Harap Alb

In ultima zi a anului 1889, cand omul Ion Creanga (n. 1839) se intorcea in
pamantul de huma, scriitorul isi insemnase trecerea prin veac, printr-o opera
unica si geniala care-i va indreptati numele de Homer al nostru" (dat de
Ibraileanu). n7l1111nt77plj

Creatia literara a lui Ion Creanga include: lucrarea memorialistica Amintiri din
copilarie", povestile {Soacra cu trei nurori", Danila Prepeleac", Povestea lui
Harap-Alb" s.a.), povestirile (Inul si camesa", Povestea unui om lenes", Prostia
omeneasca" s.a.) si naratiunea Mos Nichifor Cotca-riul" pe care autorul a
subintitulat-o povestire glumeata".
Este o opera unitara, in care particularul este ridicat la nivelul universalului, iar
atmosfera este de mare sarbatoare populara.
intre romanul formarii unui tanar (Amintiri...") si povesti exista nenumarate fire
de legatura: actiunea celor din urma pare a se petrece la Humulesti, vorbirea
personajelor este taraneasca, iar fantasticul este umanizat.
De asemenea, copilul universal si mama universala (din Amintiri...") vor avea ca
pendant personajele din povesti: soacra ca esenta a rautatii, prostul care are
noroc, lenesul total si altele, alcatuiesc o galerie cu trasaturi ingrosate pana la
imaginea unei lumi in care s-a instaurat prostia universala {Prostia
omeneasca").
Publicata la 1 august 1877, in revista Convorbiri literare", Povestea lui HarapAlb" are ca tema, drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la acela de
om total.
Basmul este o specie literara a genului epic. Opera narativa in proza, de
intindere mica/medie. in care realitatea este transfigurata in fabulos, iar
personajele poarta valori simbolice, basmul isi are originea in creatia populara.
Cu toate ca sunt atat de diferite sub raport tematic, basmele folclorice prezinta o
seama de trasaturi comune:
Existenta unor formule tipice de inceput, mediane si de incheiere. in acest mod
se stabileste intre povestitor si ascultator o conventie potrivit careia, in basm
totul este posibil (formula initiala); iesirea din timpul si spatiul fabulos se face
prin formula finala;
In confruntarea dintre Bine si Rau, victoria ii revine celui dintai;
Personajele (grupate in serii antitetice conform celor doua principii) sunt
fabuloase si poarta valori simbolice;
Timpul, spatiul si intamplarile sunt imaginare;

Eroul pozitiv este ajutat sa treaca probele initiatice de catre anumiti donatori"
sau de animale prietene; (
Frecventa unor motive: cifrele magice (trei, sapte, noua), calatoria, initiatica,
obiectele magice, nunta etc.
Basmul cult are un autor cunoscut, respectand, in linii generale, prototipul
basmului folcloric si functiile acestuia, trasatura care se reliefeaza si in basmul
supus discutiei.
Universul operei:
Motivul cautarii norocului
Pana la un punct, Povestea lui Harap-Alb" respecta tiparul narativ al basmului
popular.
La cel mai simplu nivel de interpretare, basmul ar putea fi povestit astfel:
Doi frati (Verde-imparat si Craiul) traiau, de multa vreme, la doua capete ale
lumii, fara sa se mai vada (situatia initiala).
Primul, ajungand la batranete fara a avea descendenti in linie masculina, ii scrie
fratelui sau, Craiul, cerandu-i pe unul dintre cei trei feciori ca urmas la tron
(evenimentul care perturba echilibrul initial).

Cei doi fii mai mari ai Craiului aratandu-se dornici sa plece, tatal se imbraca intr-o
piele de urs si ii asteapta, pe fiecare, sub un pod. Speriati de fiara", feciorii se
intorc, pe rand, acasa.
intr-una din zile, mezinul Craiului se intalneste, in gradina, cu o batrana care
cersea (si care era Sfanta Duminica). Milostivita de tanarul craisor, sfanta il
sfatuieste sa plece el la Verde-imparat, insa numai dupa ce va cere calul si
armele pe care tatal sau le avusese in tinerete.
Dandu-i ascultare, mezinul isi alege calul (supunandu-1 la proba jaratecului) si le
reda armelor tatalui sau vechile virtuti (prin indepartarea ruginii).
Pe urma, botezat" intru soare si luna (prin cele trei zboruri cosmice ale calului
nazdravan), craisorul se pregateste de plecare, sfatuit fiind de tatal sau sa se
fereasca de omul ros si mai ales de cel span" (interdictia).
Asa pleaca in lume craisorul, ca sa-si caute norocul.
Motivul pactului cu diavolul
Prima etapa a drumului o constituie padurea-labirint in interiorul careia fiul de
crai se intalneste, de trei ori, cu Spanul (care-1 momeste sa si-1 ia ca sluga). La a
treia intalnire, oferta fiind acceptata, Spanul il invita pe naivul tanar sa coboare
intr-o fantana ciudata, pentru a se racori; imediat insa tranteste capacul si-1

