You are on page 1of 48

Felicia Stan

felicia.stan@ugal.ro
Sala B32 (Corpul B)

Departamentul IF
Facultatea de Inginerie

Prelucrarea Datelor
Experimentale
2015-2016

Prelucrarea Datelor 2015-2016
2C – 14 Cursuri
1L – 7 Laboratoare – Prezenta OBLIGATORIE
– Sala B32

Prelucrarea datelor = Prelucrarea datelor obtinute dintr-un experiment

1
2
n

Proces
Experiment

Caracteristici
primare

Date de iesire

Date de intrare

Factori secundari
necontrolabili

Prelucrarea
datelor
Caracteristici
derivate

Factori secundari
controlabili

Model - Predictie
Decizie

SISTEM DE
FRANARE
Proiectare

Ing. Mecanica

Manufacturare

Calcul economic

Ing.
Economica

Ing. Industriala
TCM

Autovehicule
Rutiere

TESTARE

DATE EXP.

Ing.
Materialelor

Probleme
Prelucrarea datelor
experimentale

Decizie privind
sistemul de franare?!

Tipul critic
de reactie

Proiectarea unui experiment 1 2 n Sistem de franare Caracteristici primare: TIMP DE REACTIE CRITIC Date de iesire Date de intrare Factori secundari necontrolabili Prelucrarea datelor Caracteristici derivate Factori secundari controlabili Decizie privind sistemul de franare?! Model pentru predictia timpului de reactie .

imbunatateasca desfasurarea activitatilor de care sunt raspunzatori. doar pe baza informatiilor obtinute din esantioane.ARGUMENTE PRO FACTORII DECIZIONALI AU NEVOIE sa stie cum sa: prezinte in modul cel mai potrivit informatiile. obtina previziuni credibile privind variabilele de interes. . traga concluzii despre colectivitati numeroase.

#7 1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1. Cercetarea statistica .

cu continut veridic.#8 OBIECTIVE In urma parcurgerii acestui curs studentul trebuie sa inteleaga: cum se pot culege date corect. . care sunt principalele surse de obtinere a datelor. care sunt principalele metode de culegere a datelor. cum se pot elimina eventualele erori in colectarea datelor.

3. 2. ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR — etapa in care sunt verificate ipotezele. formulate concluziile si fundamentate procesele decizionale.1. PRELUCRAREA STATISTICA (a datelor) — etapa in care datele sunt sistematizate si sunt calculati indicatorii statistici ce caracterizeaza fenomenul studiat. OBSERVAREA STATISTICA — etapa in care se culeg date si informatii. pentru toate caracteristicile urmarite. .#9 1. CERCETAREA STATISTICA Etapele cercetatii statistice sunt: 1.

. In procesul observarii statistice trebuie sa se tina seama de anumite PRINCIPII. 3. Datele se refera numai la caracteristicile esentiale. dintre care: 1. fara preferinte din partea cercetatorilor.#10 OBSERVAREA STATISTICA (Culegerea datelor) Observarea statistica – consta in culegerea si inregistratea datelor in mod sistematic si unitar si are rolul de a asigura datele necesare investigatiei (cantitativ si calitativ). Culegerea de date trebuie sa se realizeze in conditii obiective. 2. Datele culese sa fie autentice si sa reflecte realitatea. care raspund cel mai bine scopului cercetarii.

Se preiau date daja inregistrate in documente sau publicatii Constistenta logica Comparabilitatea metodologiilor . CERCETAREA STATISTICA OBSERVAREA STATISTICA DIRECTA DOCUMENTARA Inregistrarea element cu element a tuturor caracteristicilor cuprinse in programul observarii.1.1.

7. 3. Unitatea de observare. 2. Lista caracteristicilor urmarite. Formulare de inregistrare si instructiuni de completare. . 4. Masuri organizatorice. 5. Programul observarii (Plan de experiment): 1. Scopul observarii. 6.#12 OBSERVAREA STATISTICA Planul. Colectivitatea observata. Timpul si locul observarii.

timp si de organizare ale colectivitatii de interes. 2. Scopul observarii este subordonat scopului (obiectivului) general pentru care s-a organizat cercetarea. si precizeaza aspectele ce trebuie clarificate in urma studiului. Colectivitatea observata – presupune identificarea tutoror unitatilor statistice ce vor fi incluse in cercetare Pentru identificarea corecta si completa a colectivitatii ce va fi supusa observarii este necesara determinarea coordonatelor de spatiu.#13 Plan de observare statistica 1. .

un obiect etc. .) sau complexa (daca se are in vedere o echipa sau o familie). iar unitatea de observare poate fi un angajat. unitatea de observare nu este si unitatea raportoare. un produs etc. un departament. De exemplu.#14 Plan de observare statistica 3. in cazul unui agent economic. o echipa. Unitatea de observare Este unitatea la care se refera caracteristicile inregistrate. unitatea raportoare va fi agentul economic. Uneori. simpla (daca este vorba de un salariat.

