Qaintele

grsenieSoca

fa Nficarea cd,sdtoriei fe tuAftimea taind
, . lndrumdtor duhovnic*c'

sPoNsoRl:
RXFRACT PROI) SRL - Iiigeras AROMATICS SRL - Fdgara$

Qaintek

Eoca Arsenic

Descrierea CIP a BiblioteciiNalionrle a Romeniei ARSENIE BOCA, prctosinghel Ridicareacisitoriei la inillimea de Taini; indrumitor duhovnicesc PArintele / Arsenie Boca. FAgdral Agaton.200: : 128p.: cm. - (Ortopraxia) 20 Bibliogr tsBN973-99?39 4 | 265.5

fa fificorea cdsdtoriei fe tndftimea (aind
- indrumetor duhovnicesc -

O EdituraAgaton
Selectiacorectura$i organizarea materaalelor: loan Cilmileanu Graflca: Alexandfu Starese

ISBN973-99719-1-,1

Coleclia,,Oftoprcxb" Fegerag, 2002

Legdmant o"
,,Despre Pirintele Arsuit trclttrit sd vind vremea, cdt mai curdnd posibil. stilc ttric tnei mult, sd se v orbe e s c d m a i mu l t: ;i cu s!!u t u hsolut sigur ;i mdrturisesc, cu toatd responsdbililut(t mea de episcop,

i famtiutc l#l:I1,"^I"lrlii

carvavenitimpul, rdnduit de Dumnczeu, cdnd Pdrintele
Arsenie Boca va fi canonizat" (..Tinere1e. ideal,Bise cd"ASCOR-Sibiu. Agaton. Ed,. Fagdrag. 2002.pag.48)

P.S. DaniilPartosanul Dr.

Adornrirc:tMl|itii l)orrrnului (lcoani pictItrirle I'lrrrrtelr' ,\r'scrric Min. Sembata) lir

Acum 63 de ani (era ln 1939)md allam la lvlanbstirea cand T5rndduirii. 9i acumaceascend Vdd de Brencoveanu, lzvorul de apropiindu-se handicapat, o femeieiqi duceain bralecopilul cumo cheamd lnainte a o intreba de Arsenie. PSrintele, Parintele 9i acest Ai tac ce de undeeste,i-a zis.,,Ei, se-ti mab, drcge. zemislit ASaesfe?'.Ala" a zis femeia. de copilln noaptea PaSt. cend Acu candfamilia atatdediscreditatd, ca9iSf.Apostol m, este ma putemspunecd ne e li rusinea g.di despre aceasta, Pavel aceslduh al gandesc: Pdrintele Arsenie nimeni in Oaren-a Esat de de divinS, pedeapsa aminie justitia mustrtrii, carese ne aducd inleleptul Solomonl pentru ces€intempE Cdci azi? spune cele divind powrul acelase pustieste' vedenie Vootoc, de ,pend nu nai existe cu strdine' lsrael, cauzacasdtoriilor femeile din C6ndpoporul Ezdraa pericol piarddrSddcina, sdmenla numele, sa-si era in !i giau poporul poceinF rugdciune fdcut noulegemant un la chemat ti cu nostru, sd rdmend nume, ca salvare neamului a La fel, singura Nici familiale feaqezarea stinteniei este cu sSm6nte cu rdddcina, Si peP5rintele Arsenie sflnlenaa ca problema b preocupat nu maimult o Arsenie Pdrintelui in De mi-aglngedui,numele vielii familiale- aceea, reabilitarea selncercdm c6treDumnezeu. sAincercdm legamant un sd familiale. Avemobligalia nu ldsdm vietiinoastre laracalomniatd qi a prinprostitulie injosiri familiei. cumEzdra ruptlegaturile Asa ale cu c€lestreine legaturd toate sd cufemeile straine, rupem $inoiorice toatecele divo4urile, (avortudle, de sarcinj, intreruperile de tamilie (cuma fdcut facemprinbgamant familia) se o ce au compromis $i Pdrinielui Arsenie. Ezdra). la morm6ntul aici lui Toatd viala9i scrierea a fostspre lvlult zbdtut s-a P6rintele. sd au fost la el s-auhotdrat nu mai C6tefemei Itintireafamiliei. mamelor Nue nimeni lorl tn pantecele Celi avorteze! copiiau rdmas la mamelor revenkea ?n sd maicompelent ne strige acestmoment PSrintele Arsenie. Domnului decat stinlenia Maicii Nu a viitoarea canonizare Perintelui. e Se vorbeqie despre Si porunca Pdrintelui, dovedim dacd lmplinim noaske, dacd dar treaba ne-a ca nostri, 9ibiserice$ti, Pdrintele convertit civili lnfalamai-marilor fdrdlndoiald qi sfintenie, suntem demnd, de lntr-ovialacreqtind a AGenie fost mefturie Panntele ce cu lndreotetire ceamaibund sfAnl.(Cuve b momentutPdintelui A6enie- 28 noi 2002\ Pe n'€te Sebdu

Un Ioan Botezdtorulal romdnilor
@uveftinainte) PenlruminePdrintele Arsenie esle un loan Botezetorul al romanilor Spun c; nusemaidesface unii mormAntul a9aspune cdci carleal"Se-miEsali trupulin morm'nt. SAnuJ deranjati p6ndla a douaveniel. Sigurce da, smerenia celugereasce trebuie aga sd fie. 9i Sf. loanlacoba ldsalscrissA se roagepentru ce se va el duce iaddeoarece fdcut in n-a fapte vrednice mantuire. de Dardupd 20 de ani de la inmormankre ne-am inchinat moastele Sau la lui. Sf. loancel Noude la Neamt. caren-a marlasatDumnezeu la sd pesteel. ASaSi cu Pdrintele calceoamenjpecdtosi Arsenie. Sa a$teptam scoatdDumnezeu mormant. voia noaslaS. sal din ferd ASa cuma descoperit Dumnezeu grec arhimandritului se vinela Sf. loanlacobii sa-ldescopere pentru gesia$acum t-augdsit, a-l tol a9aia la Sf. Arsenie la Prislop ventcineva de va careva spune c6 neaparat lrebuies6-ldescoperim pentru i s,a aratal 9i se va ca aratamultora. pArut cd nua fostdezgropat 7 anide tainmo.manl\4i-a riu la lare.Atunciera o ploaie linigtitd caremi-aInspiEt cuvinteler '/ublti crcdincio$i, umbrelele o pafte c^ci aceasta esteo ploaie dati la nu normale. Acestea suntlacrimilePerintelui, care le-a versatpentu popotul aceata". inceputuri, auzilcd Pdfinteb La am versalacrimi multe cand slujea predica. majincoace, Dar ajunsese maturitate la 9i plangea, spirituald cdcinicinu nicinu radea, cispunea, dinpartea ca lui Dumnezeu, cuventul autorizat: sd nu maifaciculare". ,l\4d, Au venitdoi concubini Pdrintele ispiteasce, la sd-l intrebandu-l dacase pot vescLe-a spusPdrintele: tadule la sotia cAai ta, ,,Me, patru copii.Iar tu du-tela solultAuce ai tei cop,7'. remasaceia Au urmiti: unde$liel?A venilunulsa vadedacePdrintele cd el De gtie fumeaza. ldsatlig6rileintr-unboschet. A Parintele spus:,Md ia Dumitre, du-tem6 li ia-litigdrile boschet, nu le uiti" din sd Pecat poporul ce pe acesta a gtid sa-lf.uctiflce Parintele nu fa valoarea lspuneaPdrintele: "Romiriae singura lui Frt in care succesul ate succes"l. fi trebuilsd fie folosit facultdtile nu Ar la de teologE.la seminarir,manastiri, toata la in lara.Nusafielinutascuns. Azi poporul romenar fi fostaltul.Dar Dumnezeu rdbdare. are (Porumbacul Sus- 1 dec.2002\ de
P6i ntele N icolae Boboia

Sfin(eniaiubirii Siiabirea sJinleniei
Cdsdtoria
de este Chiarqiin legea veche, c6sdtoria indisolubib, nedezlegat, fa.iseii apropiat s-au despa(rea. ac€asta, sdi€ nueraingdduitd $tiind s6-9i fefiEiaT lase ispitindu-L: cuvine oarcca betuatul de fisus, "Se pe lngeduinlei carea in lisus provoace bge.Ei respund sensul ii b Dar cu de dat-oMois€ ,cartea despd4ire". lisus,Careera la zidirea zidi.ii carenu merge in le-a de omului. spusrostul la inceputul lisus fiindceamAndoi alcdtuiesc singurdf5pturS. o despdrtarea, la ei zidirii. lntareste cdsdtoria rostul de la inceputul lui de €tiunile crealrei motivele Moise, din lisusnu putea cobori de dac6ar fi reitd de a cdsetoria rangul taini. Deci, la aceea ridicat casatoria da roade ar la ei de ceicasatoriti vatoare adevdratS, taind, lui vrednice tainele Dumnezeu. de pe al de Dumnezeu ridicat om la cinstea colaborator Sduln a Dumnezeu, artrebuisd la la Iume. Casdtoria, rangul carea instituit-o posibilitatea geometric5 colaboreri. acestei realizeze progresie in feptuA,,,atunci Dacain Taina Cununiei doi sunto singurd cei pentruDumnezeu!'E Epturece nezuioste ea7'- ,,od.asle aceastd (Maleahi '15). ce atunci Hristos estecap 2, La un rdspuns categoric pentru 8, alfirii?(Rom. implinirea acestuisuspin barbatuluidacd nu voiaeL ci din desefteciunii'nu din 22\. ,,Czcife uB a fost supuse cd Nicina celui carc a supus-o- totusicu nedejdea fepturase va ca Ebevidin rcbia de$efteciunii, sd se bucurede libeftateameriii pentruca dorulslatomical fepturiiagtea a cu friW lui Dumnezeu" (Rom. 19- 21). 8, descoperirea lui Dumnezeu fiilor nerabdare Selbeticia sfinlilof. Fiarele lor uitaude selbdticia la picioarele la omului odihna ceamaimarerobie. Cre9terea dinfiarade om este hotarat dc atitudlnea atarnd fiilor lui Dumnezeu" 9i "libertalii din iar fale casdtorililor de cesdtorie, mullisuntalesitocmai cauza de copiilor maiinainte a se na$te atitudinii religioase parinlilor a nu motive sd fie taine.Cendfamilia va ca Casetoria multe are pe destrdbelate. otuma defiare oameniivorfi maifiintemeiate Taind, mss.l Giii lnvieii:p. 141-142

(inuta de pArintele Arsenie la despreTaina Spovedaniei, Dragdnescu: acestepecate(brruinte ale Manastirea 'Cend diavolului asupraomului) suntspovedite ispigiteprincanon9i Si necazuri, nu mai au nici o greutate cantarul ele in iudec:tii particulare. I Dumnezeu iarti dar neispigit nimic nu lase ] Candsuntspovedite numaipe patuldemoarte n-a 9i diavoliivin gi mai remastimp pentrucanonSi indreptare, Cunogtinlele acesteaurmeresc sufletulcunecaz9i urgiemare.Daceinsi omulle-a ideeade responsabilitaie lnfricoseaza a cdsatorililor de Legeadivinainscrjsain fire. sub formede 8rspe pement faF micar cu o lacrima. nu ci aceasta se pierde poate anstjnct. mai urmdresc (pecatelor) ldmurirea stragemilalui Dumnezeu. Candbiruinta diavolilor ideijde Decat.idee care a 9i incepuise fie neclard mrntea prin in dmane consimtteintrutotultoativiata!i nu e Qtearsd taina mujtora. lncepemcu aceasta: pdcatulesteo conspiralie minliiomului pocdintei, omul acela,degi botezat,s-a fdcut fiu ai aceluiade a cu diavolul, impotriva (pacatele) LegiiluiDumnezeu. aceastd carea ascultat, biruintele aceluia avandtoat:greutatea Cu definitie de lucru.intelegem judecitiiparticulare"l. dintr-odatdc, numailisusa fostf5rd de Dacat. ftridelegii pe cantarul adicasingurEl a refuzat oriceideediabolic;din mintea. viatasi faptele Sale. I in convieluire nu-i bun nici abuzul, nici refuzul ] Voi,ca tineriincepetori vietii,sunteti poateispititideideea ai cdtinerifiind, ce sd incepem copii primul sa ne mai de cu din an; lat; acumo descriere sumarea greselilor convietuire de 9i trdimputinviata$i avemvremegide copii.Cu acestgand,daca- legatde ele,urmerile inevitabile, te a9teapta fatd in lor care 9i ti I primiti9i-lluatide bun,ve deschideti cateacetrep;cat qi citre rc a$eaze brate.lardacdaqastaulucrurile qipractica teren pe in totfelulde necazuri vtnmatemattc. sd n-oiuatt care Ca rau de la a$aconfirmd, preventivi ceamaibund, singure mesura e atunci e inceputsd v5 preclzati pozitiasufleteascd fati de roadele ratiu_ne posibil:$i la indemana tuturor. binecuvanlate Bisencd cununiei de ale copiii. sunt roadele Er In convietuirea nici cas;toritilor bun niciabuzul, refuzul. nu-i dragostei, evitarea nu e dragoste, crimi. Cdutarea lor placerii Abuzulatinge sot,refuzulpe ci pe dargipesot.Cumaceasta? sotie, numaicu evitarea rostuluifiresc instinctului, viciugi pdcatSi ASa-i al e ficut omulde Dumnezeu: berbatSi femeieintr-unsingur se pedepsesc Legeacarevedetoatealeomului. de Cu contemporane biologie, endocnnologie de de trup. cunostintele Deci,daca nu suntetibinel:murili de la inceput, catrebine, qide neurologie putemintelege acestlucru. clar foadeugorv, trezitiingre$eli convietuire, undevin aDoi de de un Sistemul nostrunervos,ca sd serveasclsolicitdrile vietiiin randintregde necazuri care nu vd poatescdpanimeni.Cu bune conditii,are nevoiede o buni de a 9i corectefunctionare diavolul scapide greqelile nu facute. Acestea urmaresc alte glandelor te in noastreendocrine. Glandele acesteasuntingiratein cEsitoriisau orice parte in alta ailua-o. Nutescape rugaciunile. numdrde 7-€, pe toati verticala nici staturiinoastre Doui glande Spovedania doartepunein tem; cu vinov5.tiile tatade hotarele auntin cap,responsabile comenzile cu modulde tale functionare de 9i legii de la cununie,pe care le-ai incalcat,qFti dd iertarealui 8ltuturor celorlalte. Acestea capsuntsensibile, din adid lucreazi Dumnezeu pentrunestiinte (daci aceastaa fost), sau pentru in consonant; conceptia de viati, in carete integrezi trup9i cu ta (dacd neputinta aceasta este), girebdarea ispdgirii, suflet. 9i-tiddputerea pescurta rosturilor glande Pentru clarificare o acestor doue daci te indreptica 9i convietuireDumnezeu iarta (daca-iceri dincap,ca si functioneze intr-unfel saualtul,e destulsd dau un prin aceasta spovedanie), nepedepsit, dar neispi$it. nimicnu lasi. exemplu doueconceptii viati diametral a de opusei intr-unfel vor ASascrieCarteal[n.ed.:preotul pecatele iart: mdrturisite dd dar glande glande comanda lucraaceste de asupra tuturor celorlalte Redemun fragment 9i canon,pentruindreptare. dintr-opredice

Sfaturi pentru tinerii cdsdtoriti

pigubegte pefemei. Refuzul refuzurile Unuldin obisnuite este din subordine candte integrezi turmalui Epicur[n. ed : Epicur in ac€la'intemeiat"pe stivili.ea numerului copii. l\ilodalitatea de spunea fericirea dobandegte cultivarea ce prin se placeriil altfel 9i cu amandoivor conduceiconomia endocrind cand te integrezi turma lui eceastaeste viciul ,,onaniei" femeie.Pagubesc in pagube biologicd se resimte saniiateaamandurora. ce in Hristos. Mintirea, trigarea, ferirea(suntunulSi acelasi viciu), duc€in Sdrimpesteacesteglande pe venicala de omeneasce ne Si modnormalla o nervozitate la o nemullumrre de altul,pe fale 9i putin celesexuale. oprim la Aicii aici!Aiciau lesa!oamenii fost care naturain nevinovalia cauta se o remedieze. cum o ei 9i f:re nici o cunogtinta exacte.Ba li s-au spus multeminciuni si Cdutandfiecaredin parintialt partener. sa nu rcmediaze? ca fiecarea fost lasatin voia lui, cu gregetite ereziilesate.S-o 9i gresite, falsifice convieluirea. fonde o rezolvare in vinovat;fata ludm fugitiv cu putine biochimie endocrine. Sexete(bdrbatgi unitatea dragoste Tainei de a Cununaei. Deci,daceo femeie femeie) cautala maturizare pe celilalt,trecand se peste unul orice de gregeltecu altcineva, vini (detrisarea e ,,ferirea' de lor) sotului. bariere, oricui. ale Totugie buni (foarte bunachiar) putin; minte Si careoimpingelagestulcautani altuia caresefie q)rectcu natura. poziNe a faptutui acesta,a continuitdtii 9i cat de cat cuno$tinla In majoritatea cazurilor necredinte lemeiie de vinesotul,ca de a vietii[prinnagtere prunci]. de Constitutional, naturabirbatului o glandain plusfatede nu gi-a umplutcasa de copii.Deci.cine fuge de copii,tuge de are Cend $i prostata. femeie: gland:spunefoarte Aceasta giimportante responsabilitate.undefuge?in iresponsabililate. insditi multe Gi rdspunderea a rodicopii,Stepanul de vietiiitiva ajutasd ai li lucruri iconomia in vietiiSiin interpretarea corectd foartemulte a qi cesatoriei. $i-ti necazuri in familie(pentru ivite clarificare, trebuie spusSrnumele ce le da mancare va asigura cinstea Deci, nici abuzul nici refuzul,ci o dreap6 socoteali Si o produgilor biosjnteza glandelor: de ale hormonii. Acegtia sunl corecte cinstiti. $i substante biosinteze, produse glande versate circuitul convietuire de de in li internal sangelui, ajutorul pnn cu c5ruia circu16 tot organismul, ei avand rolin activitatea giactivarea sistemului nervos, decjatuturor I in constitulia biologici a femeii e pusa obligativitatea organelot scopuldea nagterii a 34 copii, in ordine naturali I in mentine organismulinkeg buneconditii giin de viatd interni Si externe). late din taineleprostateii aceasta sintetizeaze aleacidului sdruri glutamic, Maimultchiar, alta constrangerede trebuie substante absolut necesare o care tinutseama sistemului nervos, al berbatuluicat atat gialfemeii. nule prepari 6 foliculina,hormon toxicaicancerigen. Toxic nivelul Dar la creierului, decat barbatull esteexplicatia, gifoarte Ajci dandcontinue fundamental biologic6. temeiul in dureride cap intense; cancerigen nivelul la cdrcia (fibroane femeiaesteaamebare de befuaLFeresubstantele uterului uterine). clestele lujen- 8anuluisau De acestuihormon docrine, se degenereaznervos, ea decatde la 3 -4 copiiinsus,cu sarcinile mod mintal, Aiciincepesi se nu estescdpare etc. in inteleage ce au urmeri natural, de cumaparelenormal. nefaste abuzul refuzul. Aceasti ordinenatural:a sarciniie 9i 9i Daci aceste pentruiconomia 8ingura careasigurisdnetatea peste substante cale e\tremde valoroase copiilor. Salturile sarcini. vietiiin buneconditii sistemului pe a nervos sqntrisipite plecerea bp;derilede copii,indiferent ce metode dince motive, cu ating Si de carenu te maasaturi-atunciincep aparaurmdrile. ulteriori, daci maivin. Dar chiardaci nu mai s; Abuzul sanitateacopiilor pegubeste b5rbatde necesarul substanle pe glutamtce vin altii, Legeadivindpedepse$te retrospectiv cei f:culi pe de a 9i (15 miliarde neuroni) sistemului nervos (n. de fenomenele de cronologic ed.: pe cei nascutj ordinenaturald). in Agadat in Qrincep caren(a nervoasi, pendla sl;bireatotala functiei insdsiconstituliaendoctineafemeiie pusd obligativitatea carepotajunge a nagteii mintale. S-auvazutataricazuri tampenje mintiiSia pierderii demaimullicopii. de Echiarconditia mantutre femeiidupa a de a cum totalea memoriei, se fie 9i alteboliin organismRespectivul Fa descoperit fare Dumnezeu Stantului ADostol Pavel. era suprasolicitat el s-a predat Urmarjle iar sociale inteleg. se
10
ll

acesti late ce se intamplA: iunci ce vom zicede betiviinotorii? ln cazulviciului sau al gre9elilor convietuire, de aparitra dublede masculini doua cozi,deci cu o capacitate au mongtri cancerului care ucidesotiase rlstoame iardgiin respunderea femeii,cautefebrilovulul, ajun9icaatarein organismul sotului.Sotul care nu vrea copii nu trebuieluat, e un criminalmiscare, lui camuflat sotieisale.Nu e dinturmalui Hristos! al Abiade la 3--4 peng9i la trompe$i acoloilfecundeazi.oulformatnelalocul extirpat trompecu tot.ASase cu astfelnormal, dartrebuie cregte copiiinsus,facutiinordinea naturaE careapar, neutrarlizeaze in se panela de sterilitatea. conditie suficient5 dezechilibru, InEtaleazl actiuneatoxica 9i cancerigene foliculinei. Practicaconfirmi a in Femeia, cazul latece pustiu binefacebautura. de aceasta. Suntmamecu 10-'12 copiifecuti, caretreiesc ajungla tazeclinice. Ai putere, sd le doar; tcesta, s, prefere orice agresiune,numai sterilitatea9i varsta 80 de ani,sindtoase, destule in fird de dszechilibrulnu. capulsausd fi fost bolnave. dar nimeni tutunului duce la cazuriexcesive, (menopauzd), Toxicitatea Femeile petimesc de crizele mai climacteriului ai pe careo are qtiede carenta organice fumitori]nu vreasd de la 50 - 52 de ani.Candviatalor de pandaicia fost coredeSi ldintre fun4ionale... tau chiarde atrofierea conform natura, neobservate cu tulbu.irile acesteia aproape trec ca bunicilor aparin nepoti tulburdri Alcoolismul, betivitatea $i Echilibrul endocrine asiguratde normalitatea convietuirii a 9i pani la nivelul epilepsie. de Betiae mare neNoase perioadaInsuficiente roadelor ficute pandaici.in cazulviciilor convietuire, de pacoste ereditar9i duce care se inscriegeneticin patrimoniul aceasta adevlrati nebuniee duce din dar la omului neamin neam, trcptat, sigur, degenerarea (normalitelii anormalitltii Numaipomenesc reflectarea de sau neamului. Respunderile crescconsiderabill de convieluire) afarapsihicului, in lucrucareformeaz;un capitol lt degenerarea mai aparte, o matematicimultmai complicati cu pedepse cu Si greude evitat.De asemenea, pomenesc decatin treacit nu aici purteriiin genere codul genetic, ereditar refleclarea in deciinfondul pot abtine a pomeni unul.careproal urmagilor. Totugi, me nu de dificulte! educarea in copiilor. Cand duceextrem multe de Sigrele (zjc€el ce se poate,sau nu vreaaltfel, sotulnu di pacesarcinii stipAnpe legilenaturii) atuncicopiivinpe lumecu sause declare predispozitia precoce Aceasta iiface indiretnici spresexualilate. (sunt certalicu disciplina, genetic unii toarte greu educabili 9i prezintl cromozomul circumstante criminalititii chipurile, 9i Deci in atenuante justilie).Fug de la gcoala9i lncepaventurile. giaceste necazuri. Explicatia totin respunderea sotuluise soldeazd preaimbibat hrani!cu sange biologicd: crescut mediul au in uterin cu testosteron. hormon sexualmasculin-

prin I Degensrarea alcool9i tutun I
pomenescde actiuneatoxici alcgolului.Daci a Totin treacdt o 6 gramede alcool litrulde sangee capabils,sudeze mullime la de spermatozoizi doi, cap la cap,tira se b tulbureviata, cdte t2
l3

Astfel,o insusireprincare omuise aseaminddobitoacelol Chipul cunoscut nasteriitrupurilor al a venitomului $te inmullirea. pricina in neascultare, ar fi tost cu putrnt, tocmai din ciderii ceci nepatimag nepacrtos. Candinse a un alt chipde inmullire, si plcetuit,Adam urma sa moareii si se stingi omul din zidire vdzend inse pesteveacurile toate,ca multiau se se oumnezeu Adici dalea pe fat; plivitoa!€ a unor lucruri. pe caleanasterii care Intoarcidin dobitocie, osendit l-a trupegti. La cesatorie 9i ln afala ei, diDpleune cu umiril€ porneala avandu-$i mnsti din pitimire lpoftAl9i pecat- pdcatul Io!, in cea mai ea.e palte necazuEi fSra in&ept-ate pofte,iar poftafiind date pentruacestscop de nagtere(St pentru de u!I!at, - 9i randuiala cine vr6a si ln Respuns MaximMeftuisitorul: Scoliile Respunsuicete Talasie, creadii 9i si nu ajungi la acest6a. date firii, It intrebarea 2t). Astfel,ca intr-o lege de pedeapsa <Eraumulte!i mari pricinilepentnr flreaSi vointaau fost legateintr-oinlintuire rea, clci cu cat se prin fireasl diinuiasca viataaceasta, na9tere, atatse in cu putemic acesta,lata, ailea care febulaun leac ca , unora sDre drengeape sinemai multin lantullegiipdcatului, l. dat la indemana tuturor sporindu-se Sa bucun€mare.altoraspresuparare mare moartea. s-a dat deci omului,ca pedeapse, se lupte cu I se pruvila cea moartea. carese atinsese voiasa. ..Ceice ar pdzir cu slintenie de cu sfinfi, slint$e-wr ti cei ce ar invapFo. DoruldupiDumnezeu intorcin poftapetima$e s-a dupi trup. Nort,i & sa r.kpunddr,(lnl.6. 10J. intorcandu-se la vederealui Dumnezeu, cezutin a Mintea, de Penntele Arsenie Boca ca hltigulsimturilorcarese lipescde pldcere de bine,ii fug de plecereaeste momealacu care 'hotul" durereca de rau. lar din la tmegeape om se se pogoare lerusalim lerihon. I Ciderea de la insugirile ceregti la cele dobitocegti ] Pe drumulacesteipogorari, toateincepetoriile stapaniile 9i in se se celedinvizduhuri,ca un puhoi, sileau intre,pe intrecute, Celcdzutintretalhari afostincredintat Bisericii, caslujitoriiei parteapatimitoare firii (adicdin pofti 9i in iutime)Si se le a grij: de dansul, s; poarte spilandu-irinile cu vin Siungendu-i-te '15). povarneasce contra (Col.2, Vointa impinspe om ca se firii l-a cu untdelemn. Adice poceinq asprd (ca vinul pe rana) Si vreanumaiispitavicleanului povara Flecerea)9i sd ocoleasce imperldgirca haruluicelor Taine izvotesc Hristos-pomul 7 ce din pandit giin latura cdcia fost omul nagterii fii (ca pe o durere), de vietii(ca untdelemnulce ranile unge omului deplin) mintiigia pe !i-ltameduiesc aveagivedea libereivointe. Mintea, careodinioare Ciderea intre talharieste cdderea omeneQti Rai in Dumnezeu firii din intr-insa,acume ,,templu idolilor, al avend,in loc de lumeaaceasta.Este'cddereade la desAvergire... ceci,indate un singur Dumnezeu,multe chipuri ale patimilor necurate"(Sl. dupe cebarea poruncii s-a fecut in om strdvezie9i ardb6 Maximl\r5rturisitorul, 55). Scolia9 dupi raspunsul intrebarea la asemenarea cu dobitoacele lui necuventdtoare. deoarecetrebuia. Mintea,nemaideDenand s i ne v eder eal ui D um nez eu, in dupA ce a acoperit strdlucireamintii, ca firea oamenilorsd fie ltapanitorul celor lumiiacesteia aincalcit-oininfe{gerile lsatana] pe chinuite, dreptate, deinsusirile pAnece omuli$t Eupuse dobitocegti... simturilorEa flindo putereazdtoare,ca unace aveasd va veniintru con$tiinla sineg la simlircamerelieisab de fdpturd lallsluiascape Dumnezeu de intr-insa, careeste9rEl tot foc,acum raliona6' (Sf. Maxim Mdiurisitorul; Scoliile- Respunsuricetre apinde pleceile trupului, ea insdgtfiind re(nute ,nescocegteSi Talasie,RespunsIa intrebarea 1). (St petima$d st?fuale" lraximMedurisitorul. dstfelinlegeturd cu Scolia18 dupi respunsul intrebarea la 58). 9i rati asa, legea

Pruvilu albd

picatului(care pentru estepEcerea dovedeste desfranarea, risipirea orice simturilorSi cares-a hotarel cA sau de fel, $tiinta moartea milioane celule trupului) furi9atinsfatulmintiigide atuncimintea Omoard s-a de nervoase. cum: tot truoul. late de in dar trupului numaisfaturicontra mti alescudesevArsiregapte in firii,sau sfatulfiradelegii. locuri, izvor,ste felde putere un pentru bundstarea intreguiuiom trupesc. Asta "Foc de ocard este legea trupului, iar imboldirea spre hartetrebuincioas; depindereapatimiloresteluminalui, Sipare de ocare esteatderca avlaga viatd. de Intre Sapte cele izvoare viat;.printre mai de cele cu care lucreazd patimile. Sau, pe scutt: focuf de ocar€'est€ pulernice liizvorulcare este inmuguregte semanta om.Cand de pacatul: lumina de ocare - deprindereapecatului, iar llacera - omulse robit ei izvorul tinede desfranare, de spurcata pl5cere, pEcatului. urnarc, nu se cademinliise se incelzeascenumaipoate lucrarea gi Pin dovedi maiverse indunfrul sd in trupului, sange, la focul acesta, nici se se fuminezecu lumina aceasta,nici sd p&tea vl89a de pentru totlucrulizvorului neaperat trebuitoare, ce arde in aceastdflacdre.Ceci ceea ce pentru simlui esteluminA altlherftin ahre.[n.ed.:dupA cumamvazut, 7 izvoare cele de pl6cere, pentru minte este adenc de intuneriC (Sf. Maxim yirte glandele sunt endocrinonuchakrele cunoscutepraclicile in 9i Si M;rturisitorul, practicil Scolia dupi i'espunsul intrebarea 20 orientalo, cumau incercat arate a9a la 54). s; adeplii acestor gcade peuma naravului puterea De Simturile suntin staredec6tde retdcire nu aprind nu desfranerii, decal izvoruluide a Si striciciunea in felulsaudevhga.Scaderea trupurilor, mintea, iar impins,de aceast;stricaciunemsivarsa sange aceasta putere de nu estenumaicontra ciqiimpolriva firii, luiDumnezeu. minte aduce laro moa(ea milioanede a celule nervoaseCicitoate tesuturile pot rlbda de foame, pot lucmcu schimbul, se poftele princarelucreaza biruiEde simturi de om contra firii, toate Cln sau sau 9i putereavr4ma9e ('ft dcd dorinlacdmiieste vrdmesie impotriva bpesc, sesetace ca mancara celorlaltelavremeprielnicl, iaregi $i Iui Dumnezeu'-Rom.8,7), ce sfaturipoateda, decetsfaturileacTnmultpsc numaicelula laloc, nervoase. moart6 foame, odati de talharilor, cesepescpe care lar ceicecoboaridinlerusalim lerihon nu maiinvicniciodata. mAncerea esteaceavlagS celor la ei a pe copiiice vin in lumeaaceasta ed.: Observam acestprim ftpte izvoare. ce suntem caledea lntelege sgl ampE ce Acum [N. mu{icar€ capitolal ,,Pravilei albe' este aproapeidenticcu capitolul sl5besc minte, la la cu de vezand ochii. $colarii, unde "Cad cu lnveFufoadebine,acum, cendpractica le copiiintre €lhari" din cartea,,Cerarea lmprra$ei"l. lnccput de onania,

allbeltemintea trebuie pdrrseasci sa d $oala.Darlandravullor maieslecineva rd8punzltor nu negrabim. iasi I Patimilene distrug vlaga, mintea9i chiar neamul] latd pe numecateva prin€re oamenii feluride patimi i9l prtpidescsamAnta vlaga, pofte apringi de firii: contra 9i pulincuvintele. Maideparte schimbem s; 9tiintamedicinii, 1. Onania melahia; sau printre multele invaleturi, are $i pe aceasta: begat ei o s-a de 2. Curvia: seameca toatetesuturile omului pot drege,adici se se temaduiesc, numai celula neryoasi se maidregeniciodatS; 3. Sodomiai nu (cu 4. Bestialilatea dobitoacele). lucrul seopreite ei fulgeretor. lar legitime: Celula nervoasdasemenim unghem la carepleacd in cesitoria o cu de 1. OesfrAnarea; p;(i, cu rostde ,,telefoane'. firein multe Creierul ti ghemul ar ce 2. Fereala zdmislire; de prin mare, sau,cenlrala telefonici", care sufletulprimegte ii vegtile 3. Crima avorl; d6 trimitehotirarilesaletuturor,,crereralelor" mici,celulele mai nervoase imprdstiatetotcorpul. gira in Prin spinariiduc miide,fire 4. Pregcurvia; telefonice" lacreier. creier(celulele Prin nervoase), mintea lucreazi 5. NEcuratiai 6. Nesocotirea vremurilor oprite: asupra trupului, mintea o parte sufletului a trupuluifiind a nu 7. Altenenumite spurcdciunt.
l6

Dar ce-i atunci dupa fire? Numai9i numai zimislirea de prunci. Cesetoria esteo Taine celeSapte. d,';? tocmaica si nu ingaduie intr-insa at6taSerperie firddelegi.Cu toateacestea, zilele de in noastretrebuiesa strigam ama.nic ,Ridicali cesetoria din desffinafe mecar ta finduiala dobitoacelor- Binecuvenlarea lui Dumnezeu nu s-a dat rertdelegibrf E a$a de greu de inteies?Dar zic unii: ,Noi putemSi fare binecuvantarea lui Dumnezeu!' lertati intrebare: de Da,pentru cinenu vrea ,,Unde?". si inteleage, Dumnezeu avutce si zicd decataceasta: nici n-a "Cineestenedrept,sd nedrc eqascdmaidepafte,cinee spurcal, si se spurce $i mai reu, cine e drept, sd face dreptate Si mal depatle, cinestesfe,sd sesfnleascd 9l/rai mult.latd, vin curend 9i plata Mea este cu Mine, ca sd dau fieceruia dupe fapta lul (Apoc.22,11 12). mai zice Stiinta tot omul vine pe lume cu un anumit ce 9i numerde celulenervoase. Prinfaptelelui cele de desfranare, pierdeun numermai mic sau mai marede celule.$i pentrucd peste toatefiradelegile atarni legile. atarna Sipeste asa ele viata faptele desfranatului: salesuntdescrisein samenta astfelincat sa, copilulesteimbinarea celordoi parintiii a celorpatrubunici, a (aceasta celoropt stribuniciSi a celor'16strS-stribunici este o mogtenirea numaipanela al patrulea neam, $iceilaiti dar inainta$l lsidau partea lorde zestre, insadince in ce maimici). Ne putem perintilorl c€ da seamacat au de ispigit copiiidin greSelile 9i precum numlrul de mogtenesc? FormaSiintocmirea trupului, Qi pe celulenervoase careil aveaupirintii cendau chematcopilul in lume.De la numerul sdnatatea acestuinumir,aterni multe Si pentruvialaurmasilor. mai pe inleles,un copilare scrisein Sau sinetoateinclinerile unuinumarmarede perinti, atat cele bune cat 9i celerele(umdtatede la ceidoi pirinti, a patrapartede la cei patrubunici,a opta partede la cei opt strdbunicr aga mai Qi deoarte). Acum,din toateinclinirileacestora, veni la aretaremai vor intai cele mai puternice, la parinliicei mai apropiali, pot de dar veni la aretare$i porniride la mo$i-str:mo9i, atuncicand imprejurerile afare,sautocmirea din dineunku, inlesnegte se se arate mosteniri indepertate. Firea tine la sanitate: de aceea,
l8

moqtenirii bolnavede la un parinteii sare in ajutorcu partea de alnatoase la celila[, dar neputinta poarte o totugi, nearetate, In coJoc. Acestor inclinari le zicemgraugi neghini.Vompricepe si ce h copilse arataSislmantaceluiriu, careva trebuisd o rSbdem peni la seceris, fiindcd seminatorii, lucritorii9ieconomii tainelor tu mai adormit, incatacumvedemcam multeneghine larina in tceasta. lar somnulde care e vorba,e adormirea sfejii mintii, loropealain patimilefiridelegilor Omul vr4mag, diavolul,a drecuratln firea omeneascd, neamin neam.tot mai multa din neghina, inclinarea sau dreceascia feradelegii. Dar nu numaipatimadesfrendrii omoari griuncioarele pestemdsuri nervoase, citoatepatimileMenia aprinse, durerea pontru dragoste pamanteascl, cagnu le-afacutsangereuSi o la nu i-a pdlitguta?Drramareacea mai cumplit,inse, vine de la patima pe betiei. Otrava giarderea beuturii, langl amo4irea tuturor nervilor, stric5 semanta toatd, intr-un chipnemaivizut-duDd cum merturise$te Dacecineva cheamdcopiila viatdin starea Stiinta. peste aceasta, bietul copilaternd necazgreu, indrecirii. boala Clct, este oriunde daremare, 9iputerea diavolul, lao ispravi vine rea, ca a sa 9i se arataprinchinuirea o face copilului ce nevinovat. ASa gir nesfarsitul de urmagi re facecevedem nenorociti: qchiopi, orbi, uscati sau putrezind vii, allii strembi fel Si chipSi maigreu de in decat toate,chinuilide porniti draci.laraltii,in ce privegte mintea, de mici spre rele. cend vor fi mai mari vor azvarli perin(i, in in oumnezeu vor sfdrginepraznic. Mare daremare firea in 9i omeneasci! Acestea suntfi|idelegile, chipdeom,.€ pEngend, in p;rinlilorSiaducmaredurere toatepdtile. lar vinovitiile 3trige in dsci vreti:singura scipa.e siguri este de a nu aiunge aici (€xistacale care n-areferedelegi: aceastaeste date de taina cununiei). Acegtia sunt,,pruncii ndsculidin somnul necurat, mattoi ainelegiuiilor pdrinfitor. dace staise cercetezl (intel 4, 6). Legea rtotputernica intoarce ce faptele oamenilor bralele o strigl in lo( "Fii de$renallornu vor Carteln fiecare veacde oameni. Stanta sveadesdvergire sdmanlaieiitd dinpatul nelegiuitse va stinge. $i Cede vor avea viald lunge,nu vorfide nicio treabegi bdtene9a lor,Ia urmd de tot. va fi fdre cinste.lar de vor mui de timouriu.vor ll ferdnengeiereti ferenddejdevorfi in ziuajudecdtii.Cdcineamul

