You are on page 1of 29

ERUPŢIILE CUTANATE

 Leziuni elementare tegumentare
Erupţia cutanată (exantemul) reprezintă apariţia pe
suprafaţa tegumentului de formaţiuni cu coloraţii,
forme şi dimensiuni variabile. Când acestea sunt
localizate pe mucoase poartă denumirea de enantem.
Leziunile elementare ale erupţiilor cutanate sunt:
 

-

macula
papula
placa
nodulul şi tumoreta
vezicula şi bula
pustula

Leziunile elementare prin modificări

de culoare

Vizibile,

nepalpabile

Macule
(pete), plăci, placarde
 Clasificare:
Modificări vasculare
2.
Pete
datorate pigmentului melanic
3. Alte pete
1.

dispar la vitropresiune  modificări persistente de calibru şi structură vasculară (ectazii sau proliferări anormale) congenitale sau dobândite. neomogene prin hemoragii subcutanat .  purpurice (nu dispar la vitropresiune). peteşii: punctiforme  echimoze: întinse  hematoame: pete difuze. pot fi roşii pete purpurii. fără modificarea reliefului sau consistenţei pielii. Pete  datorate modificărilor vasculare petehemodinamice: variaţii pasagere ale calibrului vas sanguine. violaceu-albăstrui sau galben-verzui. în funcţie stadiul de degradare a hemoglobinei.Maculele sau petele sunt leziuni circumscrise de culoare diferită de cea a tegumentului normal.

b.Teleangiectazii Pete purpurice (a. purpura Majocchi. purpura cortizonică) .

pustule. cu nuanţe variabile de la roşu aprins la roz palid. bulă. bule. Eritemul „simptom" se regăseşte în toate stările inflamatorii cutanate  făcând parte din aspectul clinic al multor afecţiuni dermatologice. submamar.eritemul localizat . mai rar persistentă.eritemul generalizat. interfesier). denumit şi exantem. al marilor pliuri (inghinal. interesează .circumscrise: veziculă. care dispare la presiune având temperatura locală crescută.ex: al zonelor descoperite sau fotoexpuse (faţa. După configuraţie şi întindere se disting următoarele tipuri de eritem:  . Eritemul poate fi asociat cu alte leziuni precum vezicule. . . pustulă). axilar. eritemul în plăci sau în placarde.ex: haloul (mică zonă eritematoasă în jurul unei leziuni   . decolteul şi dosul mâinilor).eritemul regional .Eritemul este o roşeaţă a pielii de durată în general scurtă.

.

.

 Pete datorate pigmentului melanic  hipercromice (prin exces de melanină. carotenoderm . rezultă pete bru negricioase). circumscrise sau difuze primitive/ secundare congenitale/ dobândite  hipo/acromice (deficitul de pigment melanic) primitive/ secundare congenitale/ dobândite  Alte pete  depuneri artificiale de pigment – tatuaj  depuneri patologicede pigment – icter.

Acromii dobândite primitive (vitiligo) Acromii dobândite (pitiriazis versicolor) Pityriasis alba Acromii congenitale (albinism) .

Leziuni elementare solide  Vizibile  şi palpabile Clasificare:  Papula propriu-zisă    epidermică dermică dermo-epidermică Papula urticariană  Nodulul  Tuberculul  Goma  Tumora  epitelială: benignă/ malignă  conjunctivă: benignă/ malignă asistemului pigmentar: benignă/ malignă  Vegetaţia  cauzata de leziunile de grataj nificarea:  .

poligonală Suprafaţa plană. acuminată. rotundă. ombilica  Culoare roşie. Papula propriu-zisă: proeminenţă circumscr cu diametrul de 1-5 mm  Formă ovalară. arămie. hemisferică. violacee .

Papula epidermică (veruci plane) Papula dermică (sifilidă papuloasă) Papula din lichen plan .

neinvazivă. fistulizare.Goma sifilitică . ramolire.Goma tbc (scrofuloderma) .Micoze cutanate profunde Tumora: neoformaţie tisulară persistentă care din punct de vedere clinico-evolutiv poate fi benignă (bi delimitată. cicatrizare) Ex: . Goma: nodozitate dermo-hipodermică cu evoluţie stadială (cruditate. nemetastazantă) sau malignă şi are din punctul de vedere al ţesutului de origine po fi: Epitelială Conjunctivă A sistemului pigmentar .

sau albicioasă pe mucoase Poate fi: Primitivă (vegetaţii veneriene) Secundară (pemfigus vegetant)  socierea hiperkeratoză-leziune vegetantă determină verucozitate  ichenificarea: îngroşarea pielii cu accentuarea adrilajului normal şi eventual hiperpigmentare şi descuamareindusă de gratajul prelungit. . egetaţia: excrescenţă cutanată sau mucoasă filiform globuloasă sau conopidiformă de culoarea pielii ormale sau roz-roşietică.

