You are on page 1of 19

CUPRINS

ITRODUCERE...........................................................................................................................3
CAPITOLUL 1 – Dezvoltarea durabilă – aspecte generale.......................................5
1.1.

Conceptul de dezvoltare durabilă............................................................................5

1.2.

Viziunea unei societăţi durabile...............................................................................6

1.3.

Principiile fundamentale ale dezvoltării durabile..............................................8

CAPITOLUL 2 – Aspecte generale privind comună Traian din judeţul
Brăila............................................................................................................................................11
2.1. Istoric............................................. .....................................................................................11
2.2. Date geografice...............................................................................................................12
2.2.1. Aşezare.......................................................................................................................12
2.2.2. Relief..........................................................................................................................12
2.2.3. Clima..........................................................................................................................13
2.2.4. Vegetaţie şi faună......................................................................................................14
2.2.5. Geologie.....................................................................................................................14
2.2.6. Hidrologie..................................................................................................................14

2.3. Demografie......................................................................................................................15
2.4. Cultură şi învăţământ..................................................................................................16
2.5.

Economie.........................................................................................................................17
2.5.1. Agricultură...............................................................................................................17
2.5.2. Turism.......................................................................................................................28

CAPITOLUL 3 – Studiu privind dezvoltarea durabilă a comunei Traian din
jud. Brăila...................................................................................................................................20
3.1. Analiza situaţiei economice, sociale şi instituţionale........................................20
3.2. Viziunea strategică de dezvoltare locală................................................................25
1

..........................................44 ANEXE......................45 2 .........................................................................................................................................................................................................3.....................3...............................................................1.............................................. Situaţia proiectelor de investiţii........................................2...3.........1.26 3.........................................42 BIBLIOGRAFIE....... Obiective generale şi specifice.........................................41 CONCLUZII... Facilităţi pentru investitori............................................................................................37 3..

fie că e vorba de mediul înconjurător. Această lucrare îşi propune să evidenţieze importanta dezvoltării durabile la nivelul comunei Traian din judeţul Brăila. poate contribui la dezvoltarea durabilă. atât romani cât şi străini.mediu. pe acest principiu. Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru dreptate și echitate între state. Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om . de aceea trebuie atraşi investitori agricoli. se poate vorbi de o gândire de durată atunci când se colectează (depun) deșeuri din plastic sau hârtie în locurile special amenajate. nu numai între generații. Aceasta joacă un rol decisiv. principala activitate este agricultură. multe fabrici folosesc deșeuri drept combustibil. La nivel industrial. Fiecare om. De fapt. Este de asemeni şi domeniul care aduce cele mai multe venituri comunei. economice și ecologice și elementele capitalului natural. conștient sau nu. trebuie extinsă suprafaţa pe care îşi desfăşoară activitatea firmele agricole. mediul economic sau mediul social. În comună Traian.INTRODUCERE Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale. și sub aspect economic și social. Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de intensă exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și căuta deci în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător. toate comunele şi satele din România ar trebui dezvoltate. lucrurile s-au mișcat mult mai repede. iar în anumite localități se încearcă implementarea unor sisteme de 3 . Astfel. De asemeni. pentru creşterea producţiilor. pentru a putea evolua. în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa.

Pentru a evidenţia importanta dezvoltării durabile a comunei Traian. În primul capitol sunt prezentate caracteristicile generale ale judeţului Brăila: aşezare.O. relief. climă. Lucrarea este structurata în trei capitole. hidrografie). vegetaţie şi faună. şi facilităţile oferite de primăria comunei pentru investitori. demografie. O societate durabilă este. Unele companii au conștientizat importanța economică (dar și ecologică) a recuperării și refolosirii deșeurilor.T. aspecte privind demografia şi economia şi planuri de buget şi principalii indicatori. climă.W. analiza S. agricultură). 4 . economie (turism.încălzire casnică pe bază arderii deșeurilor. în capitolul trei sunbt prezentate investiţiile făcute în cadrul comunei. În cel de-al doilea capitol am abordat aspectele generale ale comunei Traian din judeţul Brăila – caracteristici fizico-geografice (aşezare. o societate care își modelează sistemul economic și social astfel încât resursele naturale globale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute. strategia generală şi dezvoltată. relief. hidrologie.