(intel. 16-19\. ...Eu,Domnul " 3, are ster$,l' celuinedrcpt groaznic Dumnezeultdu, sunt un Dumnezeu gelos, carc pedepsescpe copii pentru vina perintilorce md urescpe Mine,pene b al 3-lea Si al 4-lea neam 9i me mibstivescpene la al miileaneam, cdtre 20, cei ce Me iubescAi pezescPoruncileMele"(1e9. 5 - 6). lui Dar milostivirea Dumnezeu,care nu de bunlvoie pe (Plang. pedepseste umileste fiiioamenilof leremia 3) aduce 3, 9i de in cateuniiinclinirile bunealestribunilor copilul micajunge Qi acegtia ziceDumnezeu: la deosebirea dintrebineSirru. Despre pecable toatecete a fecd htel seu, "Dacd un copil care vezend acestom nu va muri se pdzegteSi nu face nimicasemenea... pentru pdcateb peintilot sei, ciin veci va trei... pentru ce fiul a fecd ceea ce este drept 9i legiuit 9i toate legile Mele le-a linut $t 17, le-aimplinit: aceea tef. (ez.18, 14-19; 19). de va

auft manal de DuhulluiDumnezeu, fiiiluiDumnezeusunf. (Rom. E,12- 14)."Cecivointa luiDumnezeu aceagaesles,trlilea yoastr6, se vdfeiti de desfrenae.casA gtb fiecarc dntre vo!se stepeneasce vasul s'u in cinstiregiin stintenie, in patimapoftelor,cum fac nu necredinciogii, nu cunoscpe Dumnezeu. . cdciDumnezeu care . nu ne-achematIa necurdtie,ci la sfinli€ (l fes. 4,3-7\. Pe vremeaSfantului ApostolPavelince sufla urgiemare,mai des pestecregtini. aceeamultii$i luaude la ei in$isisfat si se De hfrane-ze desavargit ce$torie, cu gand se fie gata oricendde in pavelinst. Sfanta lmpedesanie mdrtudsirea muceniciei. Sfantul Side rccotindcopiiimugurii cisatoriei,n-aingaduit infrenarea desrvarqfta decetpentruvremurilede post Si rugdciune Cor 7, 5). Socotind (l Insi gi"reyolbceasurTor fafd"(urgia de vremuritorde atunci) da le 'Br,he datul acesta: estepentruoricine,sd frea$acumse gdsegte. Legategticu femeie,nu ceub desfacere. Dezlegategtidefemeie, nu cdutafemeie.. Ce de acumvremeas-ascuftat.Againcetcei ce . scepare: I Singura 8ufemei,sd fie ca Sicumnu ar avea. . . cei ce cumpdreca gi qlm nla caseioriei desfranare din Pociinta9i ridicarea ar stdpetl fi cei ce se folosesc lumea aceasta, Sicum nu sde ca indllimea Taini I de er foloside ea. Cecifata acestei lumi trece"(l Cot.7, 25 - 4O). mai pustiirii, se lucreazi in "de In zileleacestea de pe urme,candgi noueni se parece ce lati catdecatinteleas; sporirea acumwemea s-ascurlal',cerceland fireadurerilor, aflat am in careacum, rendlgeneratie] oameni, de ascuns fireafiecerui in desfranarea pe qi incle$tend oameni lucrandu-le zorddrAmarEa de s-a zilelenoastre, aritat in afaracu urgiemare.Cec| "De unde In intindere in adancime. pe de altdparte,preotii lar vremurilor Si vin rezboaieleSide unde ceftudledintre voi? Nu oare de aici: din noastre n-aumaiurmerit-o pecat9i ca ataresi o mdture ca afare poftele voastrccare se lup6 in mAduhrcle voastre?' (lac. 4 , 1\. dinTaina Dumnezeu, lui adicedincasetorja cregtina. se face Aga Cineva opri prApidul pustliil? "FereMinenu putetifacenimid preotuluicunostinta ca, Jipsind legii Si bdtenutuisfatul (lez.7, (loan15,5). Pripedulpustiiriinu va opripenenu se ziceDomnul 26), oameniiorbeceie multimea in negtiintei a tipseide stat. d din vor scoateoamenii desfranarea inimilelor qi pAnanu vor s, cares-a intinsca o noaptede osandapestt biegioameni, care pe gtiede Dumnezeu (Osea4, 1-6)."Ceice tinde trup, poftesc dorm liniqtilisomnulde primejdie, bune credinF ce aceea de cele trupest, iar cei ce lin de duh, poftesccele duhovniceiti. Cdci intre ldesfrAnarea soti]nu-ipacat. pofta cdrnii este moafte, iar dodnta Duhului este viald 9i pace. Darfiindrenduit vrd Siseascult se oamonilor, mereudurerile Fiindcepofta cemii este vrejmegieimpotiva lui Dumnezeu,caci carevinde peurmapdcatelorgia lipsei stat9iajungand de adesea cd ru se supuneLegiilui Dumnezeu, nici nu poate.De aceea unacu durerea intr-ozi, slujind lor, Sfanb Liturghio, rugandu-ml celece suntin came (in curvie) pot se placelui Dumnezeu". '}u rpentru Pacea a toate tum6a Fi pentru bunestarca Sfintelorlui trupul, (Rom.8, 5 - 8). Cei ce sunt ei lui Hristos, li-au rastignit Dumnezeu Biseicl', auddeodaEin urechea infruntarea dinlaunftu patimile9i cu poftele. ,Nu suntemdatoi trupuluica tmpreunecu amarnicdi"rvu te ruga de Mine ta te dau Pace, rcaga-te de seteimdupetup. CEcidac, vieluitjpotivit trupului,velimui, iar oameni se-ii schimbe pu.led/€t dace Vor sa mat vade paca dace ucideli cu Duhul pofteletrupului, velifii vii. Fiindcdto! cel oe Pemanl
20 2l

aceea, ascultitor Drept 9i amintelespe urmi multelucrun... cao sunare alarma: de Scripturii Poruncii, trebuie strigcuvantul se ,Dumnezeu veslette acum pe oameni, ca toli, de pretutindeni, si se pociiascd" (Fapte17, 30).Adici s, vina la viatdcurata, lui a drept meritoare Bisericii Hristos,iar cand dupa invdtdtura pe Hristoscu pretulvietii, vremeao va cere, sd merturiseasci pustiirii ridica stavild o Altfel, se poate nu de netemendu-se moarte. ndicarea peste stavileieste larridicarea intinde bietiioameni. ce se intrecele7 Taine, de la cAsetorieidin desfranare. inaltimea Taina. gerperia feredelegilor se ca oamenii nu ingaduie grogila minte9i la obraz facepe oameni lubirea desfraneriiii Si nu intelegcinstea.De aceea,muguriices;torieilor, copiii,ii dau pe perinticu capulde toti peretii9i prin purteriblor rele le vor iar in azvarbcu coDite obraz, la randullorindoit lua!ieide la lor. copiii nu Limurit ca lucrurile stau bine! Nu fera inteles ,a fost chemat 9i lisus la nunte, cu ucenicii manune ce sd/'(loan2, 2),cica sa pricepem h nunt; sefaceprima prin tocmirea cisetorieidupa spre dumnezeiasce, bine. Numai Hristos, care este minteadesivarqitstepani pe patimi,se pot rele din fire Si se nu mai fie date moltenire scoateinclinarile (sporiti)din neamin neamSisi chinuiascipe oameni. este ei dupe cinstea de Taina, lar viatacuratea cesdtoriei, aceasta: de este numairodirea copii-lar tot ce-iin afard l. Binecuvanbte in trupeascd, desfranare p;cat este de rostulacesta, privinla 9i se nu se maiIace: 9i numai zilele intre pentru chemarea copiilorsunt 2. Vremiingiduite posturi, numaidac5 amendoi invoilila rostul rodirii sunt ins; sotii de copii; 3. Vremiopritesuntacestea: a) Celepatruposturimari; (miercuri vineri, b) Celetrei zile de post pe septamand 9i iar luninumaidacaestevointa): duminica c) Sirbitorilegizilele asupra sarbdtorilor linclusiv - ziuaDomnului sambatal: Si d) Vremeanecurdtiei;
22

e) Vremea slebiciune de boali a unuiadin soti; de sau Vremilede tulburiri gi rdzboaieprecumqi oarecare 0 vremedupi acestea, pentruceice au luatpartela ele; g) Vremeaoprite cu mare asprimeeste toati vremea precum vremea sarcinii, alaptirii. 9i ,1. ce se dovedesc Cei neroditori, se inteleagl la petrecerea si picatul; freteascd, evitand [. De laincetarea semnelorfemeii, inceteazisidatoria cdsdtoriei. a chemarii copii. de 0. Urmand a$a,nu se maiintampldi a) Crimede avort; b) Blestematiaferelii; c) Firddelegeadesfrenirii: d) $ialtespurdciuni. lat6cu c€ randuiale fie sotiide un inteles.De ce asa? sd

Limuriri:
O cas:torie cregtinenu e cu putintadecat intre cregtina convingi. Necredinciosii Dumnezeu potaveapartede Taina in nu lui Dumnezeu, care nu cred. Pena cand cinevae in afara in credintei dreptmaritoare, totcefacee p;cat Sipicatutiiestelege. Cu necredinciolii e cu putinF viata curate.Prin rebdarea nu chinuirii la ei, potfi biruiti Dumnezeu inviatidin moartea de de !i in caretraiesc. Cicicate vremesuntnumaitrup, suntprintre morti cand afld despreDumnezeu suflet,inviedin mo(i Si incep 9i Si Dociinta. Ajutatile, rabdand toatede laei,darimpotrivindu-vi picatului, chiardac; ar fi aceasta mucenicie o neintrerupta. "Femeia se sd bame de behat cendHristos (Ffes.5, 22estecapulbdrbatutui 24:1co. 11.3),dat cand capul e pecatul 'Dunrnezeul e lui tui Si stomacul" n-arece sfatdemantuire de la densul. lua Fdri Hristos estemort,iarsfatulmortilor ducela moarte; acolose nu mergeti. De mo4ise n-avelifricd- cei ce nu se tem de Dumnezeu, De nici voudsA nu v5 fie teami. Toati teamase fie de picat, caci pe aceasta avut-osi sfintii. au
2l

De aceeasunt gpd!!-dqb j jig jilglig: slabiide minte ceicubolilumelti; a) Nebunii, indr;citii. bautorii, li (veriide gradul ii ingeduie pane gradulS 4 de la b)Rudeniile sange aceasta, pravilabisericeasci, insd am vizut $i la depdrtarea pacatul insemnati amestecarii sange de copii de $icu s,ndtatea totdeauna); zdruncinata Dentru cea de Depdrtarea maimarece poate c) Ceipreadeosebiti verste. (maxim10).Ce trece pesteace9tia fi ingrduiti este de 7 ani patimadesfr,ndrii, Viduvii se aa care se rezbuna. dovedegte vdduve. pentru ingeduit; fete,de la 18la 20 de ani,iar pentru d)Varsta pe biieti spre25 de ani,adicdla o varst; la carese priceape ce s; se calemerglicum trebuie mearga. 9iince ceva:trebuie se ca o varst5mai merigoard, si se vadl, pe cat e cu agtepte putinte, din toateinctinatiile cei doitineri,carenumaicu varsta se arati. Altfel.se mai in€mpl, ci inaintede cisetorie au o purtare, vreme, altepuderi au dupi oarecare iardupi casltorie, vietiiin alteparte. pentrucarebucuros ciutat tovaresia aifi e) Cesatoriib tecutedupl sfatulsau silapdrintilotcaresocotesc toati lecomiei n-audus la capdtbun;averea averea Datima s-a impreltiat. nu cici a$chia f) Cercetati purteriauavutpirintii,cei4 bunici, ce saredeparte butuc. de Iui g) Nuincepeti ce dsetoria cu pacatul, silitiTaina Dumnezeu Sitoti Bisericeasai, sunt Panela Cununia L veti aveaimpotrivd. nestricatS, fete9i biieti. Celuice crede datoria aveatecioria Si iieste cu putinF. in Dumnezeu tineposturile areduhovnic, Si ii putintd va fi nicipe urme.De intAi,nu-i nu Celuilalt, i-a fost cu intai ac€ea,cei ce robescla patimi,trebuiese dovedeasce lucritoare, la ajungd credinta indreptarea toatepatimile din Sise riulin cesitorij,cici altfelnumaiinmultesc apoisAintemeieze cu oameni. osandind pe alliiimpreun, ei. Si de I Binecuvantatieste numairodireade coDii(pct.1 maisus)l inainte de Hristos,Tobita zis cuventul:"Doamne,iau pe acea$e sorda mea,nu pentru implinireapoftelormele,cio lac cu inimecuratd' oiauinlj-adevercafemeie(Tobit8, 7). Cinein vremea

noastre maicrede aga.Cesdtorja numaiaprindere este detrupuri, l8r undeeste numaiatata.vineura $i facevrajbd. Nunta estemaimultdec6t aceasta, chipal uniriisufletului este cu Dumnezeu- aceea,numaicand cei doi soti sunt uniticu De aufletulin Dumnezeu, ddinuiegte unirea trupeasce aduce qi cea Si roadedupdDumnezeut copiicuratiSitregatori spreEl. E oprile vremeapostuitor $i a seb^btilor.Intai e sufletutsi Dumnezeu apoatrupul. Candpoartaomutgrijede suftet.iese Si din pofta trupeascS, stinge chiar.ca se poata primi Sfanta o hpdrtiganie- mancarea sufletuluigide caretrebure seapropie sI lot cre$tinul, m:car de patruori pe an_postule randuittocmai poftelortrupului. vreme lpre stingerea CAti omulnuiesedinpofte, nu se poateapropia Dumnezeu. de Copiiichematiin$rbetori$i posturi, poarti in ei pdcatul toli pdrintesc. cum pirintii n-au ASa seamdde ziua Domnului, nicicopijjnu vor tineseama a$a llnut de voiaDomnului de sfatulpjrintilor Si E optilevremeanecurefiiel. lege,cei ce cdlcauranduiala in tceastaerauomoreti pietre, pentru pruncul se zdmislea cu cA ce ln necuritenie,la evrei, avea inclinarispre lepre, tiindotara caldl, ler la noiva aveaoncealteinclinare spreputrezirea vtu. de E optile vremeade tulburdd,rdzboaie,pentrucei ce iau pade ,a e/e,fiindcein acestea se zdruncine li nervii9i au pomirespre varsare sange.Apoi, mai e ltiut ci prunculce se nagte,se de lleturi parintelui slab,ca si tinacumplna;se intelege astfel, de ce in randulde copiice se nascdupa rSzboaie, sunt mai mulli blieligimostenesc apuclturile rizboinice ta(ilor zdruncinarea ate ii lor nervoasa, vremeacand au fost chematila via€; se mai din Intelege asemenea de ce copiiiacegtia face revolutjj de vor li 9j vor sfar$icam prost,ca unii ce vor fi mereuin rizboi cu ceilalti putin,panace se maitinigtesc o8meni. agteapta Mai nerviiqi nu mgiai visetulburatoare, spaimdde razboi. stareaaceasta cu ln nu potichemadecatun bliat, care.Sidin grabata. poateapuca puSciriei. C9lea De ce esteoprfteba6 vremeasarcinin Odati, pentruce nu maiare rost lcopilulnu maitrebuiechematta viatdcici el este |8te deja in pantece!], apoi, pentruc: toate simlirilecetordoi

Vremi opritechemeriicopiilorlaviate . 2-3de maisus

se mai Ddrinti. alesale mamei,princaretrecein vremeaaceea, plemldit Deci.iatao ce in cu intiperesc deosebire mugurele s-a precumau fost purtarile9i toate cheie a lucrurilor: mare mamei,in vremeacelornoualuni ala va fi 9i simlimintele pe sa se copiluluice va naste, toataviata Dacapenntii mo;tenirea se aceasta va cu tocmirea firadelegeadesfrenarii i-autulburat cu terie mare.lar cand se va na$te,pana nu intip;ri intr-insul 9l ajungesl priceap;,se va juca cu sorade-amireleli mlreasa. sau va incade la 7 ani.Maiterziu. cercala dobitoace. se va deda la curviecu mana,pe urme curviein regule.patimicare ii vor gi cu nervoase de nuse vaintalni cineva de omorimilioane celule va pe la varstacasatoriei ajungein care si-i cunoasci boala, patima la sporul cartenlclnu malvorbesc' Despre doaganebuntei ciciincepe sA se poataface pe la mintea, le aceasta tampeste 14 ani. iar dace nu i se dd de leac, nu lasd pe om se ajunga putereade slSbesc la nrcidecum 70 de ani. Toatepatimlle pe gitrup 9i suflet9i piezdndu-le pustiind a impotrivire sufletului, de pentrutotdeauna. ce pdtimesc aceasta intai Cet amandoue apolsa se cdsdtoreasca sd se tamidutascd, fare numaldecAt sd socoteasci sfatulcdsetoriel Doctoriidau pe lumese se chinuiascddac; ce roadabolnavd vor chema-o aducvre-oroade. timpulsarcin'i' ce inclinarile le-auavutperintiiin Prinurmare, ce in toatevlatacopilului se va nagte' vor acelea fi conducitoare viitoare de Acume vremeacea maiscumpe a ingrijide purtdrile unui inclindrile slAnt caci alecopilului, acumpotisemenaintr-iniii aceasta' pirintiiinvremea Sise roage unuitalhar sauapuceturile cu si petreace dragoste Taine, cu se se impirtegeasca Sfintele ce aSava fl Siin viatacopilulul sa va na9le9l nu de Dumnezeui ce cu el, ca nu crede, nu asculti 9i umbla veli aveaO;taiea! cap duoerele.lntors- Stiticum e trebuietinutacurati ce inc; e legal Darsi vrcmeaalepterii pentru de mami gide purtirileei Apoi,nu poaterodicopilnou' in ce nu-gipoateimpd4isangele 3 pd(i gitoates' meargabine; celde pe cal6 alta o oartecu laptele, pentrusine$i a 3-a pentru eceasta toti firea renduiala Dacasunt mai deaidecatingdduie pe sunt slabi9i nu-s de trai. Dar aici re mal inlel€gecova Ga a ln misure ce s-a in€rit desfranarea m;dulareleoamenllor'
26

gi acezut puterealor de aperare impotriva bolilorde tot felul,iar clzandin acestea, foanegreuse tameduiesc, delimijloacele de vandecare din ce in ce mai bune.Oricedesfr6nare sunt este o putrezireinceata (ca gunoiulcare arde) ce scurteazezilele 0amenrlor. Luati aminte,ca pentruosteneala perintilor, dupe voia lui Dumnezeu, milostivegte copii binecuvinteaz5 daruri, se spre gi-i cu precum insu9i zis:'peneb almiilea a pentru neam" ceice-Liubesc pe El. f Pi.rinti ncroditori (pct.4-5 de maisus)I Intrebali medicul inainte cdsdtorie, de cumstatildac{ sunteti roditorilCeice n-atifdcut-o inainte cdsdtorie. de int;ebatj-tacum ce se marpoate face (drege). poateintampta amandoisotii Se ca 36fie roditorr totusiroadenu aduc.Ce se fie?pe unuldin soti. 9i pe cu deosebire birbat, l-au ajunsfaptelelui din tinerete: era curvar, onaninst in altchippitima$gimuttficandfdridelegile sau ecelea,Fa slebitfrana gi repedeil trecefirea,inaintede ctiDa candfemeiaar fi fost preg,titds5-ipnmeasca sjmanta.Femera nu are agadarnicio descircare,bdrbatul o multume$te, nu ise lacescarbd el, iar dacase ducela doctori, de acestia cungscand ce timpurile, sfaturj picitoase, de a tiei pricina, n-aupotrivit dau cerca altulgiiatistricandu-se cu o cisetorie. Side undeinceDitura ls toateacestea? pdcatele Din pe tineretii. careatotputernicia Si randuiala firiile-a intors, s:tileduciin spate. llnerelea r:zbune, se daci n-afostbuna.lat; de cetrebuie fecioria nestricate o aibe sd feciorii numaifecioarele]. li [nu Facetibine9i tinetiposturile, ostenitj-vd trupulse nu zburde care ajuti pe tot omutce zice ti nu uitatice este Dumnezeu 'Doamne ajutel".lnt;riti-ve Sfante cu impertiganie Sinuse poate nu se poata. lar dace n-ati fecut aceasta9i ati ajuns aici rd plecalivaputeriimai mari$i petreceti pentrusuflet. lneroditori], Ca tot ce se dovedegte fera rost pentru Dumnezeu, tulburi mngtiinla cd-ipicat.Ajunsiaici, Sieamerturise$te satinempartea conltiintei lui din lglasul Dumnezeu om].ca s: fim pe placut tui Dumnezeu sd dobendim iertare. Si sfat e binesi vd doriticopiide ta inceput,din tinerele, ^ ,Un p6nace nu v-atihodorogit grijite de vietiiSide atateap:cate,cici

parintilor]suntmai gidemaibunenddejde ageri lcopiidintineretea parci le perinlilor suntmaistin$i, de viatd;copiiide la bitrSnetea pentru au moqtenit ci lipseSte vlagadinei gi duco viati chinuite, neindrumate o zestreslibite. Cdci,dacavialata esteo cheltuire Totuqi, se Si daca mai egti Si cu gregeli,le daj povarecopiilor. poateajunge panala 12copiifara cusur. cirora le va venivremea pringreutitileSiosteneala a-i crelte. de sl fie o datorie,

Alte lucruridestiut:Vedoamenii chinuindu-se, maiales dar copiii,intre a credein Dumnezeu a nu crede.Luptalor intre gi bine9i reu, de multeori, e asa de mare,incat se tem se nu-si piard;mintea. eiinci suntcopii. undevinchtnurile lar De acesteai pirinfii $i buniciicare suntintr-insut. aflauintre dansii De la Se uniicare credeau Dumnezeu in in Sialliicarecredeau cel riu. S'e mo9tenegte atat inclinareade a crede in Dumnezeucet si lnclinarea a nu crede.Tot ce este senAtos Darintt de in inclin; tpre Dumnezeu, tot ce-i pdcetossau bolnav,inclht spre iar f Urmandgfaturile de mai sua. nu aiunqeti la necazurilede lncepetorul rautatii: in copilse bat cap in cap acesteinclinAri iar mai ios (pct.6 de maisus)I potrivnice. pentru Dace nu este cinevaca s:-l ajutein vremealui de a) Cima de avoft estemaimaredecatcrimasimpla, cumpdni, se poateintamplasa fie biruit: parteacea bunede De cerecap unuicopilfar; apdra.e. aceea, cd se faceimpot.iva gidetata. lorstrigd cer,,Rezbunare" la imboldurile afare asa de mame Sangele din Siputini catre cea rea, caci mai intotdeauna : dacAinsi are partede un sfatla vremea au razboaiele, intre suntceicescapi de ea. Nenorocirile oameni, chinuirii sate,t9i "ajutd girolulacesta, a facedreptate bund]. acoloundenus-aflcut pocainti. maivedebinele, Cunoaste decj,ce fireaparintelui de lpartea €t pemantulpecare avetisdttdili: cAsengelespurce necredincios, a mogtenit-o, "Sd nu sputcati trebuiesd o biruie,lipindu_se de Dumnezeu. care nu are de lepedatpe nimeni.Unii ca acegtta pamanu Si pementulnu se poatecurd,ti sengeb versat, de trebuie cClatoreasce vialdcu foartemaregrijdSisa nu c;d; sa in 35, celuice l-a versaf'.(Numeri 33). aftminteidecetcu sengele de la porunce, desfranare, se potstarnitabatranete h cd iate unde poate duce: la ganduri b\ Blestemela ferelii de zdmislire, lmpotriva Dumnezeu, lui chiarin vremearugaciunii gaia-gata careraspund un capltin cu ga imbolndvirea nervilor interni sotiei, ai !d dea in deznedejde mantuire. de incatsotia(femeia) maipoateridica nu dejos niciun bratde Mantuirea afle rebdand se lale, aceasta. de ce nu e binenicidecum lati de lemne merge- Sidurerile stomac rirunchi lns, toatasupdrarea Mn sdAi Sinumaipoate greu se mai li daicopilulincasanecredinciosutui, e chinuire pentru Si boli ca el Si acesteaugureazicipdtareadiferitelor care 9i lui, laratreiasuperare pentruurmasii din neamin neam. vindeci,printre care9i,,poala alba" fleucoreea]. desevarsit dinauntrulfemeii, ajunge care esteci stricaranduiala Eraumulte pentru De fireapentru faptaaceasta. aceea caretrebuia leacputemic neroditoare. se rezbuna A$a un Simaripricinile c€ acesta.lati-l, dat la indemana inaintede fetelea gandila cdsdtorie tuturor- unorasDrebucurie nu trebuie indrdzneasce sd varstade 18- 20 de ani,cendsa fie in starea na9tecopii.Sfatul mare,altoraspre superaremarc.,,Ceice au pezit cu slintenie gresital perinlilor a se cisatori cat mai repede,cu soti prea pravila cea sfen6, slintise-vorgi ce! c6 au invebFo, yor gti ce se de sl deosebiti varste, ca iiface pe acegtia se fereascide sarcina. dspundr"(lnt.6,'10). Pentru necredinciosi, dupa sfatul perinlilor.n-am nici un negtiind urmerib,care suntcu mult mai multedecetlnsiraiaici cuvent, pe desfranatii vajudecaDumnezeu. iar celuifari de sfatse stinge. ASase intampli cA neamul Pastorul paze9te isi oile... lupii gesesc iar nu are nici o aperare.Ea nu ii c) Nu apera$desfranarea, ci vina... nimic nou. Chemim insa din nou pe lisusla nunti... ceci cei ce se lntre intretine, (maicurandsau mai taziu) macinedragostea ci pogoari in luriea aceastalcopiiil, in vremeanoastrepeste vin sotigi ducela ura,ca oricepdcat. mesuri de r;nlti 9i urmirilecelemaigreleabiade acumvin. Doamne, ajuti-nese facemvoiaTal Amin. 2a

Despredurerile oumenilor
Lucrulcare ne arde pe toti este poceinla pocania pe De aceeaeste ori care o trimiteDumnezeu, vrem,ori nu vrem. bine si ne poceimde buni voie,sd nu asteptim sa ne trimiti pentru pociintapran necazuri tot felul,cacipricinile de Dumnezeu pecatele noastreDeci necazurile sunt Dumnezeu carenetrimite Necazurile via(e, afli ce aificut gre$eli. dacaprteqtinecazuriin not. cu suntmilaluiDumnezeu cetevafelurlde pecate.ca astfel Acumse vi dezvelesc voastre. durerile sd pricepeti

poftele (puterile). tocmaicabogatulcare Este saricegte. ASa trupulcare9i-amancat toatdvlaga. 9r

ll. Vrajbain casi
pricinile pentru Ascultati careau vrajbi qi ce si facaca sa nule maiaibi. Vrajba casevinedinpecate. in Toate au izvorul iQi In picate. Neaperat, vrajba case,dace: vine in l) Cesetoria inceputcu st6ngul, s-a adacicu desfranarea. 2) Sotiitriiesc in casitorienelegitima feri cununie sau bisericeascd. un primpicat, pecaretotiil plitesccuvrajba. Este De aceeatoli trebuie intrela cumintenie se se legiuiascd sa Si dacdsunta$a. 3) Dincurvii nemArturisite, f;cute inainte dupi cisatorie. sau Astfel, intrat pe au intr-ocasi nouecu o pecete drdceascS trupul gi pe sufletul gapentrucd nu s-aumdrtunsit, lor acel pecatare si le spargi casa, tocmaipentruci n-auomoretpe diavolul, careestecel careface acestlucrrt pannte 4) Lecomia averea unur de candSi-a meritat fatasau cdsitorjtfeciorul. asemenea O cisitorie nu tine,pentru cd 9i-a s-a fdcutcu o lucrare diavolulur. vei md.itafata ta numal a De pentruavere,cdsitorialor va sfar9icu vrajbi 9i cu spargerea caseiaceleia.Prin urmare,cumintiti-vd panntilor sfaturile, cu candvd miritatifetelesauvi insurati feciorii. 5) Nepotrivirea varsti. Suntpirinti care-li miriti fetelela de 14-16 iarla 18,19anifatalorestevaduve incdcu copil. ani, Qi Aceastadin cauzanepotrivirii varst:, caci ce poateface o de fat: aQa tanarain fata unuivlajgan, in toatdfirea.Aceastd om diferente marede varsta esteun oecatinaintea Dumnezeu lur $i din cauzaaceasta,casa aceea nu tine ci se spargegi in acestecazuripi.intii trebuiese recunoasca au dat un sfat ce prost. 6l Din negrtade sufleta celordin casa,din negrija de spovedanie, Sfentaimpdrtiganie de randuielile de Bisericii. 9i care sunt poruncile Dumnezeu, lui care daca nu se pizesc, pdzesc ale diavolului nu pot si aibi linigte pe gi
ll

trupului l. Betegugurile
trupul: Dintrei pricini imbolnaveqte se Carnea[9i 't. Trupulse umplede otravuri, liosaoostului. din unei mistuie cu aJutorul otrdvl tot grrsimealesteo otrava se si pe pedepsegte Dumnezeu toti careestetierea.["Cuparallzia greqitd fecutsocoteala nesituiide avere,dci acegtia Si-au pot alerga9i lucra (parclizia d zacand dacd postesc nr mai al statulviclean Ei se ca gi averea, poatemogteni!). au crezut s; De aceeatoti harnicii ia aminte iubirii avere. de 9i dracului se degarte se tie post, ca nu cumvadup; muftealergatura steala pat tot restulvietii.DarSi asta de li s-a intemplattol le deoarece di prilej sd milade la Dumnezeu o socoteasce. gre$eala. Ceci Dumnezeu de-a cumpeniqi a-9i recunoaqte cdcitrupulnu c| spremoarte spreintoarcere, nu pedepseste ta rea. Sfintiiau scos pliteste nimiccenddin el scotiaverea Sfant.Cuve din 22 febL sfesnical Duhului cu totulaltceva: n 1942,Men. Brancoveaul pentruci fie mamasautatanu a fosttreazcdnd 2. Dinnastere, s-a zAmislitcopilul.Fugitide berbali cand sunt smetiti de biuture ca de foc. 9i SjlllgsLilelg, pentruci trec mesuracuvenite atunciincepe iuli galele, nervii,'devin sldbssc spinarea, doaraspatele, si-i pentruci nu 9i-auinfranat Toateacestea, si nerebdatori.
30

ferd 7) Din petrecerea post Cei ce se umplude meniesunt plinide fiere,carese inmulte$te'in atunc corpul omului, cei poste9te. de fierefiind,te Plin carnemufie9i nu candmdnance umplide manieqi astfeligi sarin cap uniila altii.ASa,pentruo pentruo bucata lemnce nu e la de vorbacat de neinsemnati, loculei. ii sarein capceluilalt. Dar sotilor. sotiicum 8) $i o ultimapricini estedesfrenarea cici nu maitinseama ASa candsuntlegiuiti? bine, desfraneaz: de de miercuri, vineri,de zilelepostului de s;rbetori.Nu mai 9i CA NERANDUIALA DUI\TNEZEU nrci randuiala BATE o 9l lin SA SE FACARANDUIALA.

lll. O alta durere: paguba in curte, in agonisealavoastri
pentrucareDumnezeu trimitepocania 9i acumiatepricinile avutului nostru. asupra dfticuievifele atuncisi nu se miredacai 1) Uniidinstepani !i Dumnezeu cuvantullui dupl cuvantul, cacida seimplinegte n-a Dac; Dumnezeu lucratDuminica 2l Lucreazd Duminica. gidacevei lucra,vei ca nicitie nu iti esteing5duit se lucrezi prerde numaiceeace ai lucratdumlnica 9i ceeace al ci nu de S: lucrat cursulseptamanii. nu ascultati sfatulnimenui in Fiecare Duminicii. cendestevorbade cinstirea [guvernului] Ceciva lui, isi lguvemul] are socoteala tu insd ai un suflet. si venivremea ceriapi cu biletlDa,va veni9l aceavreme sa cel 3) $i maiare pagube ce se ufteb agoniseala ca la ochii pieritoare. Pentru altc€va iui di, cap.gi-alipitinima de lucruri cu nu inima, ca sd ti-olmpotmolesti gunoiul a dat Dumnezeu spreTat;l cel din ceruri.Pe el s5lumii,ci ca sa ti-oindrepti esteplata t iubim, El se ne lipiminima.cecineaseminate de fatd oe care ne-odi Dumnezeu, de cea datd de lume.De aceeanu-ti lipi inimata nici de propriiEi copii,cAci,de-i peste petimidurere celeiubite misur;, cinetevamangaia? in

Ai cumperat manerca, din man: pitimage,din mana din carea furatsaude la unulcare curvit. aceea inainte a De mar de a o amesteca aletale.dd-iputind sfintit;.cufaina. cu ape picateletrecaiasupra cacisAgtiti, pementulur care-l pe calci Siasupravitelor. Cenda fostizgonit Adamdin Rai,Dumnezeu blestemat a pdmantul: sudoarea fete,sd ,,Spini pilamiddsAdeaqi pran 9i iti caitigi painea, femeia durerimarisd nascd" O iar in gre|eald a noastreaten, asupraintregii aven 5) Cinevase tine de vnil asuprafa, iar tu n-ai oc.otirea lul Dumnezeu asuprata. Cineva lucreazd diavolulasupra cu ta Srasupravitelortale9i atuncitu tanjesti viteletale.De ce 9i pot lucraacesteputeri?Pentruca tu n-arocrotirea luj Dumnezeu. ca si nu mai poat; lucraduhurilerele. $i curete$te-titrupul prinpost,fd sfegtanie, pune-ti cruce Eu o in curteSiroage-te Dumnezeu te ocroteasci. lui sa 6) irai potiaveanecazuri dincauzdca.in curtea carestai in 9i tu, sau pe pemantulpe care-l lucrezj apeseiuremnb. blesteme nedreptale. luatiseama. nutStatio sau S: sa brazdd p;mantulcarenu estealvostru,cdciaduce din moarte. Dar se mai poatese ai asupracu(ii gi alte pacate. Poateca ai cumparat aceasti curtecu bani muncali intr-ovremecand poatetraiaiin desfranare. acestibani,degiia-imuncit De nu te veiputea folosi, cicigiasupraloratarnigiapasapacatele, de cAnd ia-imuncitgite paniin panzele urmiregte Dumnezeu albe. Pentruce? Pentruci nu te mlrturiseSti, pentruce tii in san9i Dumnezeu sd te mu$te. lasi Serpii 7) Apasi b/esfeme/e perintilorsaua alluia asupracaseitale !i asupra ta 8l Omorui sau sinuc,iJeli ficute in curteata, sau,ce esteSi mai des, copiibp^dafi Si lngropatiici-colo, in gunoi,ba ba leng; o altoaie. Lepddarea pacat copiiloreste strigdtorla cer 9) Stepanii pdcatenemerturisite tineretesau mai De au din urmaSinu le-auispdgit, nu-idestulsd le spuisubpatrafir, ce trebure le gi ispi$estide bunavoie.De aceeavinebataia si lui Dumnezeu asupra peste pe camp,pestevite voastrS, tot, voastre Sl pestetot lucrulmainilor

1l

lV. Copii inddrdtnici, neascultitori, necredinciogi desfranati. 9i
TotipAnntii luatiaminte, ceilalti asemenea, cu mare de fiti bagare seamd, si nu cadeti astfelde gre$eli, de ca in candva va venirandul. pricini: Copiii inddratnicivin urmStoarele din 1) Pirintiinu au p:zit nicioda€postul nu s-aupututinfrena !i de la poftele trupeitiQi aga au cdlcatzileleSi timpurile neingiduitecare sunt: IVIie.curea, VinErea, Duminica sirbitorile de pestean 9i posturile intregi Toticopiiicare rezultd. suntneascultetori, lnd;r:tnici, pentruca niciperintii lornuau ascultat poruncile Dumnezeu a przizilele de lur de sfinlite. lntrebati-vicugetul$i vd va spunece este ingaduit. Astfel,ii veti vedeaplang6nd veti plange9i voi Si a9a veti ispdli 9i p:catulin careFatizdmislit. Desigurcd doare,daci nu levi ati fi fecutnicinu v-arfi durut. panala curdtenie qi 2) Mamele s-aupSzit nu deplind agase nasccopiiplinide bube9i potmui. 9i dacdin vremea aceea tataa maifost9i beat,se nasteun copilca va fi sleb;nog, fie cu mintea. cu truoul. cu amendoui lati cum vei avea fie fie pocania la Dumnezeu propriul rod. de cu teu 3) in vremea nu De sarcinii te-aipezitde bdrbat. aceeamulti aluneca copiisenascmortisaumordetinerisaudacdtreiesc pe pentru s-aintiperit pecetea in curvie, ce curveascd eiincd din pantecele mameilor (a$aspuneSfantaScnpturd).Toate princatetrecemama,in vremeacelor9 lunide sarcine, fie mare, bune,fie rele,se intiperesc in copil.Candva cregte Sr (CaietdPednbluiPetru Vanvulescu; toateiivor rdsdriincah-. D. 78-81mss.\

Sfatu gi indemnuri ale ri Pdrintele Arsenie datela BisericaDrdgdnescu
I Vialade familie]:
In timpulsarcinii, mama sa nu stea in fum gi sd nu ia meorcamente. - Dac, nu-id: pacela copilinvremea sarcinii, copilulva avea precocitate sexuald. - Decatcancer mai binecopii Copiinesculinumaidupd distractii destrabeliri ie€itrai. au Si - Copiiinefecuti stricape ceifecuti. aveau cate16copii. - lobagii 9jerauslugir Ceicare opresccopiide la credinta suntosanditi riu ca mai sinucigaSii. - Cis:toria-i pentrumantuire prunci, pentrupleceri. nu Si Si afundim la botezcoDiii. . Dincauzaavorturilor vor "st;pdni"tiganii. ne - Dacanu poti vorbicu copiidespreDumnezeu, vorbeqte cu Dumnezeu desDre ei. . . Tineriisise mutede la batr,niicare strica le casa. Dintreifamilii, douadivo4eazd. Pantaloniifemei-muh la maigrav lipGa basma rugecjune ca de la Pe cernecununati nu-iimpartigeqtr. sd Abstinenla sexuald ddvigoare, dardinc6nd cand, trebu,e ln rar, sotiisa se impreuneze, afarade posturi pavel). (Sf. in (luata bdrbat) nevoie completare Femeia din are de endocrine, de oancontact. la berbat. Picatelese inregistreazi codulgenetic in alfiecdruia. Nusuntem maimut;, mergem pagi din dar cu repezi spreea. Deabia agtept termin si odati cuproblemeie barbat gifemeie, dinbe pentru careSilui Dumnezeu pinn r;u cd a facutpeom. fa
l5

34

Boli gi necazuri. Credinlal:
Si nu cartimla necazuri. plamenii 9imrntea Fumatul sl6beQte numai nu ci omuluiincet credinta o maiveziatatde curat. nu Cei bolnavi tind regimu' sa boliiin loc de post. Bitranetea-i cavouajutdtor. un N-aisi gise$ti SfinteMoaste sfinteca Sf. Cruce. mai Dreapta socotealA-i mareca postul mai Nu ispitiSfintele Taine. qi l\,I-am rugatpentru apuseni m-adusDumnezeu acoloSimia aretatce fac. ldaimute rugaciune c;tre Sf inger P;zitor Si ne fenmde yoga(nojcreQtinii avemnevoie). nu Se-mi tindDumnezeu credinta copil. de lerusalimul nornu celdinlsrael. din lntrecatolici ortodocsi nu deosebirile suntesentiale. Sr Cel cu un talantdin SfantaEvanghelie numaibotezul are $i talantul i se va da celorfera botez, cu fapte. lui dar Parintele in Arsenie intalnit lisusingarA chipulseracului s-a cu careplengea... goaptediavoleqti: Citili Bibliacum vd taie capulcd 9i noi o gtim pe dinafard sfintiin fantezieve vom face.. Vindem Si yoga, teozofie, spiritism, magie, cultulluisatan: suntwotan, eu PriaD. lvlamona.

