m-am documentat si iata ce am gasit.Acarieni eriofizi si/sau 10 cm tetranichizi Tratamentul se aplica prin imbaiere cu 1000l solutie/ha la temp. Oleocalux 25 l Oleocarbetox 15 l Pirala Oleodiazol 15 l Demitan 200C 0. Dat fiind ca anul publicarii este asa indepartat si ca intre timp am aderat la Uniunea Europeana. Este vorba despre un ghid orientativ al combaterii bolilor si daunatorilor dupa Liliana Tomoioaga din 2002. sa fi fost interzise sau inlocuite cu altele mai performante. Umflarea mugurilor 3 Lastar de 5.

0 kg Sulful muiabil si produsele derivate au si un bun efect acaricid.5 kg Putregai negru Rujeola Putregai cenusiu Merpan 50WP 2. > 10 grade 2.0 kg 3. produs ecologic ce nu creeaza rase rezistente Microthiol 3. Temp min. lastar > 10 cm Captadin 50PU 2.0 kg Bravo 500 SC 2.6 kg Capcane feromonale Atra – bot ? Folpan 80 WP 2. Lastar de 20-40 cm Fainare 6/frunza sau 30% frunze cu simptome de atac  Tetranichiza:6Capcanele de supraveghere se plaseaza 5 buc/10 ha pentru stabilirea PED Numai in conditiile producerii infectiei primare de mana si a realizarii regulii celor trei de 10 1.0 kg Mana Antracnoza Excorioza Euparen 30 WP 2.Neoron 500EC 0.0 kg Tiochon 80 PU 4.0 kg Molii 4.8 l Nissorun 10WP 0.0 .0 kg Thiovit PU 3.0 kg Kumulus DF 3. ploi > 10 mm in ultimele 24-48 ore Sulf muiabil 4.

1 l Stroby DF 0.0 kg Quadris 0.75 l Éclair 0. rujeolei) Produse sistemice sau penetrante recomandate impotriva manei in tratamentele de siguranta Produse sistemice sau peetrante recomandate in conditii cu presiune de infectie ridicata Numai in conditiile depasirii PED = 10 larve / 100 ciorchini. Insecticidele de contact si ingestie precum si cele .25 kg Electris 1.25 l Rubigan 12 EC 0.5 kg Acrobat MZ 2. Inainte de inflorire (tratament de siguranta obligatoriu) Mana Fainare Moliile strugurilor G1 Sulfomat PU 4.1 l Topas 100 EC 0.2 kg Crystal 250 SC 0.0 l Dipel 2 WP 0.5 kg Mikal M 3.4 l Vectra 10 SC 0.25 l Orius 255 EW 0.0 kg Ridomil gold MZ 2.5 kg Produse penetrante polivalente (cu efect asupra manei. excoriozei.25 l Insegar 25 WP 0.3 kg Cascade 5 EC 1.kg 5.0 kg Secure 1. fainarii.5 kg Falcon 460 EC 0. putregaiului negru.

0 kg Galben 35 SD 2.2 kg biologice se aplica la debutul ecloziunii larvare Insecticidele chimice se aplica la aparitia in masa a larvelor Tratament obligatoriu cu preparate sistemice sau penetrante Produse penetrante cu efect asupra manei fainarii. rujeolei Fungicide sistemice penetrante cu puternic efect curativ .5 kg Patafol PU 2. excoriozei.5 kg Marshal 25EC 1.5 l Sevin 85 WP 1.5 kg Melody combi 2.0 kg Acrobat MZ 2.5 kg Ridomil gold MZ 2.6 Imediat dupa inflorire Mana Antracnoza Rujeola Fainare Thuringin 3.1 l Mikal PU 4.1 l Stroby DF 0.0 kg Ecotech extra 1.0 kg Secure 1.0 kg Curzate super 3.0 l Calypso 480 SC 0.5 kg Quadris 0.5 kg Electris 1.1 l Falcon 460 EC 0.5 kg Crystal 250 SC 0.75 l Éclair 0.

2 l Trifmine 30WP 0.3 kg Switch 0.6 – 1.0 kg Goldazin 500 SC 1.0 l Topsin M 70 WP 1.Putregaiul cenusiu al strugurilor 7.0 l Konker 1. Cresterea boabelor (15 Mana Folicur solo 250 EC 0.5 – 2.2 kg Metoben 70 PU 1.6 kg Mythos 3.5 l Banlate 50 WP 0.0 kg Idem tratamentul 6 cu ? Tratament preventiv de importanta vitala pentru o combatere eficienta de mai tarziu (la parga) In conditii foarte favorabile atacului se .0 l Rovral 1.4 l Vectra 10 SC 0.25 l Systhane 12 EC 0.0 kg Calidan SC 2.25 l Rubigan 12 EC 0.25 l Topas 100 EC 0.4 l Orius 255 EW 0.0 kg Derosal 50WP 1.0 l Benomil 50 WP 1.