. sau o perioada – fenomen dinamic. Timpul si locul observarii Stabilirea timpului impune doua aspecte: Timpul la care se refera datele inregistrate (un moment critic – fenomen static. Timpul cand se efectueaza inregistratea datelor.#15 Plan de observare statistica 4. unde are loc fenomenul urmarit si studiat. Locul observarii – locul unde se produce.

astfel incat sa se asigure studierea fenomenului sub toate aspectele pravazute in scopul cercetarii. . sub forma raspunsurilor la intrebarile dintrun chestionar. Lista caracteristicilor urmarite – presupune stabilirea tuturor variabilelor care trebuie inregistrate. evitand redundanta informatiilor.#16 Plan de observare statistica 5. Caracteristicile pot aparea sub diferite forme: sub forma unor indicatori.

#17 Plan de observare statistica 5. 3 4. Lista caracteristicilor urmarite Intrebari deschise: “Ce profesie aveti?” Intrebari inchise: “Cate persoane are familia dvoastra: 1. cu variante de raspuns: “Nu sunt de acord”. 5 sau mai multe?” Intrebari factuale: “Ce numar purtati la pantofi?” Intrebari de opinie: “Ce parere aveti de intentia de majorare a TVA-ului?”. “Nu stiu” . “Sunt de acord”. 2.

Se utilizeaza atunci cand unitatile statistice de la care se inregistreaza sunt mai raspandite. Formulare de inregistrare – suportul material pe care vor fi inregistrate datele culese.#18 Plan de observare statistica 6. mai dispersate in profil teritorial. Formulare de tip fisa: Se inregistreaza datele referitoare la o singura unitate statistica. Se utilizeaza cand programul observarii cuprinde mai multe caracteristici. .

Formulare de inregistrare – suportul material pe care vor fi inregistrate datele culese. Formulare de tip lista Se inregistreaza datele pentru mai multe unitati de observare (formular colectiv). Se utilizeaza cand programul observarii este mai sumar (cuprinde mai putine caracteristici). Se utilizeaza atunci cand unitatile statistice sunt concentrate teritorial (se regasesc mai multe unitati intr-o arie teritoriala). .#19 Plan de observare statistica 6.

tiparite pe formular sau intr-o anexa. Pentru asigurarea claritatii intrebarilor. se utilizeaza formulare tipizate. . Pentru ca datele sa fie prelucrate in mod automat. Formulare de inregistrare – suportul material pe care vor fi inregistrate datele culese.#20 Plan de observare statistica 6. acestea pot fi insotite de instructiuni.

a observarii statistice. elaborarea si tiparirea formularelor de inregistrare. Intocmirea unor liste ale unitatilor ce vor fi supuse observarii.). Folosirea hărtilor si planurilor cu localizarea unitatilor statistice. afise etc. Proiectarea. . Popularizarea cercetării statistice (prin mass-media. presa. conform programului observatii.#21 Plan de observare statistica 7. Masuri organizatorice – se refera la totalitatea masurilor ce trebuie luate pentru a asigura desfasurarea in bune conditii. Recrutarea si instruirea personalului participant la colectarea datelor.

#22 METODE DE OBSERVAREA STATISTICA 1. . Recensamantul Este o observare totala. periodica. Se asigura metodologii unitare care trebuie sa respecte recomadarile organismelor statistice internationale. organizata la intervale mari de timp (5-10 ani). Prin recensamant se culeg date de la toate unitatile colectivitatii. Se efectueaza simultan la toate unitatile colectivitatii. consemnand situatia existenta la un moment dat.

Se selecteaza un esantion.#23 METODE DE OBSERVAREA STATISTICA 2. special organizata. Presupune culegerea efectiva a datelor pentru o parte a colectivitatii totale (esantion) aleasa astfel incat sa fie reprezentativa fata de colectivitatea de ansamblu. . aleator sau nonaleator. Sondaje statistice – este o metoda de observare partiala.

prin intermediul carora se culeg date statistice referitoare la diferite fenomene si procese.#24 METODE DE OBSERVAREA STATISTICA 3. . Numarul si continutul rapoartelor difera de la un domeniul la altul. tipizate. Rapoarte statistice Sunt documente oficiale.