Nuva putea aveaomulpacepe pimantde nuva aveapacecu (l Dumnezeu!Tesalonicienr Luca21, 55; lsaia139.1'l). 5, 3, A9adarin numele Hristos rugim ca StcumDumnezeu lui vi v(ll ar rugaprinnoi:impaca!-vd Dumnezeu Corinteni 20). cu 5, (Caietd PerinteluiPetru Vanvulescu: 1-4 mss.) p.

9i I Biserica Statul]:
Nuj totcereti moartea Ceausescu carevinvorfi mairii. lui c5ci Pe regeleMihai Pirintele Arseniel-a sfdtuitse plece cal in omoari.Azis c; va revenic6ndva taregiciiiom credincios Ungurii maa vor multdecatArdealul. geD, de carenusesupune luiDumnezeu, Uneistipaniri stat(sau (9i nu sA niciSf. Biserica slulitoriiei) trebuie I se supuna m-a Rugdciunile jertfa Sfintilor Brancoveni adus pe mine $i Dentru tara acestaa noastrd.
l6

lcoanapictatede ParinteleArseniein bisericaDdganescu
l7

Despreiubire
(extrasedin "C,rarea imper4iet' 9. a )

lubireade Dumnezeu iubireade oameni gi

Tot razboiulpotrivnicului acestaa fost: ca sA-Lfacd pe Domnul calcedragosteacatre Dumnezeu Tati. CaciStie sa ca vr4maguld decereapemanteascS, pentru cineumbli dupaea, are draceascaputeres5 desfacepe om de dragostea lui Dumnezeu s, i-o intoarce spreplacerea oricealtceva a afare Si de Dumnezeu. urmare, Prin dacamaiaveminimaprins; de ceva de pe pimant, stapenitorul lumiiacesteia incl ne maitine tegati in imp:ra$alui,de vremece dragostea noastrd cetreDumnezeu inc6 n-a ars Si ata aceea. p.29 vrejmagur s;-L facl pe Domnulse calce ,,Neputend porunca iubiriideDumnezeu, celece I le-afagdduitin prin pustie, s-a streduitpe urme, dupi ce a venit in lume,cu ajutorul nelegiuililor iudei,sd-Lfaci si calceporuncaiubiriide oameni O, minunatrdzboi! loc de ura lisusarataiubirea rapunepe in 9i prinbunatate. acestscop,rabdand tatelrautatii in a6tea relede 6-7l1998,p29-31) laei - maiadevarat pentru S-astreduit vorbind, peni h moarte, eilubirea gi sabia lui Dumnezeulucreaza neintrerupt 9i in chip omenesc,pentruporuncaiubiriiSi, dobAndind biruinta pentru intreoameni: deodatd fiecare, dupdcumiitrebuie;astanu deplinaimpotriva diavolului, primitcununainvieriipentrunoi. a sunt amestecati, Si pentruc, fiecare dar AstfelAdamCel nou a innoitpe cel vechi.'(Sf.Maxim [Iadunsirorut, numaifiindcaoamenii precum gi insi9i are vremile milostivirea, salec6ndii strilucegte Cuvant ascetic, Filoc€lia, vol 2, Sibiu1947,pp 8-9).p.30 ed.l, vremi cand il prigonegte sabia- ca sd vie rardQi stareade la lubirea Dumnezeu de de Siiubirea oameniincareaterni p.285 milostivire. toataLegeaSi Proorocii (Matei 37-40), 22, implinindu-le lisusca nimenialtul, aceasta vedealimpede lisuse Dumnezeu prin se ci Minunea aduniriiputerilor sufletului [mintea inima], li esteiubire(1 loan4, 8). Peacestea SiDumnezeu doui ni te-adat invr;jbitede fapta uciga$e pecatului, e cu putintd a nu decatin ca porunci. statainapentrucareporuncile Dumnezeu Aici lui bat numele Dumnezeu. lui Rugeciunea neincetate fericitului a nume: pe vrijmasul, cand are cine le trai. Cici iata: Dumnezeuse ,,Doamne,lisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieste-mdpe ascundein poruncile Sale,dupe cum nb asiguri SfintiiMarcu mine,pecetosul'. dupeindemnareaSfantuIui Pavel: Ascetul (St MarcuAscetul,Despretegeaduhovnrceasci, Fitocatia, Sibiu, "Neintrerupt vdrugaf', s;var$egte minunea uniriiindragosle celorinvrajbite a 1946,ed.l , vol.1,p.249Si ed.lt,vot.1.Sibiu,1942 p 247) $i [Iaxim intreolaltd o;cat. D.t69 de [rArtu riSitorul(Sf lilaxim M5tturisircrut, gnostice, Capr,te Fitocatia. Sibiu,1g47,
ed. . vot2, p.193) p. 3 1-32 38 l9

prin In societatea omeneascilisus l-a batutpe potrivnic pnntr-in9ii ispita iubirea oameni,oric6til loveavrdjma$ul de cu durerii. pe urmede tot,a venit- prinoranduire dumnezeiascd 9i asupra trupului Domnului, ispiti pe carea -ispita, tot prindurere, biruilo,dandu-sitrupul ca,,din neputinti'(2 13, Corinteni 4.) s, fieristignit pe cruce ca un fecatorde rele.Nu-$idedea Satana pe cruce.dupi ce-L va inghiticu Eeama rdstrgnind c6, 'omul" poftd,saucu uracea maimare,va aflacd princrucea inghitit pe Dumnezeu. Nu-9iputeada seamavicleanul TainaCrucir de care ii va rupeceledinleuntru, Hristos lisus,OmulDumnezeu va ii $i, pe dreptii lnvia ceidinVechiul Testament, f;cand brruinta vegnicd pe rdului careo va da omului, asupra fratelui Seu(lratei28, 10)Si pe ucenrc aceeagi cale.Aceasti biruinti a lui lisus,prinomulin carese !ineaascuns, f:cut restabilirea omenegti; deschis a firii a lmperitia lui Dumnezeu, vestitinviereaSi a dat mantuirea a in dar(Efes€ni2.p.33 8). a lumeaincat9rpe singurul SauFiu ,,A9a iubitDumnezeu L-adat,ca tot cel ce credeintrlnsul,sa nu piard,ci si aibdviati ve9nici" (ln. 3, 16). E mai mare iubireaaceastadecet iubirea carea creatlumea. Dedataaceasta ridicS, stivilareie dragosteise se in lui $idragostea nastepe pemant, persoana lisus,parjolde (U|, nou Cerin inimile oamenilor. Om sena$te, nr. Sene "Gendirea', nou6.

Dragostea Duhullui Hristos, trei varstese vede: in in (Mt.'19, 19); - In iubirea aproapelui pe tineinsuti ca (Mt.5,44) in iubirea multca petineinsuti- iubirea vr4ma$i mai de jertf5 pentru (ln. - in iubirea ca oameni 15, 13); Pan; la mesuraiubiriide vrejma$i sunt datorisa ajungatoti pe cregtinii careau de gandsd se manturasca, cendla varstaa putinialung. p.204 treiaa iubiriifoarte p.178 lubirea inclina libertatea pe o cumpand. ca lubirea n-are nicj nici nu marginile omului, spatiul, timpul; piereniciodata, putemic;,incatstrdbate e dincolo mormant de 9i ajungepe cel iubit;strdpunge iadulcare nu-ipoatestaimpotrive prin cerul.lubireae insugirea Dumnezeu, care a lui Si strdbate lumea vazuti Sinevezute, fiptura care-Lcunoagte creat Sitoati de Tat: e str;bdtutade iubire.Daci am steruicum trebuiein iubireaaceastafer6 margini,s-ar rSsfrange in nci obarsia !r noastrA divina, chipul asemenarea cu Tatdl, avea9i nol fiilor am 9i p.in mullime insusiri de dumnezeieiti, harnu prinnaturd, primul in rand n-am fi a$a de mirginiti intr-o mullimede privinle...Cu iubirea caleacea mai scurtagi mai presusde orice adeverat, e cale,spredesavarsire Cor '12, ('1 3l); printr-insa aveminleuntrul p.314 nostrulmpdratia Cerurilo.. Adevtratareski$tea omulurstd in faptulci nu iube$te deplin.Cendviata omuluiiese teaferadin raticirile eului gi igi gdsegtein suflet unitateasa cu Dumnezeu, atunciconltiinta vegniciei un dat imediatal existenlei, a9aca luminalntr-o e tot flacard. Toate conflictele vietiise dezleagd, toatecontradicliile se gtiinFiubire impaci; searmonizeaza. Bucuria Siactiune iidurerea pldcerea renunlarea egaleaze se contopesc frumusele, in se 9i in puritate. pe frecare invat;turacea clip6vesteste Cel ve$ntc. desivar$ite bpdd;rii de sineo avemde la"Cel ce in chipullui a Dumnezeu fiind, nu a tinut ca la o prade b egalitatea Sa cu Dumnezeu,ci S-a golit pe Sine,a luat chip de rob, fAcendu-Se asemeneaoamenilor9i la inati$are desdvergindu-Se un om ca S-asmerl pe Slneascultdtot pandh moade,giincA fecendu-Se moadepe cruce"(Fil. 2, 6-8).Asadar, desevargita leDidarede sineetotunacu smerenia. larcu a@asta delinit s-a desevar$irea Atuncicand pe oarecineintreba Sf.lsacSirul"ce deadvettiea?" e
40

prin urmare.oe Sfentul rispunde:"O prepastiede smerenie!". cdiledesdvergirii leuntrice potimergedecatsperend. nu primrnd cu bucuria acestui rosttoateimpotrivirile absurditetile ni se ce $i ln€mplain fiecarezi. (Caietdperintetui toan Fercal inregistrat pe bande de magnetofon.Men Brencoveanu,

lubirea trupeasce
Hormonii, trup, influenteazi prin spiritut: intr-unfel al b;rbatului, fel,alfemeii. Astfelbirbatutdobendeste, Siintr-alt De Bngdconfiguratia vigorit anatomice, sentimentul gi vtrilttatsaie Intelectualitatea biruieasuprasensibilitdtii; puterile mintiise doveclesc creatoare. altiie activ; Cu inclinat multspretiranie, mai decet spre supunere; mai curandspre brutalitate, decat sDre bunetate. cet notelediferentiale mataccentuate, arSt Cu sunl cu avemde-afacecu un caracter agresiv. se pareci tot aici mai lvli kebuiecautat9t suportultrufiei. Poatede aiciisi are obargia faptutca, mai atesberbatij, nicilui Dumnezeu vor se se supune, candse aprind nu iar la menie, gdsesc nu cuvant maiexpresiv injur;tura Dumnezeu ca de Caracterul agresiv masculului observ: al tadetoatecelesfinte. se ca o noti comund9i in firea animale. Omul gandegte toate cu 0rganele sale. Foliculina, hormonul feminin, o actiune totuldiferita_ are cu Astfel,pe leng5 configuratia anatomic:.propriedestinului de mame,ii pestreaza totugiinsuliritecopiliriei:voce subtjre. lnfdtisare copil, prietenacopiilor;mai mult sensibil: decat de presimteprin Intelectuali, mult primitoare mai decatcreatoare. lnstinct, prinjudece,ti. nu Mintea inima. inclinat:maibucuros eie E lpre suferinte supunere, decatspre asuprire dominatie 9i Si ii, dupd Scriptura, vegnic (preocupatd) berbat atrase (Fac.3,iO). spre Decr. dac6am socotinumai cap;tulfiziologic aldeosebirii brrbaffemeie,gesim o mare dFonanta.fol rcstulliziologrc al blrbatulu - ca de alllel al intreguturegn anima!- nu e aftutdecet aventun,cupima intampbteincale. B;rbatule poligam fire- a$aca evreiide odinioara din si Caturcride ddunizt inteleptul Sotomon avea o mie de femel, lnse Fau plitit femeilebine- ca l-au smintitla minte,incats-a

(3 lepidat de Dumnezeu Regi11,3-4). Tot rostul gi configuratiafemeii e matemitatea.Chiar q mantuirea e conditionata nagterea fii - dacestiruie cu ei de de (1Tim.2,15) depline intelepciunein in credintd, iubire sfintenie Siin poligamic instinctul lntreinstinctul maternitdtii un e Si pricine tragedii. vrea unul,nu adevdrat conflict biologic de Ce Ai corespunde ce vrea altul.Dreptaceea,li s-audat oamenilor cu normele divine minte, se treiasciintr-oranduiala ca dup, fire9i gi randuial:morale spirituali,dispuse ierarhic iar nu s6-9iface de cap,triind impotriva impotriva firii, moralei, impotriva spiritulul cu totulanarhic, ceeace de multeori au s; pliteasci cu capul sauei,sauurmasii lor.. Organismul intreggiindeosebi nervos dezvolta sistemul se genezicibinedatorite hormonilor insi numai subo cenzura Si panala cisitoria legali.totitinerii de infrenare. aceea, De trebuie pdziu - 9i bdietigifete. l\rinunea Sicu s5 fie curati,cu fecioria e putinta cu trebuinta. p.242-244 ii

Impdrdfia copiilor
lNattereo de mo$eniro afos, cet mti penfiu pie lerca marc mAngAierc nemuririi - SJ loan Cafi deAL

Impdrdlia copiilor
Copiii odihnesc retac omul. Chiar eisunto refacere omului Qi a gingSgieSifrumusete, Eirezumd: puritate, gi nevrnovdtie credinte. pe Chiar lisusL-auodihnit copiiiCeimariit amiraumereu. Nu €lise binedin necredincioasa Betsaid;, undelisus abiatamaduise unorb, n-a izbevit btnepe Petrude ,,milostivirea' satanei. canda preczat curajul riscurile mantuirii(o aseminare lisusneap;rat Si cu necesara, concluzie uceniciei), o a cand, iat6, alta surprize, o mrcrme omeneasci_ ln drumspreCapernaum, uceniciise intre DriDeau ei careofi maimare?CineStie dacePetrua maiavutvreopretentie. CandiI intrebatlisusdesprece vorbeauintre ei pe cale, ucenicji au ttcut. Semnci au vorbitdin ale lui Satan.Acelase stramutase dinPetruin ceilalti. altetemda celoromenegti. pe Dupi at6tea ii dela ataia,$ide latoli,lisusaveanevoie odihnd. de Deci,gezAnd, (9i l-achemat de ceteori i-achemat sd-9i vini in fire!...) le-azis: 9i ,De voiestecinevasd fie cel din6L se fie cet mai de pe urme h toti 9i sluga tuturof'. Mare,inaintea Dumnezeu, poatefi dec,t omulsmerit. lui nu Oameniiajung prinvitejii, mari putere, bog61ie, chiarintelepciune, daraceasta trufie este,gicueasperiilumea; eqttmareinaintea ala lumiisau asupralumii. insa, nu e cuprinsiin scoartele "Lumea" ci4ii ceregti, in schimb scriecu un paharde ao6 dat unui dar se drumet, numele in dragostetde oamenr. luandun copilag brate,te-azis: ln prime$te unut $i, pe 'Cie dn acegtiain numele Meu,pe Mine Md prime$tegi pe Celce Ma tnmtspe Mine".Cuvantul puteafi lirgt: dad mamelear ar prmrcopiir numele in Domnului, skavezii fi ei in ochiilui ce ar

42

I-V

gi-ar seama Crne primit copii pe prin Abiaatunci lasusl da au Copiiiajungin bratelelurDumnezeu. fiindceei sunt cei mal aproapede El: modullor de a fi e cel mai iubitde Dumnezeu. inteleptiiil intelegpe Dumnezeu pe o necesitate in ca pe un Tat, de pe cel,lalt Eram lumii.Copiiailau ca explicarea late de ce copiiisunt in Adevar,pe cend inteleptii. ataralul in Gese9ti ceva $i cu mintealor, numaidac6 ai o inrmi curatede copil.Aceasta ducede-adreptul bratele te in Adevarulur ochrl in copiilor, seninetatea de culoarea e cerului.Dumnezeu este mal realinlmpdrdtia copiilotdec6t intr-un tratat mecanrce de cereasca pe carenoi,cei mari,o pierdem Dumnezeu copiiiau inrudirea Si Sfintiisunt nrgteman copii;ce departene tinemde ei! (F;ii lnvieii: p. 8-9 mss\

cum este dirta€ educatiacopiilor, tot $tiu, ins: ci indiferent pe Oumnezeu este tatel sufletului cele ce lucreaza educatia 9i dinafara, fi zdddrnicite celedinlauntru. oot de Congtiinla ungraidealtdnature, este decumpoatevorbiomul parsasedesfe$oare in favorul Cutoatecd lucrurile necredinter Si totugi Duhnezeu randuiegte fiecireigeneratii libertatea a decide de Mareesteraspunderea celorce opresc copiide la lisus."Mai grumaz piatri de moara9is-arfi aruncat bineSi-ar legatde fi o in p. marc".(CaietulPerinteluiPetru Vanvulescu; 28 mss)

S-asupdrat Iisus
Cat de putin au inteleschrarucenrcii lisus sensu lur se cisetonei, vededinidamplarea a urmatindata ce dupi aceaste lemurire. multau intelesmamele lvlai la ce-9iaduceau El pruncir. pune mainilepesteei si sd-i binecuvanteze. "Ucenicii i ca s;-ir "lisus, certaupe ceicare-iaduceau". vazand aceasla supdral s-a gale-a zis: "Ldsa-ficopii sA vine Ia Mine 9i nu-i optit| . latao superarea luilisus. Superarea copiinu c: suntldsati omu de micisa vindla lisus.Estelucru d aduce Stiut dincopilerie pentruDumnezeu, inchinarea indiferentismul necredintra sau Rar cend este al$el.Copilenaeste intervalul vietiimai apropiat de mai capabilde credinti.9i oicum, in ori@ domeniu sfintenie, pe "credinta" factorul ca.ese clide$teSr este careconteaze. Daci vomavea acestfactoresteinclinat dintru inceput spreDumnezeu, "credinta Dumnezeu'. in Daci esteinclinat impotriva vomavea Lui, "credintiin necredinte": "CredDoamne. meie" ajutanecredinlei Filozofia, oricarefilozofie bazeazi pe factorulprimor se dial al crediniei ratiune, in credintei giiinlr,etc. in ce lmp:ritia lui Dumnezeu este fagidurtacopjrlor. oamenilor o primesc firi discutie, copii,oamenilor au venitla lisusde ca ce sunl opnll copii.Deci.cum se nu se superelmp;ratul,candcopir de a veni la lisus.cand lisuseste interzis?

Copii tngelepli Si ingelepyi fdrd lisus
Dacdputemfi trasi la rispunderepentruo viatSca timp pierdutSi osenditila o eternitate negativd absurdaaceastase pentruce am scospe lisusdin ale Sale.L-amscosdin lntampla noi.Construim impi.atief;re El,impotriva E greude priceput o Lui. cum pentru20,40, 60 de ani pimante$ti plete9ti s, fer5 starAit. Cu toate acestea, e o nedreptate fi aruncatj imperila nu in a gbsurdului, nebuniei pentruatatiaani.Sigure o vreme a ultime, de ajunspentrua decide careimpdratie sa fii. in vrei Viataaceasta arescopulinsine,ci in cealalta. trii ca nu A tcop in sineinsemneaza se-itaiperspectiva vegniciei. inseamna rd alungipe lisus din tine. A trii asa inseamne rdspunzi sd lui lisus: toatesuntdatefie afarade mine,eu m-amdataltuia. Dace peceicevid in Elo garantie, sens, llsusfericegte un odes5vargire. tigur ca ceice nu gdsescinaceasta fericirea suntneferacitigi nuL vorvedeaniciodatd. Aceiasuntintelepti caresi-augesitsensul fat: de Dumnezeu. Preferati fiti copii9ivetififii ai lui Dumnezeu. s5 Aceasta e 0 inlelepciune mare,unadin lucrarile Dumnezeu mai lui in scrise cartea vietiipe numele fiec:ruiacarese decide aga.Celce cetre nepitimire aleargi,toati ziuain carenu este licatre Dumnezeu ocarat multapagube socoteste. (CaietulPerinteluiloan o Fercai lnregistratpe bandede magnetofon,Men Brencoveanul
4f

Tesfituie$te berbatulca ucizjcopiii? s; Sfatuleste uciga$, nu-lasculta, mai binerabdesd fij alungat; la casalut9i ci de Dumnezeu vedeaosteneala 9i nute va pdrdsi, va ta cite va milui, Altedurerepe careo avetivoi mamelor, suntcoprl tatilor, deveifi vrednic6. la lepidati. Acestaeste un p:cat strigitor la cer Este uciderea in toateacestea incurce se oameniicare postesc, nu caci mijloc.Nuestecu nimicmaiusoare. Ascultatitoli luareaminte cu acegtia suntizbitide toaterelele, carede la stomac incep,iareu sangele lorcere r:zbunare. veiavea Nu noroc nicicu ceilalticopii, ve spuncd de la brauin jos. 9i plans ci numai sangelui varsat facefira se Sijale.Rezbunarea Prinurmare, ve poce4iSise maipicatuiti. alergati si nu SA gi mill: ori iti ia Dumnezeu pe ceilalti copii,ori vor cereei insagi laspovedanie curatd9i la Sfanta impdrtlQanie, altfelnu vine cdci mamet. caDut ocrotirea Dumnezeu lui asupra voastr, Siasupra avutuluivostruse la $titi bineci aceasta intampla, multe,atuncipe loc Nu uitatiinsi cd postulestepoartaiar patrafirul esteu9a.lar,cu lar aceasta se tocmeqte alt: sup,rareveraveain cas5.ca a9a ce acestea, ocrotirea a luiDumnezeu, de carenu putem vine vie firi iti piezi cumpdtul uitidemarea milea lurDumnezeu, o are ce 9i <<"Mdrfulis Domnuluifaredebgea facenimic, i-voi mea," indaft $i cu toti plcdtoiii, gi se apropie de diavolul tine ti iti bagein cap pdcatului a ridicatpedeapsa meu>> (Psalm31. 5).Asupranoastre gandul sd-tiieilumea cap9isa{ fac|capdtul. in Ac,esta glasul este pedeapsa picatului urmeazd atarnd sa-lispa$im 9i 9i$-lscoatem pitesc mamele impotriva tuturorcelorcarefac a9a-Mareispitire din obicei."De aceea,toaE s/ugasd se roagela vreme,chiar care fac a9a, care au ucis copii.lar dace vrei se scapi,tu ql potopde ar venise nu-lpoa6 potopf. Vedeticum trebuiesi vd pe copiial ceilalticopii carei-aificut, trebuie puiinloctotateti si fiealez:mantulmintii, inimii al trupului al vostru? CurdtiteCAci Si gata) altorfemeiserace9i s;-i botezi(iardacenu, ia-i9i botezati Oumnezeu pazegte nu trup spurcat, inimi gi mintecu viclegug; cu 9i se ingrijestide dansii ca de copiitei, cu imbraceminte, lardacdne indreptem, zilelese insenineaze ne vom bucura. Qi incelt:minte, feini, bani de lcoall, pan5ce sunt in starese-Sl Dacevetifi Siimpliniton. numar nu ascultitdri, vor urnr se gice scolidin se caitigepeinea copiitii,aceia ias:9i dinaceia necazurile loc si nicieu nu am bdtuttoacala urechile din surzilor. pe lar toate necazurile care le vei avea in vremeaaceasta, fie Maisuntincamulte dezbetut, aiutorul Dumnezeu, nu de cu lui dar pentruei, fie de la ei, se le rabzipe toate,nddijduindin milalul gicucatlevetiauzi 8epottoate dintr-odate,perend ci maides cu Dumnezeu, 4i va ierta picatul, cici prin ribdare ispagegti statle vetitine ce minte bine. mai pecatul. milostenia, osteneale, lar cu biruie inaintea Judedtii. lrarire Tatilur 9i FiuluiSi StantuluiDuh,Amin. (Caielul pentru darfaceli Acesta esteun cuvant mangeiere de voi, p. Pdintelui Petru Vanvuleswcu, 77-78) gi-tl intocmai, cecifatede Dumnezeu te potipleticu minciuni. nu va spunediavolul ai dat destul, numai se te bagedator cd asa ca casi-ifii Siluidatornic nuji platestifala Dumnezeu de datoria lisa inveti pe cele tineresi nu faca gi ele a9a cum ai frcut tu. SA petimegti sufletultau. pentruca tu Stiicu c6teinfrigurare in putini. lasaberbatul seatinga tine. insa Vrei copir nu sA de putetiface lucrulacesta, postul. ca sa trebuiesi v; infranalicu iareu ziccu foamea. Cecitrupului acesta noinu-ipase, de dac6 ne bagi in foculiadului. aceea, trebur nicinoudsAnu ne De ar ca pesede poftele cisa le maiucidem postul lui, cu

Desprecopiii lepddali

Pribegia copilului
Crucealui lisusincepeodat; cu nasterea intre ar SAia Sa. cu Toticopiiidin Betleem. venit, ai Sdiil asteptau manape sabie. 9i pandla doiani,au fostcondamnati moarteASaau trebur la se pliteascd cu viata cei mai nevinovati, copiii.naQterea lisus lui paisprezece de prunci intre ei $i au fost - spuneTraditia. mii unicdin istorialumii,a fost prevestiti cu iase Crimaaceasta, gi€nguirea Roma" urmd:" Plangerea drn veacuriin Provtdenta divrne luaseinaintearautdtii o omene$tilosrl planulucigag vis, al de Domnuluiin despre a fostinltiintat ingeru' pentru pe caretrebuia se scoale, ia Prunculsi si sd lui lrod,motiv l\ramaLuiSisa fugain EgiptSrse steaacolopaneva fi vestitdin nouce are sd fac: "ingerul Prunculur. ingerul omulul Domnului ingerul era panela dumnezeirea, smenndu-se lisus,intrucatiqi ascunsese omuluipemantean, aveanevoiede ingerp;zitor marginile Ingerul fiind o fdpturade gend 9i mult mai subtiredecal gandul in omenesc, temeiultocmirii Sialrosturilor sale superioare pe care are sd le pdzeascd, face desartdura ucigaga planul Si potnvnrc. Dacain Vechiul Testament vedeminterventia inge.ilor, ca p;zitoriai vietiiomenegti, numaiunde9i unde,in cre$tanism, Qi mantuirii flecirui crestin parte.El in ingeriifacpanedin iconomia in limitele mentuiii libert;tiiomenesti, darurilor ale sunt przitori Dreptaceea,in aceeagi noaptepregete$te caravana ingeregti. pribegiei lisus.Aurulmagilor foartebinevenit. fugarului era migunand talhari. de Cdl;toriafoarteIungi, prindeserturi era intr-otari necunoscute, FUGA,nu c:letorieiera raspundere omuluipe caren-o puteaupurtadecatprimI de soartamantuirii losif. ai Sfanta l\rama Dreptul Sa maricredinciosiCopiluluiSi Copilfuga( dar dusin brale As€zi lrods-a multiplicat; mare Iamilie carelrodsb nu in prunciiDoarputini fugarimaiscapecuviati. Unde copii nu ucidi a Domnuluisd aperipe maicaomuluidepoftaucigaQa egtiMaica
48

lui lrod? lrod,sterpitura degertului. nu era iudeu.i$t omoard caci primanevast;$i toti copiiicu ea, de teamaca acestia nu-ira se lronul. deciunuciga$, igitemea Era peni $ideproprii care domnia luicopii. douanevastd ceitreicopiiavuticu ea, s-aintamplat A 9j si scape.lrodinsi n-a scdpatde blestemul mamelor mii de cu copiiucisi.Despre se gtiece,la treianidupanasterea tisus. el tui a murit putrezitde viu, ros de boli ruginoase imprAgtiind o 9i duhoarepe ca.e nimeni nu o putea suferi.A incercats; se sinucide, dartrebuia fieosendit modelpentrutoata sd de omenirea. pedeapsa pentruagamariferedelegi. de dumnezeiasca, Arhelau, urma9ul in partealudeii, reclamat iudei sau e de romanilor, il exileaze Galia, care gitarai-oanexeaze in Siriea. in timpul domnieilui Arhelau,tugarii se intorc dupa vestire ingereasc;, nuin ludeea Nazaretul insl ciin Galileii. Evanghelistul Matei,care scrie evanghelia pentruiudei,nu scapenici un sa prilejde a le dovedici in lisus se implinesc toate proorociile, pana9icelede aminunt.Astfel, e trecuti cuvederea proorocia nu luileremia, despre dinRorna"; e scdpat; nu ,,pEngerea Qitanguirea danvederenicichemareafugarilordin giniciagezarea Egipt Sfintei Familii Nazaret. in GrijaEvanghelistului a dovediprovidenta, de adicapurtarea grija a lui Dumnezeu om, asistenta la de de lui micile gi marile noastredeciziidespre El, ne incuraleaze sd calatorim noiamdrata noaskeviatade fugari, celiuzaunui sub Si Inger. pentrucare$i IISUSa fostfugar ("F,'7 Cabuza idealului lnvieil' - mss)

49

rr

Despre ereditate
I Existim inainte de a ne uz i in pantece l inainte a exista persoane pdmantegti. de ca existdm gend, ca , E Intenlae lui Dumnezeu. p_236 a Cine9tie.dac6nu Elare de adusin viatapdmanbascl, in rluviultimpului, feleomeneQti. numirul saimplineasca atatea incet lor l')ate posibilitatile configuratie le oferdstructura de cate noastra lleneticd? combineribr se potfacecu cele24 perechi ce lnumdrul ,le cromozomi, ridica astronomica de282.429.536.48i se la cifrd de p.236-232 Dosibilitdtil. Defaptulca suntem oarecum anteiorifat6 forma de noastra {)Amenleasca, Dumnezeu spune, pe leremia, ne invatandu-l cAnd acesta incerca seapere misiunea carc-lrostuise pdmant: sd pe de cu ,lnaintede a te uEi in penbce te-amsfintit te-amrenduit prooroc Si Dnntepopoarc" (leremia |.5). p.237

suferin!e,boli, bitrano!e,moarteI

I Plata picatului in noi gi in copiii nogtri: necazuri,

Mintea, pe careodinioad vedea Dumnezeu intr-insa, acume templu idolilor, al avand locdeunsingur in Dumnezeu. chipud multe ale patimilor (Sf. necurate Maximlvlerturisitorut). mintea Deci nemaidepdnand sinevederea Dumnezeu, in lui stepenitorul ac€steia lumii (ln.'14,30), in€lcitin infalsdrile supuse s.a cele simturilor M'ntea, o fiind putere arzdtoare, unaceavea sebgluiasca ca pe se intr-ins€ Dumnezeu, careinceestefocazetor(le[20,9),acum pldcerile nascocege aprinde 9i rupului, insdgi relinutd ea fiind paimagd simlurilel astfel tegdturd in cu lati clm s-a furiQat sfutulminliilegeapdcatului, esteplacerea in care slmturalof pentru cares-a hotarat moarlea truoudlor nu cumva Si ca rEutatea fe nemuritoare se (Fc.3,22t. p.213 late.Genetica modernS, data in nucteu l\Ioise. tui de Mantuitorul prin Tnsu$i revelalie, acum3SOO pe muntele ani Sinar. Nu e nici o mirare: lisusaveaconducerea soirituald inainlede si venireaSa ln lrupomenesc. urma,cd Initia l\rot;ein tainele pe pe
50

eredltdtii estenicto mtrare, nu inlrucat cinepoate cunoascd Sd mai bineomul, decatCelce l-afacut9i Fa datlegile vietii? Stdruim asupra faplului lisuse creatorul gi ca omului ca gen qica pane aparte persoand indeosebi h sfe$itulvremii. aceaste In crealie pimante9ti conlucr6 p5rinlii cu menajandule libertatea, prevenindudar ic5,in cazul€ndiicalcdlegile, propriilor copii. calcd viala lor Domnul Dumnezeul sunt Dumnezeu teu, revnitor, carc "Eu, pedepse$f€ vinapdintilor in copii pene b al treileasi al oatulea neam- pentrucei ce Mdurdsc. .. 9i Memibstivesc pAtdJpjlolllqp pezesc poruncile Mele(Deuteronom DgAn cete ceice Md iubesc$i p.23r236 5,9-1O). DupetextulScripturii clarcd toatarecesivitatea e aparein pdrinli urmavreunui pe gtiinla, pdcat. neavend termenul p6catl, lde poateda respunsul intrebarea: au ap5rut ascendenli nu la cum in genezele prin defeclive, ce accident, dupdcarelegi?Saumai s-au pe larg:prince imprejurare, procesului independenteanlerioare 9i ereditatii, apar in cromozomi, undenu erau,acestegranule de inlinitezimale gi penlruo degenerative cu urmdridezastruoase, progenitura? sd rdspund scurt, eventuala pe genezele Ca recesive apar?nascendenliln independent, dupdlegile probabilitdlii, chip nu ci dupelegile p.236 careatamapeste far5delegi. Toate faptele omului, toate mi$cirite seinseamnd lui, undeva. intr-o nevdzutd giseinseamne samenF $icuaceasta carte, giin sa, ili trageurmasii povara sub ispravilor p.236 salepdrin$lor, nue glumd viatacopiilor careii Lualiaminte pe cd cu avetisauvrelis+i aveti.Sunte!raspunzetori ei Qide toatavialalot de cdcicumle-alidat-oa9ao aul 9i copiiivogtri vorjudeca voi,dupa pe vd cum bane 9i binepldtili. candte-orsupdra. cuminle nur lar fii 9tili Si pe pendb sl€rsit. dd-liseamaca ei ill bleslema, ascult€nd diavolul ct pacatele celenemdrturisite dduc amrnle penlru tale Roagate Sinespaflte. ea9i roagd-te pentrutine - chiarcendte-orbtestema siate ierte 9i (Cuvent 22 feb.1942, Dumnezeu. din MenBrancoveanu) Cancerul, aceasta misterioasd anaahie celulard. se Dare mi cavinetotcamdinaceleagt pricini carevinegio anarhie din sociale. tot un dezechilibru dovedeste vreo zond necunoscutd in a organismului, vfeoslSbire serviciul sigurant5 sistemului sau in de al nervos. Bdnuiesc roiulcelulelor despre canceroase au chiaro cd alt5formecromozomicdi tot cazulrecestvilateasjgurd. p.253 in e