0 kg Cobox PU 4.0 kg Kocide 101 4.0 kg Turdacupral 50 PU 4.0 kg Follicur multi 50 2. putregai cenusiu) ? La presiune de infectie foarte ridicata se aplica produse sistemice sau penetrante Produse pe baza de sulf muiabil (ca la momentul 4) ? In conditii cu presiune normala de infectie si temperaturi sub 25 – 26oC Nomolt 15 SC 0.75 Numai in viile cu atac la depasirea PED = 2 larve / cmp .5 l Nurelle D 500 0.5 2.0 kg Shavit F 71.5 WP kg Idem tratamentul 6 cu alternarea preparatelor Fainare Paduchi testosi Paduchi lanosi In conditii normale (presiune de infectie medie sau scazuta) se recomanda produse de contact de preferat cuprice Sau produse de contact si sistemice polivalente (mana.0 kg Shavit F72 WP 2.0 kg Funguran 50 WP 3. fainare.0 kg Curenox 50 PU 4.0 kg Vitra 50 WP 2.zile dupa inflorit) alternarea produselor pentru prevenirea fenomenului de rezistenta aplica produse sistemice sau penetrante Champion 50WP 3.

Compactarea ciorchinilor Mana Putregai acid SC l Idem momentul 5 ? Zeama bordeleza 5 kg Champion 50 WP 3 kg Kocide 101 4 kg Vitra 50 WP 2 kg In aceasta fenofaza produsele impotriva manei ajuta si la maturarea coardelor ? Sau alte produse cuprice de la mom 7 9.0 kg Teldor 1.0 l Trichodex 25 WP 2.Moliile strugurilor G2 8.5 l Sanmite 20 WP 0.0 kg Acarieni eriofizi si/sau tetranichizi Putregai cenusiu (D) sau alte botriticide cu conditi respectarii timpului de pauza pana la Tratament pentru reducerea rezervei biologice de acarieni in viile cu atac puternic Se prefera produse ce nu lasa reziduri in vin . Cu 2-3 saptamani inainte de recoltat Fainare Idem momentul 7 ? ? Putregaiul cenusiu (C) Idem momentul 8 cu alternarea preparatelor ? Desfrunzitul partial in zona strugurilor asigura reusita combaterii Omite 57 C 1.5 kg Peropal 25 WP 1.5 kg Milbenknoc 1. La intrarea in parga 10.0 l Mythos 3.

c i o t u r i . se sapa cu cazmaua la 60 cmadancime si se inverseaza straturile de sol. cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de celputin 2 mm in diametru.6 o c h i u r i s e p o t p l a n t a i n g ro p i f a c u t e c u a j u t o r u l u n u i t a r u s . Stabilirea distantelor de plantare. cand solul nu este suficient de fertil.Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentruplantare vite nealtoite (pe radacini proprii). Pentru suprafete mai mici. pentru a le inlocui pe cele care nu se prind. 2.sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lungime de minim15 cm.03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic.Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) carese sectioneaza in fragmente de circa 40 cm. print a r u s i . Preagatirea terenului.cu 0. adaptati cantitatile (impartiti cantitatea de substanta la 1000 si o dizolvati intr-un litru de apa pentru fiecare 10 mp teren plantat cu vita de vie) In cateva zile sper sa reusesc sa postez si un calendar al lucrarilor ce trebuiesc efectuate in cazul vitei de vie. extirpandu-li-se ochiide la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol.5 kg Thuringin 3. de preferat.0 kg Ecotech extra 1.lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm. r a d a c i n i . Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat. 3. Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite.. Procurarea materialului saditor Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si serecomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat este necesar. Cultivarea vitei de vie1.sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurulbutasului.. Te re n u l re s p e c t i v s e c u r a t a d e p i e t re . la fiecaremetru patrat.Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate:. asa cum am postat si pentru pomii fructiferi.5 kg Produsele biologice se aplica in momentul aparitiei larvelor PED =prag economic de daunare Cantitatile prezente in coloana a patra sunt gandite pentru a se dizolva intr-o mie de litri de apa si ajung pentru stropirea unui hectar de vita de vie. Toamna. s e niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau. .sudura in punctul de altoire sa fie perfecta. Acesti butasic u 4 ..recoltat Moliile strugurilor G3 Dipel 2XWP 0.

vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (7080 cm pana la 1. Se toarna o galeata de apa.G r o p i l e i n c a r e s e p l a n t e a z a v i t a d e v i e t r e b u i e s a fi e adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm.8-2. Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase: . balegar proaspat si pamant galben. bine amestecate. Feteasca regala .soiuri de vin) distante mai mari. Muscat Ottonel si Riesling italiandintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici.S e i n s e m n e a z a c u u n t a r u s l o c u l u n d e u r m e a z a s a s e planteze fiecare vita. mai rar toa mna. distantele vor fi mai mari.D i s t a n t e l e d e p l a n t a r e s e s t a b i l e s c i n f u n c t i e d e fertilizarea si vigoarea solului. Afuz-Ali . insicticide cumparate de la centrele specializ a t e i n cresterea si ingrijirea plantelor. in zonele unde vita de vie se protejeaza pesteiarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm si distantele intre randurivor fi mai mici. dupa carese adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. S o i u r i l e m a i p u t i n v i g u ro a s e ( C h a s s e l a s . preparata din apa.soiuri de masa. distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m.dintre soiurile de masa. Plantarea vitelor se face adesea primavara.Pe terenurile mai bogate.daca exista. iar cele viguroase(Coarna neagra. Dacatemperatura nu coboara sub -18 C si via poate ramane neingropatapeste iarna. langa tarus.2 m).Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi. de inaltimea tulpinii si f o r m a d e c o n d u c e re .P e n t r u e v i t a r e a a t a c u l u i d a u n a t o r i l o r s e p r e s a r a p e peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se facemusuroiul. 5 m.6-1.I n g r o a p a p r e g a t i t a .8 m.2 m. In cazul in care randurile se orienteaza paralelcu unul din zidurile casei. s e a s e a z a v i t a i n s p r e t a r u s . in functie de aceiasi factori. D a c a v i t a d e v i e s e p l a n t e a z a paralel cu gardul.5-2 m) si se planteaza la distante mai mari i n t re randuri (1. Aligote. Plantarea.Pe t e re n u r i l e p l a n e . se scobesteputin pamant si se face un musuroi. intre acesta si primul rand de vita de vie s e l a s a o d i s t a n t a d e c i rc a 1 . Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantulreavan. 4. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasona r e s i mocirlire. de 1. se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi). c u radacinile rasfi rate pe musuroiul din fundul gropii. care sa depaseasca varful corditei. 5 m . v i t e l e s e p l a n t e a z a c u p u n c t u l d e altoire la nivelul solului. M u s c a t d e Hamburg .Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor inf o r m e ina lt e ca re pot aju ng e pa na la 2.Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si abazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii. pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelulsolului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei. se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul. d i s t a n t e l e dintre vite variaza intre 1-1. Pe ra nd . daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapacu pamant pana la suprafata.