sileste pe captiv sa accepte inversarea rolurilor. Asa devine craisorul sluga

Spanului, cu numele de Harap-Alb (in schema narativa comuna, momentul se
numeste: Raufacatorul inseala victima"). Asa ajung la Verde-imparat.
Motivul probelor depasite
Noua travestire functionand, Harap-Alb este supus la trei probe initiatice: sa
aduca salatile din Gradina Ursului, apoi pielea (batuta in pietre scumpe) a
Cerbului fermecat si, in final, pe chiar fata imparatului Ros.
Aducerea salatilor din Gradina Ursului:
Trimis de Span sa aduca salatile din Gradina Ursului, Harap Alb pleaca, impreuna
cu calul nazdravan, spre a implini porunca.
Si acum, calul va zbura lin ca vantul" (si nu repede ca gandul", intrucat eroul nu
devenise inca stapanul timpului).

Ei ajung, mai intai, in Insula Verde, spatiu al vietii, unde Sfanta Duminica isi avea
salasul. Aici pregateste Harap Alb (ajutat de batrana) planul pacalirii ursului
(care, in unele mitologii, simbolizeaza clasa razboinicilor); si cum, pentru a-1
invinge, era necesara adormirea constiintei de razboinic, Sfanta toarna in fantana
o fiertura din lapte, miere si somnoroasa".
Dupa ce ursul (care sosise cu o falca in ceriu si cu una in pamant") adoarme,
Harap Alb se invesmanteaza cu pielea de urs (daruita de tatal sau la trecerea
podului); gestul-simplu in aparenta-il investeste pe erou cu atributele
Luptatorului.
Intrand, peste gard, in gradina, tanarul culege o sarcina mare, mare, cat pe ce
sa n-o poata ridica in spinare". Surprins insa de urs, ii arunca blana (aceasta
insemnand ca ursul va recunoaste in Harap Alb pe razboinicul apartinand castei
sale).
Dupa ce scapa astfel cu obraz curat", eroul se intoarce la unchiul sau, cu
salatile.
Prima dintre cele doua probe initiatice este necesara pentru ca Harap Alb sa fie
investit cu atributele Razboinicului.
Cea de-a doua proba initiatica este aducerea nestematelor cu care era impodobit
cerbul nazdravan.
Chiar inainte de plecare, fiul craiului afla ca acel cerb era yfiolomonit" si ca ii
ucidea pe cei pe care ii privea; se mai vorbea prin lume ca acel cerb este tot
batut cu pietre scumpe" si ca "are una infrunte, de straluceste ca un soare".
Aceasta piatra aminteste de perla frontala din simbolismul hindus, care le confera
purtatorilor privilegiul eternitatii; de altfel, forta ei datatoare de viata se vadeste

pe drumul de intoarcere al eroului, cand multimile se pun in miscare, atrase de

lumina ei.
Ucigand cerbul. Harap Alb ii va lua eternitatea, atribut cu care va fi investit spre
a-1 darui oamenilor.
De altfel, mergand spre tara cerbului, calul nu mai zboara doar pe deasupra
pamantului (ca la primul drum necesar unei investituri doar de razboinic) ci se
ridica "in inaltul cerului", realizand un zbor cosmic (adica intr-un spatiu vesnic).
Ajutat, si acum, de Sfanta Duminica, Harap Alb ii ia capul cerbului, ascunzandu-se
intr-o groapa, spre a nu fi vazut de privirea care ucide. Desi scena -trimite la
mitologie (uciderea Meduzei de catre Perseu), semnificatiile ei ar putea fi mai
profunde: ucigand cerbul. Harap Alb omoara o ipostaza a Raului etern, instaurand
pacea in lume.