în special a celor legate de energie. Câţiva ani mai târziu. În 2002 a avut loc la Johannesburg. p. în 1983. Termenul de „dezvoltare durabilă” a început să devină foarte cunoscut abia după Conferinţă internaţională privind mediul şi dezvoltarea. condusă de Brundtland. Conferinţa privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul în care se recunoaşte că activităţile umane contribuie la deteriorarea mediului înconjurător. Conceptul de „dezvoltare durabilă” a luat naştere acum 30 de ani. Reforma economică şi dezvoltarea durabilă. organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro în vara lui 1992. după o rezoluţie adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. cunsocuta sub numele de „Summit-ul Pământului”. economic sau social. Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”. şi prin Convenţia de la Viena a început căutarea unor soluţii pentru reducerea consumului de substanţe care dăunează stratului protector de ozon care înconjoară Planeta.CAPITOLUL 1 Dezvoltarea durabilă – aspecte generale 1. Doi ani mai târziu în 1985 era descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii.europa. ceea ce pune în pericol viitorul omenirii. Summit-ul privind dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă urmăreşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”2. îşi începea activitatea Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED).eu/index_ro.htm 5 . ca răspuns la apariţia problemelor de mediu şi a crizei resurselor naturale.1. 45 http://ec. al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între sistemele socio-economice şi elementele capitalului natural1. Bucureşti. Conceptul de dezvoltare durabilă Conceptul de „dezvoltare durabilă” desemnează totalitatea formelor şi metodelor dedezvoltare socio-economica. cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului. 1995. 1 2 Georgescu George. la care au participat reprezentanţi din aproximativ 170 de state. Editura Economică. fieca e vorba de mediu înconjurător.

asigurarea prosperităţii. inclusiv cu acele ţări aflate într-o dezvoltare rapidă şi care vor avea un impact important asupra dezvoltării durabile globale. iar în 2001 la summit-ul de laGoetheborg a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE. Acesta reafirma nevoia pentru solidaritatea mondială şi recunoaşte importanta consolidării muncii noastre cu partenerii din afara Uniunii Europene.2. ca instrument de promovare a conceptului dezvoltării durabile. cât şi pentru cele viitoare. Viziunea unei societăţi durabile Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economica. Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”. 3 http://www.Agenda Locală 21 a fost elaborată şi adoptată Summit-ul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992.3 Strategia de dezvoltare durabilă este un document unic şi coerent privind modul în care Uniunea Europeană îşi va respecta mai eficient angajamentul sau pe termen lung de a răspunde provocărilor dezvoltării durabile. începând cu1997. a protecţiei mediului şi coeziunii sociale. ci şi pe termen lung. Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv şi al Uniunii Europene. fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”.ro/dezvoltare-durabila 6 . când a fost inclus în Tratatul de la Maastricht. căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona în 2002. cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului. precum şi să valorifice potenţialul inovator social şi ecologic al economiei. atât pentru generaţiile prezente. nu numai pe termen scurt său mediu. prin crearea de comunităţi durabile capabile să-şi administreze şi să-şi folosească eficient resursele. 1. al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socioeconomice şi elementele capitalului natural. Scopul general al strategiei revizuite de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene este de a identifica şi dezvolta acţiunile care permit UE să obţină o îmbunătăţire continuă a calităţii vieţii.anpm.

Dezvoltarea canalelor potrivite pentru consultarea şi participarea tuturor părţilor interesate şi a asociaţiilor. Consiliul European a aprobat în iunie 2005 o declaraţie cu următoarele obiective şi principii4: 1. 2. Solidaritate între şi în cadrul generaţiilor – garantarea dreptului cetăţenilor privind accesul la informaţie şi asigurarea accesului la justiţie. Prosperitate economică – promovarea unei economii prospere. având la baza pacea. pentru a determina distrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului.Pentru a servi ca bază pentru această strategie revizuită. prin combaterea tuturor formelor de discriminare şi contribuirea la reducerea sărăciei şi eliminarea excluderii sociale la nivel mondial. 4 http://www. Respectarea angajamentelor internaţionale – stimularea înfiinţării instituţiilor democratice şi apărarea stabilităţii acestora în lume. securitatea şi libertatea. 7. sigure şi juste care ţine cont de incluziunea socială şi de principiile unei vieţi sănătoase. Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale – plasarea omului în centrul politicilor UE. 4. competitive şi eco-eficiente. 6. Protecţia mediului – protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei.eu/ro/european-council/ 7 . care furnizează standarde înalte de viaţă şi oportunităţi de angajare deplină şi de înaltă calitate pe tot cuprinsul UE.europa. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile. riguroase. 3. în ceea ce priveşte drepturile fundamentale şi diversitatea culturală. Implicarea cetăţenilor – încurajarea participării cetăţenilor la luarea deciziilor. care să creeze egalizarea de şanse şi să combată discriminarea în toate formele ei. respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. prin promovarea drepturilor fundamentale. inovative. 5. Promovarea educaţiei şi a conştientizării publicului asupra dezvoltării durabile.consilium. Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel mondial şi asigurarea că politicile interne şi externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă globală şi cu angajamentele internaţionale ale UE. Informarea cetăţenilor privind impactul lor asupra mediului şi opţiunile lor pentru a face alegeri mai durabile. Echitate şi coeziunea socială – promovarea unei societăţi democratice.