-20 grade Celsius. astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani. fi i n d n e c e s a r a p ro t e j a re a p r i n ingropare in timpul iernii..p e n i s i p u r i l e n e s o l i fi c a t e s i m a i g r o a s e ( 8 0 c m .Unul dintre butasi se aseaza vertical. daca vita estem a i s c u r t a . o r i d e c a t e o r i e s t e n e v o i e p e n t r u d i s t r u g e re a b u r u i e n i l o r. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancimede circa 1 m. s e re c o m a n d a s a s e f a c a o m a r u n t i re a pamantului la adancimea de 18-20 cm. cu baza la adancimea de 30 cm. 4 0 c m l a t i m e s i s e planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa. v i t e l e s e planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m. iar vitele se planteaza in randuri. N i s i p u l d e l a b a z a gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteazacate 3 vite la un cuib. in general de -18. Pe masura cec o a rd e l e s e d e z v o l t a . 5 m ) .5 m)se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scadesub limita de rezistenta. pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite. a l d o i l e a b u t a s s e aseaza oblic pe directia randului. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie . i n fi e c a re a n . . Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joaseMobilizarea solului D u p a p l a n t a re .pe nisipurile solificate si mai subtiri.si cu ochiul terminal langa varful primului butas. c i p e m a s u r a c r e s t e r i i lastarilor. largi de8 0 c m s i a d a n c i p a n a l a s t r a t u l d e p a m a n t . dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse.. cu sapa sau prin aratura.. v i t a nealtoita. Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus. . pana la 80 cm -1 m. . Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare V i t a d e v i e p l a n t a t a p e l a n g a c a s a p o a t e fi p e t u l p i n i joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. se umpleg r o a p a p e j u m a t a t e c u n i s i p s i s e b a t e b i n e .Vita de vie cu tulpini semiinalte (0..5 m. Plantarea seincheie la 2-3 ani de cand se incepe. V i t e l e s e fasoneazanormal.in zona Deltei Dunarii. la 50 cm distanta una de alta. iar groapa se astupa treptat cu nisip..2 0 . se planteaza in gropi lungi de 1. s a n t u r i l e s e u m p l u c u n i s i p . sefolosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m.d i s t a n t a d i n t re s a n t u r i fi i n d e g a l a c u g ro s i m e a s t r a t u l u i d e n i s i p . Af a n a re a s i m o b i l i z a re a s o l u l u i s e face pe o adancitura de 6-8 cm.d a c a g r o s i m e a s t r a t u l u i d e n i s i p d e p a s e s t e 1 . adica pe tulpini joase (redusel a s i m p l a b u t u r u g a ) s e c u l t i v a i n z o n e l e u n d e t e m p e r a t u r i l e d i n t i m p u l i e rn i i s c a d s u b . g r o a p a n u s e a c o p e r a d e t o t . iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunoi degrajd descompus.. la 50 cm distanta una de alta. unde panza freatica este la suprafata (40-6 0 c m ) .1 . Intimpul verii mobilizarea superfi ciala a solului consta in efectuarea p r a s i t u l u i c u s a p a s a u c u p r a s i t o a re a .Vita de vie condusa clasic..2 2 C .pentru nisipurile nesolificate si mai groase. inradacinata. Dupa prindere.7 m) si inalte (1-1. g r o p i l e s e f a c l a 6 0 c m a d a n c i m e . in dreptul tarusului.c o a r d e l e c re s c u t e d i n o c h i i l a s a t i s e v o r d i r i j a c a t re l o c u l u n d e s e vor forma butucii. 5 m .

Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta s e c e t a pronuntata in aer si sol. d a c a l a s t a r i i n u apar uniform si in masa la suprafata solului. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pean. cand copcitul se va face in iulie si august.L a c i rc a 2 . groapa se astupa cu pamant.N e s u p r i m a r e a a c e s t o r r a d a c i n i d u c e c u t i m p u l l a s e p a r a t r e a a l t o i u l u i d e p o r t a l t o i . Udarea vitei de vie se repeta de2-3 ori in cursul verii. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. a p a r i t i a g o l u r i l o r i n plantatii. fosfor si potasiu. cu exceptia ultimului copcitdin august. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nicila plantarea vitei de vie. Cele azotoase se dau in prima partea perioadei de vegetatie. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoide grajd bine descompus. astfel incat punctul de altoiresa fie bine scos in evidenta. D u p a p a t r u n d e re a a p e i i n sol.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul deinsertie toate radacinile de suprafata. P e n t r u a c e a s t a s e f a c e o g ro a p a c a t m a i a p ro a p e d e b a z a b u t u c u l u i .n u m a i c u m a n a i n t ro d u s a la baza musuroiului si corditei. Copcitul vitei de vie C o p c i t u l p re z i n t a i m p o r t a n t a d e o s e b i t a i n p r i m i i a n i dev i a t a a i v i t e l o r d e v i e . g r o p i t a ( c o p c a ) s e a s t u p a c u p a m a n t marunt si reavan si se reface musuroiul. se desfac musuroaiele. cand e p r e a m a r e .3 s a p t a m a n i d u p a p l a n t a re . e l e s u n t re p e d e d i s t r u s e s i . cand vita de vie se lasa "descaltata". i n c a re s e t o a r n a c e l p u t i n 1 0 l i t r i d e a p a . facand exceptie anulintai si doi de la plantare. d e a i c i . fi e c a r e t i n z a n d s a t r a i a s c a p e r a d a c i n i p ro p r i i . C u m r a d a c i n i l e e m i s e d i n a l t o i s u n t s e n s i b i l e l a fi l oxe r a . adica necacoperitela punctul de altoire. etc. d e o a r e c e d e a c e a s t a o p e r a t i e depindeconsolidarea organismului plantei si obtinerea u n e i p l a n t a t i i uniforme si bine incheiate. Practic. in cazul atacului de viermi. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului A c e a s t a l u c r a re s e f a c e d u p a fi e c a re p l o a i e . compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot.D u p a c o p c i t . d u p a c a r e musuroaiele se refac. date din altoi si din nodurilesuperioare ale portaltoiului. lasandp a m a n t u l s a c a d a i n b u c a t i m i c i i n t r e d e g e t e . S e administreaza insecticide.se face o gropita (copca) in jurul vitei. in situatia cand seceta se prelungeste. respectiv primavara si catre sfarsitul verii. copcitul se efectueaza astfel:. c e l e f o s f a t i c e s i p o t a s i c e s e dau in faza a doua a perioadei de . iar lastarii nu mai cresc..s e b u l g a r i i p r e a m a r i d i n f a t a l a s t a r i l o r s i reducandu-se din grosimea musuroiului. o d a t a cua c e a s t a i n l a t u r a n d u .