. Anchete statistice – este o metoda de observare partiala. avand o valoare orientativa privind tendinta generala a fenomenlului. Spre deosebire de sondaj.#25 Metode de observarea statistica 4. Completarea chestionarului este benevola. cu caracter ocazional. ancheta statistica nu presupune reprezentativitatea esantionului. Culegerea de date se realizeaza pe baza unui chestionar completat direct sau prin posta.

in cercetare si. diferite de timp. la mai multe momente succesive. O data cu trecerea timpului o parte dintre respondenti parasesc panelul. pot sa-si schimbe compartamentul si raspunsurile. . treptat. Dezavantaje: Respondenti se implica. format din aceleasi unitati care raspund la intrebari. stabil. realizata pe un esantion fix. iar cei ramasi sunt mai puti reprezentativi.#26 Metode de observarea statistica Panelul – este o metoda de observare partiala.

sub multiple aspecte. monografia unei intreprinderi. a unui judet.).#27 Metode de observarea statistica Monografia . special organizata.Este o metoda de observare partiala. a unei localitati etc. . care presupune caracterizarea detaliata. ale unei singure unitati statistice De exemplu.

Calculul indicatorilor statistici absoluti si derivati. Sistematizare (centralizare. grafice etc). . Prezentarea rezultatelor obtinute (sub forma de tabele.#28 CERCETAREA STATISTICA Prelucrarea statistica a datelor se refera la operatiile de: 1. grupare) a datelor primare pe intreaga colectivitate si pe partile ei componente. 3. 2.

2. Se fundamenteaza calculele de prognoza/predictie privind fenomenului studiat. 3. Se formuleaza concluzii asupra obiectului/obiectivului cercetarii. Rezultatele sunt comparate si se verifica ipotezele statistice. .#29 CERCETAREA STATISTICA Analiza si interpretarea rezultatelor 1.

e x = x − x0 e x x − x0 e x (%) = = ⋅ 100 x0 x0 este nivelul real al indicatorului este nivelul indicatorului determinat in urma investigatiei statistice .#30 1.2. Notiuni de teoria erorilor Eroarea (statistica) reprezinta diferenta dintre nivelul real al unui indicator/parametru si nivelul obtinut in urma procesului de investigatie statistica/ masurare.

4. Notiuni de teoria erorilor 1. Erori de observare (sau inregistrare) Erori de reprezentativitate Erori de prelucrare Erori de masurare Erori de interpretare .#31 1. 2.2. 5. 3.

Erorile de observare sunt de doua tipuri: Erori intamplatoare – din neatentie. Notiuni de teoria erorilor Erorile de observare (inregistrare.2. independnte de vointa achetatorului si respondentului. . Erori sistematice – au caracter premeditat. cu vointa anchetatorului sau a respondentului. masurare) – apar in etapa de observare statistica (culegere) si sunt diferente intre valorile reale (declarate. se realizeaza cu buna stiinta. cauze accidentale.#32 1. masurate) si cele inregIstrate (culese).

ci dupa un criteriu subiectiv.se intalnesc in cazul utilizarii sondajului statistic. Ele nu pot fi total eliminate. ci doar diminuate si controlate.#33 1. preferential.2. atunci cand selectarea unitatilor in esantion nu se face in mod aleator. Notiuni de teoria erorilor Erorile de reprezentativitate . .

. Erori de modelare – utilizarea gresita a unor modele statistice (alegerea gresita a modelelor). Notiuni de teoria erorilor Erorile de prelucrare – apar in etapa de prelucrare a datelor statsitice. Erori metodologice – utilizarea gresite a unor metodolgii (gruparea sau clasificarea gresita. utilizarea unor formule de calcul nepotrivite).2.#34 1.

2. Erori de masurare In timpul efectuarii masuratorilor se pot produce doua tipruri de erori: 1. erorile de masurare sunt: Erori grosolane/intamplatoare. . si 2. Erori care au aceeasi marime. cand procesul de masurare se realizeaza in conditii identice. Erori care au marimi variabile. variatia acestora fiind supusa unei anumite legi. Erori sistematice. Dupa modul de aparitie.#35 1.

4. La o repetare a masurarilor. Manipularea gresita in timpul masuratorilor. care produc denaturarea puternica a rezultatelor masuratorilor. . 3. valori aberante) Sunt abateri foarte mari.#36 Erori grosolane/intamplatoare (greseli. Neatentia sau lipsa de instruire a operatorului. Caracteristici: Sunt produse din neatentie sau cauze accidentale. cu probabilitate mica de aparitie. erorile grosolane au o probabilitatea foarte mica de a se reproduce. 2. Surse: 1. Citirea eronata a aparatelor de masura. Aplicarea unor metode de calcul inexacte.

Caracteristici: 1. Au caracter permanent. Au valoare constanta in marime si semn. sau variabila dupa o lege (care poate fi determinata). 2. Reglarea sau etalonarea incorecte a aparatelor de masurare. . Se produc intotdeauna in acelasi sens. 3. 2.#37 Erori sistematice Nu variaza la repetarea masuratorilor in aceleasi conditii sau variaza in mod determinabil odata cu modificarea conditiilor de masurare. Utilizarea unui aparat la o temperatura diferita de cea la care a fost etalonat sau reglat. Surse: 1.