11. Un criteriu de sustenabilitate presupune că. 10. Criteriul sustenabilităţii cere îndeplinirea condiţiilor necesare pentru un acees egal la baza de resurse de către fiecare dintre generaţiile viitoare. 13. evaluate şi implementate pe baza celor mai bune cunoştinţe disponibile şi a faptului că sunt corespunzătoare din punct de vedere economic. Utilizarea celor mai bune cunoştinţe disponibile – asigurarea faptului că politicile sunt realizate. stabilite de Comisia Comunităţii Europene încă din anul 1993. generaţiile viitoare ar putea să trăiască mai rău decât generaţiile actuale. şi eficiente din punctul de vedere al costului. Poluatorii plătesc – preţurile trebuie să reflecte costurile reale pentru societate ale activităţilor de consum şi producţie. aşa cum sunt evaluarea echilibrată a impactului şi consultarea părţilor interesate. a responsabilităţii sociale a corporaţiilor şi a parteneriatelor public-private. 12. Integrarea politicilor – promovarea integrării aspectelor economice. la nivel minim.eu/index_ro. Principiile fundamentale ale dezvoltării durabile Un principiu de sustenabilitate este un principiu avut în vedere la fundamentarea managementului strategic şi integrat al dezvoltării durabile. sociale şi de mediu astfel încât să fie coerente şi să se susţină reciproc prin utilizarea completă a instrumentelor pentru o mai bună reglementare. Implicarea mediului de afaceri şi a partenerlor sociali – creşterea dialogului social. pentru a promova cooperarea şi responsabilităţile comune necesare pentru a obţine un consum şi o producţie durabile. naţional şi global pentru a spori contribuţia lor la dezvoltarea durabilă. Coerenta politică şi guvernarea – promovarea coerentei între toate politicile Uniunii Europene şi între acţiunile de la nivel local.8. se vor implementa proceduri de evaluare şi acţiuni preventive potrivite pentru a evita pagubele pentru sănătatea umană sau pentru mediu.europa. Precauţia – unde există incertitudine ştiinţifică.htm 8 . Poluatorii plătesc pentru pagubele pe care le provoacă. Criteriile fundamentale ale dezvoltării durabile. 1.3. 9. regional. sunt următoarele5: 5 http://ec.

ţinând seama de ciclul de viaţă al produselor şi tahnologiilor. cu obligaţia de a ţine seama de impactul pe termen lung al activităţii acesteia şi de a susţine baza de resurse şi mediul global şi în beneficiul generaţiilor viitoare.. prezervarea biodiversităţii. prezervarea deteriorării ireversibile sau exploatrii resurselor naturale. distribuţia echitabilă a bogăţiei şi resurselor. stabilizarea în interiorul capacităţii purtătoare a ecosistemelor.europa. implicarea stakeholderilor şi coordonarea interinstituţională . reparaţii. este cunoscut ca prevenirea unor prejudicii este cu mult mai eficientă decât înlăturarea consecinţelor după ce acestea s-au produs. prezervarea diversităţii culturale şi regionale. atunci când nu dispunem de o informaţie ştiinţifică necesară. Ø Precauţia reprezintă instrumentul decizional prin care se întreprind acţiuni de răspundere (contracarare) la ameninţările legate de pagubele serioase şi ireversibile cauzate sănătăţii umane şi/sau mediului. compatibilizate cu cele pe termen scurt şi mediu. distribuţie. . În anul următor.evitarea deteriorărilor permanente asupra mediului înconjurător. Austria. serviciilor şi tehnologiilor evaluează consecinţele asupra mediului generate de efectele economice legate de diferitele stadii ale prelucrării şi valorificării produselor de piaţă.menţinerea în totalitate a calităţii vieţii. 1994. .htm 9 . Ø Echitatea intergenerationala. Ø Abordarea ciclului de viaţă al bunurilor. este o cerinţă potrivit căreia generaţia prezenta are dreptul de a folosi şi beneficia de resursele pământului.menţinerea unui acees continuu la resursele naturale. Aceste principii se prezintă după cum urmează6: Ø Managementul integrat este principiul care presupune abordarea în maniera unitară a proceselor de producţie. transport. pe lângă stabilirea unor obiective pe termen lung (15-20 ani). tratare sau compensare. şi aplicarea unui set de principii şi criterii validate eficient pe plan internaţional. 6 http://ec. utilizare şi depozitare. Managementul strategic al dezvoltării durabile presupune. a cuprins în grupul de criterii ale dezvoltării durabile: umanismul şi calitatea ridicată a vieţii. supravieţuirea umană. Grupul de lucru asupra dezvoltării durabile de la Salzburg. Ø Prevenţia presupune stabilizarea prejudiciilor aduse sănătăţii umane şi a capitalului natural de fenomenele şi procesele economice care ar putea fi prevenite prin investiţii şi costuri de modernizare. procesare.eu/index_ro.