dizolvate inapa. i n j u r u l plantei. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitatea solului. acestor vite li se dau toate ingrijirile. pentru a stimula coacerea lemnului. piatra vanata (sulfatde cupru) 150-250 g. g a u r i t e l a b a z a ( p e n t r u s c u r g e r e a a p e i s i aerisire) si se planteaza intr-un sant. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. ajungand pana la la 70 g azot. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vietrece de 3-4.5 g. ca si celor plantatel a l o c u l d e fi n i t i v . i n c o p c i . se desfac m u s u r o a i e l e s i s e presara insecticide. dupa care se refac din nou musuroaiele.Aceste vite.f a r a s a se calce.vegetatie. ca adeziv. spre a favoriza maturarea lor.In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). dupa care se uda.s u b s t a n t a b r u t a ( d i n c o m e r t ) . inlaturandu-se cei mai slabi. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pe n t r u p re v e n i re a m a n e i s e e xe c u t a s t ro p i r i ( d e c a n d f r u n z a a t i n g e 5 c m i n d i a m e t r u s i s e z o n u l e s t e p l o i o s s i c a l d ) c u zeama bordeleza in concentratie de 0. se aseaza in pungi de folie de polietilena. pentru a favoriza maturarea lor Completarea (lichidarea) golurilor S e f a c e i n c a z u l v i t e l o r d e v i e n e p r i n s e . este mai eficace sau mai economic sa seamestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. fara a destrama blocul de pamant. primavara. I n g r a s a m i n t e l e organice se dau in copci (gropite). la 100 litri apa. urmarind sanu se desfaca blocul de pamant. var nestins (sau dublu . Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) . Incursul verii. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. cand depasesc cca 1 m. cate 2-3 kg pentru fiecare vita. in4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). la marginea lotului de vie. cand depasesc circa 1 m.4%). Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie.D a u n a t o r i i v i t e i d e v i e ( v i e r m i s i i n s e c t e ) c a r e distruglastarii tineri si rod scoarta vitelor. 50 g potasiu si 60 g fosfor. din surplusul rezervat la plantare.C a n d a t a c u l d e m a n a c o i n c i d e c u c e l d e f a i n a r e s a u pentru a preveni fainarea. dizolvat in apa. S e f a c e p r i n plantarea vitelor din acelasi soi. si se uda cu apa pe marginea gropii. cu grija. I n i u n i e . sau se dau sub forma lichida. Cirnitul lastarilor C o n s t a i n s u p r i m a r e a v i r f u l u i l a s t a r i l o r l a s fi r s i t u l l u i au gust. scotand punga perforata.Pe n t r u a p re v e n i a p a r i t i a e i s e p r a f u i e s c v i t e l e c u p u l b e re d e s u l f sau se stropesc cu sulf muiabil (0. a c e s t e v i t e s e p l a n t e a z a i n l o c u l c e l o r neprinse.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. Se umple apoi groapa cu pamant.u m p l u t e c u p a m a n t . p e n t r u fi e c a re v i t a .E l e s e a d m i n i s t r e a z a i n s t a r e s o l i d a . tot in gropi.3-0. Stropirile se fac in aniiploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal.