Aducerea fetei imparatului Ros

Pentru a trece de ultima incercare, Harap-Alb se intovaraseste cu cinci aparitii
bizare reprezentand tot atatea intrupari ale fortei cosmice: gerul (Gerila), foamea
(Flamanzila), setea (Setila); Ochila este Ciclopul din epopeea homerica, iar PasariLati-Lungila este un Sagetator coborat pe pamant. impreuna vor izbuti sa treaca
prin incercarea (proba) focului (scena din casa de arama), a apei {cercati marea
cu degetul" gandea imparatul inaintea ospatului fabulos la care ii invita) si a recunoasterii fetei imparatului Ros.
Cum frumoasa fata era farmazoana", ea se metamorfozeaza intr-o pasare,
aseunzandu-se dupa Luna.
Acolo este gasita de Pasari-Lati-Lungila si adusa in camera ei.
Motivul intoarcerii la conditia initiala
in final, intrucat fata divulga secretul lui Harap-Alb, acesta este ucis de Span, dar
renaste (stropit fiind cu apa vie si apa moarta) redevenind ceea ce fusese. in
schimb, Spanul este omorat de calul nazdravan.
Sfarsitul este al tuturor basmelor: nunta lui Harap-Alb cu fata imparatului Ros.
In afara schemei narative, Povestea lui Harap-Alb" mai prezinta si alte asemanari
cu prototipul folcloric: confruntarea dintre principiul binelui si cel al raului, victoria
celui dintai, existenta unui mezin care i se substituie lui Fat-Frumos, prezenta
unor ajutoare ale eroului pozitiv, prezenta fabulosului.
In basmul cult, autorul imbogateste schema basmului folcloric, in conformitate cu
viziunea sa artistica sau cu propriul sau stil.
In Povestea lui Harap-Alb", originalitatea lui Ion Creanga se observa in mai multe
trasaturi:

Intinderea mare a textului (care este alcatuit dintr-un lant de micro-nuvele")

curgand una din cealalta.
Fabulosul este tratat in mod realist, povestile lui Creanga fiind caracterizate prin
originala alaturare a miraculosului cu cea mai specifica realitate" (G. Calinescu).
Bunaoara, Spanul se comporta ca un om viclean, esenta lui demonica fiind
dezvaluita numai atunci cand coboara in fantana si-si striga numele: Chima
raului pe malul paraului!"
Tot asa, cele cinci aparitii bizare (care-1 vor insoti pe Harap-Alb in ultima parte a
calatoriei sale), se comporta, vorbesc si se cearta ca niste tarani humulesteni; in
plus, fiecare schita de portret cuprinde o trimitere la fiinta umana: o dihanie de
om" (Gerila), o namila de om" (Flamanzila), o aratare de om" (Setila), o
schimonositura de om" (Ochila), o pocitanie de om" (Pasari-Lati-Lungila).
Ca si in Amintiri din copilarie", personajele sunt vazute prin supradimensionare:
in plus, trasaturile lor sunt grotesti: avea niste urechi clapauge si niste buzoaie
groase si dabala-zate. Si cand sufla cu dansele, cea de deasupra se rasfrangea in
sus, peste scafarlia capului, iar cea de dedesupt atarna in jos, de-i acoperea
pantecele" (Gerila).
Dincolo de substratul autohton, se intrevad in acest basm si o seama de ecouri
din mitologie. Astfel, Ursul (care simbolizeaza clasa razboinicilor1) este adormit
cu fiertura de somnoroasa" data de Sfanta Duminica; in acest mod, apa din
fantana devine apa Lete a uitarii.
Tot asa, Cerbul (a carui privire poate ucide) trimite la capul Meduzei (din
mitologia greaca); in plus, nestemata pe care o poarta in frunte, aminteste de
perla frontala (din simbolismul hindus) care le confera luptatorilor atributul
eternitatii.
Prin anihilarea Ursului si prin uciderea Cerbului, Harap-Alb reediteaza mitul
Crengii de Aur, preluand de la invinsi atributele razboinicului si privilegiul
eternitatii.
inca de la inceput, vorbind despre drumurile pe ape si pe uscat, autorul
introduce in basm cunoscuta metafora a drumului (care ii strabate toata opera).
Calatoria lui Harap-Alb fiind labirintica, ne-am putea intreba daca aceasta nu este
o aluzie la mitul Ariadnei.
Prezenta unor personaje ..deghizate" incepe dupa primul paragraf, prin
cuvintele autorului: Dar ia sa nu ne departam cu vorba si sa incep a depana firul
povestii". Cuvintele subliniate amintesc de mitul autohton al ursitoarelor (care ii
menesc destinul fiecarui nou-nascut); cele trei zane ale soartei au atributii bine
stabilite (una toarce, alta deapana si a treia taie firul vietii), primul personaj"
deghizat fiind chiar autorul.
Sub pana sa, intamplarile care constituie drumul formarii unui tanar se succed,
facand din acest basm un bildungsroman.