în funcţie de nivelul de dezvoltare al ţărilor. dreptul publicului de a lua decizii în domeniul mediului şi a resurselor sale şi de a lua în considerare consecinţele acestora. stimulente pentru activităţile care beneficii marginale la părţile terţe fără ca acestea să plătească (cercetare-dezvoltare. dar diferenţiate. mari consumatoare de resurse de mediu cu altele mai eficiente şi cu impact ecologic mai redus şi mai puţin dăunătoare. . întreprinderi mici şi mijlocii etc). reţele şi oameni de afaceri. inter şi intrainstitutionala. Ø Parteneriatele public-privat şi privat-public se bazează pe cooperarea directă. CAPITOLUL 2 Aspecte generale privind comună Traian din judeţul Brăila 10 . Ø Internalizarea externalitatilor pozitive (beneficiilor marginale externe) vizează folosirea unui sistem de subvenţii corective. Ø Cooperarea între state include responsabilităţi comune. dreptul de acunoaste din timp posibilele riscuri de mediu şi asupra resurselor. grupuri şi firme industriale. educaţie. Ø Participarea publică presupune accesul nerestricţionat la informaţia privind mediul şi resursele sale.Ø Substituţia presupune înlocuirea unor produse şi servicii ineficiente.Principiul “poluatorul plăteşte” sau al internalizarii costurilor marginale externe (externalitatilor negative) stabileşte folosirea mecanismelor de piaţă pentru că poluatorii să suporte în totalitate costurile sociale şi de mediu ale activităţii lor şi că aceste costuri să fie reflectate în preţurile şi tarifele bunurilor şi serviciilor. regional şi internaţional. care împreună pot obţine o valoare adăugată superioară pentru sustenabilitatea creşterii economice la niveluri macro şi microeconomic. protecţia mediului. în condiţiile prevederii şi penalizării poluării şi ale promovării protecţiei mediului. Ø Principiul bunei guvernări prevede ca autorităţile şi instituţiile statului să-şi desfăşoare activitatea transparent. eficient şi onest. . dezvoltare regională. ONG. ţările dezvoltate recunoscând faptul că le revine o responsabilitate mai mare. intre părţile interesate (stakeholders) reprezentate de autorităţile şi instituţiile publice. inclusiv în ceea ce priveşte acordarea de asistenta ţărilor în curs de dezvoltare sau cu economie de piaţă emegenta. se pot aplica o serie de abordări diferenţiate în ceea ce priveşte obligaţiile economico-financiare pentru protecţia mediului la nivel local.

Avea o populaţie de 220 locuitori. Burduseni.Mola ce era ajutorul Pasei din Brăila şi avea rang de „muftiu”. Despre Silistraru şi Urleasca mai găsim informaţii în volumul „Schiţe istorice şi administrative” de Nae Vasilescu.2. Mai înainte i se zicea Muftiu. Pe teritoriul comunei sunt movilele Muftiu. Numele l-a luat de la întinsul comunei pe care mai înainte vreme. Se pare că s-a înfiinţat la 1888 cu 200 de locuitori impropietariti după 1879. Date geografice 11 . movila lui Dragu şi Mişelului. numiţi căldăruşe. Cosoru. şi-a luat numele de la o familie de locuitori. de la turcul Deli . Ezna. Prin legea agrară din 1879 au fost împroprietăriţi 200 de locuitori şi obligaţi să se aşeze în perimetrul localităţii Muftiu azi Traian. Despre localitatea Silistraru se spune că este aşezată la 19 km spre vest de oraşul Brăila. Silistraru. Căldăruşa sat vechi aşezat în sud – vestul satului Urleasca. Staicului şi Şeitan.1. Suligatului. în care sunt menţionate satele Silistraru şi Muftiu (azi Traian). În administraţia comunei erau patru cătune: Burta Encii. Numele de Silistraru se pare că vine de la un turc care era din Silistra şi care avea domenii în sat. ininte de 1828 când purta numele de Puşcă Lungă şi era format din mai multe târle. Movila Mare şi Pacea Rusului. Pe la 1825 locuitorii s-au adunat şi au format satul Silistraru. Istoric Primul document care atestă existenţa localităţii Traian este „Cartografia din 1828” întocmită de Mihail Popescu. Pe teritoriul comunei sunt următoarele movile: Tăiatului. nefiind cultivat resteau bălării măr. 2. În anii 1854 şi 1877 armatele turce şi ruse au trecut şi au făcut popasuri în comună.2. era pustiu. Căldăruşa. Cătunul Traian era pendinta de comună la 1 km spre vest. Satul nu se ştie când este înfiinţat însă din bătrâni se spune că este de pe vremea turcilor. Sanaplon.