umplute cu pamint.A l t e l u c r a r i c a re s e e f e c t u e a z a i n a n u l I d e l a p l a n t a re mai sunt: musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adanca. In iunie. acestor vite li se dau toate ingrijirile. Cele mai bune marcote sunt celed a t e d i n c e p i . mareotajul se face in iulie-august. a s e z a t e c i t m a i a p r o a p e d e s u p r a f a t a s o l u l u i s i pel i n i a r i n d u l u i . Seumple apoi groapa cu pamint.cand se nu m e s t e marcotaj "in uscat". dupacaderea frunzelor.c a re v o r fi l a s u p r a f a t a s o l u l u i . procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriuzisa. f a r a a d e s t r a m a b l o c u l d e p a m a n t . cu grija. in afara de cei 2-3 din virf. In timpul verii.5 0 c m . I n t o a t e c a z u r i l e s e procedeaza dupa cum urmeaza: mai intii se intinde marcota pef u n d u l u n u i s a n t u l e t c a re s e d e s c h i d e p e d i re c t i a r a n d u l u i . Marcota se asaza pe fundul santului. i a r i n a l d o i l e a . Punctul de altoire se leaga strins cu r a fi e d i n m a t e r i a l p l a s t i c s a u fi r e d e b u m b a c s i s e p a r a fi n e a z a p r i n p e n s u l a re . S e a s t u p a g r o a p a c u p a m a n t . l a n i v e l u l s o l u l u i s a u l a i n a l t i m e a d e 4 0 . fara sa se calce. C o m p l e t a re a golurilor se poate executa si toamna sau primavara. t o t i n g r o p i .i n d o i n d u . l a adancimea de cca 30-40 cm. I n v i i l e d e p e n i s i p u r i s i i n c e l e d e h i b r i z i p r o d u c a t o r i directi. Musuroitul si sapa are a vitelor . ca si celor plantate la locul definitiv.O m e t o d a f o a r t e b u n a p e n t r u c o m p l e t a r e a g o l u r i l o r o c o n s tituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in u r m a disparitiei altoiului. In cursul verii. aceste vite sep l a n t e a z a i n l o c u l c e l o r n e p r i n s e . Marcota este oc o a r d a d e u n a n s a u u n l a s t a r " i n p i r g a " s a u o c o a rd a p re l u n g i t a printr-un lastar aproape maturat. s e batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei careramine in afara. Aceste vite. m a r c o t a j u l s e r e a l i z e a z a t o a m n a .cand se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coardep r e l u n g i t e p r i n l a s t a r i .Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. O b i s n u i t . completarea golurilor se face prin marcotaj. L a s t a r i i a l t o i s e re c o l t e a z a c u c i t e v a o re i n a i n t e s i s e p a s t re a z a i n t r. primavara.u n s a n t . fi e a butasilor portaltoi plantati special cu un aninainte in goluri. constituind viitorul butuc.o g a l e a t a c u a p a s a u i n c i r p e u m e d e pina in momentul altoirii. d i n surplusul rezervat la plantare. sau primavara.s e c u f o a r t e m u l t a a t e n t i e s p re a n u s e r u p e . gaurite la baza -pentru s c u r g e re a a p e i s i a e r i s i re . si se uda cu apa pem a r g i n e a g ro p i i . cu vite altoite. l a marginea lotului de vie. Altoirea se face in perioada infloritului. se aseaza inp u n g i d e folie de polietilena. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. m a r c o t a j " m i x t " . s c o t a n d p u n g a perforata. devreme .s i s e p l a n t e a z a i n t r. folosindusem e t o d a d e a l t o i r e i n c o p u l a t i e s i m p l a . d u p a c e i n prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. i n p r i m u l c a z . m a r c o t a j u l s e n u meste "inv e r d e " .

c u m u l t i t u d i n e a d e radacini emise din aceasta tulpina subterana. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod d o a r u n c e p s i o c o r d i t a . A r a t u r a a d a n c a s a u s a p a m a r e .z i s a .6 ochi. M u s u r o a i e l e s e d e s f a c d e l a b a z a s p r e v i r f .Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subteranadenumita sistem radicular. Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. . . . la care se adaugad e z m u s u r o i t u l . In anul I nu se practica ingropatultotal.6 .Sapa mare se face tot toamna efectuindu-se o mobilizarea d a n c a a s o l u l u i . 3) . d e 1 8 . .ramane in brazda cruda (nemaruntita. si o parte la suprafatas o l u l u i d e n u m i t a s i s t e m s a u a p a r a t a e r i a n . c o m p u s d i n m a i m u l t e r a m i fi c a t i i denumitec o a r d e .8 C . c a re c u p r i n d e t u l p i n a propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistema e r i a n a l b u t u c u l u i .2 2 c m adancime. ci musuroitul. p e n t r u c a pamintul sa cada lateral prin surpare. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig.M u s u ro i t u l s e f a c e t o a m n a . t a i e r e a d e f o r m a r e s i i n s t a l a r e a m i j l o a c e l o r d e sustinere. i n v e d e re a p ro t e j a r i i v i t e l o r impotriva temperaturilor scazute. numai intoarsa). ezmusuroitul vitelor Se face cand temperatura aerului nu va mai scadea sub. evitand ruperea vitelor. M u s u ro i re a s e f a c e p e o i n a l t i m e d e 4 . care include partea subterana a tulpinii( a f o s t u l u i b u t a s ) s i r a d a c i n a p r o p r i u . vom trata mai intii citeva notiuni de organografi e a vitei de vie (adica partile componente ale butucului de vita). Taierea vitelor Intrucat la aceasta lucrare intervin elemente cu denumirinoi. s i s t e m u l a e r i a n e s t e f o r m a t d i n t u l p i n a s i c o a r d e . D e c i .