9i I Trup9i suffet- Purificarc ispigire - Ereditab9i deslin]
pe n-aretrebuinld carecredec6, povdtulnd oameni, lvledicul. siapanulvaetii-e pana la un deSllng!9ide Dumnezeu autorul9i loc.un bun veterinat p.242 pe gqflqtqlqi a-$i cunoa$te recunoagte Tatdl, de insuqirea 9r genetice a saude a se lepedade El, e dependenia de constructaa 9l o trupuluiincare va avea s5 petreac6 vreme p 254 cu {ace inteaferenla incllnareatrupulul inclinareasufletului in care a fost trimis. Deci, dace vine intf-un kup in care gasegte sa inclinarea cdt'e cele nu-$ivaputeamanifesta numa, dezechilibru, Bngd un aparatstricatcarenu canta desus.civa asistaneputincios constiinteiizvordscdln simlirea acestor ci hurure. Toate chinuaile infirmitdti, zac in strefunduri, de unde ele rabufnescpand in ce li suprafala faptelorvazub. p.255 a Sa presuounemintr-un ins molteniri contradictorii doue respectivulvreade pilda se se roagelui Cend dtspozilrr deosebite. se a Dumnezeu, odata cu energialuminoasa con9tiinlei rdic6 dln conflictulul contrare La momentul energiei subconltient rdbufnirea 9i se mai adaugd 9i acliunea hormonilorgenezlci asupra scoarlel cu pe cerebrale. care starnesc. ecranulmlntii o imaginatie lotul alta persoanarespectlva Dac6 decalmomentul icoanade augdclune si aventuricontrafini e marin varslaSi de cumvaare la aclrvoaaece a conflictulil mar sporeqte9l insusireasufleteasczl memoriei Un lspagirea preatrecut:insole$teun cazierjudiciar. trecutpdcdtosn-a tot prln concursu' e ob|gatone a$a se astgurd se mentineiertarea Sl memoriei.rebdandpalmeletrecutuluipeste obrazulminlii p 255 Toi intr-o situatiede contrasle Si trupul ce se roagd D(l rezolvesituat|agre9lt:nu se ma contrastul, aceeaunii. nesuferind trupulde patimi'au izbutitsel aduc' roagd. Sfinliiinsd,purificandu-9i ale in armoniecu tintelesuperioa.e constiinteiincat trupul lor multedin pahmrl prezenta Dincoace' sufletului. multedincaracterele p-257 trupuluise fac Aiinsugiriale sufletului Qgqhlle de speriatnumailntrucetasupracelorce pacetures' in Dar e ca o fo(d strivitoare. dacd il consideram partealuadivrnil are atunciforta aceastaa destinului alti fat6. in cazul c6nd aver| proastd, qegiudecazrrl un peNertirea genetice, ereditate o energiet Candmedlulsocr'rl cu siguranld demin bolitrupegtigisufletesti cd 52

e vrar$e,cum e azi, destinulestrivitorpedepsele una dupdalta vin (Misticismulgi puterile naturale - confetinte). Viata are o matematica, deci o explic€lie9i astfelse poate Interveniin variabilele p.218 ei. Ereditatea. mediulsi destinul sunt factoriidecdpetenie care configureazidiferentjalele pelsoanet omene9ti p.224 Forma,rjlmul Si durata;aslea dau lonul in materiede etedilate. p.226 Problema ereditetii mai are un capdt,dincolode biologie Si probabtlitate. Chiar numat factorul ereditdlii.ca sii fie cunoscut indeajuns. depesegte gtiinteipozitive.p.234 lrmitele Dace gtinta ar puteaprindemomentulcand aoare in oiirinti o genezalgeneldefectivd. insemnapentruea un adevaratnumi o.231 ar Eteditatea fixeaza nu pozihrtatale, carenu putem din i;9i.ci lrm e.maimultsau marpulinfixe.dupdcum e vorbade o insusire sau afla,in cadrulceroramedill ne fixeazdpozilia.p 2Sg Cand mediulinterjorsau exteriore favorabil genezelor recesive. energjalor lateftiAnu in6zie sd rdbufneasce subcongtient patn asupra con$tiinlei, astfel inbture.s-ojntunece, s-o 9i p.257 9_a.m.d. Vialagiorganismul sunto simpla nu actualizare virtualitdtitor a nativedale in stslemul genezelor un rezuft€t Inlerterentei ci al dintre acestevrrtualitalr Eedj! in careconfiguralia genezelor dezvoft€. Si se Surpnndem mijlocSi un mrccer vicios. real.struclura la qenezelor dar aternade mediul - de toate medrile_ in care s_auconfrlurat:,ar dezvoltare€ in filogeneze lor atern5.pe l6ng6 acestea,Si de toale configuraliile mediibrviitoare, tot parcursul din cre$terii. Desigur 9i cd od€eeaaceastanu poatefi impinsapand h absurd;dintr-un de ou muscanu potiajungela un pui de gdind.Actiunea mediului e fera nu frau;are margini, incd binedefinjte, totusidestutde 9i etastice sa ne ca permita -zic specialigtii- printr-un ca mediudjrijatsd obtinem musca o numai un @ht,saucu lretochl cu A denatura firea e ugor,mult mai ugor,decet a scoate . oenaturarea lnkoduse fire.cu alle cuvinte, in putrnlele dezvoltare. de pe care le inchtdegstemulgenetic.nu se reducnrctodata numatta una singurS, la mai multe,chiarfoartemutte.Djn acesteafoarte ci multe,mediultotdeauna alegeuna sjngure. p.259

5-1

] I Pierefamilia,pier dreptii,piereneamul
fa a il De mulleori haosul anunt5primaceluld mediulur: P milianecreqtind 260 se lsaiaproorccul, Cuvantul languie: Prin St 'Piercdreptul nu-i pasdca nimdnui 9i nimeninu ia aminte:S9-l!!LpoOeA!!gbS!t! din pricinafiutdlii a pierit cel dtept (lsaia57. 1J nu dreplri nrment ia amtnle'/ Cumpier 9i ca nu se marnasc. simplu: - Foarte omul.de ce nu se mai sa gi e de vrnaomul?Trebuie se inlrebe nascdreplii? dreptului de d devreme ce-iaflat vind:iatd dispadlia - lat6cdtrebuie, Casdtoria are de care suntem traqila raspundere. e o Droblema, cwentul P 270 gglllalCeJiCtj!a venitneamului omenesc o phte pentru ca Nici ln desfranare. cd se poatemai drept.L-a inzestral cdderea pe la daruri minunate, el s6renunle ele!l ca Dumnezeu omcuatatea Asta-l mascul femeld? la rolulde satisfdcut sinour ll sd se coboare sa la lui? toa€ aspiralia Neinvalat un idealmaiinalt,sau nevrand Dumnezeu institulie, o maisus,a9adupecuma randuil osteneasci cu tocmai acestscop,ca sel indrepte sd-lajutespre 9i Biserjca, cu spiritului, cd se aflein disonantd in dezechilibru sigur 9i imodrdtia pe asculti. motiv nu_l ca De nu Dumnezeu. Dumnezeu scapi simplul pentru el are ca Biserica, existenta, nesocote$ti 9i-l sauiiEgeduieqti o €nduial5 ce.es-ourmezi. Si! acestea a avea pdteasce,intreveaut s-o ca Solomon, unulce pedepsiti fi...Feneilelor su feft tninteSicopiiilol vor netegiuiti ,,Cei (ln!. iar spilalor blestematS" 3 10-12)p 265 stricati, etc. depopularea ASasc-g!4qe efect: denatalitatea, Ultimul raafl!... p. 26s [Cum evitim simanla neghineiin campul ereditilii?] pentru de fericite exceplii, despovararea sub(i E cu putinld, Da, mizerabila? e cu putintacu pretul cu osteneal;l 9l mostenire crealr( a a a doua Crestinismule creatielumii. doua uneivielicurate...
, o e eatre din nou a ftii p 267 ^mulfl lisus Hristos decide, in infinitulmic, ce calitd! sau defecte s,l

fie expulzale celedou6globule prin polare, carecupnndtumdtate din numirul cromozomilor nicidecum hazardul. inclini sa fre una Si Et sau alta din configuratiile. probabtle pentrunoi gr stgurepentru uumnezeu:Et tomeazd destinulnoslru in asa fel incat o agezare specificS infinitut in mic se aibe urmddimensein configuratia in 9i faptelenoastre viitoare. Toateacesteate face contabjlilatea ;bs;tuta a lui.Dumnezeu. care creeazain dependentd omul gt pokvit cu cu raprere sare.ajungdndu cu rautetile din urma into.cendu_i_te I tur in $ blale,sau iertandu-l ele,dac6+a silit.prinluptacu sineinsugi, de sd_ p. iertarea. 26g 9i dobandeasc5 Dumnezeu totiiitrimile inzestraligt in staresa fie drepll pe ^ rrecandet pnn poana naQlerir uar pdmantegtt. in spate povefi iau pdrinteglr, care-tspeiesc$i-iincovoate sprepdment pe urm6.slebrtl de osleneala viet $i de medrulinconlurator greu se vor dectdesa reprezjnte cauza lui Dumnezeu. p.2g7 te$irea inghesuirea din aceastanu e cu putinlddecal tr6ind prezentanevazula lui Hristosin not. kdind invdtatura a cregtindin to€le fibrelefitntet.ceeace tace cu pulrntalurDumnezeu scoatd sEr alara.pnn mecantsmul eredttatii. neghina recesrve in vremea gt. strdduinteicelui in cauzd, sd facd sd revin5 multime cie qeneze recesive genezedomtnante. in ceea ce turDumnezeu esteir foane cu putint6. Puterile credintei. amplificate de puterea Si binecuvenlarea Dumnezeu. influentd lui au neb6nurt mareasupra de evenluatetor noaslreinfirmttdti. 268 D in operarecreatiunii omuluiin Hristos, celedoud pe(i lsotii] trebuiesd se simtdcd sunt chematela cinsteade colaboratori lui ai (1 Dumnezeu Corinteni3, 9), ca.e urmaregte printr_in$ii intentie o divine.imbrdcaE in pur de om O casetonecu o asa socoteah o binecuvtnteaze Dumnezeu cand fidtcdnuntade la Insttnct rostul ta 6i spiritual la ctnsteade Taind.E stnguragaranltea unet cdsatoni durablle$j pldculetu Dumnezeup.269_270 Insusirile copiluluiatarndde gradutde pervertjre care a ta ajuns Instanctul maternitatii femeie. Dacd r_afost starnate la lenzualitatea -ceea ce eo decdderede rostul sale,o pefvedire la firii convenabile pentrumascul- evolutia embrionului atariconditii in de vraldintrauterind aduce pe lume !n copil rrsoraplecatspre onanje precoce tAzie,9i va fi un copt a4ago€, Si ereditarnervos, gipredispus rpre boli nervoase. Toat| Sceaste povarelgiare raddcina numii in
55

aceasta lrezire afarede calea senzualitdlii mamei. Invers, dacSmaman-afostincaimpinse aceaaonndere in a senzualititii, niciinvremea dezvoltdrii intrauterine fosttulburate n-a de berbat9i niciin vremea aldptdrii copilului, noulvenitv-a fi un copllpreapuln inclinat genezicd prematura, spretrezirea neatras spae onanie aproape delocdaspus neNozitate. sprc 9i roslulmaternitStia aducepe sale. . ?g"a mamai9i perverteste lume coptr predispugi pervertiri unor sporite levadistruge caae sistemul nervos salu, se vorcSsdtori, mdridecdderea necazurile. de vor Asta9i iocolulde cercuri cu neamulul {cerculvicioslse sotdeaza stingerea 9i celur apucri panta ce pe pervertirii rostuilor p.263 fini. Toat6vremea sarctnii a alapterii bdrbatul trebuie se sti Qi infraneze, sd nu tulbure ca viataviiloare celuice vinet'nlumecu a un anum(rOSt la Dumnezeu. p.264 de lvlai mult: toate slerile trupegti sufletegti celor parinli, ale doi Si |armalcu deosebire mameiin ale vremeacelornoud seintiDdresc luni. in copil, tendinte predipozitii, carecopilul va aveapentru cu pe sau le toatdviata.Supdrari, amerdciuni, p.edispun dureri, copilul tristele, Ia melancolie, nesenatate. toate Deci acestea kebuie ocolite. vremea ln aceea, oaciimama oarece, furd copilul furaloataviala Seimbatd va mama odata, copilul va imbata se loatdviata- maialesbetia 9i are supod ereditar. roagd Se mamalui Dumnezeu, va rugagi copilul. se p.272 Notasufleteascd dominantd familie, deosebire in cu din vremea aqeea, maialesa mamei, fi caracteristica va intregii vieli $i a urmaQllor. Acume vremeacandsa faci ce vreidin copilul tdu, acume9tlcu deosebire datoare pazegti loaterelele, care sa-l de cu n-al vrea sd te supere, fiindcdnumaiacum potigi te ascultd cu des'va$irc p. 272 Indreapte puatdrile tale,mamd.catreDumnezeu, care sdvarieste tineminunea prin imb,nArii puide om cu un ouide unua cer,raspla€de fericire pentru ostenelile ln ataristradanii. tale orice mamase va m6ntui. fazaspirituald vietiide familie, lat6 a rabdand pentru rcstdivin praviE un o sfante, despre ziceSfanta care Scripturd: au pravila ,,uerce pazit stanta, sfinli-se-vor. ce-ar inveta-o gtr vor 9icel c€ se rdspunde" (intelepciunea Solomon 10). lui 6. lat; de ce vin:lisusla nuntd nuntagii judecatd. 222 p. la 9i (extnsa din 'Cerarea ltnp,retiei"$. a.t
56

Regenerure& moruld a insului,fomiliei gi neamalui.
"M-afi tnhiimat la catul unui ideal cam gret: T,angtomarca omuluiin Om,fuil nd nic d lui DumnezeuSiftate d Fialui Snumai maft, Insli toate ideltlq le nu auin ele ceta paruliwnt: nu te lasatsl .e pteocupi de ninicurile acesteii4i"

Misticismulgiputerile natursle
preoteasci- Conferintd

chemali pociin!6nu la rezvrAtire. la I Suntem gi Misiunea rdspunderea preolilor l
Cand neamulse autonomizeazaBiserica de luiHristos atunci nu mar ajungela cunoSttnta sine ci ajunge de aga cum sunt neamunle se leapidi de Hristos. protesta a douaoari care Vor $i protestantir, daci nu s-aumultumit protestarea Luther. cu tui Le va fi duDe faotelelor. Acestetrei r;spunderj misiuni, Bisericii,a preotilorqi a a 9i Statului. dace nu se insereaz6 ordrnea in normalS locunlor. a atuncise inverseazi valorile. Cici acoloundeporunce$te trupul sufletului, vremelnicul sau vesnicului, lucrul deinuieste. nu Noi,preotii, suntemoamentrimiside Dumnezeu. preotii Toti sunttrimilijlui Dumnezeu, si ajunge cunogtinta sine9l ca la de de Dumnezeu. se aduca9i pe altiila cunogtinta sine9i de ca de Dumnezeu se nu raman:in intunenc se se rdzvreteascd_ ca si Dintre slujitorii Dumnezeu, lui potrivit credintei Bisencii noastre, din vremein vremesunt alegiunii 9i incredintati o misiune cu tpeciala Suntmislunr careapardtn vremein vreme, mtsrunl
57

w
+ecjate a9a cum au apirut la iudei timp de 1500de an | proorociimarigi proorocii micidela Moisela Sf.loanBotezetoru ' . ultimulprooroc. Aceltia au fost cei care au trezit c.edinta adevdrate atuncicend evreiivoiaus, se autonomizeze sa sau slujeascd dumnezei. altor Misiunile speciale sunt aritate a9a in SfantaScripturi:,,yij voi timite slugileMele dis de dinineaq..." adic; inaintede a pentrupacate. venipedeapsa Dumnezeu trimite vestitorii fiedrei vremi,ca si-ti dea rdgazs; te indrepti,Voitrimiteslujitorii alegl dis de dimineale", inainte a incepebdtaia Dumnezeu de lui in plin5tatea Pe acestia alegeaDumnezeu ei. ii vrea 9l toati cum cum gtiain inalta lui inlelepciune. cine estecuratil bag: la Pe lucru.Un ciobancu vialacurati a fostalesla evrei,David- degi mai avea 11frali.Apoi alt cioban, Amos.Acegtia erau maicural p6tit ca toticeilalti. CandDavid a apoiuna9i alta, avutminte a 9 Dumnezeu ales pe trimigii le-a folositin bine 9i acelecAderi. a preotul, lsaiapreotul, dintre pe Sdi 9i dintrepreoti:pe Ezechil Si preolilor. fii Vremeain care suntemo vedetimai bine ca mine,cititiqi aveti rigaz s; vi dati seamace zic purt;toriide cuvant.Unul dintre ei, cel mai lmportant, chiar zice: 'Nu este vorbade giinvinqi numaide supravietuitori invingdtori ci So4ii 9i distrugi". rezboiului suntin manaceluice l-a starnit, in manacerului; nu ci cumva fi cuminlenia oamenilor, va linegilumea. aga Dumnezeu oamenilor vremede incercarein Daci o au g cauti cuminlenia trec la pociinla cerutd- f;r, care nu se poate- puternic este intoarcdcele relein bine.De multeori am spus-o Dumnezeu sa mari. incatcredce s-aauzitgi de urechile in ordinea chemiriila pociint;.Dumnezeu cheamimai te intaipringrasu,congtintel dacenu asculliili randuie dupeaceea glasul preolilor, dacd nu ascullinici de aceasti chemare dd ili necazuri, boli, suferinle - le ingiduie. Dacdniciacestea te nu Dumnezeu turul Uniie dreptse duc Ia pociinte,iti grAieste cu pe front.Altii nu vor crede fac mai credincioQi, dupe ce au fost nici cand Dumnezeu griiestecu tunul.De glasuldomolal le preotilor n-au vrut si asculte, glasulasprual tunuluila fe , de Dumnezeu atunci le randuiegte chemareaa cincia,care este anarhia...undenu mai este temerede Dumnezeu orioonire ci
58

prin este 9icinetrecedreptcredincios aceastiincercare, mantuit. in CEci acelezile sau e9ticu ei sau cu Dumnezeu. Aceastaeste vremeastramtordrii celei mari.A9a merg in ineuntru. lucrurile afaradacdnu-9idau seamasa se indrepte e Apocalipsa cea mai cititecartein vremede stramtorare. va ingerii, de $tim ci in vremurile pe urmeDumnezeu trimite poceit pecate de curvie. preotii cici oamenii nu s-au tot de Noi 9i slugile Dumnezeu lui intreoameni. Maleahi spune: o Suntem ingeriilui Dumnezeu". altulzice ci a vezutpe lisus Un ,suntem Preotgi ceatenoudde slujitori. Acestiasuntcei carevof Marele lvlantuitorului aveasa fie trimisiinbucata vremede la venirea de pan: la a douavenire... silegte Ne Scriptura aceasta: la slugi ale (lucretori); colaboratori lui Dumnezeu slujitori suntem Siimpreuna ai lui Dumnezeu via aceasta. in preotilor imprejur;rile lat6,gtiindce suntem, rdspunderea in la astfel actuale estede a chemape toli la pocain,ta, vialdcurate, ca la "venirea doua"noi,cei caresuntem Dumnezeu, fim a cu s, gata 9i poateputinisunt cei care vor IntraIn impdretia lui pe Dumnezeu. Preolii datoria a lumina toli,de a'pescui", au de pe de a invala,ca cei chemali fie in staresi-l mSrturiseascd sa Mantuitorul si poate treceprobamuceniciei, ca nigte nu fdcogi, 9i plinide puterea ci ca nisteoameni credlnlei. NumaiprinEl putem birui. Noi suntemchipulneputin,tei, prin Hristos,care este dar Atotputernic, devenimputernici. noi Dacesuntemslugiale Lui, avemputereaLui. se Azi ne-amimpirtdsitcu Hristos. Eltrrie9tein noi.Trebuie puterile care sd triire !isi ajungd la la facem sporeasciaceasid au fost cei dintaicrestini. a fostin aceavrememarecredintd. 9i Cu studentii la Sibium-amintelesce dacemaifumeazd nu de 9i luptaimpotriva acesleipatimiasa de mici,la peretinu ma mai duc se vorbesc. tabacule pdcitos ci neputinla care dau Nu de lar cu cum cutezisi dovada. dacatu azi te-aiimpdrtd9it Hristos puiin guraLuitigare? Sfanta vlar impdrtaganie, dacan-aliStiul toatd,in intregime, de nici un rest,asa nu o spun,se consumd cd Hristos in trupul,in vinelenoastre. e preotilor fosi fdcut; pe intelesde insugi Rdspunderea a latece ace citre lezechil Proorocul. Dumnezeu. te-ampus ,.latd, pesteneamullui lsrael dacevei auzi vreuncuventdin gi stn4jer

tr
gura mea,d6-ideveste. Daceeu vot spunecelu reu: "Pacetosule, vei muri" 9i tu nu-i vei da de veste, ca sd se abatd din calea lui, pdcdtosul va mui in feredebgea lui $i sangelelui il voi cere dn pacebsului, se abatddin menab. Dardacetu aidat de veste se calea lui Si sd se pocdiascd,91 se va pocei de faptele lui, va /',u muriin fdredebgea iartu ti-aimantuit lui, sufletu|(lez.3,17-19). pusstrejer, Agadar te-am adicasd vorbegti dio parteaMea. ca Noiduhovnicii suntemmaimultdecatdreptii, caciduhovnicul este rdspunzetor celeale credintei. dreptulfera smerenje de lar nu se mentuieste aceea, De duhovnicii trebuiesa se team, nu nicidefatadreorulur. aceasta aresmerenie cand nu prin Am vdzut,capitalul umane reprezentat ins, familie ti neam.Insuleste r;spunzdtor faptere de tamiliade asemenea sale, (R;spunderea familieeste mai grea ca a unui cilugar.A da in roadeletainei cAsetoriei mai greu decet sarcinacelugariei e Adevdrulspun, ceci aQaeste). Neamurile asemeneasunt de chematea umblain luminamdririilui Dumnezeu. impiralii 9i p;mentuluivor aduce mdrirea Dumnezeu lur qi latedecicare ester;spunderea mrsiunea BisericiiSiceaa preotului.9i am vazutii zonain caree raspunzator statul, pfln prin ascultare neascultare, subordonare nesubordonare sau sau fatede Biserici. Acumsetarguiesccum dealegi.Targulacesta si nuducela bine. Celvremelnic trebuie steaundee. cAde se va sd amesteca undenu-ie loculo va peti. preotului l\,ilisiunea estede a inai salvaceeace se maipoate de salva; a propovidui de raspicat vointalui Dumnezeu, a scoate pe ceice suntcredinciogi se mantuiasci, de cumvanu vorf ce si pe luminapoporul, fi r;u Noi suntemdatoria propovddur va Noinupropoviduim Dumnezeuin Treime dupdpredania Bisericii. zidurimoarte, pe Hristoscel ristignit,caciazi sunt din acera ci careoroooveduiesc Hristos un f;ra cruce. Aceasta misiunea este e Bisericii. cirui conducdtor Hristos a in zadarse nelinigte$te statul se aflecap Bisericii, ci are cap. cdci Hristos este cu noi pan; la sfar$itul veacurilotpurtandde griji giadeverind veacuriloi' cuvintele voisuntpan; lasfargitul "cu Activitatea rnsului, familiei neamului, trebuie inteleasa. a9a

I Tdlhirireaenergieigenetice]
E bine si dau o asemdnar€ rustici. Cu ceti grti umbta plugarul aibd semantdbunri!9titi cu totjj ci umbti cu multe sd grije!i nu numaiplugarir, ciin celedin urmastatul.Cu atet mai v6rtosnoi duhovnicii, trebuiesi fim cu grijeasuprasemintei de om. De aici Si misiunea duhovnicului, randuit Dumnezeu de se chemepe oamenila poceintd vreme vrems.Cumactionezi din in asupra seminteide cacipfln tr;ie$te om. ea Insulfamilta. neamul ea avend cu atat mai multi importanta cal Mantuitorul cu a binecuvantat nunta? Cand energiagenetici nu se starnestecu pretul sau cu mdsuracaretrebuie. aceasta degenereaze avemh jos toate gi formelede degenerescenti insului, ale familiei neamului, atat St in privinta trupului (scederea poputatiei, s5netdtietc.), 9i a a cat sufletului (credintd gresite, misticism sau nebunte). fats genetice Energia esteo probbma a preotutuisia medicului. Si Totuldepinde felulcum lucreaze de omulasupraacestuicaDitol din viatalui,cumilinvetems-ochiverniseasce, ceciesteunadin puterile naturale caree vorbain subiectul de conferintei. Dacava fi binegrijite. chivernisite, atunci aceasta energre primordinva de fi convertitii,va da roadele regenerare insulut, de ale familiei si neamului. Dacdinsi duhovnicul lasebiruitde fata omului se sau de negtiinta avem toate formelede pervertire a energiel lui, genetice, adici formele anormale. Decirostulduhovnicului de a loviin pacat.mai alesin este IadAcina picatului. Vorbirim acestsensde convertirea in energiei genetice, deci de regenercreainsului, familiei, neamului,iar ln pascu nuantele pervertire ene.giei elice, degenerarea de gen a de neamului. Energia geneticd dupecategorie (berbati femei),Side sau aici incepeimpletireafiziologiei duhovnicia e o energie cu naturali meniti sd perpetueze spila. Dacelagi porunca de firii capulei, ferd ingredire, linde spre pervertire pricind e ea din ce inso$tede momeala plecerii. Omutse las, momitde momeata plecerii astfel estetalharitde genetice, tot pomelnicul energia cu 9i pecatelor desfrenerii, suntSiin cdsitorielegitima. va ingir care SA pacatele carese telhdregte prin genetici. energia

60

necurate de' cu 1) De pe la 5 - 6 aniaparJocurile impunsiturl sa nu se ddrapene panain pervertirea genetice. energiei mrreasa cu sora.verlsoara cu a mrrele Numaiatat, numai nunta binecuvantate biseric6. este e de cet ani, de incepepe la 14- '15 functie gradul 2) A douaperioade sprena9terea copii- restul desfranare. de e Acestadevar oreu e cand aparealti formede desfranare a de vitalatate individului, de pnmit.pananu-rdovedegti spuide ce e aga.Rdspuirsul nu-r poporului: Ea curvia mana. tine cu sau malahia. pe limba onania, vineindatece voi dovedi (insul, fiziotogia omutui familia, neamul) pene|aTs ani,dacl nu sa grijegte se izbaveascd de sd de la 14 cand ar ascultade vointalui Dumnezeu. Vointalui Dumnezeu cu au ea. Fetelede asemenea desfranarea mana,dar ele merg aceasta este:sfintirea 9i sd va teriti de desfranare. stitise Se incatajungsd se luptecu nebunla a9adeparte, st;pan$ vasulin sfintenE cinste. in pattma gr poftetor, numar nu c6 aparetot in faza copiterieli cu 3) Desfranarea dobitoacele ateta- nunta binecuvantatl Dumnezeu, estesprenastere e de cet pecatulcu dobltoacele ia uneoricopilulo pe perverstune Siface de prunci. Restul desfranare. e Se poatesi tindacestpacatSidupecopilirie. Desigur, avem de lucrucu cel mai vriJmag dintretoate din I pecatele, multinu se pot cdsatori curviei. cesatorie La 4) Pecatele ceci pestemasureesteincalcitomul cu desfranarea_ nu-l pricinecd linuta lor are o gravedefectiune. respectivul Pe pentru trecidemasura llulti itizic:de cee pecat? ci care,desigur aleagi o sotie. , parefoarteaspra. s; doarenimicdar nu reuseste convte se-Si Si sunt cele din interiorul 5) Alte picate din acest pomelntc, latdce petegte omulcaredesfraneazd: indatece eneroia de cu ! naturala cununiei bisericegta, familiei, incepandcu cele de dinaintea este talhdrita prin una din formeledesfrenafli. acea;ta pacatulinainte cer Sf. inaa Ei aleasa. nu mdrturisesc DroDria Si energie nu-Si areSicursulei mai intern. maiaresifunctia Nu sa pestecurvienemarturisiti. Dupi astase mirade traiul t endocrine. casatoriei Organele careizvorAgte din aceasta energie, mai nu copiilor. r;u Qice nu e binecuvantarea aurdgaz, maiprididescsa nu treaci energia printransformare, lor, poates-atemutca de Canda facutpicatulinainte cesatorie. in sange,energie caree foartetrebuitoare circulatia in sangelui in s-a prinde copii.Aceast;frici fiind{oarteputemica resimtit tot De aceeatrebuieo presiune infrenare, a oDritrecerea de de in alunge fostparalizate ovarelein fetulacesta corpul9rastfelFau afari, p6na n-a trecutin aparatulcirculator. Trecerea energiei de A maiinainte vreme safiestearpe. gustat genetice sengeeste,ca sd tolosimo analogie, gi trecerea se numaiaib;copii, in ca din fructuloprit9i a avut o teama care a trecutpfln ea ca un energiei cederiide in energia apd electrica. ASadar. e o trecere nu ce ovarele curentelectric ia paralizat de substante, de energiesangele ci capetegranule energie de poate desfranare. cisetoriel fi Subnumele 6)Sidupi ces5torie vitale, rostulde tineinbundstareorganismul cu a trupesc. Sufletul ce toatdrisipaSitoateblestem;tiile se intampl:.Se iqi ingeduie estede altenature,decetenergia geneticd, chiardacdaceasta peni acoloci intr; in simtul genetice a faceo pervertire energiei estetransformaE dup5cum am aritat. devineo a douanatura Canddevlnea doua lor si desfranarea Se de natureei suntrobi.ti placere serdcitideputere. intampb 9i bolilor: desfrdnarea I Gauza nu copii, cacicesatona e dati sprepldcere sd maizamisleascd Si Medicamentul: infrinarea (astae cu totulaltceva)lsp iti l ci estedoarinsoliti 9i de plac€re plicereade poruncd seferesc zemislire. de au oameni despddit !i Printr-omoraldrigoristi,adici dup6 cum e dorintalui Aceasia ajunge cetsifemeii. daune berbatulut atat ferire careaduce Dumnezeu, energiagenetica trece ca energievitaldin sange. de Ferirea copiiestea douapriclne sterilitate de tot la sterilitate. Aceast:energie mainumegte se hormonice. Cendo ai in sange, pervertire. se care Acesta estefelulin suntformele de Acestea ea iti asigurl senetatea intregime, tuturor in a organelor prin Tot asupra Dea actiona energlc vitral. capitalul Ce-idefacut? talhare9te aceasta energiehormonicise asigureprin urmarest buna convertite ca s; fie trecutsubformede energie I capital, acestui