satul Silistraru. 2. prafuri argiloase loessoide. Local apar uşoare înclinări de la nord la sud. 12 . Spre vest Câmpia Brăilei prezintă cote în jur de 50 m.39 ha în perimetrul intravilan al localităţii Căldăruşa. Lăţimea ei creşte de la 700m cât are în sud până la 3km în nord. loessuri prăfoase. Are un uşor caracter disimetric malul drept prezentându-se mai abrupt. până la Luncă Dunării spre est. 184.1. deoarece Valea lencii reprezintă un fost braţ al Dunării.2. iar spre est acestea scad la 15-20m. Terenul de fundare din zona studiată este reprezentat de depozite loessoide (loessuri argiloase. Aşezare Comună Traian este aşezată în partea vestică a municipiului Brăila la circa 25 km distanţă de acesta este străbătută de la est la vest de drumul DN 2 B şi de calea ferată Brăila – Făurei. Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Traian este de 16430 ha. În perimetrul intravilanului existent se afla 615. Câmpia Brăilei se dezvoltă înspre răul Buzău la nord şi răul Călmăţui la sud. prafuri nisipoase loesoide ) şi nisipuri de dune. caracterizată în general de un relief neted. Relief Teritoriul administrativ al comunei Traian se încadrează din punct de vedere geomorfologic în unitatea Câmpia Brăilei. 193.36 ha în perimetrul intravilan al localităţii Silistraru. Comună Traian are în componenţa satul Traian (sediul administrativ al comunei). Valea lanca se prezintă că o zonă depresionară orientată S-N.  la sud cu comunele Unirea. accidentat de dune numai în partea nordică. Viziru.2. având vârsta Halocen Inferior.  la vest cu comunele Ianca şi Bordei Verde. Terasa Brăilei se extinde la est de Valea lanca.22 ha din care 212. subunitatea Terasa Brăilei. Fundul ei este acoperit cu aluviuni fluviatice.2.  la est comună Tichileşti. satul Urleasca şi satul Căldăruşa. în partea nordică. Bordei Verde.2.90 ha în intravilanul localităţii Urleasca şi 28. Se învecinează cu următoarele comune:  la nord comunele Movila Miresii şi Tudor Vladimireascu.17 ha în perimetrul intravilan al localităţii Traian.

p. ajungând la 44. Situat în apropierea Mării Negre. maxima absolută înregistrată în anul 1951. cu vânturi dominante din nord.Forajele au interceptat un strat de loessuri galbene macroporice. teritoriul se încadrează în zona „C” cu coeficient ks = 0. care necesita măsuri de îmbunătăţire în vederea fundării directe a construcţiilor. caracteristici nefavorabile ale rezistenţei la forfecare.4. urmate în adâncimea de nisipuri prăfoase de origine eoliană având grosimi de 10-15 m. minimă absolută scăzând până la -30° C (anul 1942). Temperatura medie anuală este de 10.50 sec.20.2. cu nuanţe mai excesive în vest manifestate prin ierni friguroase (viscole puternice).5 grade celsius. caracterizată prin omogenitate. Cantitatea anuală de precipitaţii nu acoperă necesitățile obţinerii unor producţii agricole mari.5° C) și mai moderate în est. Din punct de vedere seismic. Terenurile interceptate de forajele executate în zonă.) și au caracter torențial vara.3.5 grade celsius față de restul câmpiei. nord-est. în Lunca Şiretului și Insulă Mare a Brăilei. Clima Este temperat-continentală.5 grade celsius. moderată. 2. Perioada de colţ Tc = 1. Vegetaţie şi faună 13 . 2. iarna depăşind 80%. deficitul de apă fiind acoperit prin irigaţii. Se încadrează în categoria terenurilor de fundare slabe. Umiditatea relativă anuală a aerului ajunge la peste 72%. în timp ce vara reprezintă 65%. cu umiditate redusă şi grosimi de 5–10 m. Precipitaţiile anuale sunt reduse (în medie 456 litri apă/m. prezintă conpresibilitate mare sau foarte mare. ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie. și veri călduroase și secetoase (cu temperatura maximă absolută înregistrată pe țară -44.2. judeţul Brăila are temperaturi medii mai ridicate cu 1. Nivelul pânzei freatice este situat la adâncimi de 4-8 m de la teren. A se menţiona doar risculul seismic având în vedere încadrarea seismică a zonei.