Erori produse de factori externi.#38 Erori sistematice Erori sistematice obiective Erori de aparat. Erori de metoda. Erori sistematice subiective .

datorate unor caracteristici constructive ale aparatelor. Erorile de metoda apar ca urmare a principiilor pe care se bazeaza metoda de masurare. a introducerii unor simplificari sau utilizarii unor relatii empirice. 2. uzurii. Caracteristici: Limitele lor de variatie sunt cunoscute din specificatiile tehnice date de furnizorul aparatului si sunt cel mai usor de evaluat de catre operator. incorectei etalonari.#39 Erori sistematice obiective 1. . Erori de aparat (instrumentale).

b. radiatii. deoarece nu intotdeauna pot fi cunoscute cauzele si legile de variatie in timp a conditiilor de mediu (temperatura. presiunea. . Pentru eliminarea lor se impune asigurarea conditiilor de mediu (conditii normale) cerute de producator pentru acel instrument de masura. Erorile produse de factori externi (erori de influenta.). umiditatea. erori de instalare) Caracteristici: a. Sunt greu de evaluat prin calcule. etc.#40 Erori sistematice obiective 3. campuri magnetice.

intensitati luminoase. nuante ) si tin de gradul sau de oboseala.#41 Erorile sistematice subiective (de operator) Erorile sistematice subiective provin din modul subiectiv in care operatorul apreciaza anumite efecte (coincidente de repere la citirea rezultatelor. de starea sa psihica sau de anumite deficiente ale organelor de perceptie. .

#42 Erorile aleatoare (accidentale. 2. intamplatoare) Sunt erori care au valori si semne diferite intr-o succesiune de masuratori efectuate in aceleasi conditii. Pot proveni ca urmare a variatiei naturale a proceselor si fenomenelor sau interactiunii experimentului cu alte procese si fenomene ce se desfasoara simultan. Caracteristici: 1. Erorile aleatoare nu sunt controlabile. .

adica toate determinarile experimentale s-au facut în aceleasi conditii.3.sa apartina unei aceleiasi populatii. Ipoteze asupra datelor ce se prelucreaza 1. Sirurile de valori obtinute in urma masurarilor nu sunt functie de timp. Toate datele trebuie sa corespunda valorilor numerice ale unei aceleiasi caracteristici si sa fie omogene . constituind evenimente independente. desi ele sunt decalate in timp. produse de experiente repetate. . 3. 2. realizate ca urmare a unui complex repetat de conditii pe cat posibil identice. Datele experimentale sunt siruri statistice de valori ale unor variabile aleatorii care se exprima intr-o singura dimensiune (o singura caracteristica) sau doua.#43 1.

3. ca aproape normala. 6. Ipoteze asupra datelor ce se prelucreaza 4. . in conditii de precizie egale (datele au pondere egala). 5. masuratorile nefiind afectate de erori sistematice sau grosolane. in mod justificat. Mijloacele de masurare (aparatele) au functionat corect. Datele supuse prelucrarii apartin unei legi de repartitie normala sau care poate fi considerata. Rezultatele masurarilor sunt autentice si reprezentative pentru fenomenul ce se cerceteaza.#44 1.

3. Numarul datelor care se prelucreaza este suficient de mare incat poate fi considerat un esantion de volum mare al unei selectii dintr-o populatie statistica originara. necunoscuta. .#45 1. Ipoteze asupra datelor ce se prelucreaza 7. Un esantion este de volum mare daca are mai mult de 30 elemente.

#46 1. Siruri de date Sirurile simple de date experimentale sunt siruri statistice ale unor variabile aleatorii discrete sau continui. o dimensiune a unui semifabricat sau produs etc. care se exprima intr-o singura dimensiune (o singura caracteristica).4. De exemplu duritatea. continutul în carbon al unei piese de otel. .

care reprezinta masurari individuale ale unei caracteristici. .#47 1. Media aritmetica a datelor dintr-un sir de tip A tinde catre o valoare care este suma algebrica a valorii reale a marimii si a erorii sistematice a rezultatelor masurarii. pe n elemente ale populatiei statistice. Siruri de date A.4. Siruri de date experimentale. efectuate in conditii identice.

ale unei caracteristici numerice. Siruri de date B.3. efectuate pe aceeasi unitate statistica. Siruri de date experimentate care reprezinta masurari repetate in conditii pe cat posibil identice.#48 1. Media aritmetica a datelor dintr-un sir de tip B tinde catre o valoare care este eroarea sistematica (sau parte din ea) a masurarii marimii. .