I

I

I i

I

62

functionare sisiemului a nervos cerebro-spinal, simpatic rl ai general. sistemului nervos in Energia aceasia care-9i sediulin are sectorul dejosalomulul daceestebinestrunitS trecein sange d, organismului sanetat( 9i pe.fecti. De indat; ce ai telhdrit-o, sAn;tatea devineSubredd toatetenjesc, devinSubrede, stomac, ficat,plimani,simturile oasele chiat Lucrul acesta l-amvdzutcu ochii: oamenii veneau intr-un suflet mAndstire,varsta de 30-40 aniqiintrebau la la lor cum se poatesa fie a9a de pr;p;dit la varstaasta?Dar pe de pe altd parte,eu vedeamsemnele desfranarii fala lor. 9i dupa caz, chemam9i pe so! li pe sotie9i-iintrebam: vreli s; fi! pe latoiidoctof I sanitosi?Vrem, cumsa nuvrem,cddoaramfost la Si nu ne-augdsitnimic.De faptaveautoateorganele loc,fdrii pentru lipsuri mariSi evidente doctori. lipsea funclioneze Le sd normal. Vretisi fili sdn;toqi?lat; ce faceti: Timp de...,dupd caz, s: triiti in infranare,din toate punctelede vedere,in toateprivin,tele. omul.Nufdceam Pleca d socoteala matematic. timpe necesaf primeasce cat s: energ zilele hormonic; se se refacd, omulnu moare, triiegte c;ci ci Si caie-i sunt randuite Durnnezeu. de Dup; o jumdtatede an se ficeau srndtogi.Veneaula mdn;stireqi acum nu qtiu cum s. mullumeascd Dumnezeu s au ficut sinatosifdr; doctori lui cd Doctoria erauei,dar nu $tiau. Toli hormoni microbi. cei carei9i talhdresc $i acumdespre Si genetica pdtesc$i bolimicrobiene. energia Desfranarea cauza e Defapt, fiecare l\,4icrobiistau lapanddin noicanigtetalhari. Siaici. din noi avem agenliituturorbolilor, ei nu pot aclionadecal dar prielnic. poatd atunci candau un mediu Ca-se irupe acliunea lor prielnic. felulacesta, dacdnu e$t vi.ulenti, cereun mediu se In poli inarmatcu ,,siguranla internd" energieihormonale, trece a prinbolile aproape tuturor organelor spuneau dinoamenL unii 9i seriade boliprincareau trecut, unadupealta:de stomac, intes pentru la ei nu mai exista cd tine,ficat,plernani, Aceasta etc. interna" carese pareze acliunea microbilor. Acum, dacb ,,siguranla il il convingi irebuiesi fie infranat, aducipe caleasdn6tdti ce fizice.Asta o fac hormonii, caredistrugmicrobii lcfeeazi in or ganism mediu microbilorl un neprielnic

bolnav I Misticismul ]
lat; 9i legdtura sufletul. cu Aparatul nervos cerebro-sprnal 9i In generalsistemulneryose un dictionar intre doui limbr:cea vfuute9i cea nevizutesau neauzita. dictionarul E intfe sufletSi lumea dedinafare. dincoace. mediulde de E transmrs€ lumea intre luiDumnezeu lumeaaceasta. gi Aparatul acesta radio-recepl€ de esteintermediul intrecelevizute !i celenevezute. Dacdai s;nitatea care trebuie.traducerea face firesc se Daci n-aienergia endocrind necesari(ceamai importante este glanddmic; de la bazacrererulur hapofiza, o mare,care are legiturecuglandele sectorul drn dejosalomului) ntqsinatate. n-ar Dimpotrivd, dac; ai aceastaenergieendocrine Si un aparat ai (sistem gitransmisie, sa le faci nervos) bunde radio-receptie ca cunoscute celuidin lufi ea nev;zuti. Dac; ai o morale lustd.dacdducio viatacurati. se intampla aceaste convertire energrei a vitalegi intreg aparatul radiode (sistemul receptie nervos) servegte iti admirabil cauza Deindate gubred viata, purtarile pdcetoase ce eQti giaparatul cu sunt este gubred inregistreazd pradaa toatenebuniile. intr-adevar Egti 9i unejluminebune. E$tiincazul uneifalsmisticism. domeniul de psihiatriei. Medicina spune nicinu poatestabih limitd cd intre o (nebun) lumea dincoace. normal anormal in de Duhovnrcul o Sr poatespunedupaviatape careo duce. Tota$apotficlasaticei propov:duiesc misticism care un bolnav vorbescin numele misticism acestui bolnavMerg 9isuntmulticare pani a zicecd suntHristos. fostunulSila mdndstire. A

preolilor Bisericii raspunderea I Misiunea Si gi in regenerarea insului, familiei neamului I
ViatainfranatA duce la redobandirea sanetatii incat sa poti deosebi binele riu. Lucrurile de acestea asa.Oridecete sunt ori. ca duhovnici, ac(ion6m energic. fari se ne tememde ponoase. asupraacestui genetica tot de atateaori capitalvital energia -, putemaveaformelede regenerare insului, ale familtei - dac; Si peo raz; maimare a neamului. actiunea extinde se Regenerarea -

este atet in privinta s;n,tdtii fizicecet !i a mintii,cdci numarcu potiimpltnt porunca Dumnezeu. mrntea sdndtoasd tui ln Brsenca, omultalherit ooate nu tui Dnmt cuvtntele Dumneze.. caci este ca o corabiesfaremata aruncate valuriDe mal sr de oricat te-aistredui a o str6luci strdlucirea loanGurdde de cu unui Aut tot nu te poateasculta. e talhirit de acelepecate toatb El de puterea luisufleteascd. spune Apostol pdganl O Sf. Pavet despre carede$iauavutfilosofi pututse ajungi la o viatamal mari,nuau buni. Aceastaeste de altfelSi tragediaintelectualit6tii noastre N-aumorali 9i n-au nicicredint:.De cutezise le spuiin fata:itl rede,dar cineva radela urmdva rademaibine Dacavetifi petrunsi misrunea de Bisericii de r;spunderea Si preoleasci,lucralimaj cu curaj,pentrua cure! pe oameni.in felul ac€stavom avea gi o regenerare sufletulut a trupulul a li Ceci numaicu o sendtateregenerativom puteaface fata imprejurarilor astizr.Numaia9a vom sporicredinta in de ca vremurile dintai.NumaiaQa vom puteaface preoliadevarati ne Numaiaga vom puteaimpiedica inttnderea necredintei. Numa aSavom puteasa sc;pdm si nu patimceeace au pdtitfratiidin stranastrambe. Adicanumal lucrand agupra acestui capital vital, vom puteaimpiedicaobraznicianecredintei. ASaca.in p|n, cunoshntemtstunii pagr putem a noastre, la lucru, cacinoi nu suntem singuri: Mentuitorul cu nol,pereste sonalam aceaste cunogtinl:, carenusuntvrednic. de viul Mi-am stipanul$i mi-aaritat pdcatele. se deosebegte A9a adeverul de parere, cacimi-aar;tat pdcatele melenu ale altora E vorbade mobilizare moral:facutdcu tot natuln.red.: toatd picate, cat e cu lumea). nu izbutesc numaidacdse curdF de 9i putinta cu trebuintd; va atunci sporiDumnezeu credintaTu,ca !i duhovnic, e$tidecat unealta omul de curaj.Numaa nu atuncl !i putea scoatem valurile oameniSr vom si-i din de s:-iint;rimpe ceicaresuntai luiDumnezeu. venivremuriin Vor careceipacdtogl numeric fi maita.i,dar calitativ, credincio$i, calitatea vor cei dci totdeauna estesuperioard cantitatii Prinribdareanoastre, pre-olilor, puteasd ne mantuim a vom sufletul. suntemlucrdtorii Noi luatiinceasul 11- lea.Paceasal a luatdepe pamant. Spiritul vremii noastre esteacesta alceasului pusi, noi trebuiese p5zimlucrulca sa nu al 11 - lea Luptae

piar: cei ai lui DumnezeuOamenii trebuie urmeze oorunca si o pentruca in vremeade vartej,careva cuprinde toatdsuprafata pementului, nu-gi piarda eisA capul. Daci nu-isindtatee scizutd9i credinta. Credinra trebuie si fie a9a de tare incat cu pretulvietiis-o menurisestiSe avem €gadargrije sd nu se piardi credinta. avemgrije se nu fie Si neputinciogi. incercdrii estezi de temere, pe cet ai lui Ziua nu ci Dumnezeu iibucurd. de cateorilespunoamenilorla Ori m;nastire pe cumcheami Dumnezeu cel slabcu credinta, de atatea tot ori pe ei plang.Or eu toldeauna simt semnelebucuner fata intradevir, zilelegrele.pentrucel slab cu credinta, sunt pricindde pl6ns,or pentrucel pregrtitnu, ci mai mult,e prilejde bucune Noiavemposibilitatea, vomregenera poporul dace nostrupnntro viati moralS aspre,s:-l trecemprin probagrea a muc€niciei. Ceiceldicei desigur fi de paguba. nu fim Sinoivrnovati vor Se de aceasta. rii se vor lepida de Dumnezeu se vor legade Cei gi stipanitorii veacului. Pentruacegtia va fi deschis;imperdtia nu Pe eiiiva cuprinde groaza. suntcontra atuncj Ei celorcarecred. Candvinvremuritari impline$te se cuvantul Dumnezeu: lui "Cdrd veli vedeace vin vremuride rezboaie9i zvonuride rezboi sA nu ve inspeinenh , cecitebuie se fie toate,dar incdnu va fi sfarlitul. Ceci se vor sculaneam pesteneamSi impere{e pesteimpefi a ... dar cel ce varebdapaneh stersitse va mentul' . Cei ai credintei suntem,cei ai curaluluiNu ne tememcaci probamuceniciei, ce ne a$teapta gtim trecAnd in ce priveste a cuvintele e gtasutde diminealA vremii "Acesta ce va sd yr;?5" trebuie inteles. aceasta ce esteo misiunemistici cetre puterile naturale,dintrecare n-am vorbit,decat despre genetid)9iamadusceteva dovezile Scriptun, una(energia din Sf. gtiintei. cacie plin;, apoidovezile

naturale I Puterile ]
Ar mai trebuisa vorbesc$i desprealte puterinaturale: ereditate,mediu 9i destin (destinul, dupe conceptia cre$tina, vinemaimultde la divrnitate). Acesta Acesta nervul e confenntei. e intelesul titlului conferintei: misticismul puterile naturaleCare 9i dinacestea ouleaducela m6ntuirea voa omului? 67

este Se 9iereditatea o fo(A cucarese luptam. poateintervenl giin ereditate,in mediuexternca gi in cel intern(dupdcum aftr vizut), cat9i in celspiritual deosebire; vedeace se poate cu vom interveni in puternica fortd a destinului,care oarecum din e Si lumeaaceasta Cand auzimcuvantul destinparcaai auzi cd e vorbade o fo(a care iti anihileaza oriceinitiativd careti-ar sau u9urar6spunderile. Lucrulnu std tocmat asa.Cendpur€riletale suntrele,pedeapsa Dumnezeu panela alpatrulea lui vine neam ASascriein St. Scripturi(Levitic 20). Oridecateori,ca duhovnici, auzmci uncopileneputincios. tot de at6tea ne lovim e/edltate, inlluenta ori, de de mediuluiln.ed. este vorba alesde mediulsoctal mai (educatie). Qide natu dar cei post, ral:alimentatie/ clima etc.llidacd mergem mailar;decina Sr lucrunlor, destrr:copilul de ispdgegte pArintelui. multeoo vina De trebuies-o ispAseasci pe a stramosilor Si inseintervenr ereditate giin Se poate mediuluigl !itnfluenta pe chiar 9i in zona divinea destinulut nostru.care covar$e$te p;mantenr.

]T il

spirituali ] I Fo4a destinului9i mogtenirea
Destinule speriat de numaiintrucet asupra celor p;cetuiesc ce e ca o fo(e strivitoare. Dardaca consider;m partealuidivin; il in atunciforta aceasta desttnutut allefata ln cazul a are cAnd avem pervertirea genetice, ereditate proasti, un mediu energiei o decezut, sigurantd ddnrin bolitrupeqh sufletesti. qi cu d Cand mediul social vrargte, e azi,destinule e cum Pedepsele strivttor. vin unadupdalta. Dace insd biserica, preotii, statu, chiar ar lucra spre o regenerare neamului, a atuncidestinul n-ar avea fizionomia aceastastrivitoare, cu totulo altdinf;tisare.Ar fl o functiune ci majord,de ridicarea tuturorputerilorDestrnul n-ar mai trjmite conducitoricaresd te spanzure. caresi te ajute ct De noi atarnacei de meine, telul cum vom sti si le d;m de locul,a$avor veni.Oamenii plengcd nu ne-aumaiauzit Dar se eu i-amintrebat: N-atiauzitde biserici?N-atiauzitporuncile lu Dumnezeu? Ascultatu-L-ati? E de vind pirintele? Ba. Va Ba
68

tdnguiti lipsapdstorilor? durere, de E lipsesc Darcu ocazia aceasta leg- cu bunetocmeale: vi pe sfatuili oamenica se pizeasce nepdta6 sarcina,cdci orice leg,tura trupeascipestecopiluldan pentece, rea, cecise intipdresc e in parintilor la implinirea copiltoatepoftele versteirisar toateca Si ciupercile dupi ploate, faptele tatilut. Candcrestecopilui, cresc De 9i faptelemostenite. indatdce ofen sufletului venitde la Dumnezeu temniti intunecoasi,pestecare ai seminat toate o roadele, covergi va pe omul cel dinafare cel dineuntru. chiar 9i daceDumnezeu l-atrimis cudestinatia afipreot,elliindincarcat de cu pdcate, temnita pe elilva strivi9tel va fi neputincios, si de ca nuzic necredincios. nu va aveaputerea propovadu,asca El si cu toata putereacuvantului Dumnezeu. mult va fi spre lui lvlat sminteald predica Sielvabeavln Va ap: De aceeatrebuiesd interventm, lumeanu se gatd cu c5ct noi Trebuie lucrdm s; sistematic asupraproblemei morale sd ca poatdtrimiteDumnezeu propoveduiton poporulutaltfel vrednici se raresc maimult.Ca s; fie cumii vreaDumnezeu. tot at6rne Ql de pirinti, ceci acegtiaii incarcacu poveriprea man, pe care copiitrebuie leimperti$easce, cand sd iar suntmaturigr artrebul se propov;duiasci Hristos sunt ispdgiton pdcatelor pe ei ai ?naintaSilor. pentru latAtemeiuf caresuntemrdspunzato(i misiunea de de regenerare moraE. Cecidacd Dumnezeu netrimiie nu conducetori luminati, Dumnezeu nu este de vind.in felul acestadestinut nu estecevaapas;tor, strivitotDumnezeu tnmite sufletulcu anumiti misiune, dartu pem6nteanule devini caea nuse desf:loard, egti ca preotulnu poatepropovSdui toati putefea9i nu este un cu propovSduitor poporuluj al Ci scrie: 'Daci nu se vor griji de pecatelelor, pentru aceasta iivoidain meinile copiilor Decidenoidepinde, noiatarnd lol. de cegeneratie $timcutotici duperezboi (dup;1914 1918) vine. am cezutin toatepdcatele. cilcat postul, desfranat. am am Am vazutgirezultatele. a fostgeneratia dupdrezboi. vreme Asta de in de rdzboi nutrebuie concepuli copii, caciacegtia mogtenesctoatd stareanervoase tatSlui, a carevinecu nerviizdrobiti branduri. de atacun, A fostcu pugca vremea etc. in aceea. nuse mtrenrmenr se cd la vremea copilulva pistolul lui, lua Generatia de Qivaucide.
69

acum,sa priceapd acestelucruri: se leapida de pacate, ori ori va vedeace zilevor veni. lateschi,tata aceasHfo4d- destinul, caree Sinaturald 9i 9i supranaturalA, cicijumatatee de pe pemant, numaicealalti iar jum;tate e de la Dumnezeu. Deci Si de noi atarndce zile vor veni.Destinul e numai mana Dumnezeu, gia celor nu in lui ci ce ce e Qicum lucreaz;. 9tiu Dar acestetrei fo4e: ereditatea, mediut ti destinut,le voi dezbateatuncicandvom puneproblema natarrlifii Atuncivom vorbimai multpe timbamedicilor, se parece acoloau gi ei cAci rdspunderea, au Siei o misiune regenerarea ca in neamului. Dar la ei e mult, necredintS. trebuise mai lasepe Hipocrat s: Va qi vine se se adapede la doctorul trupurilor al sufletelor sa se Si Si dea la o viatamoral;. Concluzii: Intervenirea energice linereariguroasa moralei, vietji ?n a a morale insului. familiei prin a a aceasta neamulLri. pentru a Asta 9i cd vremeao cere.Daceboalae grea aiuncigi medicamentul e maiputernic. Sileacuride Sunt limita. Candbetegugul intins s-a recurgla asemenea leacuri limite, de careorite fac sinitos, ori te pierd. Rauli$iface cap. de Oriillisim de coarne, noitoti, care suntemhotara! se ducemo via!; dupa Dumnezeu, vom fi ori pierdu,ti. S: o facemca si nu fim pdguba9i ceasul in incercirii. Dumnezeu ne ajute. sd

Cum a murit ConstantinBrdncoveanu
cu copii sdi
'Rugeciunile gijertfaSnnlilor Brancov€nr aduspe mne m-a penlru tara acesta a noaslra' - Peintele Arsenie Boca

Plenipotentiarul venetian Tarigrad, la AdreaMemno fost a de fatain dimineata 15august1714,la executia Constantin lui lui Brancoveanu VodeSiai membrilorfamiliei uciqidinporunca sale, sultanului Ahmed. ln scdsoarea cdtreFogele plenipotentiarul sa Venetiei, sdu raporteazl astfel: "Duminice august dimineata teiatcapul 15 de s-a bAranului principe alValahiei, tuturorfiilor luiSialunuiboiercare-i vistier era latAcum s-a f:cut: lncd de dimineate suftanui Ahmedse puse intr-un caicimpiretesc la foigorul lalilaiacos. lui aiveni seraiulzts pe canalul piataundea aduspe Mirii Negre, fatacereiaera o in Brancoveanu Voievod,pe cei patru beietiai lui $i pe vistierul Vecirescu. l-au pus in genunchiunul lengd altul, la oarecare depdrtare. gadeb-a scosciciulile capsisultanuli€ Un din mustrat facandu-i hainiApoi le deteravoiea faceo scuderugaciune. Inainte a se ridicasecurea de deasupra capului, fost au intrebati voiescsd se fac, lurci gi atunq vor fi ie.lati?Glasul de cel inebusitde credinli al Brancoveanului rasunI Si zice inspdimantat aceasti insulti:"Fiiimer! de /aE toateavutiile Sitot ce am avut am pierdut:se nu ne piedem irce sufletele: Statitan Si berbete$ti,dragii mei Si nu begat in seamemoanea!Piviti la Histos, Mentuitorul nostru, cetea rdbdatpentrunoi sicu ce moatle de ocare a murit ! Credelitare intru aceasta$i nu ve migcal4 nici pravoslavnicd,pentru viala Si lumea vA detnali in credinta cea aceasfa". gi Laaceste cuvinte Ahmed ficu ca unleuturbat porunci se si li se taie capetele. ridicesecurea9i capul Gadeleinfioretor pement. marelui vistaemic Enache Vicirescu se rostogolipe Apoi incepucu ucidereacopiilor, lncependcu cel mai mare. Cend
1l

'to

gadeleridici secureala capulcelui mai tanar dintrecopii Beizadea l\,lateia9, numaide ani,acesta ingrozide 16 se spaima Sdrmanul copilag vezandatatasangede la fratiilui 9i de la Vecarescu, rugi de sultansei ierte,fagiduindu-i se va se cd face turc. lns; pirinteles;u, Domnul Brancoveanu, caruicap a a cdzut urm;,infruntd fiulsdugi-iz;set"Mai sd moriin pe la bine legeacreStineasce decetsd te facipdgan,lepddendu-te lisus cle Histos,pentrua tei celva ani mai multpe pemaft". Copilagul asculti,ridice capul9i cu glasingeresc zice " gadelui: yreaose mor cregtin Lavegtel". urmd uciseqi pe ! in Brancoveanul. pana-mi O, Doamne, Doamne, tremura candve scriu executia, am vazutgi m; intreb:putufa fi de fali cineva9i sd ce nu fi plans, v;zandcapulnevinovatului Mateias, tanar, tinerel, rostogolindu-se jos, lang; capulperintelui pe seu, care se pirandal imbr5ti$a? apropiase al copilului, de Gadele stropit sange cu crestinesc un salutsultanului face A h m e d Si s e r e t r a g e .S u l ta n u l i,n so ti td e plenipoientiar ii Germaniei, Rusiei, Anglieise ridicd plece. s; Vezandu-ne ochi cu inlicrimati,spusesultanul regrete ci acumceeace a facut,.

TdmdduireaSi iertarea
,,Fiu le, i er6 -li-se p e cate e! " I

latacumsuntoamenii, cauta Dumnezeu. nu-L pe nu sau cauta decdtIa necaz. alliila necaz suduie de maimari lar ll Si necazun mairiusescufunde, cenecazurile dau. p6nd leincovoaie ceala atunci cautd ei pe Dumnezeu. ll 9r 9i Situatia asa: ste oameniise foage fui Dunnezeu se-i scapede necazui, iar Dumnezeu toage de oame se pereseasca se picatut. Acum care de cine se asculte mai in6i? Dumnezeu oamenr.sau de oamenii Dumnezeu? de Ss plang oamenii taree greavtala pameni. tare_s ce pe ca multebolr,multepagube, multesudalme. betii.bitdi gi toate pecatele. mei,ati spusce taree greaviatagi incer;at6 "Fiii de Atunct le maifaceti!" nu Pecate.
late ci bolilevin pe capuloamenilor uneorichiargi in gi cap,de pe urma pdcatelor, plate.ca ispasire ca pdrta$al ca $t pecatelorDar durereacea maj mare.pedeaps ceamai glea a ca.ptate a picatetor es|c ce izbeito Si in unnag. pdni ia al nerlea al patrulea neam. lati ce scrieta Deuteronom $r 5.9_10: '...pedeapsaperinlitorvine in copii pendh attreiteasi al Datrulea cetre cei ce me iubescAip4zescporuncileMete" Cele mai greleboli sunt bolilede nervi.Mo. nerviisi te nebun slibanog.Nue boalede moarte nu are teac sau sr gicinedistruge OdaE intamplati. nervii? cenespun$idocto.ii tate Detia, desfranarea boalaei,m6niagisupiririte pestem:suri. cu omoaremilioane firigoare (celule) de nervoase carenu mai retacin veac.Toatetesiturilese refac,afardde celulele rvoase. tatdpitimagde ac€stea Un n-areurma$i sanrtogi,ba

pentru cemduresc... M6 milostivesc h at miitea cei pene $i

ln nepoli stranepoli mosteneste giunos,carela o gi se ceva ampEre oarecare, ribufnegte afare. destul se imbete E sd un

i.odate,ca sa aibddinbetiaac€eaun urmag boalacopiilor cu ilepsie). deslulsS-9i E sperieo data sotiain wemeasarcinii, dintr-odati se se aleage un copilnenorocit toatdviata. cu pe
13

7)

perinlilor bietiicopii,carenu au nicr.J Agase r;zbunepecatele in vrne. pnn lisusa pretuit dragostea celorce-lcoborau Qicredinla podulcaseipe slabdnog inainteaSa. l-a fost mila de neputinta lui, dar intaii-a iertatpicateleapoi ia vindecat nervii. Pentrulisus,caree Dumnezeu, e o minune la nu ca poateinvra9i din mo4i.Tntol vietiiSi tdmiduit, ceci e Stapanul cazult;mdduireasl5banogului o dovadaa dumnezeirii e Sale inse, lisusnu le-adat darultimaduiriiminunate, Preotilor cumil aveaEl, Sicum il de la pulnidintresfinti,dinvremein vreme;le pecatelor! le-adatingerilor a datinseundarmaimare: iertarii al Nu Darul iefterii picatelor e mai mare decet dar le-adatoamenilor. darut minunitor, intrucat pfivegte sufletul, pe cand minunile privesc de obicei trupul. O iertarea sufletului, curatire lui, uneorie adevirata o a unui picior invieredin mo(i Si e mai de pret decettdmdduirea putemmantui. n-a intre oameni, ne Ce Fdri darulminunilor pe preotul pimant a9aramane nedezlegat cer.Dar dezlegat Siin preotul nu te poate dezlegadace tu nu vii sd-ti merturiseglr Ddcatele. preotulnu te poatedezlega, oarecum co De asemenea, de zile,dacd nu-tidai tu insutitoati silintade a te dezlega toate p:catelo.inseamne incetarea a le de ndravurile rele.lertarea 9i mereu9l nu mai face. lertareapacatelor inseamni a te spovedi Cre9tinismul e 9l mai sA le ieidela capet iarsa te spovedesti. 9i vointer. trebuiebunavointeca sa o Ne de a chestiune refacere minuni. Oamenii umble dupafdcetoriide facem, tdriede caracter.. vietiitale cea fie ei qi vrditori.Darminunea mai maree invierea pe temeliaei, lisus Hristos;e increstinarea vietii tale. Asta "innoirea vietiitale",care ne std la cea mai mare. minunea pe indemani Si s-a dat noudporunci:"inviali-i cei mo4i" Dupd n-arputeasd tlaceasta, invierea €njegtelisus.Ce inseamna ta cei eiinQi$i, ce au inviatdinmoarte o spun; maibinenimenidec6t vis... ca sigure, dintr-un (paralizia)? - Oarede undeincepesldbanogrrea I se pareei maibinesd trufa9; a mintii. - De la socoteala ci dupaDumnezeu, dupacapulei,dupdpecat 9l nu se conduca ca agad: cu omuldreptin platapacatului, 9i cum ai da cu cutituj

ln gard.Totminteslabi dovedesc aceiacarenu vor sa vinela Ai t;miduirea bolilor. itergereap;catelor9i n-aude ce agtepta potrivi purtdrile Dacaoamenii dup; poruncile lui Si-ar p;catelor, preveni, ocolitoate Dumnezeu, dupe nu momeala ar ar pAcatele, agadaudrept ele, dar in de-Si sparg capul apoi umble Si plangand. Lasi{e condusde un sfat dumnezeiesc, de nu, ci capulcaren-ascultise sparge n-afecinetil lega. Si Oarede ce mergoamenii a9a de in sila la spovedit? gtiu de ori Fiindcd ci lise cerelepidarea p;cate, le placmaimult picatele decat infr ana r ea l a el e. E o pov es tegti ute de pretutindeni, totugi spunSi de aici: v-o caresugiaptele suntvacicare,odatd $til ce suntSerpi 9i suptede garpe, alearg;nebune dupdgarpesi le sugi iaragi. 9i agase intample vacase apropie intdfcat, de neravnu c; de dar ii iar seinlercdSise ducemereula Sarpe. 9arpele sugesangele, daci nu-i prea vine, in sfargit,o musca.lati prostiade vac; osanditd moarie. la Toatatinerelea Dargiprostia omtot lamoarte-i de osandit;. este ta o daidracului vezipe urmi ce ai alesrdul.Darintrebarea 9i dad-limairdman sdledailui zile Dumnezeu ilimaiprimegte 9idac, giintreg,cumputea in o grimadade cioburi locde un vasfrumos fi?Asprevorbe, ;sta-i un r;spunsla intrebarea ce nu vin dar de in oamenii spovedit primSvara in varavieliilor?i$i dau,din la Si vlagalor sd o sugi Sarpele-diavol! nefericire, ln toatelumeanu gasegti lucrumaiugorde licut decet un pacatele,9i iarigi,nimic pricepe nu omulmaigreuca:"Ceeste acelap;catul?", caci petrece tocmaiin el. De aceea,pecetuim dar cu uiurintd ne poc;imanevoie! de e Alti pricin5 carete impiedicd la spovedit d judeci preotii, eati nemultumit preoli,iar de care ai fi mullumit de ti-e lasdpdcatele la altulnu te lasi si mergi lui, fricd.La unulnu te pacatele tale. indiferent bog;lia,siricia, cultura de mai Oriceduhovnic, pulindsau chiar9i siracia morala, lui estetotusireprezentantul trimisul Dumnezeu credincioQii au niciun lui nu Dumnezeu, Qi e motivde al ocoli.Darulacesta(al preotiei) in functiede nu de Prin Dumnezeu, in atarnarea omulcare-lreprezintd. glasul Dumnezeu mdrturisegti in slugiiSale Dumnezeu iart;. Lui te te

Nu de fata altarului. de la line se cer calit:tilepreotului. la tinese cereciinta in inrme vointade a te indrepta. 9i preoti, oarece atjfdcutpentrLr nemultumitide dar Sunteti preot,ca se fi! maimultumitj? un Cerufatide la Dumnezeu copri pe care se ll inchinati slujiriilur Dumnezeu? Credetice micar vinao poarta numai preotii? ei suntfii vogtriCurni-a! nescul ei, $i a9a ii avetr.Ce le bigati de vinS?VA trebuiepreotimar bunr? mai NaQtetil poporul respunzator nu are slujitori stravezl Tot e ce spre Dumnezeu.Poporul i9i are in toate privintele pove(uitodi pe care ii meite! impotriva copiilotc5 nu gtir Nu maistacu ganduri ucigage in caleaceruidar de la Dumnezeu te-ai impotrivit, ai si dar $i lui copiicu gandulsi fie slujitorii Dumnezeu seamS;ci nagteti intreoamenr. lata ce spuneScriptura pnvintaaceasta Se intreabe in "Oarenu i-a ficut El si fie o srngura proorocul: fipturd, trup 9l '17,15). ( fipturi (unitatea cesitoriei) Siaceasta suflet?" Maleahi pentruDumnezeu! la ce nezuiegte Odrasle ea? T5maduirea neamului aiciincepe! de slibdnogiei (,.Fiii invieii' p. 41-44mss) Asta i-arti iertareal

E uhimulcuvAnt careviJ spun pe
Nu te simli mai aproape Dumnezeu de oamenr qi de decat dupdcruce. DarnouS ne-afostranduitipentruca nu suntem nu vrednici. Am vrutsdvi tin ienacestcuvant amvrutsi alegoamen dar carevrnpentru mantuirea pentru se nu-lspun vant sufletului ca in Eu nu ve dau canoane ceilalti preoti,metanii, ca post, rugeciuni, ci indemnse yd scrtmbaliviata sd-imuftumiti Dumnezeu gi lui de crucea pe carev-a dat-o,cdciSf. BisericigiSf. impartiganie te l-amgasitde cuviinta vi-tspunmaimutt. s: ititi, darfaptulacesta Vreausa schimblacrimile voastrein bucurie. multumind lui Dumnezeu toate daruflle9i schimbandu-vd de purtirile vA velr bucura. vetiface? O Uniicred ce rugdciunea inseamne sta in genunchi a sau a rosti din gura sau in gandi lisuseHristoase Fiul lui 'Doamne, Dumnezeu pe miluie$te-me minepicitosul" Darrugaciunea cea adevarata ate simlimuttumit toate$ia-tideschide este de sufletul se te poli simtiaproape Dumnezeu. cei ce fac rugiciune, de lar aceiaDumnezeu le ajutetdar cei care au durerigi suferinte si sunt cei distingi, carei-a alesDumnezeu pe pentrulmpSritialui vesnica. Dometie, tenir celugdrde la Sf. MunteAthosera foarte un vesel, timpulcanta. zil-am tot intr-o gisitin chitie ptangand. L-am intrebatde ce plange?Mi-a raspunsce t-a peresitDumnezeu pentru nu maiaresupirerj.Caredin ce voiatipEngepentru faptul ci v-a pardsit Dumnez€u, cazulc: v-a luatcrucea?CEcinu vin pavelzice a betut nimenipiroane gacununi spini. Apostot de Sf. a9a: "Roagr-te neincetat. bucure-b neincetat$i multumegte neincetatlui Dumnezeupentru toatebucuriilei dureile pe care nu a lile-a deruif.Vialaaceasta estenumaipentru drangeaveri, a munci,a te lmbrdca,cecinu acestia suntoamenifedciti, cei ci ce nu au o cruce de puftat. Me doaremultfaptulcd uniisuntaceicarese supdri pentru boli,pentruca n-aumemorie, nu suntintelesiinfamilie..dar ci putinisuntaceicarevin Dentru mantutrea sufletului.

Plrlntele Anenie cu SoborulManasfiriiSAmUrra

Anexe
Mdrturii despredarurile Si slinlenia Pdrintelui Arsenie
"Eavddp n wi p6trd h al lrellea neom"

Pn Petru Vanvulescu:

"Tatam-a lisat curatin pdntece"
...|\rultise suptracadeces-ascris cums-ascris ,,Forin putem pane publicatii. mula sauinalte As" limuriadevdrul Darnu nu aoarmaimulte scrieri. inclusiv scrieri autorizate Bisericii. ale Tote maibine sescrie sesecerceteze, sanusescrie. se decat Si ...Era razboi. femeie Sibiu. Tn O a din Cdt5lina. aflatce in sotul a murit. luatin brate ei A copilul fugea el prinSibru. cu Qi pantece altcopil. unmoment a vezut eraplina avea de La dat cb gicopilul brate. sange. schti ii omorase O din Deznidijduita $i gi a avorlat descumpanit: dus s-a din Auzind copilul pantece. apoide Perintele Arsenie dusSiea la lvlanastirea s-a Sembata. Dupd Liturghie Sf. Pdrinteleie9it a strigat: a Cdtefine. Si "Cetefind, ce-aifdcut!$tiuce ta mudtsotul9icopilul. fostIncerca6.Dar Ai dacel Esaipe cel din penbce...Ai omoret copilcu care un Dumnezeu aveaun planmaref" Vedeti azi lrode in fiecare ci familie. il judecimpe Noi lrod(Siin colinzD a omorei ca copiii, il accedem in dar aproape prin tiecare tamilie. omorem Ne singuricopiii avorturi. $iomorem aleqi luiDumnezeu. aceea ai De neamul nostru prcgreseazd. nu Cand. dupdrevolutie, auzitca a9tia am liberalizeaza avorturile,
78
?o

am zis: ,,ligatacu noi".ZiceaPdrintele , din cauzaavofturitol ca ne vor$epeni$gani|.Tiganiiau acumstdpanire, aurdestutin au parlamenlari, patroni. binci, suntSistudenti, mari Cumparem de la ei. 9i printreei suntcreitini. Da' cre9tini adeverag! noi am lar ajuns,mai reudecatnecredinciogii". Dumnezeuemancipeaza Deci neamullorpentru faptulce SFau nu omoretcopiil 9ibinecuvanteaza Citilina i-aaratatunuipreot, catedrala Sibiu,un om in din cu o man: ce o tineanemiscatiSi i-a spus:;<< Omulacestal-a betutpe PirinteleArsenie ?nchisoare, Bragov. l-a betut in la Dar cumplit. spus-o l\ri-a chiarel. CandLalovit foarte tare,de l-aumplut de sange.Perintele spusi,,De a acum,menaaceasta ata nu va mai batepe nimeni,,.9iimediat zbieratacelacici menais-a a fdcut moale.$i s-a intorscatreDumnezeu, Sifamilialui >>. il el vedeamnoi plangand catedrala nimeninu Stia in dar tainalui. Perintele Arsenienu are asemanare niciun duhovnic cu din Romania Europa, ziua de azi Dar a suferitmult 9i dtn in $i parteaslujitorilor Bisericii. Mi-a spus mie ci mai mult l-a durul aceasta decatchinul securigtilon spunea Aia SiSf.ApostolPavel despre fratiimincinosi ed.:in dosarulde securitate Parintelut. al [n. un preot numea il fachirist, altulparanoic, astfelapa moara dend la securitdtii care doreasel comDromiti. Colonelul Ghe. Crdciun scriein dosarul Perintelui luiArsenie Bocainaltdpafte ,,Mutarea problema, nu rezolve a6ta vremecetnu e compromis"l. Chiar9i acum, dupd mOartea nu e lSsatin pace. O femeiedin sa, j preotulua a tostla mormantul Caransebes, spunandu-i ci P6rintelu Arsenie,la ManSstirea Prislop, acestai-a rdspuns:,A,ai fost la mormantul vr4itorului!'.Perintele Porfiriedin Greciaa slujit la peste deani,cinstit toticauninairtevietor sprtalul Atena din 30 de dar Arsenienu l-aupututsuferl 9i ficetor de minuni, pe Parintele romaniinoqtri, ai Bisericii, nici niciaiStatului. Pdrintele Dar respecta (caSiSf.Ap. Pavel). conducerea Bisericii a Statului cacispunea 9i e ,,Conducerea de la Dumnezeugi e aia cum o meftem". Parintele a murit de stomacsau de rinichi,cum se nu vorbe9te. Els-aSirugatslmoari mucenic Dumnezeu i-aimplinit Si dorinta. Degi, fostmucenicin ela fiecare a avutcrucegrea.pe zi, mesuraharului. muritpe 28 noiembrie, SiCuviosul A ca l\rucenic pe cel Nou,a ceruimucenrcre tocmaio pictase $tefan lprofetic] absidaaltarului biserica din DrigenesculPe picture este scrisd
80

gtefancetNou:,,gtefan vinapentru carea fostomorat Sfantul m! a facuttemnitamanSstire'. Exista asemenare o mareintreviata acestuisfant 9i viata Piintelui Arsenje.Ca Si acesta,incd din pantece fostales.Mamasfintiei a salespunea simtea avea c6 ci Cevaluminos panteceSi avea o mare bucurie.lar Pdrintele in spunea btel siu, plecand America ,,lisat ca in l-a curctin paftecd'. ...Dacavezi pe cinevafumand,atunciegti sigur: ori e catolic, e ortodox! ori Zicet nervos"Darn-avem rugaciunea 'Sunt ca se ne cafmeze?lDat nu, vremsd ne calmezediavolul'! DacS veziunul,fericit", siguresectant! Eisecredmantuiti, se simt deja ln rai! Diavolul bag; oamenii toate patimile, in dar daci treci la ei diavolul te mai ispitegte nu (agaspuneplrintete giin Pateric). Cleopa Ortodocaii curvari, r;i, betivi scandalagii sau in familie,dace trec la ei, gata, diavolulb de Iniste,dar asta numaipentru ii arecu picatulimpotriva cd Duhului Sfant. carenu gi se iarti niciaici,nicidincolo. daci tot nu se iarta,diavotul nu maiarede ce sd te maiispiteasce, egtial lui.Nicihulaaduse cdci MaiciiDomnului, SfinteiCruci,Sfintitor Sfintetor tcoanenu se 9i iarEdac6omulnuseintoarce laacestea. (Cuvent mormentul de b PdrinteluiArsenie- 28 noi 2002)

Bdlan Silvica - Fdgdraq:

"Suntagacumm-afecutmama"
Cenderamcopillocuiam Lisa,nudeDarte Manastirea in de Brancoveanu. Eram10 frali (5 beieti9i 5 fete).Numele fateil de aveamAndreia$. Aveam13 anicendsorameaceamare.Elena. de 23 de ani, era bolnavi de ochi (o dureauochii,ii curgeau lacrimile sddea vederea). gendea meargi la Bucuresti Se se Siii pentruoperalie.Dar intr-o duminici,fiind ta m:nestire,a iegit PArintele Arsenie bisericd strigat din (eramult6tume): 9ia 'Leana dinLisa,vino-ncoace". s-aapropiat spus. tu estibo/nayd Cand i-a " cu ochii. Se nu b duci la medicla Bucuregtise faci openlie,.la adusap; sfinfita: ea se1€spetipe och|. A9aa fecutSiboala ,Cu
8l

i-atrecutimediat. atunci merstottimpulla m:nistiro De a qi ne-a luat 9i pe noi, surorile. A9a am ajunsse merg9i du in fiecareduminic;. din Duminica, SfantaLiturghie savar$ea altarul se la (Popescu) Mihail. prdure, de perintii Odate, Arsenie, Serafim 9i pe l-a diavolul cand a incaputSf. Liturghie, un epileptic trantat 9i a inceputsa strjgedin el: 'Me faccaine" letraca un caine. ,,lvld 9i miel animal, numaiporumbel, fac oricetaratoare" 9if:cea ca orice spunea nu se poateface.Alteorise auzeaudin el ci Si magar vocideodati(cape stadion) spunea au venit caci ca foartemulte toale legiunile.Eu steteamlange el 9i auzeamtot ce spune. Arseniea zis se fie linuli departe copiii,a toli Oda€, Perintele SfantaCrucein maneSi la batutcu crucea coboretdin altarcu a de lemn pesteguri. Acelaa amutit.DupdSf. Liturghie venit te din noula el, l-a mangaiat i-a spusr ,FrateDumitru, doare?". Si nu 'Nu Parinte, mi doare". impreund lntr-oduminic5, candmergeam spremendstire gi a Elena9i Olimpia cu o fati din sat,Varvara, aparut cu surorile noastrao pasire mare, a fdcut trei ocoluriasupra deasupra monahul vditandu-sel Cendam ajunsla mdnistire, noastr5, ne-a spus cd au un necaz mare:,L-au luat pe Sebastian Aici A in Fdg;ragului. a fost P;rintele". fostdus (inchis) Cetatea preoteasa Ciocdnelea, cereiaP;rintelei-a spus vizitatnumaide ca o va ajuta 9i el cand ea va trecedincolo[n- ed.: preoteasa pe 200211. a Ciocenelea fostinmormantati 22 noiembrie Eu,v;zand ci diavolulface vreaSiin mdnistire,mi-a ce giamplecatin lume, treind orice ca necredincioasd. sl;bitcredinla (atuncilocuia Victoria) in 20deani,soraOlimpia Dupi aproximativ Dregdnescu, langi Bucuresti. c: P;rinteleestela Biserica a aflat A plecatacolo.Cand a intrat9i l-a vizut a inceputa plange. p6ngi,ce Dumnezeu s-a Pdrintele apropiat Sii-aspus:,,Degeaba (gtia,fera se-i spuna ince n-a hoEret ce face cu criminalele" Odati l-a dus 9i pe solul ei la nimeni,c; ea fdcuseavorturi). Perinte,caruia i-a spus: ,Cu tine n-am ce discuh ceci esti lar a necredincios. pe ea ai s-opierzl'.Olimpia muritdupe2 ani a cancer.Pani sd moari, ea tot timpula facut milostenie, de pentrua-9i ispeii din pScate. murit cu A botezat9i cununat, pe Parjntelui piept. fotografia t2

in Am plecat eu la Biserica Dreg:nescu. Candam intrat 9i (careera plindde lume)I-amvazutpe P;rintelein fala biserid cu in Atuncim-amretras altarului, o lumini(aureol6) jurulcapului. plangand, nu eramvrednice vorbesc el, cu s; cu lntr-ostrane caci mele.Nu ascultasem nimicdin ce ne-a spus la toate pecatele m;nistire.Darpanela urm, m-amresemnat erammultumite 9i Si numaipentru faptulcd puteam s5-lvAd.CandPirintelea trecut prindreptul fiecare, la la ajungand mine,mi-apus manape cap e$flmutumitd numaice md vez|. spunandu-mi: ,Iu in Sotul, Cu toate acestea, am pdcetuit continuare. cu intorcandu-se str;indtate, adus medicamente care se din a puteaintrerupe sarcina(maiaveam5 copii).Am luat pastilele, pierdut am sarcina, m-amimbolnivitfoarterdu.Am plecatla dar PArintele remulciri 9i plangand cu continuu. Acoloam agteptat la de la ora 8 la 15. Nu ajungeam P;rintele de frica9i din 9i meu:"$i cauz; c; eraumulticareintrau fate.Am zis in gandul in pecinevrea". Atunci ceci aicimerge la comunisti ii P;rinteleia ca Pirintefem-achematla dansulSi mi-azis:,,Dame, agamerge, bolnaveSi ca la comunigti. ce ai md? EStibolnava?". ,,Sunt $i sufletegte? Pentrucd sufletegte trupeste". ce efti bolnavd ,pe Si in de a muit Limpn Guil judecam gandpe Pdrintele ce a lesa! Cendvei sd Cu Limpiai terminaL o pe Olimpia moard). capitolul gi tu esti bolnave,pentru cele trece dincolovei Stide ce a muit dacd nu ai al trei pastilecare le-ai luat. N-aise b mentuiegti suntbitrane,am 40 de aniSimi copilin viaF".,Parinte, Saselea €de lumea". .Dar cendb-ai duce in iad nu te-a rede lumea?". Ia Am inceputsd plang. ,PenA 43 de aniaitimpse facial gaselea copll",mi-aspusla desp;4ire.Sotulnu vroia.Dar pgnela urmi La am ramasinsircinati de 2 ori, piezandinsd sarcinile. exact 43 de ani am nascut insa o fefiF. grav. La numai6 sdptemanifetita - Maria s-aimboln;vit Se limbasi nu mai putearespira. Candplangea inghitea i9i de innegrea fate.Ficeamoricenumaise nu plang:,totuQi trei la care orj a avut acestecrize-Dup: un an am plecatla Perintele, Era mi-aspus doaratat:"Se nu o ducila doctorcd o omoard". la Brancoveanu, izvorul vineri.Duminica fost la lrandstirea am Elena, Perintelui. Candam ajunsla izvor,nagafetilei,Malcovici de careo tineain brate,s-a impiedicat o riddcinade bradSi i-a
8l

cazutcopiladin brale.Am sarit.epedese o iau de ios in brale cici gtiamce dacdincepes, plangi iti inghitelimba.Oarfetita, Ac€staa fost semnulci s-a cu lacrimiinochi mi-azis "Mamd!". nu incepea plangd maiputeavorbili sa caq vindecat atuncicand Acumare 22 de ani9i n-a maiavutacelecrize. se invine(ea. pe Parintelui, mie ln afarede celeintemplate in preajma personale le potspunetoate,am fostmartore nu caredin motive cu in la multealteb caciPirintelevorbeacu fiecare fatatuturor, unuaa. glastare,pentruca toti sa invetedin gre9eala sa-iceari un la A venitofemeiela Pirintele, Draganescu, impi4irea averii.P:rintelei-a spusse se ducAse se sfat privind impacecu soraei. Treiore Pirintelei-a tot spusacestlucrudar ea o linea una ii bund:"Nu o iert. Nu md impaC. Dupe3 ore sd cdci toti veniserd primeasci lumeaa inceputsa vocifereze dupa ce s-a inchinatla icoane, Canda plecat, sfatulParintelui. pentru sorafsZ'.,,Nu data:,,OiertJpe ultima Pirintelea intrebat-o o iert'. 'Dacd n-o ie4i te va ceba o ma$ind". Lucru ce s-a Si intamplat dupeo vreme. lntr-o duminicd,c6nd la Driginescu slujea Perintele iar A6enie era in altar (citeapomelnicele Bunescu Pdrintele 9i a neavand voie sa slujeasce), intratin era ferd hainepreotegti, Atunci.o femeiedin acelsat a zis catre biserici MaicaZamfira. pictorului". Dupe slujbr,Parintele altatotdinsat:'A venit9inevasta a zis, pentrucele doua femeidar 9i pentrumine care auzisem . eu vorbalor ,,Mdi, suft celugerSi sunta$acum m-a fecd mama" plind si ceara intotdeauna credinciosiveniti cu Biserica era se Cu sfatulPerintelui. fiecaredin ace9ticredinciosi intampb o Ptrintele.Astfelce minune, multeori numaideel gtiuta de Side s-ar.putea scriecddi intregidacacinevaar adunatoateaceste (pe Parintelui esteai ascultdm sfaturile mirturii. Dar imDortant carele gisim Siin scrierile sale)caresunt9i sfaturile poruncile 9i Bisericii.

Sfintiisunt copiiinogtri, sunt masura noastre familiilor
Prezenta sfintilor ce.tifica autenticul Bisericii. Biserica care nu are sfinlieste o comunitate omeneasce menita lempereze sa instinctele sociale,menitasa domoleasca masele,pentrua le transforma in masede manevrd. apoi Biserica carmuild sfinti, e de desflntii dincolo slintii aici.Desigur modvezut, de de in Biserica Side este carmuiie ierarhia aici.dar v-ali tntrebat dinlrevoi de de cati cunoatteti binepe membrii Slantului Sinod? Mullinu vd cunoageli pe episcopul. nu e niciunulsd nu-lcunoasc6 Sf.Nicolae. dar Sfintii suntrealitatea a Bisericli. vie pe Bisedca chernatd sfinteascd oerneni sdfie lnghilite e$e s+i nu de pAcatelor (cares consecinF imediat, sefacerevoidii nu sociale no6tre). EaestechemattsedemaAte raporlul rat dintre qi Dumnezeu. d om Cinesuntsfinliidacdnu copiiino$fi?Cinesuntei dac: nu masura familiilor noaslre? sunt9r Ei mesuramdnurisirii noastre. Fericit care estepoporul are sfinljl Ar fi bine sd ne intrebem:,,Dacd Dumnezeu ne judec6cd nu se nasc (ca dreplii nunagemdrep!i). cum vom fi judecalidacd lui mdrgaritarele Dumnezeu in - sfinlii- iam aruncat puscarii? ii S-aundscut. Am avem,dar ii ignoram. tAcut litecem. Esleo tacere complice. (irdrdstilea Pnsbp- 28 noi 2004

84

E5

Bogdan Junca - Fdgdrag:

"Nu intre patlu ochi,ci tarema, ca numaiagaveti invAF unulde la altul',
Era in anul 1983,candam ptecatla pirinteleARSENTE cu o problema familie.lmi ptecase de sotia de acas, (in lipsa mea),luand copiiisilucruri casd,t;sandu-mi biletpe masi, din un pe carescrisese, printre altele, ce a fdcuta facutbinesi si nu ci mdducdupd ea s6 o aducacase, nu va veni.in oncecaz imr ci aducaminte imi spusese ce cenderaacasA, catva cu timpinainte de a pleca,cd estesdtuld de via1i... nu am avutnicio cea.te Eu cu ea, ca si o determine plece,afaredoarde faptulci dorea si s; se mutein Bra9ov, undede altfetlocuiau SifratiiSi prrintiiei. Trecuse vreme9i nu-mimai g;seam nici scopul,nici o rostulTnvia(aaceasta.Nu gtiamce si mai fac. Tin minteca prinlocuriundenu mi preaintalneam oameni, mergeam cu in pentruce Doamne? locurimairetrase, plangand spunand: gi De ce Doamne?Dupe o vreme,imi spusesecinevade perintele ARSENIE, se me duc sa-l caut9i se vorbesc dansut. ca cu Cu doud zileinainte a plecala dansul, visasem sa-|fivrzut de il fdri vreodate viata in mea,9iialdcum: Se flcea ce intrasem intr-o incaperemarc, unde era foarte multi lume, iar in faia tuturorera pirintete ARSENIE, vorbindu-le oamenilor. Ciutam sd-lvid maibine9idensul uita se la mine gi imi zise, facandu-mi semn cu mana:"Me. tu eb de acolo,vinoincoace me, vinoaici..." Sim-amtrezit.Un aminunt; in visulmeuPirintele imbrdcat era intr-un costum culoare de maro de 9i avea ochelari vederecu rama aurie.M-amdus la mama mea li r-amspusdesprevis. Mamami-azis: .Cum l-aivisatpe Pirintelece tu nu l-aivrzutniciodatd?". Spunendu-i mameicum aretain vis!icum m-achemat dansul, a zis:.Dragul b ea mamei, nu mai intrebempe nimeninimic,ne suim in tren si Dlecem la Dreginescu.9i ai se vezi ce o se-l gasimacolo.S; Stiica te " cheamel Oupi doud zileam plecatlaDrlgenescu nu mice miSi a tod uimirea cend l-amvdzutpe PirinteleARSENIE, tmbricat
86

in acelcostum maro9icu ochelarii vedere acearame aurie, de cu precum visasem. il Ar;ta exactca in visulmeu. minteca inaintede a vorbicu mine,a vorbitcu o Tin femeiecareii arrtasefotografia fiicaei, dorind s-o marite. cu spunandu-ici Cand i-a aretatfoiografia Pdrinlele repezit-o, a gi nu-ighicitor nicivr;jitorgi i-a spussd plece. rimas blocat Am pentru gieu aveam mineo fotografie, undeerameu,solia9i ca la cei doi copiiai nogtri. Dar cum se mai indraznesc i-o ar;tl? sd sus,intr-uncol! al Canda ajunsin dreptul meu,s-a uitatundeva in bisericii o privireatat de drdg;stoase parca rugdtoare cu $i avea,ce albastru curatgi acela$itimp.Doamne, ochifrumogi ce frumoslNu am v:zut niciodateln viatamea a9aochi minunatil in Aveacevadumnezeiesc ei Siin toat; fiintasa.lareu am gandit i cineva in acelmoment, repet, ganditdoar,precis s-aaretat am cd vreun lngersauvreunsfant- si vorbegte densul, cu spunandu-i privirea fdre l-am visat9i m-a chemat.lar Perintele, se coboare zambind aceea minunat6, rdspunse gandulmeu, auzultuturor, la in ltor: " Nu md,me uit a9a,ca pictorme.'.$tia ce am ganditll! 9i am remasintepenitlocului,v;zand cd P;rintele gtia cA ARSENIE gandurile omului,9i md afluin fataunuiom, ce n-amcrezutin viatamea ci poates; existe.9i totusi |-am se-lascultdm nicisd pretuim avutprintrenoi,dar nu am Stiut 9i s5-l un astfelde om,pe careDumnezeu fa binecuvantat avem. ni Pdrintele s-a uitat apoi la mine cu acelali zambet, " spunandu-mi:No me, care-ibaiu'?". Aga i-amspus Pirintelui povestea pentru mea. ApoiPdrintele spuscevace m-auimit, mi-a ci pe acea persoanecare fusese inainteamea o repezise, mi-aspusaga: spunandu-i el nu esteclarvezitor nicivrAitor, ca $i "Me, n-ai la tine o fotografiecu ea, s-oved ti eu, aia, ca pictor?". ". " i-am si cu timiditate spusr Ba da Perinte " l-a de md,sa vddgi "91ce ARSENIE atenlie, intrebat: cu m-a eu'. Privind-o Pdrjntele cu ca t-a zismii?".Am spusParintelui imizisese cevatimpinainte sd plece de acasd ci este s;tul, de viala. Perintele,privind fotografiaa spus cu glas lare: "Minb me, minte.Aici sunt doua pentru goal6, gtilcare". Desigur nu $tiam, ca ce femeicumintea Sl in fotografie doar ea femeie. dansulmi-aspus:" Ea Sl cu era $i "Lasdme, ce va venio zi cend va da me-same " 9i a addugat: pentrutot ceeace a fecd . Tu s61iducivialaaga...',9i socoteald
8',1

imi spusecumsd-miduc viata. Apoia adeugat cuvant un carem-asurprins. M!a zis asa " Me,se aigijd! Nu cunva sd te apucisd bei!!/".lareu. maisigur pe mine de data aceasta, i-am spus Parintelui: 'Pirinte, eu nu beaudin principiu". Pirjntelemia retez'at-o imediat. sDunandumi: "Laseme pincipiulEu gitu ascufte ce-ti spuneut". Apoi mi-adat fotografia inapoi9i a pus mainilesatepe (pecarele tineamlateral, mainile mele lipitede corp),spunandumi maidepa.te sl fac ai cumsi fac cu viatamea,netuandu-Si ce mainilesale de pe mainilemele.Toatalumease mira de cum proceda Perjntele spuneau: 'Uite drag;. cumit tine".Se mirau 9i oameniicum lineaPerintele nu-mid5dea me drumuldin mainile $i dansului timp a vorbitcu mine.Mi miram9i eu de mirarea cat oamenilor. Abiamaitaziu mi:amdatseama de faotoamenii ci aveau dreptatesa se mire,pentruce P:rintete ARSENIE obiceinu de prea punea mana pe oameni.cu unele exceptii_ din acele $i exceptii ficut !ieu parte, am sprebucuria mea.T6ziu. mj-am dat seama dece gipotsa afirmci Pirintele pusmainile mainile pe Si-a melec€ sa-midea putere,pentruci eramdeprimat atunci. M-amintorsacasi 9i nu dupd mult timp, poatedupa o lune,sau cel multdoui, am inceputsa beau:o berepe zi, apoi doui beriinaltdzi,apoitrei, penaamajunsla "marea performante' pe zi lard s5 me imbdt, pentru cd aveam de cinci beri 'antrenament'. incepusem o bere9tajunsesem cu treptatla cinci pe bera zi, uitand faptde toatesfaturile carele-amDrimil pe de de la acest om, de la acest Om al lui Dumnezeu.Cu toatd responsabilitatea mea, spun ce Omul lui Dumnezeua fost Ptrintele ARSENIE cu greu se mai poatena$teun astfelde Si Om intr-unneamintreg.Uitasem deci acea profetie dansului, a in careimi spunea: "Me,se nu cumvase b apud sd bei!'. Dar intr-o dimineatS, cred ca era ora 6, am auzit glasulperintelui ARSENIE spunandu-mi treiori; de 'Ma-d1... Medd!... M6ddel', ial eu fiindtreaz,aceste cuvinte Pirinteluile-am ale inteles cam asal 'Ma. ce spuseu tiesd nu bei.md?' ti-am Si din acelmoment, acelceas,dinaceacliDa. viata din in meanu am maibSut niciodaG, oricestariaS prin fitrecut:bucurie, nefericire, durere, neimplinire, esteziuameade nastere a ca sau
88

altora, unstrop alcool am maibiut. DarStiu nu este nici de nu c; meritul meu,ci al scumpului dragului meuparinte ARSENIE. Si Dansulgi rug;ciunile m-auajutatl m; ierlebunul lui S: Dumnezeu 9i maicaluminii,cd nu l-am ascultat, se mi ie4i Si tu sfinte 9i Parinte ARSENIE. Ajuti-md,cum m-aiajutafl intalnirea aceasta Perintele cu ARSENIE impresionat m-a ln moddeosebit, fascinat m-a pentru pirintele chiar9i aceasta c: ARSENIE vorbea fiecare parte?n cu in auzultuturor sdinv,tdm ca unuldela altula ne feride rau9i ne invatape toticeestebine.Cu fiecare parte, in Pir;ntele Arsenie putin,la vorbea giconcret, subiect pierdea nu-Si timpul. Biserica plini de oameni curtea era bisericii Si la fel,era lumepestelumein aceazi, fiecare problemele cu vietii pe lui.Asteptandu-l Parinte bisericd in auzisem la oamenii de care erau in preajma mea,tot felul de necazuri probleme lor, gi ale lucrucarei-a 9i determinat faptse-lcautepe Pdrinte. de N-am agteptat muit 9i Pirintelea intratin biserid. Tin minte ajungand fatasfantului cd. in altar, uttat noiSi ne-a s-a la intrebat careare cel mai marenecaz. Cineva multime sous din a c; o femeiein verstecare eta baalizalede la brauin jos. lar Parintele privind-o femeiea spus:"Damd, ea are ARSENIE, pe necazulcel mai mare". S-a apropiatde ea gi i-a zis; .$fi lu melu$icd ce e$li afa? . Bdtranica de didea din capca nu $tiegi plangea amar.Din cauzaplansului puteavorbi9i atuncia cu nu dat din cap c; nu gtie."Lasdmetusice mai p6nge aata cA nu cinevaili poaftAde gnje.gi gtiicine?9i ariti cu degetul sus in gftindu-it,,Dumnezeu". $l aga cocioaba astase rabtagegte ,,Ce ea",maispusePArintele referindu-se corpul la omului. sfi- ! ,,Sii a mai spusParintele ARSENIE ci tu duclsau podi pecatete lui Gheorghe luilcllarc], cu porecla a carese de pe satela oameni, a lui Vasile lui[cularel,a Iuiloana luilcutarc]-spunand a numele porecla sau careo aveauin sat aceioameni tu le ducipe toate pe aceatea, tineau cezut". O tandrd varstade 19-20 ani,aveain manaei doud in de fotografii doitineriqia inc€rcat spund estecu aceqtia cu sd ce din fotografle. Pdrintele ARSFNIEi-a spus:"Lasd, me, nu-mispune "Aga.i pe 6sta adtandcdtreunadincele tu..." a addugat: ce Si
E9

i/ doui fotografii- voraiEi$iceliplacesd bea?'. Fatai-arispuns "LaseJme tu pe esta,ial pe eda a ca da, iar Parintefe adeugat:. aritandul pe celilalt din fotografie pentrucd $i peinli td| Falaa dat sa plece, Pdrintele dar DaneIa urm6,vorziceca tine". de i-a spus:" Sta,,m6l ". Fatas-a intors.iar Pirinteleprivind-o sus panajos Side jos panasus, i-a spus:" Md, inainteca se b mdrili, se-i spuiviitoruluiteu sol cd nu poti sd faci copii ". Fata ii " ii respunderBa potPdrinte'.Parintele repele:" Ba nupolimd,9t ii cE de ce nu poli? ". Fatarespunse nu Stie.Perintele zice:" $ii (X), ala-i md?" ,,Da. Md, tu lucreziin mediu cu raze R'ntgen "D-aia poli md,ca nu fata.Parintele adduge: Perinte", respunse ii tu eiti iradiatd". Era in multimeaaceea de oameni 9i un preot din vreau F;g;raiului (dinDregug), carea zis:"Parinte, imprejudmile ii ARSENIE spune vd spun cevalntre patruochi".Parintele si "Nu intre patru ochi, ci tare me, tare, ce aia veli inveg unul de Ia aftul. Zi md, care-i baiu'? " lnse preotul a spus ce nu poate s6 me ARSENIE spus" DrumuL ", a spunetare, la care Pdrintele putease pbce dacd nu vrorasi zrce. altfelspus, nu Desigur omulvenindala de departe a maiavutce ci de se faca $i a zis: "Pirinte,sotia mea este foartenervoasd o qtiu s; m; maifaccu AtunciPeantele ARSENIE vreme ea". Sinu ce raspunde: Preotul ilintreabi: "Chiarmd, Sfiide ce eslea9a?". " " Nu,Peinb".ll mai ''u intreaba dati Parintele: Chiar nu gtii o " ii md?". 'Nu, Parinte". AtunciPirinteleARSENIE spuse: Ba gtii din multimii mdl'. Dupi aceeaa fecuto parantezi9i s-a adresat in ' zicand: Mdioameni buni,eu a9putease vd votbesc biserica, nu o se inlelegeti toli de aceea o sd vd termenimedicall dar votbesc in temeni populari,sd me in9leagd toa6 lumea " e Perintele maispusapoiun lucruextraordinar anumeca,,nu a Si s-ar afla firegtioriunde .uginos se vorbeasce sd despretucrurile impotriva acelaestelucruru9inos". firii. omul,dar a facelucruri 9l preotuluir esfeadevdratceinlipsa dal "Md, ta, zicand a continuat cu acotdd teu, a venit cineva gi i-a legat trcmpele ca se nu mal "$ti to ce armdi asupra poatefacecopin" $i a adeugatr Fihiculut femeiiare loc cend se severiesc astfelde lucrurt', 9i a continuat la senitr$i psihice dreptul uimitoare adresa sdspuni lucruride-a
90

acestor femei,care.ecurgla aceste anormalitdli. $i fiziceasupra Dupi ce a ascultat a spus Perintele ce preotul ARSENIE, a lntrebat: 'Ce se fac Pdrinte? Sd o spoyedesc$i sd o impd'1dsesc?", undeP;rintele r;spunde" Da me,dar nu tu; de ii ". un altul sd o spovedeascd.ti sd o impdrtd$eascd Alta datd venjsela P,rjnteleun inginercu fiica lui gi cu fotogratia sotieilui, bolnav5fiind in spital.Acest om ii spune Pirintelui:" P;rinte,acumun an pe sotiamea am internafoin spjtalpentruo inteNenlie chirurgicalala stomac. Acum,dupe jaresici nu se un an de la interven[ia chirurgical;, internat-o am simtebine;ce ne sf5tuiti facem?". Pdrintele se ARSENIE il intreabe:'91 ce au zis doctoriice arc Ia stomac?".C)mul 1i "Ulcer, rdspunde: 'Nu are Parinte". Pdrinteleprivindu-lii spune: ulcer, cancerare. nu oopercze. me, Sd DacA moare. oopercaze, Dace nu o opereazd. maiduceun an".Omul in toateflreaa o inceputsd plangi ca un copil a a9aa iesitdin biserice. Si (d-naBurlea) Mersesela Perintele femeie FSgirag o din destulde in ver$;, careaveaprobleme ochii(cataracta), cu dar ajunse in fata lui, femeia a uitatpentruce a venitla dansul. "Care-ibaiu'mdiemelb?", P:rintele intreabir o iareaii r;spunde: 'P5i Pdrinte, venitaga,ca si v; vad.". am Parintele intreabd : o "N-ai venitpentru asta,me! Nu ai venitpentruochiT'.Bdllanica ii " respunse: VaiPdinte, me iertali,ba chiarpentru astaam venitla sfrnlia voastr6". Pdtinlele ARSENIE spunq " Md,Sice ti-auspus ii ". doctorii?Se te duci $i se b operezi,'Sa-i? "Da, Piinte" . " Md, ii spune Peinble, se nu b duciIa operatie,ce o se Emei oarbe. Se faci ce-fi spuneu. Primevara, puio sticlutala vila de vie, se pe carc o aduniin sticluld,se iei cetevapicdturicu 9i din seva pipeta 9i s'-ti pui in ochi ji nu o se mai ai nevoiede operctie". Dupi untimpm-amintalnit femeia cu adev;ratnu a cu si pentrucd ii trecuse mai fost nevoiede interventie chirurgicala, cataracta sevade la vila de vie, precum spusese cu ii Perintele. Ofemeie Fdgdra$, din Victoria a fostla maimultespitale D,, (Brasov, maridin !ar; Cluj,Tg. Mure9, Bucuregti) iSitolidoctorii au dat acelasi rezultat: cancer. Toateanalizele medicale ardtau
9l

Femeia cunostea multpe Pirintele ll de ce estein stadiu avansat. Brancoveanu. dus la S-a Arsenie,de cand era la Manestirea manQii-a povestit Panntelul Drigenescucgndaveadejadureri toate.AtunciPirintelei-a spus:.Lasdmd, nu maip6nge,cAn-at altar,a ie$itcu un mdr Si i-a spusi.,/a cancel. A intratin sfAntul merd acestagi sel m^nanci numai c^nd ajungi acase.Cendat se te duci la controlla doctoi Site vor lntrebace ai mancat,tu sd le spuiceaimencatde toate.Senu btemi, ce nu at cancer nu E de veimui. Cendveimaiimbdtranibveiimbolnevi o boalegrea iti va curge apd din corp, pin piele". DupdcAteve a marulCanda ajunsacasatemeia mencat r durerile, in zilea simtito ameliorare toati fiintaei, iau disperut plini de viata.A venit$l poftade mancare se srmtea a revenit Si timpulsd mearg; la control.la Bralov,apoi Cluj,Tg. Mureggl lor. Bucure9ti, era in evidenta l-aufecutdin nguanalizele caci 9l cu filmeledinainte au exclamat; se toti filmele.Comparand ,Nu poate.S-orfi schimbat nu filmele altceva estein reguli".Nu sau ql b femeia ajuns betraneF a maiaveaniciurmdde cancerAcum, ia spusPerintele a*inceput curgaapdprinpiele sa-i - aqacum ARSENIE aiunsin dreptuiunei femel a Cand Pdrintele femeiaa inceputsa plangi in hohote9i Fa tineredin Fegera9. G., ca cu spusPdrintelui are mannecazuri sotulei, Nicolae 9i nu daca nu are o a Stiece si mai faci cu el. Parintele intrebat-o fotografia solul ei, cu fotografie el. Femeiai-a dat Parintelui cu Pirinteluimai mult,de ruline (sotul dar nu a indriznil si spund privind a fotografia, zis homosexual). Panntele, acesteifemeiera a pe zidul,lasdl m6!".Femeia cu glastare:.,Md, dstase ddreme la scurttimp. divo4atde el O mames-a dus cu fiul ei, careaveain jur de 18 ani.la a P5rinlelui, s-a Perintele ARSENIE. Cendfemeia aflatin dreptul cuminte. inceputse-silaudecopilul a zis:'Plrinte, am un b6iat 9i nu nu bea,nufumeaza, aretreabecu fetele.Esteun bdiatfoarte Pirintele,privindu-|, zis cu un glas domol,zambind a cuminte! adaugat tare sa audi toatd lumea apoi a ,,Dam6, ii cuminte", pe blocata biata ,Me, nu maipreacuNicumena,me!",lesand-o femeieSi pe copilul ei.

prietene Doueinginere, foarteOune, s-audusla Pdrinte la bisericaDrdgdnescu vorbeascd densul.Una dintreele si cu vorbeacu Par'ntele ARSENIE, cand cealalte in spatele era privindu-i picturile biserici. La un momentdat, Pdrintelui, din inginera G. dinspatele M. P:rintelui, la uilandu-se picturi zisin a gendulei: ,A, nu existdDumnezeu". Chiaratunci,Plrintele ARSENIE lasi pe prietena o acesteia vorbind, intoarce fata se cu spreaceasta ?ispune: sd St] cd esteDumnezeu", 9i '$itotugimi, apoi s-a intors cu fata la cealalt, $i a continuat discutia ea. cu Povestea aceasta mi-aspus-o inginera canda iegitdin Biserici. spunandu-mi dupa ce i-a spus Parintele totugieste ci cA Dumnezeu, simtitcI i se faceraude emotie, a minunandu-se de gandurile. undei-a gtiutPirinteleARSENIE Spunea sdrmana de ea cA a simtitca se ducein adancul pamantului rusinecd a de ganditagaSide emolie. Un colegde serviciu, Radu C., s-a dus la Perintele pentruci aveamariprobleme sotialui,fiindfoarte ARSENIE cu nervoasd. i-a spus Parintelui ARSENIE nu Qtiece sa mai cd 9i faci cu ea. Perintele spune; ii ceti copiiaveln" Colegul ii "Md, spune. ,,UnuPerinte,ce viata ii grea gi nu am cu ce sd-lcrest. Pirintele i-a spus imediat:,,Me,nu unu-doi,ci patru-cincicopii se aime,aiinfeles?!'. Omulaplecat fere supArat sa spun5 cuvant, un gicanda ajunsin dreptul bisericii deasaiaseafare, ugii se Perintele i-a strigat tare: ,,Me,l€,s,d copiii se vine, nu unu-doi,ci pattu md cinci md, cd dace nu vainnebuni,me. Sd tiiminte ce li-am spust Desigur acestavertisment ingrozit. ce Fa A.juns acasa,i-a spus nevestei i-a spus Pirintele.Astazi,au cincicopiiiar sotialui ce estecatse poatede linigtite, calmr,se inteleg de foartebineSiau Sicu ce si ii hrlneascepe copii Au tot ce le trebuie. Doi ingineri, 9i sotiedin fabricaundeam lucratSi eu, sot au divo4atdin vina piranlilorlui Cand l-a vezut pe Pdrintele (Elena a inceput plangi 9ise-ispuni de ARSENIE, femeia G.) s; situalia ci a divortat solulei din vinasocrilor cd are $i o ei. de Si fetil5li nu Stie sdfac6.Pdrintele ce ARSENIE spune. ii zambind: me, Nu ,,Las6, nu maipange,ce dupe7 ani,yii yefiimpdca". gtiu

daceinginera crezut l-a pentru saunu pe PirinteleARSENIE, cd 7 ani,nu sunt7 zilesau7 saptamanr, 7 luni. ...7ani.Cerl sau ci este cd exact la 7 ani s-au impecat,au mat fdcut un copil,rar astazitrliesc in pacegi bunearmonie. Pot spune,feri si exagerez nimic,ca acestPirinte cu ARSENIE fost omul lui Dumnezeu, trimisspecial lul a un al Dumnezeu. ar puteasefie numitaltfel, canddansulprivind 9icum omulcuc€rre vorbea spunea ii totuldespre viatalui,toatgpicatele pe carele-asevar$it bietulom, gtiadespre tot liecareSigandurile oamenilor $tia.Cinevorbegte le altfella adresadensului, face o oridininvidie, oridinnegtiinti, oridinreacredinta. Dartrebuie s6 tie 9l din aceltia dci spuneSf. Scripture: de voi, cand btt "yai oameniivd vor grdi de b,ilae". Sfintii lui Dumnezeu, toate din timpurile, avut necazuri. fost batjocoriti, au au hutiti,inchigiin temnite,bitu(i Qimultidintreeiomorali.Prinacestea trecut9l a Pdrintele. cines-alegat sfinti- f:candu-le sauvorbinduDar de .du i de rau- s-aulegatde fapt de Dumnezeu, pentruce sfintiisunt casnicii Dumnezeu. ijbatjocorelte sfinti, batjocore$te lui pe Cine ll pe Dumnezeu. Dar spune Sf. ApostolPavelin Epistolacatre Galateni: vd irfelali: Dumnezeu se bse se fie batjocorif' nu ,,No Ce seamend omul,aceeava li seceral Ceeace esteuimitor gl astizi. estefaptulci se vorbegte se scriefoarteputinla adresa popor P:rintelui. Oriceneam, orice $i-a elogjatoameniimari din neamullor Qicu atat mai mult pe sfintiilor,chiardacanu i-auEudatsauelogiat timpau trAitin cat lume,ci doar dupe moartealor Numainoi, romenii,nu tacem acestlucru.Notagteptimsi-i laudeintaistrainii, adid cei de att neam,Si apoi,intr-untaziu, ne apucam9i noisa-i lludim pe ai nostri. Se tin in secretpredicile ParinteluiARSENlEmultealte Si date desprevia_ta activitatea Pdrintelui. Oare pentruce se 9i procedeaziastfel,cine 9i cu ce scop face acestea? Indiferent cine le face sau de ce le face, va veni o zi cend toate se vor descoperi, toatevor iegila iveale, aratandu-se valoarea acestui preot9i om pentruoamenigi aceasta mare pentrucd scriseste 'Nu estenimic ascunsca sd ru fie desco,efit. nimic Einuit se nu iaseh lumind'.
94

Lastoate acestea in grijaaltora adevarat inse cu capabili in astfel lucruri, nefic6nd de eu int6mpldri decat scriu se ceteva v,zute, auzite PerinteluiARSENlE. labiserica !itrditein prezenta Drigenescu. giin Mienu-mi revine decet portin inima sufletul si-l meu pe un astfel om al lui Dumnezeu si-l rogdintoatafiinta de ii mea,ca de acolode undeeste,si me ajutecu sfintele de Si primitele Dumnezeu sale rugeciuni. sa-miajutese rim6n gisd credincios Dumnezeu rdman lui Maicii Domnului, credincios pentru dansul ci ne-aspusnouece de acolo sus ne poate de ajuta mult. mai gideacolo unde Pacetie, Parinte de egtitu, bucurie almeu pentru nu exista pentru vii,tu viu sI ne ddruiegti, ci moarte cei e9ti, viurimeiin veci. tu Binecuvantata fie memoria PlrinteARSENIEI si-ti ta, Amin.

PA ntuleA6enie Boca la maturitate
95

"De dincoloam se vi ajutmaimult"
..-Cand eramstudent ultimulan Sibiu, printr-un in la "telefon ferd fir" am aflat ca undevalengi Bucuregti, tocalitatea in Dragdnescu, afla un mareduhovnrc se care poatesl-ti spuna toataviatata gisd-tiarate pecaretrebuie mergi.Eramta calea si respentie drumuri, gtiam ce directie iau.lmpreun6 de nu in s-o cLr alti tineridin FAgaraS plecatin noaptea am dinainte 16 iunre de (Rusaliile anulacela) din spreBucuregti. plinecurteabisericrl Era biserica oameni. de CandLamvezutpe parintele, 9i infatisarea lui, m-a strepuns cevain inime.Mi-amdat seamacA nu vad un om oarecare,ce are o putere deosebita Avea o privire petrunzdtoare, timbrual vocii, nigte misc.iriSi o infeligare un pari;telem t-aspus: harismaticS. aceazi de Rusalii in ,,lncepenrt de aatdzi,dacd numelemeu te va insotiitiva pricinui gi bucuii $t necazurt'. agaa tost... 9i ...1n 1989 genditsd pe m-am maicerc€tez Parintele. 27 in octombrie 1989, o luni lnainte a-lchemaDumnezeu cele cu de la vegnice, mFaspusla despatfie. ,,Este uftimadaq cendne vedem Eu am ganditce e ufiimadatdin lunaaceea.gtiindgendulmeu mi-a rispuns: ,,Nu,eu am sd plec pentrutotdeauna" perca - imi rau,pentrud ma legasem sufleteste Pirinte. DarmFaspus de duc, dar de acolo de unde me voi duce, am se ve ajut mult "Me mai mult decet am fAed pend aicf. in 28 noiembrie 1989am primitun telefoncare m-a intristatmult de tot, cici am aflatcd Pirintelea plecatdin lumeaaceasta. Tnmormantare avul am La impresiaputernicaca vad moagteleunui sfant 9i mi-amzis aifostmareinviale, marete-alesatgimoartea aceasta' ,Perinte, Ceeace doresc va spunesteca daceautoritatea se a superioara Bisericii declarl pe cinevasfant.numaiatunciel intreoficialin poporului, noi- Sieupersonal trebuie fimmartonl slintenia dar se caresa determindm luareaacestei deczii. De multeori, ceea ce se scriedesprePirinteleArsen(l este cu tendintA... a Credetidumneavoastr: dac6 Pdrintele cd avut opozantiin timpulvietii,acumnu mai are pe nimeni?... (28 noi. 2002- MenestireaPrislop\

Cenzurainvidiei
(Painle/o Qnenie Soca il ...Pe unii oamenr, totul potrivnicr, cu brnefacerile imblanzesc. invidios Pe insa.binefacerile multiiinreiesc. mai Cu cu cat invidiosul partede marmari binefaceri, atat mai tare are pentru fierbede ciudi, maimultse supArd se manie. l\rultumind Qi dar ur ile pr imite Si m ai m ul t s e c atr i negte de pur tar ea naravului lor? bineficetorului. fiar; nu intrecei prin reutatea Ce lor? Ce silbdticiune deplsescei princruzimea Cainiicirora li nu leii, se aruncdo coaje se domesticesc: cirora li se poartdde grije,se imblanzesc. Invidiosii ins:, mai mult se iriti cand li se aratdingrijire atentie. 9i Rbnileinvidieisunt adancisi ascunseii ele nu suterd vindecarea. unele ce s-au inchis de dure.ea lor oarbe in ca propriei senititi congtiintei. Invidrosul e du$manul sale ascunziqurile pe poatesA scape9i sd ocoleascS invidios: suflete$ti. invidiat Cel poate iarinvidiosulnu de duqmanul scapa elinsuii.Tu,Invidiosule, primejdia in einchisiin continuu inim5, teue cutine,vrijmagulti-e invidiei nici egti adenc, legat un lantneindurat, prizonierul esti cu 9i pe o mangaiere vinein ajutorA prigoni un om binecuvantat nu-ti iatd fara de Dumnezeu a uri pe celfericit, o nenorocire leac. 9i

Tropurul PdrinteI ui Ar senie
Mullimile cdlugdrilor te cinstesc pe tine, indrepldtorulArceniepdrintele nostrq cdciprin tine cu adevdrat,a unbla pe Cirarea ceadreaptdam invdlaL Feficit etti, cdci lui Hrisns d slujit $i celele potrivnicilor ai biruit. Cela ce e$ti cu ingerii vorbitor, cu dreplii gi cu cuviogii impreund locuitor, cu care dimpreund roagdle, sd se mAntuiascdsufletelenoastre.