apa freatică determina supraumezirea şi evaporaţia.2. Într-un trecut mai îndepărtat. prezentând fenomenul despletirii cursului în două braţe principale.Elementele de vegetaţie din zonă studiată sunt elemente tipice de stepa pontică şi silvostepă panonică. Acesta a fost în mare parte desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de cultură în proporţie de 90%. 2. Geologie Solurile Prezenta pe suprafeţe întinse foarte slab înclinate sau orizontale a depozitelor loessoide. Prezentând un grad mare de porozitate. infiltraţiile pe verticală se realizează uşor. Dunărea are o vale largă. 14 . Majoritatea plantelor îşi dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârşitul verii. Se găsesc terenuri agricole pârloage şi rămăşiţe de pajişti stepice primare (grupări cu festuca Vallsiaca. corespunzător intervalului Riss-wurm fiind construit din loessuri şi depozite loessoide. Stipa lessoigiana. condiţiile climatice semiaride. Solurile sunt de vârsta Pleistocen Superior. cernoziom cu textură lutoasa şi luto-nisipoasa. s. suprafaţa solurilor îşi ridică temperatura. În zona studiată nu se identifica ecosisteme specifice. lipsite în cea mai mare parte de drenaj superficial. care închide la mijloc Insulă Mare a Brailei. Vegetaţia arborescentă este slab reprezentată în judeţul Brăila. Braţul Macin şi Braţul Cremenea. vegetaţia caracteristică era reprezentată prin speciile de stepa.2. 2. Hidrologie Apele de suprafaţă Principalele cursuri de apă din apropierea zonei studiate sunt fluviul Dunărea şi răul Călmăţui. cu umiditate superficială şi existenţa asociaţiilor vegetale ierboase de stepa. Capillata şi alte ierburi xelofile). Răul Călmăţui are o vale asimetrică foarte meandrata cu un bazin hidrigrafic puţin dezvoltat. au determinat formarea solurilor cernoziomice în diferite faze de evoluţie pe cea mai mare parte a teritoriului Brăila. În condiţiile existenţei aridităţii. Acestea sunt caracteristicile ţinuturilor cu climat temperat-continental unde vegetaţia naturală. în perioada de formare au constituit-o ierburile de stepa. Vara datorită insolaţiei.6. iar umiditatea (sub 1 m) se menţine intre coeficientul de ofilire şi mijlocul umidităţii active.5. se intensifica evaporaţia.

nu este cunoscută apartenența confesională. cu o minoritate de romi (3.339 de locuitori.96% din populație. Lacul Seacă. acest lucru fiind influențat și de evoluția economică locală și regională. În cadrul comunei Traian trăiesc aproximativ 3736 de persoane În anul 2015 (1856 bărbați și 1880 femei) de etnie majoritară romană distribuită astfel (Anexa 1):  sat Traian . a unui spor natural negativ iar e de altă parte din cauza unui spor migratoriu negativ. femei 110. Majoritatea locuitorilor sunt români (93.08%). apartenența etnică nu este cunoscută. Indicatorii demografici în localitate Traian. Din punct de vedere confesional.41%). femei 724.8%). din anul 2002 comună pierzând un procent de doar 0. când se înregistraseră 3.  sat Urleasca .1182 din care: bărbați 576.217 din care: bărbați 107. Demografie Conform recensământului efectuat în 2011. Pentru 2. fiind caracterizată ca restrânsă și cu tendință mare de migrație.1445 din care: bărbați 721. femei 440.Menţionăm de asemenea prezenta lacurilor claustocarstice. în scădere față de recensământul anterior din 2002. Din punct de vedere al 15 . populația comunei Traian se ridică la 3.892 din care: bărbați 452.96% din populație.  sat Silistraru . cuprinsă între 55-58 %.  sat Căldărușa . Populația activă. femei 606. Pentru 2. în schimb populația în vârstă de 0-14 ani este cuprinsă între 20-24 % fiind apropiată de media pe județ. majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96.140 locuitori/km. în vârstă de muncă 15-59 de ani.3. se mențin în prezent totuși sub proporţiile înregistrate pe total județ și situează comună printre zonele cu tendințe critice din punct de vedere demografic. Din analizele statistice elaborate de-a lungul timpului se observă că populația la nivelul localității Traian a avut cicluri de creștere și descreștere.34% menținându-se o densitate medie de 20. 2. Lacul Opreanu. Tendința de scădere și îmbătrânire se continuă și în prezent însă într-un ritm mai lent. cantonate în marile depresiuni de tasare în loess: Lacul Lutul Alb. Astfel că în perioadă 1977-1995 comună Traian este prezentată ca înregistrând scăderi importante (cu 10-20%) ale populației din cauză pe de-o parte.736 de locuitori.