d e c o t o a r e ( m a i s c u r t e s i m a i g r o a s e ) s i c o r c a n i ( m a i l u n g i s i m a i subtiri) etc.ulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. . cu dimensiuni si rol specific. Astfel.0-1. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. a c e s t e a s u n t m a i g ro a s e s i m a i r i g i d e decat celelalte si servesc ca elemente de schelet.60-0. A c e s t e a s u n t m a i s u b t i r i s i m a i fl e x i b i l e d e c a t c e l e multianuale si au rol de semischeiet. de la forma sa specificasi functia de sustinere pe care o indeplineste.5 m. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. Ele mai poarta ing e n e r a l s i d e n u m i re a d e b r a t e s a u . la 1. Coardele de 2 ani. de obicei.80 m.C o a r d e l e r e p r e z i n a t o a t e r a m i fi c a t i i l e l e m n o a s e a l e tulpinii de virsta diferita. C o a r d e l e s e p o t c l a s i fi c a i n u r m a t o a r e l e c a t e g o r i i princip ale:Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). D a t o r i t a v a r s t e i . iar la cele inalte. intrucat servesc. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusade numai 20-25 cm. i n f u n c t i e d e d i m e n s i u n i .

la 820ochi. rezultand urmatoareleelemente de productie (fig. C o a r d e l e d e u n a n s i t u a t e p e l e m n ( c o a r d e ) d e 2 a n i a u capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. Coardele de un an. 4 Coarda de rod propriu-zisa este o coarda s i t u a t a totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau.C o r d i t a e s t e u n e l e m e n t d e p r o d u c t i e s p e c i fi c c a s i coarda propriu-zisa. in functie de sistemul de taiere aplicat. fi i n d t o t o d a t a c e l e m a i importante pentru productie. Intre 8-10 ochi. m a i s u b t i r i s i m a i e l a s t i c e . Ac e s t e l e m e n t e s t e i n t a l n i t a d e s e a l a f o rm e l e d e conducere semi-inalte si inalte . pe lemn de 2 ani).cordon uni -si bilateral. intre1015 ochi . purtand de aceea inm o d c u re n t d e n u m i re a d e " c o a r d e d e r o d " . ele mai sunt cunoscute si sub numele de punti de rod. caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. coardele de rod sunt considerate scurte. d e o b i c e i . ceea ce o face a p t a p e n t r u fructificare. exprimate in numar de ochi.mijlocii si de cea 15-20 ochi . coardele de un an se scurteaza ladiferite lungimi. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. mai . de n u m a i 4 . de regula. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de" c o a r d e l a c o m e " . E l e s e i n l a t u r a .lungi.7 o c h i . Prinaplicarea taierilor la vita de vie.C a l a r a s u l a re a c e e a s i l u n g i m e c a s i c o rd i t a ( 4 . acestea sunt celem a i l u n g i . p r i n t a i e r e s a u s e u t i l i z e a z a l a n e v o i e p e n t r u re f a c e re a e l e m e n t e l o r d e s c h e l e t a l e butucului (bratele).lasustinerea coardelor purtatoare de rod. Comparativ cu celelalte doua categorii. dar de o lungime mai mica decit aceasta. c u m i s e m a i spune in practica. C e l e d e p e l e m n m a i batran sunt. El se rezerva. scurtata. Ele pot fi inserate pe lemn de diferitev i r s t e .fi ind situat in spatele unei coarde. In practica curentase folosesc coardele scurte si mijlocii.7 o c h i ) .