Vegetaţii veneriene Lichenificarea Veruci vulgare .

Leziuni cu conţinut lichid  Clasificare:  Vezicula    parenchimatoasă interstiţială Bula (flictena) clivaj     intraepidermic subcornos mijlociu bazal clivaj joncţional în lamina lucida  în lamina bazală   Pustula primitivă/ secundară  foliculare: microbiene/ micotice  nefoliculare: microbiene/ micotice/ sterile  .

 ezicula: leziune cu conţinut seros. cu diametrul < 3 mm.eczemă) Degenerscenţă balonizantă a celulelor epidermice (vezicula parenchimatoasă – herpes simplu)  ictena: leziune cu conţinut seros sau sero-sanguinolent cu diametrul > 3 mm  Apărută prin ruperea coerenţei intraepidermice sau a aderenţei dermo-epidermice . car prin deschidere determină o eroziune  Poate fi indusă prin: Edeminterstiţial intraepitelial (vezicula interstiţială .

Vezicula parenchimatoasă (herpes simplu) Flictenă (pemfigus vulgar) Dermatită herpetiformă .

parazitară sau sterilă (psoriazis pustulos) . Pustula: leziune cu conţinut purulent Primitivă sau secundară Sediul:  Folicular (centrată de firul de păr). micotică (foliculita cu Pityrosporum)  Nefolicular de etiologie microbiană (impetigo streptococic). de etiologie microbiană (foliculita stafilococică). micotică (candidoza cutanată).

.

prin deschiderea veziculelor sau a bulelor superficiale  Ulceraţia Fisura (ragada)  provocata de grataj coriaţia:  .Leziuni elementare prin lipsă de substanţă sau soluţii de continuitate  Clasificare:  Eroziunea (exulceraţia) primitivă  secundară.

ca vindecă fără cicatrice. uneori până la pl aponevrotic. herpes simplu)  Ulceraţia: pierdere de substanţă profundă. Eroziunea (exulceraţia): pierdere de substanţă superficială nteresând epidermul şi eventual vârful papilelor dermice.  Dacă evoluează cronic pe teren compromis vascular sau nervos e numeşte ulcer (ulcer varicos. prin Poate deschiderea unor vezicule (eczemă. localizată periorificial sau secundară hiperkeratoze  Escoriaţia: lipsă de substanţă obişnuit liniară şi superficială provocată de grataj . ulcer arterial.  fi primitivă (şancrul sifilitic) sau secundară. care se vindecă cu cicatrice. mal perforant isura (ragada): lipsă de substanţă liniară secundară inflama pliurilor.

Eroziune primitivă (şancru sifilitic) Eroziune secundară (pemfigoid bulos) .

Ulcer varicos Fisuri secundare hiperkeratozei (dry eczema) .

Deşeuri şi sechele cutanate  DEŞEURI CUTANATE Scuama – aspect  pulverulent lamelar  de lambouri   Crusta   mielicerică (ser. puroi) maronie-neagră (crustă hematică) Escara (sfacelul) SECHELE CUTANATE Cicatricea – aspect   hipertrofic pseudotumoral atrofic  fin. suplu   Atrofia fiziologică  secundară unor leziuni  .

Deşeuri cutanate  Produse care se elimină de la suprafaţa cutanată  Rezultă prin: 1.Lamelar (psoriazis) De lambouri (exantem scarlatiniform) scarea exudatelor. Hiperkeratoză – scuame – cu aspect: Pulverulent sau furfuraceu (pitiriazis) . apărut prin compresia unei arii cutanate cu ţesut celular subcutanat absent şi acoperind proeminenţe osoase Necrobioză sub acţiunea unor toxine bacteriene – sfacel – depozit alb-cenuşiu de ţesut devitalizat (burbionul furunculului) . secreţiilor de pe suprafaţa unor soluţii de continuitate – cruste Necroză ischemică – escară – depozit negru. aderent. uscat.

Scuame pitiriaziforme Scuame psoriaziforme Cruste mielicerice (impetigo streptococic) .

o dermatoza contagioasa. Cei mai afectatiinsa sunt copiii si batranii. pruriginoasa produsa de acarianul scabiei . .Boli cutanate determinate de paraziti: - scabia : scabia este o afectiune cutanata. Poate sa apara la orice varsta si afecteaza in egala masura si barbatii si femeile. care afecteaza cu predilectie anumite zone ale corpului.