2. 16 . care să-i aducă un venit şi care să-i permită integrarea deplină în viaţa socială. Rezultatele arată o tendinţă descrescătoare pentru perioada 2011-2014 pentru Indicele general al Vieţii Culturale. Învăţământ Educaţia este considerată un drept fundamental în sine şi una dintre cheile exercitării altor drepturi inerente naturii umane. lipsa de fonduri alocate culturii din partea autorităţilor locale. abilităţile. la viaţa comunităţii lor. cunoştinţele necesare găsirii unui loc de muncă. Ca un drept care contribuie la autonomia individului. economică. ca de exemplu cantitatea de bunuri şi servicii culturale consumate de populaţie. creşterea infrastructurii domestice pentru cultură. cum le foloseşte şi cât de accesibile sunt ele publicului? Acest studiu este bazat pe statistici oficiale despre dimensiunea infrastructurii necesare activităţilor culturale.4. Cultură şi învăţământ Cultură Care sunt resursele culturale pe care le are comună Traian la dispoziţie. ca de exemplu migraţia externă a unui număr însemnat de cetăţeni români. Dimensiunea infrastructurii şi participării culturale a scăzut în această perioadă. a societăţii.numărului de locuitori. dreptul la educaţie trebuie înţeles că dreptul fiecărui individ de a-şi însuşi deprinderile. culturală. educaţia este principalul instrument care permite adulţilor şi copiilor marginalizaţi din punct de vedere economic şi social să iasă din sărăcie şi să obţină mijlocul de a participa. Aceste tendinţe se pot datora diverşilor factori. despre dimensiunea producţiei şi participării culturale. înregistrându-se o creştere numai pentru producţia culturală. În acest context. precum şi finanţarea externă a facilităţilor de producţie în România. situaţia neclară a drepturilor de proprietate asupra clădirilor folosite în scopuri culturale. și pe o plajă de timp extinsă (20 de ani) populația din Traian are o tentă ușoară de redresare. din plin. politică etc. acest fapt fiind produs pe de-o parte de sporul natural care spre deosebire de zonele urbane el se va menține ușor pozitiv însă cu valori în descreștere pe o plajă de aproximativ 20 ani iar pe de altă parte și de indicele de migrație al populației odată cu dezvoltarea economică. indice care compensează indicele mic al sporului natural.

Evoluţia recenta indica o ameliorare în dominanta activităţilor agricole în economia locală. din viaţa socială constituie o preocupare a tuturor statelor europene. grâu. hidrografice – au condus la specializarea economică a comunei Traian în activităţi agricole. Se poate spune că în comună se practică o agricultură de subzistenţă. Elevii excluşi din sistemul educaţional nu sunt consideraţi doar victime ale inegalităţilor sociale. excluziunea individului din sistemul de învăţământ nu mai constituie doar o problemă a şcolii. care. Agricultură Teritoriul administrativ al comunei Traian dispune de o ofertă naturală deosebit de favorabilă pentru dezvoltarea agriculturii. educaţionale. ci şi tineri costisitori pentru societate. Cât priveşte localitatea Traian ca de altfel în întreg sistemul de învăţământ romanesc principalul efect al stării socioeconomice actuale asupra sistemului educaţional îl constituie accentuarea inegalităţilor de şanse în educaţie. 2. pentru societate.5. şi apoi. cultura de răpită ia amploare. Fenomenul de excluziune a individului din sistemul de învăţământ. Economie Economia comunei reflecta caracteristica resurselor de care dispune. ci şi a societăţii. conduce la excluziunea socială a grupurilor cu risc şcolar. datorită impactului favorabil al proprietăţii particulare asupra pământului. datorită cheltuielilor pe care le presupune pregătirea şi integrarea profesională. Remediul acestei situaţii dezastruoase este reducerea migraţiei către centrele urbane. ca funcţiune economică de bază. prin organizarea unor grupuri 17 . Localizarea în interiorul unei vaste regiuni de câmpie şi-a pus amprenta asupra potenţialului economic şi a posibilităţilor de valorificare a resurselor de dezvoltare. susţinerea lor prin mecanismele de asistenţă socială. în acelaşi timp. climatice. Ca pondere de culturi au fost înfiinţate în anii anteriori – cultura de porumb. reclamând acţiuni eficiente de pregătire profesională a noii generaţii în munca agricolă. Atributele calitative ale mediului natural – condiţiile geomorfice. floarea soarelui. 2.1.5. orz.Ţinând cont de importanţa pe care o au educaţia şi formarea profesională pentru individ şi. pe termen lung. soia. lucerna şi mai nou.