stejar sau brad. In unele regiuni. la cca 15-20 cm d e b u t u c . t e a v a s i a d e s e a d i n p r e f a b r i c a t e ( b e t o n armat). P o r t i u n e a c a r e s e i n g r o a p a i n p a m a n t l a bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de viee s t e i n j u r d e 2 m .A r a c i i s u n t c o n f e c t i o n a t i d i n l e m n d e e s e n t a t a r e s a u moale (salcam. de inlocuire side rezerva.z i s a . s e o b t i n p r i n s c u r t a re a c o a r d e l o r r o d i t o a re s a u l a c o m e .E l e m e n t e l e l e m n o a s e l a b u t u c i i c o n d u s i i n f o r m a semiinalta si inalta sunt redate in figura 5 Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. p o r t i u n e a c a re v i n e i n t ro d u s a i n p a m a n t s e trateaza cu piatra vanata 10% timp de 10 zile. o coarda de roda fl a t a l a e x t re m i t a t e a s i p re l u n g i re a u n e i p u n t i d e r o t i d e g a r n i s i t e mai poarta si denumirea de "bici". Cepii de inlocuire sunt de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anulu rm a t o r .Dupa functia pe care o au de indeplinit. s e a s e a z a inclinati si sunt consolidati cu ancore.I n cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci d i n l e m n . B u l a m a c i i d i n t re f r u n t a s i s e . d i n fi e r c o r n i e r . C e p i i d e re z e r v a s e r v e s c l a re f a c e re a p e r i o d i c a a elementelor deschelet ale butucului. indreapta si in stanga butucului. Ei pot avea lungimea de 1-4 ochi. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt(in special de la Teremia).Cepii sunt cele mai scurte elemente lemnoase rezultatedin taierea coardelor de un an. primavara sau toamna. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. In acest caz. In loturile depe linga casa se folosesc cu bune rezultate ambele mijloace. se fixeaza pe directia rindului.C o a r d a d e r o d p r o p r i u . formeaza veriga de rod. sau in pozitie verticala cands u n t s p r i j r i i t i c u c o n t r a f o r t e . A r a c i i s e fi x e a z a c u a j u t o r u l chitonogului sau cu ranga. Au o lungime de 1-2 ochi sise formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situatacit mai aproape de baza butucului. Lungimea lor medie este de 2 m. In cultura vitei de vie mijloacelede sustinere cele mai raspindite sunt aracii si spalierii. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. aracii de langa butuctrebuie sa fie mai lungi si mai grosi decat cei dinspre varful corzilor. sau cei mai grosi sep a r l e s c p e a c e a s t a p o r t i u n e . plop) si pot avea grosimi de la 2-3 c m pana la 5-6 cm. Bulamacii instalati lac a p e t e l e r a n d u r i l o r p o a r t a d e n u m i r e a d e " f r u n t a s i " . pot fi de rod. c u p l a t a c u u n c e p d e i n l o c u i re . D a c a s u n t necesari mai multi pentru un butuc. P e n t r u m a r i re a d u r a b i l i t a t i i .ales cand nuse poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butuculuicu coarde de rod. a m b e l e s i t u a t e p e a c e l a s i s u p o r t ( a x ) d e l e m n d e 2 a n i . se folosesc mai mult la s i s t e m e l e d e t a i e re mixta si la formele semiinalte si inalte.

8 mm ind i a m e t r u . iar cea de 2. poate fid u b l a t . 2 m m ) . Pentru calculul necesar de sarma se are in vedere ca 100 m sarmade 2. s a rm e l e fi x a n d u . Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea:pichetatul.La cultura clasica a vitei de vie. spre a fi ferita de rugina. plantarea .n u m e s c mijlocasi. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sarma este de cea40 cm. spalierul are 3 randuri desarme.s e ) p r i n t r e e l e . mai rar cel de jos.2 mm in diametru cantaresc 3 kg. Ei se instaleaza pe linia rindului. S a r m e l e u r m a t o a r e p o t fi c e v a m a i s u b t i r i ( 2 . de 2. 5 kg. rareori 4. Prima sirma de jos este mai groasa.s e ( v i r a n d u . distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului(8-10 cm).8 mm. Fiecare rand de sarme.s e l a a c e l a s i n i v e l d e o p a r t e s i d e a l t a a bulamacului. la distante de cca 10 m. facutul gropilor. plantarea bulamacilor in gropi. Spalierul cu sarme duble usureaza operatia de dirijare al a s t a r i l o r i n t i m p u l v e r i i .Pentru spalieri se foloseste sarma galvanizata (zincata). d i r i j a n d u .