Tot o ursitoare" este si Sfanta Duminica (deghizata in cersetoare); panza alba in

care este invaluita atunci cand se ridica in vazduh, aminteste de panza
Penelopei2 (care i-a tesut" destinul lui Ulysse); Sfanta il ajuta pe Harap-Alb in
toate marile lui incercari.
Dupa unele opinii, Spanul este elementul malefic; dupa altele, este un pedagog
deghizat", ajutandu-1 pe tanar sa se maturizeze: Pentru ca Harap-Alb sa devina
om. Spanul trebuie sa fie rau. El va disparea doar cand rostul i se va fi implinit"
(FI. Ionita). Acelasi rol l-ar avea si calul.
Chiar fiul craiului se deghizeaza" in sluga, pentru a fi initiat; Harap-Alb tine locul
lui Fat-Frumos, dar nu este echivalent cu acesta: nehotarat, lipsit de experienta
(boboc in treburi de acestea"), naiv si usor de inselat, milos si supus, el va suferi
o moarte" simbolica (in fantana) pentru a se naste ca sluga. Din aceasta postura
modesta va deveni Stapan al timpului si erou civilizator (ca Prometeu).
Toate aceste deosebiri (si altele) ii confera operei in discutie caracterul de basm
cult.
Protagonistul basmului cult dobandeste un contur specific sau chiar un nume
aparte.
Semnificatia numelui lui Harap-Alb
In Povestea lui Harap-Alb", numele personajului central ar putea sa aiba mai
multe semnificatii:
Primul termen - Harap " inseamna sluga, rob si caracterizeaza fata "
cunoscuta, vizibila a personajului, care, dupa juramantul din fantana, devine
sluga Spanului.
. Al doilea termen - Alb" desemneaza fata" ascunsa a eroului si ar putea indica
nemurirea (in unele traditii, Insula Alba fiind un salas de nemurire).
La aceasta idee conduce si finalul basmului, punct in care Harap-Alb poate fi
asimilat cu Fat-Frumos; in ultima fraza, autorul sugereaza ca nunta se
prelungeste in etern, iar cei care ajung acolo, se impartasesc din vecie.
. Al doilea termen al numelui ar mai putea avea semnificatia de Cel care
raspandeste lumina". Prima fiinta care va descoperi aceasta este Batrana Timpurilor (Sfanta Duminica): in gradina craiului, ea i se adreseaza tanarului, in mod
repetat, cu apelativul de luminate craisor".
Eroul va ajunge la aceasta treapta, dupa al doilea moment al initierii sale, cand,
aducand capul cerbului ucis, se parea ca Har ap-Alb soarele cu el il ducea ".
Conform opiniei lui Vasile Lovinescu, alaturarea negrului ( Harap") cu albul, ar
insemna unirea celor doua principii Yin si Yang; fiu al craiului si nepot (urmas) al
lui Verde-imparat, Harap-Alb este ales de soarta sa-i reuneasca pe frati, asa cum
doua jumatati ale cercului formeaza intregul.

O alta explicatie a acestui nume (care uneste doua contrarii) ar putea proveni
din nasterea" simbolica a eroului: cea care il ajuta mereu este Batrana
Timpurilor, (amestec de umilinta si inaltare); de asemenea, atingand soarele cu
picioarele" si luna cu mana", el este botezat" intru soare si noapte, ca
Luceafarul.
Cununa" pe care si-o cauta prin nori ii va aduce un destin imparatesc si unic.