coafura s. 2. organizate sub formă de asociaţii familiale sau societăţi comerciale. pentru formarea de deprinderi lucrative. Servicii şi comerţ Prestările de servicii se realizează în special pentru agricultură. atât local cât şi global.a). dotarea cu un parc propriu de maşini agricole. În comună funcţionează atât unităţi alimentare sau mixte în curţile oamenilor. din care o parte sunt reinvestite pentru dezvoltarea acesteia. educaţie postgimnaziala a copiilor care nu urmează alte cicluri şcolare. Ea trebuie să permis prestarea de servicii atât pentru obţinerea veniturilor. Turism Tradiţionala ospitalitate românească trăsătură specifică ţăranului român. prin lucrări de îmbunătăţiri funciare. stimularea organizării de asociaţii sau societăţi mari pentru exploatarea rentabilă a terenurilor agricole. Este necesar să fie asigurate legăturile dintre oferta turismului rural şi turiştii-consumatori ai programelor turismului rural. neautorizat şi la standarde scăzute (croitorie. fiind asigurate prin societăţile agricole înfiinţate. promovarea progresului tehnic. implicit. ridicarea potenţialului productiv al pământului.5. cât şi pentru creşterea nivelului prestapor oferite. dar şi calificarea în meserii neagricole – pentru asigurarea complementarităţii activităţilor economice. în condiile canalizării acesteia pe direcţia acţiunii de pregătire a gospodăriei ţărăneşti pentru a ajunge la stadiul în care să fie purtătoarea ofertei comerciale. conferindu-i astfel dreptul de a fi introdus în banca de date şi. Niciuna dintre societăţi nu are experienţa în atragerea de fonduri europene. 18 . devine ofertă a turismului rural. Fiecare gospodar trebuie asistat şi ajutat să obţină atestarea gospodăriei pentru a deveni capabil ss presteze servicii turistice.2. în reţeaua turismului rural. Trebuie creată structura şi tehnica managerială care să supervizeze pregătirea ofertei comerciale a gospodăriilor. Celelalte servicii se asigura în procent foarte mic. îmbunătăţirea tehnologiilor de producţie. Activităţile de pregătire în detaliu a ofertelor de produse turistice rurale la toate nivelurile de pregătire a gospodăriilor şi agenţilor economici nu pot fi transpuse în practică decât prin intermediul unui management funcţional. pentru practicarea profesională a agriculturii. devenind astfel cunoscută.asociative care să organizeze teritorial exploatarea pământului. frizerie.

Consiliul local şi Primăria fiind direct implicaţi în promovarea acestora cu scopul de a determina creşterea numărului de turişti şi a interesului manifestat pentru aceste puncte de atracţie. să fie testate şi identificată persoană care să posede un minimum de însuşiri şi cunoştinţe necesare care. materiali şi spirituali. iepuri. la început. sub toate aspectele sale.  existenţa defonduri de vânătoare: mistreţi.Trebuie să se aibă în vedere modul de identificare a potenţialului turismului rural. al unui cadru construit integrat armonios în cadrul natural. atât din punct de vedere al gazdei. care să activeze tradiţii şi meşteşuguri ce vor constitui elemente de atracţie pentru turişti. Dintre cele mai interesante atracţii turistice specificăm:  existenţa parcurilor naturale Natura 2000 pe valea luncii. Pentru armonizarea acestor resurse este necesar că. al posibilităţilor identificării şi realizării unor programe de odihnă" şi agrement. Oportunităţi turistice în zonă Pe rază localităţii Traian se află puncte geografice de interes turistic. Evaluarea potenţialului turismului rural se face prin prismă „agreerii" zonei din punct de vedere al existenţei unei infrastructuri minime. căprioare. implicit. cât şi al turistului. 19 . va fi instruită. acesta trebuind să reunească şi să îmbine armonios factorii naturali. devenind factorul ce trebuie să acţioneze în vederea formării şi pregătirii potenţialului turismului rural local.