Pn Prof Simion Tbdoran
96

Sexualitateaprematurd
qApqA pqpnuqnAnlt NqAM uNu!
?ro/. 9on0azar
Mi bucurdin toati inimaca v-aai $ransintr-unnum:ir atetde frumos. N-agvreasAfieo prelegere tip universitar. vreasafie mai de a$ multo discutie sincere$i deschisa. a$aca intr-ofamilie.Ceea o sdva ce expun Iaceprrt€dintr-olucrare pregetite pentru tiparli asvreasefie un inceput dialog,unmotivdedialog. de Doresc toatainimacadupace din vor expune aici punctele melede vedere discugmdeschis se aceastd problema. caredin pacate se preadiscutd nu nici in fbmilie9i nici la dar dezastruoase asupra neamului nostru. spein $coala careareurm?iri cial asupra tineretului.

tr'ructuloprit estesexualizarea prematuri prin masturbare
( Cuventuf desfrenare grec."pomeia" ) ilustreazimult genduride pliceri.pofte$ipatimi;darsensul celmaiobi$nuit ace depierdere este la a frdulLri a pulerii a slap6ni rau pornirile de In anarhice rrupulur. ale cdrtileNoului Testament diversele ramuriale desfr.iniriisuntnumite pacate careiesdin inimaomului,faptele trupuluisaupAcate impotrivz lirii. Poftaceamarea desfrinarii legitur, directdcujocul are sexual ce sefinalizeaze eliminarea ou lichiduluiseminal bArbat orgasmui h $i la f-emeie. Creatorul legatpleserea actulimpreunArii a de sexuale cu scopul precis a stimula de inmullirea. Unirea tainica, cea intr-unsingur gandfiun singurtrup. avand catemeiiubireacurat6,fost$ivaramane a o legaturd binecuvaate.deruitA oamenilor dintruincepur. Adamsi Eva. la indemnul diavolului, cdzut pacat au in numaidin neribdare graba. ii dupecare, si-$i deaseama reu$it activeze iire au se dc singuriinstincrul procreafie, stemind plAcerii. repede flacara mai decat cuieneadupa se voinlalui Dumnezeu. 98

N-Nem nici un teneisA crcdemcAesetua pdcatulnistAmotes( ar li constatdin inpreunarea celor doi intr-un singw tup. ina;ntede alungarea grAdina din EdenuluIlacaeraa$4textulbiblicarli consenrnal i. ce Adam$i Evaaugustal deodata tiuctuloprit.Dara trecutun timp din decanda mu$cat femeia pane incercat brrbatul. a Sfinlii Pdrinti au $i fi recunoscut adevArul toli urmalii celor doi protoparinfi ce mo$enesc inclinarea aceeaqipatimi inftengerea rep€dm spre iar loro fiecare e dint noi. Daci inversAm aceastd afirmalie ajungem concluzia fi Adam la ce ou Eva.pecenderauincdin gridinaraiului.au ficot tot ceea facem ce noi in primii ani ai tinere!ii, cu aoeeafrpofta Si curiozrtate n€rdbditoare. ..Cercetand atentie cu scrierile c€lordiDvechime, tmrarc de medicinadar $i mArturiilemultor tineri din vremeanoastra, am r€marcat f-aptul impulsulacela primar.in aparenid cA nevmovat fZra S' importantd. trezirea instincluluisexualpnn mastxrb/rre..$eo de realilate generala incontestabili. La biieli poftaaceasta inmugureste numaiIa dificila valstaa pubertili, intre I0 qi 16ani, dupA tesriculul ce devineactiv$i sponran aparprimelepolutii. schimb fete,micaflacara aprinde in la se uneoricu 4-5 ani mai repede decetinceputul ciclului menstrual. inrebem. Ne diferenla aceasta temporalA dintrebeieli si fete n-o fi oareun retlex indepdrtat, venittocmai intamplarea din petrecuta grddina in Edenului l

De la fructul oprit la sentimentul vinoviliei
Pen, la momentul caredeclanteazi viforul stihieisexuale nicr bAieii.nicifetele sesizeazi adev,rat este nu cu vim.rdliei. c€ sentintentul Chiaratunci candbuniciili pdrintiile spun este pacat mintisausa cd sA furi. nici unul din copii nu esteafectat nu itie ce estevina.Aceasti ti puritate fupeasci $i sufleteasca carc am treit-o 9i noi, cei mai in pe varsti,in aniicopileriei. putem o asemana starea paradisiacaprimej cu a perechi oameni, de inaintede cAderea ptrcat. in Numaidin ziua oand tenarul mu$cepentru prima datAdin rodul cunoagterii desfrdului. descoperind pldcerea cutremurul gi masturbarii, faptzi prin ca savarii0i voinF proprie. congtient liber,numaidin acea deci.in sufletullui zi $i aparedintr-o dataselrrintentulvinotdtiei. iinii fi deprimdrii. Clasul con$tiinlei primele articuleaza gi sunete. remu5oarearearna vin Dar nu de undeva afardci din adencul din subiectiv tainical fiillei umane. Si Estecu certitudine ecoulindepartat glasului al carea rasunal odinioara

prinrrepomiiraiufui. Adame, umleertt .' Dacdpdneastezi fiecare dintrenoi, in perioada tulburAtoarelc nelini$ti pubertdtii, jararicu ale inda6 ce inuim, rdscolim aprindem I $i masturbarii, simlimvinovati.ne rutinam,neascundem incercinl ne $i goliciunea sdacoperim midularuluprincaresavurimplecarea,oare i ou aceea$ i fapta nelegiuite sdvar$it cei doi protopirinfineascu au ltitori 'l $i Estenumaio smerita presupunere prin recunoalterea dar cdreias-al limpezi multe din aspectele nebuloase legatede urmArilepecatulul sfiimosesc.

Cauzasexualitilii premature9i a curviei

estelicomia pintecului gi lipsa educatiei
OricefiintA umana poateurmain viatanumaidouAcai . una larynsaualtaingustd.Pecaleacealarge" inadeplaceriti ispite.coboara pi spreiad Lucifercu ceatalui de ingerirdzwitii, aleturide multimea oamen inlelati depoftel€hecetoarc pacatului. caleaceaingus$ ilor ale Pe urc, lpre fericirea vielii ve$nice numaiaceioameni caresi-aupu. nadejdea Hristos.carese luptil cu ho6rareimpotrivapropriilor patini. in iubind pe tofi semeniilor $i nevoindu-se treiasce se dupa voia lui Dumnezeu. Unul esteDumnezeu una esteBise ca lui Hristoscea $i adevirati,in oare credincioiii domicidemantuire insotitiQi utari sunt aj de harulSfentului Duh.Drezent Sfintele in Taine. Toate celelalte f'alse biserici fostintemeiate oamenirezvrdtiti. au de tocmaicu scopul ascuns de a-l inldtura Hristos. De Toti oameniidomici de mintuire,careau pomit pe caleacea ingusta, suntinconjurati vrdjmaqi multe ispiteimpotiva cdrora de $i trebuie luptefrrd incetare. maigreudebiruitdintretotj vr.ijmaiii sA Cel estepropriul cares-anAravit patimile poftadesfiannrii. Stie trup cu Se $i astezi involbumtele ce impulsuri sexuale vremea din pubertdfii apar sub influenfa unorglande endocrine. secrelie : hipofiza. cu intemi tiroidasuprarenalele, ovarele. testiculele. insa la fel de bine se gtiecd orice scurgerea trupului spontani sau provocatAprin deslianareinseamn, consum energie, de prcfund4 spasm convulsie deciuzura $i tiimputinare biologicA. Lichidolseminal esteceamai concentrati nobili materie $i vie.in conlinutulcAreia cuprinsintrcgulorgan este ism.iar spermatozoidu I estegermenulminusculdin careva crestemAreala lipturl umane. Dintre 100

glandele toate endftrinenumaitesticulul efecthotaretor asupra are atat fiupuluical li a sislemului qi nervos, rnfluentand directcalitatea fo{a inteligentei. Pentru dezvoltare o naturala armon ioase, organismul uman $i arenevore pe esentialide hormonii caretesticulul revarsiin circulatia ii sangelui. SemanF barbatului fosl numid de Sfenlulloan Hrisostom a dreptaurulcel maipur. geneticare Universul gand rosturile i precise, itetidArufte lu firii deDumnezeu Creatorul, omulinz€strat libertatea insa cu vointei. urma in neascultiirii apierdutFnsa perf'ecliunii p4it pedrumulprimejdios 9ia ce duce la dereglarea naturij $i impotriva legilor vietii. PAoatul i-a intunecat exist€nfa omul a devenitpropriul sau du$man viefuind $i impotrivabuneiintenii divine.Nu estegreude obseruat instinctul ce sexual in totaleconftadictie instinctul este pAcatului cu vietii. Veninul a transformaltotul in plf,cer€.poftA 9i patime. Astfel. instinctulde conservare nutrities-adegradar ldcomie betie.iar instinctul in de $i ti reproducere desfrau.Legatumdintre cele douepatimi a fost sesizati in de Slantul Evagriecarea spus.,, Este cu neputiqd sAcddd cinera i mai ile duhului cul\tiei. dacd n-a fost dobofit ituAi de ldconia pdnteculul'.Cendind strict fiziologic.daci un om mdnanca mull mai decalare nevoiepropriulseutrup pentrua functiona normal,atunci surplusul energie de trebuie seelibereze sa undevain afarA, segtiecA ori deobiceirabuihirea loc prin sex. are ln perioada incendiare puberte$erectia a i organuluigenitalaparc spontan, un semnal activitifi endocrine tendinlafireascaa ca iar tanarului este sa-$iproduce.prin masturbare. placerealegatdde eliminarea acestor hormoni. !'enomenul legeturd are directe modul cu jnacti\ cualinenta!ia bogara calorir. trmpul devial6 prea in in acesrui sj intervaltulburtrtors€decidesoarta fiecaruitaner. Atunci sepoate intrezeri cu uturinldcum va evoluaviitorul adolescent, mArefie vigoare spre li sufleteasce$i trupeasca sprephceripatima$e, ofiliretimpuri€, sau vicii, gimoarteprern tute. Fenomenul degradare biologicpubefidte eNte unic $i deosebitdecomplex.esteo rAso ce de drumwi in careeducaliaore un rol hotdldtor . M^joitatea dezastrelor producdin cauza parintii se ce sejeneaza seapropie sinceritate seexplice ilor schimbari sa cu copi le si profundece sepetrecin tnrpul lor in programele invalimant nu exisd de preocupare de la tinerii mai mari se iaude obicei inci o asemenea iar numaideDrinderile rele. Aparitia acliunea hormonilor scxuali unrostbenefic are asupra $i
l0l

dezvoltarii armonioase numai dac,este insotith infmnare. de numai daci aceasti energie retinuti $i preluate senge. apoidistribuit,irl este de iar tot trupul.Sanalatea. cresterea. vigoarea echilibrul dezloltariiumar)c $i ar fi perturbate functional de lipsaorganicia hormonilor ti (if atet cet neputinta infrendrii.Lipsitede haruldreprei credinte. multedin fifll( bogat€ lumii numaiacorddnici importanfA ale o nauriispiritual-umanc desconsiderand valoarea sufletului legatura Creatorul stepanul cu fi $i vietii.Gravitand doarin sferapldcerilor petima$e, natura umand ajung(. adeseori intr-o stare inferioard celeidin lumeanecuvantaroarelor Arl vAzutci plioereasexualA exis6 $i la animale, insAnumaila vremea randuita numaidupec€ au ajunsla maturitate, deplind la dezvoltarc Si trupeasca; atunci se apropiede momentulimponanlal procrealier Primejdia mareSinecrutdtoare viataunuitanir apare cca din tocmaiirl perioada riscrucede la verstapubertafiicrindincepeactivitatea de glandelorendocrine. Lipsit de supraveghere sfaturi corectespre $r (,nant€t. inlidnare. copilul cade usorin ! rciul

Portretullui Onangi a urma;ilor lui
Hormoniiprodu$i testiculsunt ca rouadimineliicare de invioreaza dezvoltarea frumusepa florilor DacA rdman corp sunl in ;i preluati sange in toate organele, dardaci suntinafare. a$nci Sihrinesc tanarulseofile$te. Ademenit clipelepleceriiproduse eliminarea de de lichidului spermatic, tdnarul incepebr repeta maidesactul tot desftanirii. iarefectelenu intarzie apara. sA Marcat ruline litimiditatepAtimaqul de se retrage dintreprieteni. ascunde cautA gi se locuritainiceundese-ti poa6practica viciul.Nul maiinterese^zA gcoala, devine mai6cut ti tot mai obosit,ritmul dezvoltirii fire$tia trupuluiesteincetinil mainile incep sA-i tremure.ochii devin incercenali privireatulbure. gi g€neral maiarevioiciune, comportamentul nu memoria shb€ste. bierul iar Lener devine agilat$i parcA imbAuane$te inaintede vreme. Dacapatima desfraului oriceformi Sila oricev;ir$Apune sub $epanirepe om, glandele genitale devin suprasolicitate nsipeasca sa doarin afara,nu mai ramen$i hormoniicuvenitisangelui. Lipsitdde acest shmulen! circu laliasAngelur produce devine anemic6. dezechi libre trupe$ti suflete$ti dacatanirul contlnud iar desfrAnarea. milioane de $i celule !r ntctodatd semarregencreaza. mof nu in a.rfel caTuri, dc medrcii recomanda relaliisexuale femeisaucdsAtoria. cu sperand o revenirc la t02

la nonnalitate, din pacate dar necazurile conrinua. tentrulobi$nuit caci cu onania maisimteatractia nu natural,th|adefbmei€. fetelenlrse nici maisimtatrase trupulluifle$ai1.anemic. de inbatr.anit sidezechilibrar. Ritrnul sau biologic qi sexualnu se mai potriveste ritmul femeii cu sdndtoase. certuri qi nemullunirr.infidelititi conJugale apoi apar fi divorful.Daci leneia esremaj ingiduitoare. nlmerindu-se nasci Sj sA copiii,ace$tia fi bolnAvicio$i, de mintesauchial handicaDati. vor slabi Cauzanu estealta decatdistrugerea celulelornervoase prin stihia parinteluice chemat desfranirii l-a laviate_ aceleasi Din cauze vrciului ale sexual. trupu pAtimasulu pipemicege, I i se unele organe atrofiaz_A. se apare sterilitatea. nevrozele. frica de oflcine,idei fixe, obsesii halucinatii. fi precum o permanenh mustrare constiinta. de $i Eslecunoscut cazulpoetului german Heinrich von Kleist.care a trdit in 1777-18lI, a caruivtalaa fost o continuA alergare. asemeni unui haituitdomic si scape chinuriledemonului de volupEtii careii stapAnea trupul9i cu fiecare pltcerepresimtite apropia prepastia il de sf;irtitului.Tragedia sexualA lui Kleist a incepur copilariecend a din practica viciul onanieiinchip nenisural Sltbiciunea voinleil-a ruinal trupefte,iar sufleteste simteamAnj de voluptarea urmirile ej se i1 Si covarqltoare- deanierarosderuqine scarbadeel La2l precum insu$i, Ei sa phceri $i de maniaci nu mai eracapabil seapere impotriva acestei demon Chinuitde singuretate, ice. poetul crutattimp de I 0 ant. dorind a cu ardoare gAseasce partener se un dispussal insoteasca intampinarea in morlii.Pand urmaaconvins-o Henriete la pe Vogel. tentrebolnavdde o cancerHeinrich von Kleista fostmarele poettragic germanilor, al insi demonul desfranerii. cuibAril timpuriuin coapsele de sale,I-a stapanit toataviata.A l6satcrealiideinaltevaloare iterare, in Dli.lamaturjtare. I dar ladoar34de scarbit ani, peste mAsura.deven ucigai.apoicu aldoilea a it glont;i-a curmat singurzilele.Prin sfavechea inseleciune. demonul a juiStefiu triumfat, iaromula cdzut. Aceste aminunte porcitiin cartea se Zweig,intitulaH,.inlupt6cu demonul". Autoerotismul prin pattma manilestat masturbiriiesteo prezenF reale in vremurile noastre. luand uneoriforme nimicitoare_ dorinta Si Din inlocmirii unuistudiu marrendic,bazar numai sc pe riericunoscute. c6r nu ci in egala masura realitdliactuale. zibovit cu luare pe am aminte asupm multorcazuri concrete viaptinerilordeazi.carela diferitevarste din se confruntA. se ridici 9i lupti cu disperare cad, pentrustipanirea stihiei sexuale. numaicateva Iata concluzii:
l0-1

iar - nici unul dintre lineri nu igfuluieste adpraIi.A masturbarea, irceDutulare loc intre I I si 15 ani. - absoluttoli, bdieli Sifete, confrmd apafilia spontunda rcgretulut;i rirnvA ei white din prolitnimea sulletului.chiar dupdprima incercarc cowtientdsi libefi de nast rbare. - cAtpfire$tefredenla in timp a iciulul dilerenlelesuntloarte mart Cei mai,tirtuosi cad in ispitd la un intenal de 3 pdnd la I luni, iar cei mai pdtimasiating recordwi incredibile.de 5 panAla 7 ori pe zi. MuUi dirtre ei x-au obi;nuil sA-Si satislacdpldcerea miicdr o d.ttdpe zi, aSo cum $ mdnc.to inghe latd. Iiisteteaoea mare este nimeni le-avorbitniciodatAdespre ce nu primejdijle urmAril€ patimi.Ljnuldintre acestei aparent neinscmnate $i ce;care-5i risipea zilniccomoara depreta tnrpuluisAu c€ incepuse sicare deja sAse ofileascd. lird sA$tiedin ce motive,in urmauneidiscutii pe srncere careamavut-o el. a reusit seablinadoar3 zile.Candlcu sAr amrevdzutnu-mi venga credce schimbare sd considerabild petrecul s-a doarintr-untimp relativscurl.L-amasemAnal o floarevesteda cu care fi'nd udatA puse soareqiadeschis la pelalelelistrelucea defrumusele. $i parfum i culoare. con pe Este firmarea efectului miraculos care hormon ii ; produsi testicul de ilcxercitdasupra intregului organism atuncicend nu sunt risipiti pejos. publjcatiile Printre recente specialitate apirutunele d€ au studii careincearcd prezinte sa masturbarea peo pracdca ca totalinofensive. hlbilii meiprieteni. pentru vd puteaconvinge a singuricare adevarul este in aceastd dilem;, vd rog sapriviti cu mareatentie intr-o oglindeli sn facelio comparalie intrechipuldumneavoastrd inainteStdupaunefon sexualprin masturbar€ va veti convinge singuri.Esteinteresaot de 9i observat dintretoatedevierile ce pmcticate oameni, sexuale de numai masturbarea 9i la cateva apare animale: maimuF. nutria ceinele. Orical $i dedivergentearfi opiniiledespre sexualitatea umanA. adevirr'az un batc peste toate:cu ctil pdimo desfrdului, orice sub Jon td.incery maidevem? ti cu cat se repefi mai des. cu afit organismul uman Lle!fie mdr vulneruhil, nai predispusla holi de tot.felul, se thtpulineazA $r imbdtr.ineste inaintede wem? in majoritatea cazurilor.alcoolul,cafeaua. erotice,nu fac decatsa figara,drogurilesau mullimeastimulentelor intrelinA poftasexualit pana toate biciuiesc iaepuizare biefultrup,toalr incearcisd adune ultimelefbamituri de energie pentrua mai stoarcc catevaclipe de desjitare$i aparente placere. Omul pomit pe calca t04

desfrauluinu-$i seamacase robulpropriului qiajunge fie de face sex si devorat viciulacesta de cumplitcare ildesfigureazdgiarunciin bralele il mo4|l.

Cum si luptim cu stihiasexuali?
La toatecelepe carevi Ie-amspuspane acumsaincercem sa sugerdm solulii. adicAconcrct, s-ar putea Dentru $icateva ce face aelimina dinr iala noasrra In specialtinerilor. a patima. aceasla $i Decr. ros\avi mi ingeduitisa incercAm dAm9i un nispuns.impotrivastihiilor sA dezlen$ire narurii. al€ oamentiau cautat multe augasir ori mijloacele tide eficiente aperare. de A$adepildapenrru seferi dep.imeldia a fulgenlui. omula inventat paratrimetul, impotrjva revArsfuilor aDe construil de a drguri penrru iar oprirea alunecarilorleren plantal de a arbrrllist copaci m comparafrecu aceste calamit4inaturale sporadice. stihiasexualieste multmaipericu loasidatoriaacliuni sale i neconten indr€Dtate ite. asuDra intregiiomeniri. toate Cu acestea impotriva sexualitafi maoar penlru sau sGp6nirea izbucnirilor anarhrce ndtcat prrrinr. sale prea s-au AsUzr. parca marmultcaoriciind. majoritatea oamenilor cauta facd ceeste se tor oosibil penrulrelirea slimularea netimtldtapoftelor placerrl,,r St a rrupegri 5r Pentru pulini caredoresc cei liniqt€a uneivieti intrehotarele firestrale cumpatlriiqi echilibruluiexista totu$iun minunchide randuieli. aduse de Mantuitorullisus Hristos.carede 2000 de ani doveditcu li_au prisosinfa vabareagieficienfa. ca seinFlegems€mnificatia puterea Dar $i lor este absolut necesarsd ne rcamintix cd ptin pdcatut lui Adam a venit moaftea iar p tt Hristos o venit im)iercamo4itor, deci singura nlidejdereald esteErhtos Donnul. in tjmpul rietii Salepnmanr€tijEt nc-aadtal calea desi\er5irii.iar prrnintruparea moanea crucea pe ri schrmbal sensuimo4ii. tbcend-o pacarulut firc ), calea moanea din invierii.Aceaste biruinlaunicefi de valoareinegalabih, Hristosno_a dAruit-o noui !AraFI ntmel|r poare Inge nu in! dul. DiLrurndu_ne nagerea clrn nou- dedriadea jupla ne impotfl\a pacatuluiSidea dobdndivinutea. h1.:] Sa ?.T liputerea lui Hristosle primim numaiin biserica prin SfinEle Iaine.Penrua pulea rnlelegedeplin avem detlcuL Sflanrul ce not Varcu Asceruf in\ate:.J)omnhl ne csk ascuzlin poruncile sde 5t tet ceJ cafid pe Et, il gtuesc mhura implinirii tor... Deci sanesrraduim pe sa cunoaqtem poruncile Hristosqi apoi s, le implinimcu hotirire lui sfinta in viala noashade zi cu zi. Durrmezeu MDre v comuniune. este
105

Mantuitorul IisusHristosne-aiubit pe toti. iar poruncile saleizvorAsc tot din iubire.Sfintiiapostoli rispandit au Evanghelia manoirii p ntr€ oamenj. statomicind precisedeaplicarea ainduieli iubirii.ierdrii. pAcii, cumpeterii smereniei orice imprejurare vietii. de la naitereSi in a fi panala fecereain vesnicie Izvorulmarilornenorociri areoriginea perioada ili primilor in ani deviati cZind lti pnrinlidinne$iintd griji exageratz ghrftuiesc mu iti ii copiiicu preamu|timencare cu inofensiva ciocolatii. Simaiales aparent lrntul decacao caresefaceciocolata din oonline excitant un asemenator cafeleiSicareajunsin organrsm provoaca cregtere o forlat{.la fbl cu a legumelor serd.De altfel toatedulciurileindustriale un efect de au incendiar asemeni benzinei aruncate tbc, generand surplusde in un energie capabil modificedezvoltarea sA naturald organismului. a Pubertatea precoce careo consmtA pe mediciiin lirile bogate Apus. din nu-i decaturmarea acestui modde viatd.In telul acesta copiii nu mar parcurg drumulvietii. firesc$i obi$nuir mii de ani- De pilda,ca sd de intelegeti: uneifetife loc sa-jinceape in ciclul menstrual l2 l3ani,ii la vinela 7-8 ani,iar la un beial primele poluliiaparla 9 aniin loc de 13. Revenirea lanormal maresteposibila. nu ritmuldezvoh.ari i biologice se prabuF$e iar tulburArilecontinui firi infterupere. statisticl efectuate O recent S.U.A.nedezvAluie in fapteingrijorAtoare: cele I milion de din adolescente rimen insarcinate care intr-unan. 8070suntnecAsitorite. aarl0.000 varsta l5 ani.Dintreadolescentele auintalniricu au sub care bdieliiinainte 12ani.91o% incepviatasexuald de i$i netegitim. Samranii tineril Ajun9ifaravointalor in rsemenea nefire$ti. nu pot fi $eri nici pentru intreaga acuzatr, ci rdspundereau parintiilor,carei-auimpins o primejdios sprealunecu$ul alsexualitAil exagerate de Siinainte vreme Din nefericire, modulacesta viatamodemia inceput petrundA de sa si printr€tinerii terii noastre, alesin penoada mai ultimilor,ani. Caliva plrinti intelecruali. car€ avutdiscutiipe cu am aceastd teme. n-ausesizat nici ei pericolul drepturmare credcanu-i rAusA-i incumieze, maiales 9i pebiieti, sdlnceape viatasexuala mai devreme. primeidia cat RisculSi uneiactivitili sexuale premature put€a asemenatA situatia ar fi ou unui copil carela versta primilor ani de Scoala, loc sd invetecarte" fi in ar obligal sa f'aci armata. Zgandarit declan$at inaintede maturizare, fi libertinaj sexual aduoe ul nu tineri numai Ior presupusa implin f'ericirea ire. ci intotdeauna urmArile necruiatoare. izvora@ din $i pldcerea, atrage Si nerespectarea legilorfirii. Se $tteazi cu cenitudine metodele c, cele 106

mainoi deevitare sarcinilor, a steriletul pilulele, suntgeneratoare $i de Vechea practicA folositedeOnan. vdrsa care sdmanta oseste pej cauzaunor incurabile nervi.iarcancerumamar t;t;rmarea boli de I este fiamantarii convulsiilor gi sexuale salbatrce. Fiecare impreunare dezordonati inseamne $i uzura atunci risc iar cAnd zimislireaaretotugr loc. se recurge avon, ca ceamai odjoasa la crimAcu premeaitare in fblulacesta, tinerelea. loc sA perioada maisralucitoare viefii. in fie cea a rn careatat fetelecat $i baieii se_$i cledeascd linisteun viitor. jin in cauza 1exualilarii Umpurij. inecc\a in.up6x66;1. rure;infemal de\ un clrncarenu semai pot desprinde careadeseori ducela qi ii disperare $i sinucidere. Poate intelegemicaracum vom motivele pentru ;h5bun;i care no$trierau devigurosi, aia eohilibrati$ivitejj. E'duceau viatasimplA. o dar aspd fi cumpetatA. hraneau roadelenaturale se cu $i curareale p,manrului. obi)nuilr erau inca LUpii elonutsi munca de !u fitrca. ial paumrre lrmpurii lrupului nu apucau lncolleasc5. \arsta ale nrcr si La maturiatiiili intemeiau familie, o triiau o viarA sexuala fircasce iaceau $i atalia copii cati le randuiaDumnezeu. intampldtor, Nu majoritarea oamenilor valoare. de sfintii. poelii,savantii. afti$tiis_au nas;utti au crescut laFrA.Energia sexualanu jrositinainte lor s.a devreme. munca fizicai-a Ieril..de fununa patimilor rrupestr. pastrandu_lr frumuselea. vrgoarea. cchilibrul. pulerea crealie. de lrnigrea pacea suflerului. ;r Incepulul nenorocirilor acluale. afsale re\ asupra neamulut romdnesc, ar puteafi inldturalenumai prin cunoa$terea revenirea la traditiile $i cre$llnismului primar.aduse nou, de SfantulApostolAndrei.la randuielile careau \,ieluitbunicii)i srremotri in nosrr;La lemelia nazurnleror o renaSrere ahilalrcbuiesA rSmena sprr rer credrnla puternice curatA l)umnezeu. carela omglnl in Sj Cel porunclt nu ne_a sa ne desfrAnim, Mantuitorul in lisusllristos $i in Siintul Duh.careprin harulprezent SfinteleTaineale bjsericiine ajuti sAbiruimispitele in diabolice. In perioada celoraproape de ani.norromenit fbsrsemci 50 am oropsifi rcgimul de tr totalilar comunisl vigoarea sanaratea dar genedce 9i a rtmas prin 1olu$i lin le normal€. tarile in hogarc I uroper. r Azur alc alm lrneninne lTsi 25deani.careeraudeja plicri.rlr. nL,\ro4!r ltp{r!r de rr oncerdeal penruriilor.l5i incepusere rrmpurru de acrr!itatea \eruale rar,la (endar fi trehujt tie ptinidi vraF. rremea sA echrhbratr. vigurofl de 5i ddmrcr a intemcja fa Ir(.er(faLr o deizepuizalr incapaliti sa 1r 107

procreeze copiisanftosi- motivele pentru carestrainii boga! cei nilte Iata pentru vin iniiau copii depe la noi, iati cauzele carein ultimavreme lr o birbati dornici si intemeieze familieDrin cesitorii mixte cu tin€r€ aomance.ci frumoase sanatoase. i $i dispariliei neamulur Pentru primej iadegeneririi. ca d stingeriigi prea romaneso nu pdtrunde adino.sapoate stavilita fianstbrmata fi sA $i mecar 3 oonditi de i: in izvorderegenerare biologici$imoraE, ti nevoie ar vie ;i 1. Reintoarcereaintregii ndliuni la dredpta c/edin d. sincerd. puternid in Dumnez.u in Bivrtcu S" ,i 2. Hrdnirea cumpAtutA copiilor cu alimenlesimple;i natwale. a 3. Pbtrarca pu filiilbciori(i panAkr vlirstadeplinei naturitdti. cdnd sepoute intemeiao /amilie crettina Acumsele luemDerind. trebuie intoarcercala dreaptacredintii. Fiecare oopil dupenaqtere Botezului, dusla biserica botezat numele in SllnteiTreiml.PdnTaina si al nouluinf,ssut seianapicatulstmmoqesc. i ajunge cetrlean cerului$' pruncul atindtuiide3 oriin apaL mddularalBisericii Hristos. urma lui in pecetea harul esteunscu Slantul$i MareleMir. prin carep.imeste $i preotul impdfte$efte trupulsi sengele il cu SftntuluiDuh,apoila slar$it, pruncie. a inci din fragede Mantuitorului. Devenitosta$ lui Hristos. care esteinceputul copilul trebuie crescutin lrica de Dumnezeu. smnta si mama datoria are inlelepciunii. dupace prinde vorbeasca, dar marlle Duminica$ila sAseroage, fiecuminte ascultalor. sd sA-linvele si pentru seobitnui a praznice. p[rintii secuvine saduca copilulla biscrica ii. cereasceSftnt€i a l,iturgh cu atmosflm comuniune binecuvantare de $i Aproape din la Craciun la Paqti estebinesafie $i el cumin€cat. apoi si personal€. gemineaz.amicilepAcate incepe aceea$i vreme cand $coala. ii int€legere parintii.aredatoriasal cu Profesorul religie.in deplind de mai mu!t, sa fie bun li harnic.sa se invetepe micul elev si se roage Taine. cu Sfintele fereasci gregeli. sespovedeascA de sd $i impSr_ta$easca mecar 4 ori p€an. de a Alim€nta{iacumpitrti. }lranasimple,naturala bineechilibrata $i sufle1. zilnicApentru trupului.estela fel de important[ca rugAciunea 9i care incredinlarea au in I acei maiales timpu copiliriei.Seamagesc parinti cdprunciilorvorfi cu atetmaiinteligenli mailiumoli oucetmenanci si alimentari. industrie sucuri$i duloiuridin complicata maimulteoame. 108

Mai alesciocolata suourile conlinsubstanfe natura care de excitand. Si influenleaze per'culosdezvokarea prin aceledereglAri organismuloi neaiteptate ireversibile despre caream aminlit anteriol Nu dorim $i inlaturarca definitivA dulciurilor alimenratia a din copiilor nici nu afirmamcd ar fi o nenorocire consumarea ciocolate. cendin unei din cand,ciatragem atenlia doarasupra unorabuzuri carenuaduc rdu decat Caloriilenecesare dezvoltarii amronioase pruncilor a 9i amAreciune. no$trise gisesc$i in fruclelenaturale, carele avem.pe r6nd,de-a pe lungul anului: cire$. afine. calscpepeni. struguri. prune. mer€. nucl portocale. sau banane. mandarine Diversele etc. bauturidcoritoarE d€ provenienla industriall au doarcompon€nte ce (cofcinA. chimrcc conservanti. colorantietc.)potfi schimbate sucuri cu narurale roiri. de d9 morcovi,de fructesaula nevoiecu un amestec simDlu aDacu de mierenaturala albrne. de Cercetdrile zootehnice recente constatat au cd ifl timp ce unanimaleste sacrificat dedurerc, corpullui sisezvarcole$te produce ni$tetoxinecarenu scurg se odata sangeleci cu raLrnanmu$chi in de ajungin stomacul nostru. Dreptaceea. camea alica ii organe. unde mentdiundtor mezelurile incareintri condimente ef€clexcitant cu ar Si trebuie macar reduse hrana din copiilor. despre Cet bAu$rilealcoolice. nici nu mai poate vorba. fi acestea fijnd de-adreptul oFavitoare. Dacehrana zilnicda sufletului rimanecredinta rugacjunea. 5j larhranatrupului cumpetata, qinaturala, este simpla atunoi. certitudine su prunculuj armonioasaintrehotarele ca$idezvoltarea vafi normalitetii. li ln timpul profundelor transformari nelini$ti pubertilii,parintiiau ale fi datoriaimpoftantidc a le vorbicopiilorsimplufr deschis, $ facd ftri unmisterdin aparifia impulsuribrsexuale. arAtend insemnetarca lordar Pentruca dificila perioada Feacdspre si $i primejdiileneinfi'.anarii. adolescenla fere tulburari pr€a mari, pe linga rugAciune hrand Si cumpetata. dnArul lrebuiesa facezilnic $i putin efort fizic- Cei care taiesc la Fre se obifnuiesc mici cu munoa de campului nevoinlele si gospodariei, ararentaspre atetdebinefecAtoare dar sanA6[ii.Penrru copiii ndscu$i ora$ la aceasta cerinFeste mai dificila,insapot $i ei si-$i consumesurplusulde energieficand alergariin ae. liber, gimnasticA individualesau diferite sDorturide echiDe. Multi tineri afirme ce rezultatele marfericitein stipeDirea controlul pomirilorsexuale oele Si se pot ob[inedin imbinarea rugAciunii metaniilemari. prin care ou inFlegemaplecarea corpuluipana atingerea la du$umelei fruntea cu fi ridicarea inapoiin pozitie verticald.
t09

Plstrarea fecioriei. Irrdrul Lrclincios tare s-a obisnuitdincopildrk' cu asemenea fanduieli de ,,)iala.carc se rcagA zi ae zi. nu mdnanc1 peste mdsufd.postesteniercurea tt rinerea, mt bea. nu.fume zii, tt: lereslede reriste. cArti sililne erotice,la.e puti spott mergeinlie(an, duminicAla SlAntaLiturghie. cite;te cdrli de spiritualitate ortodotA $t line seamade \;falurile prcotului duhornic. va rcu;i cu sigwunfi tA-$t stipAneasci ;i pombile potrivnice ale trupului pdst )tulu-;i puritatea leLiorelnicApAndkt yremeaituemeieriiuneifamilii. perinlilor$i bunicilor Din relatarile nostriamaflatce pa$rarea fecioriei, performanli in vremurile rarA actuale, pearunci posibild €ra ti mar cd irea a fbst tj necesare, ales alcatu anatomo-fiziologictbeie{ilora ihzestrata Creatorcu de aceasupapide siguranld constdih care aparitia periodice. spontani$i involuntard polutiilornoctume. a Daceiqnarul pondemta. duce viate o acestea liniitesc oarecum iiechilibrezAtensiunea sexuala interna organismuluia ln privi ta fetelor, aspectui aoesta delicatfi intimal tineretiia fostoranduitcu multedarnicie. mai Debutul cicluluimen$rual v€sreste inceputul maturizarii genetice. organelor Aparifia periodicd regulat; lui $i la intervalde purificare 28-30dezileareunefect binefEcdto. lintstire, de generala, innoire, armonie echilibru. $i Agadarprin insa$inaturatainica a organismului, pAsrarea feciorieidevine mai u$oard pentru decet penrru fete bdiefi.Dealtfel.in aniipuberli! i $iado lescenlei. tinerji.secuvine. inamte toate invele de si carle,asigurandu-li bunapregAtire profesionali pentru fiecare o ca sA poatd din munca proprie. conformitate inclinatiilefire$i, trai sa in cu cele2 sexe prezintA atrac{ie o irezistibiliunulspre altul,de aceea dorinta de apropiere trebuiestaviliti ti amanate penala timpul cuvenit al prematuri maturitAfii. Oriceintalnire intreunbAiat o fatanuinseamni Si numaitimpp;erdut invaFturii. include ci risculdeclanserii $ineglijarea involuntare erotismului a sexual. Chiar dacAcei doi suntcuminti si hamici,in scurttimp se obisnuiesc impreuna. apo;inlr-o plimbare se prind de mana.danseaza o discotecA se saruta.Sd zicem ci la sau inLalnirile suntingaduite parinli qi la inceput tind sprefazemar de nu primejdieia incandescente. Ghimpele strApuns totuli adencul tainic cel al sufletuluitlrd vointa $i intentialor. Vulcanulsenzualitalii fiind zgendarit inainlede vreme,incepesa iumegeamenintator. tinerii iar no$tricu gandulla fiorii saruului,seara culcare, la fiecare camera in joc lui, vor finalizaint^lnirea prin aparent nevinovatul al ma$urberii I l0

Adolescentiinerabddtori, care nu se pot stApeniafteptendvarsta maturiti(iii$i vor sacrilica numaifiumusetea nu inegalabild tinereii a ci vor determina o pribusircireversibib intregiilorvieti_ a fi Am cunoscut asemenea o elevdneastamDarata inaintede care l5 ani se inldlnca bdielt cu marmari$r Gcuse deJa cdreva avonuri Absentele la ore gi neglijarea de pregitirii gcolare i-au adussurpriza repetirii unei clas€,compatimirea, ironia $i dispretul colegilor. Degradtea fizic6, paloarea dezechilibrul nervosaDareau maj tot $i evidente tocmaidin cauzi c?itendracares-a grabit se ateteflacera erotismului- nu malreutea pololeas(i acum sa-j vepaia,

Pentru cine dorescfemeilesi arate impecabil?
Podoabe. farduri, imbriclminteindecenti. z pudralbuzele obr ruJate tigarain colfulgurii. le vedem sau pe frecvent strade_ qreu Nu_i de obserrr'al efeclulproduselor ca cosmetice arup;afe6i esteco rar celuidorit.Chiardaci la inceputobrazul fardat buzele sau rutate vjolet atrag atenfia trecdtorilor, celva anjtoate in aceste imbeoselicolorate nu facdecet accelereze si uzura. ridurilefi imbafanirea. Apoi maiesteun aminuntpecare maioritatea femeilor neglijeaza desdvarqire. il cu Atunci cendiesin oral semachiazi atende lie ca1 cu sd mai sfalucitoare, dar cand intorcacase, compania se in prreteflului intimaa tamilieisau chiara suntnevoite sa-$i vopselele remena adevarata faii de cu $teargt lor $isa servlclucarecontmsteaz, drasticcu cea de pe stradi. lmpresiaeste depfombi $i atuncisenalteintrebarea h logici: pentru cinedorcsc -femeile sa .trate ihpecabil? Un bdrbat apreciazernai de graba o fi.umusete naturala, curatd fira nici un fel d€ machiaj. ne gandim tarmec Sn cai $i areprivirea$iobrazul uneicdlugarifc a uneifemeidela lari. carensau a folositniciodatd decat $isApun. apa Chiarmainile uneifemeicuunqhii lungi:r inco\oiate lacuile (u piel'la teiatA addnc. dupa tinrp sr un aiata oribil.La fel pirulvopsit$i imobilizar fiMtive putemice. concluzie. cu in tot ce esteartificialin ingrijirea.tinutaSiimbrrcamintea feneilor nu poatesta niciodatA aleturjde adevdrata frumusete oaturald sobra. si asem?inibare crinilorcempului. cuma lAsar-o asa bunulDumnezeu. Poate cinevadintredumneavoastri simtit.jenatva rog ca s-a din toatainimasAnu mi-o luali in numede rdu. lbt ce amafirmaraici amfecut-oin special pentrutineretulnostruminunal pentrufeteleooastre frumoase; fie un semnal alarmi_ sA de ltl

Un rizboi nevizut ce poateducela disparifia neamului
Bogdtia$ifrumuse.tea vetreinoastre $remo!€fti. adevArat paradis terestru. afost din totdeauna a remas pdna poftelor expansiune astazi de a $i linta neamurilorce inconjoari. chiaracelorvenite maridepartari. ne sau din Numai nevAlirilehoardelor harhareau aproapeun durat milenru in tor . acest timp $i din totdeauna. doui maripasiuni avutrom6nii:r rirea au de pAmAfi Si credinkt nestrdmutatd Dumnezer./...Mulli in ii-au jertfil viata, cdzendin luptelede aparar€ impotrivacotropitorilor,pentru intregireahotarelorocupate I'remelnicdedugmani pentrudobendirea sau libedeii desubteroareaictaturji d comuniste. Dardefiecare a urmaa data o regenerare. Niciodatede-a lungulzbuciumatei noastre istoriinune-apandit o ameninlare grava maiperfida mai decar ceadinultimavreme. Daci $i acea$a primejdie va fi sesizatA nu vor fi luatemdsuri nu drastice de li impotrivire, atuncivom merge certitudine stingerea disparitia cu spre li neamulur. Armelepsihologice moderne. diriate cu muhd iscusinldde potrivnicii no.ttridin ofarat din interiorul ldrii. suntincomparabilmai Si perLulossede.Atsdgelile,iataganele gkmnlelevd;mo$e. Odinioafi\ sa candne impresurau vandalii.iurcii. hunii. titarii. ungurii.puhoaiele otomane. primejdiaeraneindoieln SiclarA penfiutoati suflarea. ica Ast'zi copii no$trisuntincumjat; fuineze. consume sA se alcool.sApriveascA doarfilme degroaza, violen{e$ipomografice, sedrogheze sdinceape sa $i catmaidevreme viafasexuald. Dreapta crediDta stdbund este denigrata. ia. tinerii sunt ademeniti sectele de pseudo-creltine de inspiratie $i satanice- aceeanu trebuiesi ne surprindi nici faptelelor De cutremurdtoare pentrucaprimejdia poarfi masca fericirii, bineJocerii moderne. si modeiapusene In numele drepturilor pAcale omuluini sepretinde legiferam sa strigAtoare cer.casodomi4 la pedofilia, planificarea familiala avonul. $i iar pentrua intm in structurile unioniste eurcpene se sugereazi ni sa renunidmla legeadrepteicredinlestrAbune. miinii auJbst inlelepli Si Ro puternici num.tiatutrci cdnd erau unili ti cu fricd de Dumnezeu. Orice abatere venitaprin acceptarea credinle afaraortodoxei, duce altor in va ladezbinare. egoism gnrpqiconflicte de inteme. consecinta iar inevitabila va fi destrlmarea. Oitenii lui Mirceacel Beftan,Slefancel Mare sau I 12

Mihai Viteazul eraunici adventigi, nu nici penticosrati, iehovi$ri, nici nici mdcar greco--catolici, aveau totii un singurdomn,o singuri ci cu cred mo$tenitein shebuni infe d din fipA$rari cu frice$isfintenie ratein fiu. Aceia dintre semeniinoflri care au leptrdatortodoxia ar trebui se meditez€adanc$i sd respundl mecarla intrebarea.prin tot ce facem slujim noi intercsele majorc ale neahului sau am Eecu, in tabdla Amvrzutcum.inzilelenoastre, influentele sreines€indreaDt5 maiales spre centre'e rilalealenaliunii. nemaiameninli Nu iatagane sauarmede foc, ci oferte psihologiceprin acceptarea cirora noi inline mergem bund roie sprepierzanie. Aprob5'tn de rcclamep€ntrufiga.rifi alcool, rtupendim reviste, carfi S' filme pornografice,ingdduim proslitutia, homosexualitafea drogul. incunjtrm tinerii spre abuzuri $i sexualeprematureti dezordonate. Sexualitatea exagerattr indeamna ne sAlrtrim clipa gi si focemdin es un orgasmf6r{ sfer$it.Toateacestea acfiuni criminale subvenlionate sunt cuomerinimie incredibilt afara din Frii, ni se prezint ca un modelpltrcut$i ademenitor viaF. Un ah de ,.ajutol"'l-amprimit din panea.. RotaryClub. carea sponsorizar campania vaccinare de lmpotriva hepatiteiB iar diept urmareauapdrut mii de copii infectalicu virusulHIV (din,,Dendtuiri cutremurdtoare despremodul in careJrancmasoheriacautd sd distruqd Rorrrihid' ing.viorel Ro$u. Ananh.pag. Ed. 24).Aceslui \,eritabil;rsenal dearme modeme. indreptat impotrivaneamului rominesc, altrturam noi ne $i prin acceptarea sexualitltii exagerate, urma ctrreiaintreagalar[ s-a in transformatintr-un adevdrat abatorin caresunt uci$i lere miu aproape un milionde copii in fiecare O informalie anrecentd facecunoscut ne c[ in capitale numAru I deceselor dublufattrdenumAru este I nasterilor. _ .

Chemarela dreaptacredi[tI
De-alungulistoriei,toti ar fi dorit ca neamul romanilorsd se destrame. lara sAfie de2membrati sfr$iataasemeni iar unei ciprioare ti renite, din trupul cireia fieoore lup sArup[ cate o bucot6.N-au reuSil pentrucf, Dumnezeu ne-aocrotit Sine-aajutat strputemrezista.Acum, la cumptrna dintremilenii,toti potivnicii nogtri- ti Doamne mulli mai avem!- parcl ii-au unit fo(€le intr-unasaltnimicitorcumn-a mai fost altui... nu Dactr vom sesiza grab, ce seascunde spatele de in acestor I t3

false binefaceri, oamenii rAspundefi:dedecizie conducerea daca de din si se daoe$i cermulti, noi tirii nu le voropri,civorcontinua le incurajeze. careducempovara cea grea.vom dormi nepdsdtori. atuncipamdisul $rabunilor no$d seva spulbera neamul romanesc va sculirnda se in si p6ni nu-i preatarziu,pani in sufletemai palpaie neanl.F'ra{i roman;. flacara credintei pane blestemata sAmen[arauluinu prinde a ridacini $i preaadanci. smulgem hotdrare s-o cu dinviaF noastrA. Apoi. tidefinitiv pociinF, sa-l rugen pe bunul fi cu multAsmerenie lacrimide $i atotputernicul Dumnezeu, ce ne-aderuitacest cel colti$or rai.sAnude pacatului intoarcd de la noi.Sapardsim fala intonocheatele cArdriale Si si cu credin(e $ibunilor no$ria fi dezbinarii, revenim tolii la dreapta saneapropiemcu nrdejde incredere Mantuitorului, deplindde crucea 9i dincare dsdritinvierea viatasi neinnoim a simtirile senecontinuAm $i $i via{ain unitate fr4ie. in lini$te. pace comuniune. neprihlnire, sub Fi li acoperamantul $i sigural Bisericiilui Hrislos. sfiint +:f

Avo ul este sau nu o crimii ? Avortul duce sru tru ls ruperea granilelor nosstr€ vecinii pentruci $tim cu tolii cdin Cluj exirti cu o societate numiti Soros...? Pmf. l. Lazir : ln urmacu doi ani ( | 995)liceam o excursie nordul in Moldoveiri Bucovina. manistiri.in timpul acestei la excursii tanAra o profesoara matematice la LiceulBilcescudin Cluj. ne-apovestit de de absolut intamplAtor. a mai lacuteainainte excursre ce de : profesorii "Am fost chemafi dirigintila un instructaj, cltre de nifte reprezentanti Fundaliei ai Soros esteun multimiliardar de lsoros origineiudaice maghiarizat. di bursela diverqioameni carese care ti ducin strainatat,darcu condi[ia la intoarcerea larAsAprimeasca ca in functiede cond,rc€re; intre timp ei sunl instruififbartebine!1. Ne-au instruitpentru noi Ia randulnostrusaii inv|lZ-ln elevicumsA-ti pe ca inceapdviaa sexualdla vArstude I 5 ani.' 'Nu se Eu am crezutcd m-a fulgerat Dumnezeu am strigat: $i poate!Asta enelegiuire strigatoare lacer"'- s-asperiat n-amaivrul Ea fi povesteascd se-mi nimic.Darpentru minea fostdestulca sdincepsa bal clopotulin dunge. aprindun foc pe culmi $i sAtragun semnal sA de alarmd asupra celui mai marepericolcarene palte la ora actuak mai mareca nAvdlirea hoardelor barbare. Estemai gravc€ sepetrece acum I t4

candtinerii i$i incepviatasexuala lS ani, estemai Dericulos la decat atuncicandveneau hoardele barbare omorau 200.000 berbati dar de tj care cAtiva i seregenerau. sefaceacum in an Ce prinsexual itatea aceasta exagemla rimpurie? ducela disparilia Se Si neamului. urma in acesrul indemnla sexualitatea timpurieSi prematurd fac in tdra noastrd se llploape un milion de ayorturi in.fecare afi. Mult timD nu s-a Stiut5i nlcr oamenii itiing nu au $tiutcandanume de fetul.acelshemotoc de came pentecele drn mamei. cdnd anume pnme$le suUel. c;ndare!ral, Secredea numaicu cateva inaintede na$tere. esteadevirat. cd zile Nu Sufletul o unitate este individuah, indivizibile personali. momentul din $i zimislirii, de atuncide cendspermatozoidul unit cu ovulul fbmeii, s-a cleatunciare tot ce ii trebuie. inclusivsuflet.Deci avortulestecrim, oribild"premedihta. pentrucd qi 1A$lesteom ca si noi. indifercnl la catesiptemeni faceavortul.Estecopil inneg.Nu existacevamar se cumplit. credcenuintamphtor Dumnezeu. Fledepsit $i ne-a pentru acesle pecate cumplite carese fac. Si deaDumnezeu nu fie definitivedar sA credca aceasta depinde deceea vom facenoi. daci vominceta va ce $i cnmele(un milion Dean). Sh6iniiii inva{npe copii nogtrjsainceapA viatasexuale 15 la ani, in schimb nu fac aqa. ei Am aici documentul. zrarul..Adev?irul de Cluj" din 2l iulie, undepe pagina actualitate de culturald scrie urmdtoarele: prog.amul Anemis.de consiliere, ,, $i-a inc€putactivitatea iniliat de societatea psihodrami Morenodin Clui r,iapoc4 de J.L. care estealcdtuil,in principat psihologi asistenti din socialisi se bucura fi de sprijinulOrganizatiei Tinerctuluj Democrat Machiarcareisi desle$oara aclvilatea consiliere srdtul str. rair lancu 21. de la din Ar nr. Echipa psihologi asistenti de qi sociali h dispozilia stA ferelor fbmeilor $i caredoresc seshtuiasce probleme abuzsexual',. si in d€ puneti in fatE Decieste impotrivaabuzului sexual. fata indemnul datnouddeaincepe viatasexuald l5 anisi dea faceavorturi. cele la cu de mai sus- minein cartier, cheorgheni, foarte o rom6nc6 La in vid rar cu un copila$ brate, schimb vadfemeimaghiare cate3,4 si 5 in in cu copii.In locuriledejoaca auzinumai vorbauneureascd . Dacail infebi peunu maimare limbaLnfii- Slte nuv; siiraspund;. I in nu sau Aderarun cutremurdtoare. nuamnimiccu naliunea Eu cr litineretulmaghiar. doar cu acei criminal care in :r n( rndeamn.|aronufl. ind;amna nc r la ne sa omoram copii,neindeamni lucruriimpotriva Nu suntsovin.dar la tirii. 5

ginoidupetmditiile si avem noi pretentia. localnici, nelase trAim ca se Si noasfie bune$i strabune. Ali Fcut o comparaFeciudati. Ali ss€minat Romaniacu o ciprioari riiniti, din car€vor sa seinfrupte cei puternici9i rni. Explicetivn mg aceastd comparatieArdealul in cand Rispuns: Cumputem numiceea s-apetrecut 1940. ce qi ruptdin trupullirii? Cumputemnumiceea au ticul ce a fostsfa$iat despre spune ru$iicand smuls tsasambiaaualipit-olor?Cumputem au ti luate bulgari? de din Dobrogea celedouajudefe: Duroslorul $iCaliaora acumvor seface Nu este valabile comparatia? Bada,cumentiuneaceqi acelasi lucru. avort, decicrimtr? Anticoncep{ionslele saunu socotite sutrl tirii, impotriva naturiias, Rispuns :Bineinteles, ce esteimpotriva tor cum a lAsat-oDumnezeu"estepecat.PentrucA prin pilulele anticonceplionale petrece se acelagi lucru:nu are loc unireafircascd dintreun spermatozoid un ovul. fiind tot un avort.$i esteimpoftiva ti sau sexuale. firii totceaufhcut oamenii materie abuz in de sexual deviatii E Anul acesta trdit doudluni in Italiaintr-unmareora$.Florenta. am doi unulimbrecat curemuritorsA veziperechide homosexuali. barbali. cu cu ou ca bdrbat celalalt femei€, fustascunA. cercei. pirul lung, ca si buzerujateli chiarcu sani(injecta{i silicon).M-amgenditdece au cu devialii. Pentru in go&todupdplacere. ca ajunsoamen si facdasemenea ii omul a trut sn inldlure rcspo sabililatea. A vrut si r[manAnumai cu nasterii pldcerea si impreuniriisexuale. sanu-tiasume rdspunderea dar lesbiene. cresteriiunui copil. De aceea ajunsla homosexuali, s-a $i pmcticicare anticonceptionale-steriletul pilulele$i toatecelelalte $i ;i firii, sefolosesc sunta$a nu cum le-aldsat Dumnezeu. impotriva sunt Ce faceuD biiat intrc 11-15 dsci ouanismulestenociv? sni Rifupuns : Onania,pe caretoli cei din apuso consideraca o practica von inofensivtr, foarte De aici?Dece Heinrich este nociva. ce seajunge Kleist s-asinucis 34 ani,candnu semai putea la opri, nu semai putea stF+inl Cauzaprincipald este "ldcomia pankculti" ala cum spune Slantul Evagrie.Mancdmpreamult, mai mult decatavemnevoiepentru intrefinereatrupului nostru9i atunci.ac€l surplusde energietrebuie sa prin sex. iasi. Nu poate nici peureche, pegurdsaupenas,iese ie$i nici I 16

$ise intampldlal1 ani.la | 5 anidarSimaitarziu. Ceimaiin varste stiu. cecieste patimicumplitd. o Solutiaesteaceasta: r u mancdm muhdecat&em ne.roie. ra mai sdfacen SieJort.insrL totul pome$te la relatianoasFacuDirmnezeu. de Daci n-am$ticAep?icat! potmifturisitolibArbatii Dar deaiciceatuncl cand ficut onanie au primadati nu i-avezutnimeni. s_auascuns. c, Toti s-ausimtir \tnovali. Crnei-a spus dnirului ca ceea facee pa(ata ce Dumnezeu, glasulconftiintei. spune nu e bine.Trebuie prin ii ci deci rugAciune;i credinfi putenicd in Dumnezllu.Aceaste enersiesexual, poalcfi sublimaLi. transtbrmala inlFun scopmarnobll. in-munc{,in creafie. Cllugarii.pustnicii, trdifhrdfemei. por Decinuonanie. Berdiaev. un mare gdnditor a spus sexulnu poalefi Intianl.anulat \-ar ll rus. cA lrresc cAcr ne-alasar aia Dumne/eu. m5car ne tbrrm Dar \E ropiii de mancarea muhA. multedulciuri(ciocolatd) multi canre. de si carein apusauadus pubertatea prematura. ciclul fetelor inc€pand deseori 6_ la ? ani in loc de 13,elenemaiputend femeinornale. fi I[tmducerc& id rnnal4 e bmmurii in manc{rc est€-un ptrcatsau nu? Rfupuns_: pentru nu se poate Nu. c6 spune frc€ rau;rganr\mulul ca rrrn acea bromurisemaipotole$e instinclul sexual. nue\reo solulie Dar Cum sepoatemanifestriubir€as doi tineri in mijlocul ac€stei lumi, in sfara actului sexual. iubir€alor trcbuiDdstrlie b Hristossi deci rcspectand poruncile? Carcesre difcrEote dintre iubitl $i dragosle? laceti putin difereDtadinlre iubirea de aproapele iubirea 9i trupeasci, Rispuns: Priniubirea aproapele inf€legmilostenie ajutor...O de eu sau savd paracurios daca spun sj dansul ve ctr periculos. intamDlat este S_a vreodata sadansezi nerasta ca cu altuia. o cuprinzi rndna sanu se cu si le ducn gdndul laaltcevat atit maimuhla unten6rUn tdnar Si Cu care nu arevralA sexuali$i merge dans. $i el organe la are genitale funcli; $i organice. atunci vrendnevr,end li instinctul sexual aprinde. ooate se Nu aveao relalienormal6 pentru it estefric5 saunu_llasi fara.Odari ce slamitacest.insrinct maipoate oprirsrduce maslurbare. nu fi la incepurul vrellr sexuale I0-l5 ani nu esre lbricire o uzura Ia o ci cumpliia. Cum pariniiiqi buniciino$trireu$eau pAsffeze sA-$i fecioria, nurnaj nu fetele ciii biietii, penA momenrul h maturjtetii candintemeiau familie? o Azi mullitineri 20deanisunl la uza{r. terminali. nuvoravea ei copiisanAro$i. I rebute ne pAsrem J fecioria panela cas?tlofle.
lt7

C€ sI faci in situatia in careo fati rimene insSrcinati $i nu cunoastc cu ciDea rimas ? pe Rispuns : Si oaute autorulcopiluluifi ses€marite el- DacAnu cu s-apututabtine. atuncisl-lcaute. semiritecu el, sdlasecopilul se sa si nasce si-$i faci qcoala sa avind copil. Dacenu a avutrdbdarea se $i abtind,sAse stapaneasd. ceeace ne indeamnA Cu sffainii sd t'acem naliunea noa$reva dispare. De ce bisericanu facenimicin acest sens? pentru Rispons : Nici prrintii meinu mi-auspus despre aceste lucruri. cAs-aujenat, mai sunt$i in ziuade azi parin{ilbane multrcarese dar jeneaza spune si bliatului saufeteiceea o sd se'rntAmple vremea ce la respedivA. pacare Din nici slujitorii bisericiinu indraznesc atace sA probleme pentru aceastA cenusepoate bega viataintimA oamenilor. in a Euamzisceimi iauinimaindinti $itragacest dealarmi.Sidea sernnal pot tiperi carteacu acestsubiectlActualul decanal Dumnezeu sa (manuscr:sul).citit Facultalii Teologie Sibiumi-avAzur a de din cartea ceva ea$ia zis ceaceasta din trebuietip5rite mii deexemplare dale in $i latoli tineriidinFrA.Problemae nu foarte delicatd $ibiserica seimplic4 primejdiilecare darnoitrebuie avem si curajulsAspunem cinstitdespre pe ii ageapta copiii noitri. Riispunsrl Pirirtelui Pmtopop Cornel Urcu : Dactrtot am fost provocat vreasAl intrebpec€l carea pusintrebarea. a$ cands-aspovedit ultimadatd$i canda fost ultimadati la biserice. Preotul va venisa-l nu caulepe tandrla discoteca. tineri de la discotecA;i Vin dormin timpul SfinteiLiturghii.Cinstecelorcaresonteli altfel.Avemaici un grupde tineri extraordinari: nu-mivine sacredcd tineretul ziuade azi mie din (caei) de pild?i, mai poate intregPostul Piresimilor. line Simiotl Mehedinti spuneaca in generetineretul are un nume comun9i anume viitorul.lar FericilulAugttslinspunea copituleste : tatalomuluimare. Nimeninu poate tacaabstractie copilarie, sA de ceea ce nici Hristosn-a licut. DucemdupAnoi, in toati viata"copileria. B/.ira fi spunea atuncicandaminc€talsa cA maifim copii.amincetat samai existAm. pus6. La intrebarea rispunsul da! Si se va da prin biserici. s-a Candun tanera tbst dus la Hrisros si lie vindecat. ca Hristosa sDus : ..Decp nu l-ali dtlus.unl t'ru topil la Mre . Careodad poatec6 rl cau6m pe Hristosprea6rziu, a$acum caut?i pacientul doctoruldoar 8

cendboalaeprotlndd.Nu preaf'acem difer€nFintremcdicina curativa preventivA. Simedicina cA $i sa nu uit,em $coalaesteo hisericaai cArei Dreotis nl Ce pnrereav€li desprecabinetele planificarccare au impinzit de tera ? Rispuns: Crime!Crirneoribile.Noi nu avemnevoiede planificare familiarA. Ci trebuie revenim tradilianoasffa Nu. sa la strimoseasce si salasam senasca sa aratia copiicdlt da Dumnezeu ne Ce ptrrereaveti desprenumirul 666 ti ce ne put€ti spunedcspre inteleptii Sionului? Rispuns : Existala noi in Fra pesre jumAtare copiii bolDavi din de SIDA ti toati lumeas-aintrehat ce in Romania de cxisrA adtia coDii . bolnardeSIDA. i acrsl virus ucigalor. acea:ra scne: ln Rominril ln cane s..aconstatat acestl'enomen annfie. hafiacucopiii in/i ctap cu StDA { se suplapuneexactpesteharta yaccinArii copiilor impott"ir,a hepankl ds t? 8... Romenia estepe primul loc in lumeprin numarul marede copii bolnavide SIDA. De asemenea oonstaral vacclnulinjectat s-a cd impotrivahepatitei oare lbsl refuzaldenlinisterulsAnitrtii din Franta. B. a pe motivcd nu suntbanipentru campania laccinare. fostacceptat de a de fostulministru senAftii,IulianMinculcarea primit un premiu al de 500.000 dolaripentru dcceptat cda sesefbcdaceasta vaccinare noiin la de a laral. $i campania vaccinare fost sponsorizatd organizaliz de masonica,, Rotary Club ". Dii, cercetarile ltrcule Daniacumrezrhace toli copiii bolnavide SIDA din Romania fost infesrati aceea$i au cu Ulprnede virusHIV Acestlucrudemonstreaze a fost o sursa ci unicd de virusHIV pentru copii infestali toatdtara.Datoriti faptului tofi din cdr rrusul HIV semodifice revine persoanel specillc infestatereluhi Si , c, a fostimposibil ace$ti ca copii sdfl fost int'estati personalul de medical.careprin nesteril izarea corespunzetoare a instrumenra,lrlui medi€al ar fi transmisvirusul de la diferite persoane copii. Acest lucru la j demon streaze copi dinRomeniaau infeslati modvoitintimDul ci fost in campaniei vaccineri de .ponsonzalesu\lrnule (etremasoni'_ de Si Cum vi explicali ci ii inainte de ministrul Mincu au fost cooii iDfesteli?
ll9

Rispuns : Probabil Siinaintede acesta ct s-aufac$ diferitevaccinuri pentrucAmajoritatea zdrobitoare copiiior bolnavide SIDA s-aconstatat a cAnici tatanici mama suntbolnavi$icopilulestebolnav va murr. nu $i altisursanueste decat modvoit.Aceasta facesipe unele in se $i atunci politiceSieste noumijlocdedistrugere neamului baze un al Romanesc. C€eace faceli dumneavoastri acum, sici, €stesulicient? Mai luali $i alte rnisuri? Raspuns:Ceea facem aici nuestesufioient. eurni-a' depigi ce noi Dar atributiile dace zice:.,Hai ietimin stmda sail strangem getpe af sb de si Constantinescu". aqa Eu cevanu pot safac,deoinu pot sdfacriscoah. Darmicar sefim constientice primejdiineamenint6... Apusenii. adicacei din vest,nu dau nicj un bantire un scop anume. $liu precisce lac 5i ce urmererc. acela5i ti in rrmpsuntinsi convins nu toatefiolelesuntinfestate. ci NouI ni s-aspuscd virusul SIDAa fost luat de la homosexuali. la maimuta, de insi acesta fost a produs labomtor. creatia in Este special i$tilor. ineprubete. Exista insd9i alt virus,mai putemic, produce carein trei saptdmani moartea, numit EBOLA.Vedeli cate din directiivin ameninprile asupra fiint€ineamului pe romenesc, toateciile, ata cum nu ne-auameninlat niciodati al! inamici. Ceea spuneu aici reproduc ce dupiio carteaparuta. scrisd de specialigtiin materie. insdimposibil verificeuceea scrie. Este sa ce Dar realit4ile din 1amnoastrd dovedesc o exact.De exemplu citit in am presica la Media$ inceopt copii aufostdescoperiti HIV . cu S-{u vizut cons€cintele avortuluitdar cum pot si fie starpiteaceste crime itr masi? prin abstinenF sexualitate Rirpuns : Prin viaF curata, timpurie, de prematurtr, pastrarea prin fecioriei $i la fete $i la biie$ penain momentul casitoriei, intemeierii al familiei.AceastA solutie folosit-o au iitrdbunii no$Fi. de aceea lbstsAnaro$r \ igurosr. au Si $r Ce ne pute{ispuoedesprcclonaresi deci il uraf pe Soms? pe pentru toti sunten Rifupuns: Nuamdreptul uresc nimeni se crea{ia cd lui Dumnezeu. il urdscpe el ca persoani. uresc Nu ci faptelelui rele. Poate face$i faptebune.Stiu od ajutape multi. Dar daci in mod cA intentionat fapterele,atuncieu urdsc f'ace faptele rele. lui putin,giu foarte pulin$i nu cred Desprc clonareamcitil foart€ 120

cd poateconstituiun motiv de smintirepentrxnoi credinciofii. care credemin creatie.S-arputeasi fie ti ac€asta diversiunecares.d o tulbure credinla oamenilor aelalia qi noastrA Dumnezeu. cu Ce ae puteli sprDe despre acele bdDci de colectare a spermatozoizilor? Sunt ele dtruntrtoar?? Rrispuns: Eu cred cd da. De ce sd ne supunem ta tot Lelulde nol experienfe, fim tot timpul niqtecobai. Deci c.ed ce estedeundtor sd (Conferinld oryanizatddeATCOR_Fdgdra$,g aupart 1gg7, puhlicah n 'Ponjrcu lubirii nr. 2 tygttt

Pdintele Anehie Boca Ia bfurAnek

l2l

Bibliografre
t

public€t serial publicalia in in Arsenie Boca(manuscns 1 Fiiinvierii Pdrinfele .Stabrul Ortodox orimilde la PainteleArsenie o credrncioasa din de . profesor Ghe Sesciori. Alba.carel-a dat la.andul ei domnului lud. PreqrDescu Sibiu) din Arsenp al 2. CaietulParinteluiPetruV.nvulescu,ucenicapropiat Perintelua (predici meditalii de Miruna coplate Maica loanF5rcag 3 CaietulP6rintelui 9i Perintelui ArEen|e. binecwaniarea cu de la Sinaia pe uncaaet P;rirnelui de al au nimicdin text.Predicile ca Arsenie cLr Si spectficalia se nu se schimbe pentru pe Farcag de fostinregislrale bandd magnetofon cetrep6nntele de Ma.asti.ea ErAncoveanu) daf texlecomune 9ite(e de Obervatie: Celetreimaleriale maisusconlin o unice,ceeace aratt ci nio unuldin ele nu reprezinla carteci sunt materiale aflalein lucru. Ottodoxe Boca:ed. Sfintei Episcopii 4. C:rdrea irnparaiiei. /erononah Arsenie Romane Aradulur. 1995: a 5. Pirintslo AEonie Boca,mar€indrumato.de 3ufete din secolulXX.O sintezi a gindirii P:rinielui Arseniein 800 ds capete_ /oanGlnsce. Ed.Teognosl, ClutNapoca 2002. repetate ale DatorilS copienlor 6. Pravilaalba Prfitele A|ssr,€Boca(inss.). (in maioritatea cu cazurilor scrisde man;, greudesofrabil), "Pravileialbe" De tenul lgi pieduse multdin clanbte fl oiiginalitate. aceeapentruredactarc de manuscnse "Previlei ale albe',carecirculd maimull amfolosit maimulte de caleva sedemen: (prinl€careSiunascdsa sc limpprintre credincioga: una TurteaVictoria. 6 nartie 1960,la Sf. Manestie Brancoveanu). in giuna publicatl in Brancoveanu) dactilografiate G6sitatol la sf. Manadire nr. revista atha- VinoDoamnel' 2 / 1992 Toaleinsi, conlinmulte "l\raran pentru gre$eli, a neclarite!, motiv carePerinteleArceniescrispe un lipsuri, stdmtare a unuioriginalfuraf exemplar: alba astfelde ,Pravila - modelde Textulare clantalea Ne-am strdduit, red;mtextului se $rodginalitatea leac de un sprrituaE mareputere convingere, adevaral o marevaloare !io penlru padtosi,motivpentru s: careneam gihotdrat ilpublicdmSfatunb astZzi, candhomos€xualitatea Perintelui de surt deosebil utilecredinoosilor, prostitutia pomogralia devenit aleomului" surcede vendla au ti 9i "dreplud bugetul slatulur. din 7. Texte inedite la credinciotii F5gem9. de Arsenre "VialaParintelur l\Ienlionem am intalnit textefalse,precum ci $ uneleau fosl povestite el insu$i", multegre9eli cu dogmatice biogralice. de 9r cend pentru Probabilde aceea. Parinlelur a-lcompromte. sc se de duqmanii nimic mentrunea nuse modifice sa Paintele curva vreun manuscrisl6cea dadea precLrmsublinienle. dreple. in canea fa6, textele de cupri$ein paranteze fl pentru da marmultaclaatate texlulul a apartin edituii.Eleau losl Introduse 123

Mormentul PerinteluiArsetrie
122

Pomelnice

infP€bari la 51. Brlrte ?Ilhos

,ji.,.,[ .,_ ., -!tr:ar, .!. ,, .t. \t :i i t) | 1.|. .a | \

i

Pentru restabilirea legeturilorduhovnicegti Sf cu MunteAthos.cu binecuvantarea parintilor romaniathoniti, dem mai jos adresaChiliei romanegtiSf. cheorghe Colciu. PArintele staret,lerosch.Dionisietgnat,renumit duhovnicin Sfantul Munte Athos, rispundelainteberite va duhovnicetti adresate scrisoride prin cetrepreoti, monahi gi mireni. limita in timpului disponibil lercsch.Dionisie lgnat-Chilia cheoehe. Colciu Sf. P.O.BOX 25 Karyes 63086 Sf. MunteAthos Grecia De asemenea, care vor se fie pomenitita Sfanh cei pol Liturghie, trimitescrisoricu pomelnice la aceeagi adresa Dacedorftisefiimitetio anumiEsum6de bani, notatiaceaste sumape pomelnicul trimis la adresade mai sus fla care anexatichitanta sau copiaei), iarbanii rugem va s6-itrimiteti in contul Asocialiei Pentu lsihasrn unmandat pogtal cu cornpletat dupe m o d e l u ld e pe pagi na urmeto a r e . , , lo c u ld e ln corespondenF' spatele (pe pogtal") mandatului va ,,cuponului rugam scrieti,Pentu pomelnic Sf. MunG Athos".penlru se sumemaimicide150.000 vArugdm trimiteii lei, pe sd banii adresa: Cigmileanu (APl), 1 Cp 10,2300Fagarag, loan OP jud. Bragov pentrusumemicicomisionul care (deoarece pe ni-l relinebancaestemare,procentual).

150.000lei

la De asemenea, care vor sd lie pomeniti Sfanta cei Athos, Romanesc Prodromul. Sfantul din Munte Liturghie Schitul la pottrimite scnsori Si pomerrice pe adresa: Schitul RomanescProdromul StaretProtos. Petroniu Tenase Karyes63086 PO Box 1 Mount Athos Greece primirii,se trimite dup6 Et mandatul postar. cu confirmarea pe adresa: de modelul marsus.dar Schitul RomanescProdromul conl 01351 88915 RIJCURE$II INGBANK

t24

t2,<

CUFRID{S
inante) Pan eleSabeu rcuvant sfindrce vieliilemitiate Leoemtntate 6 NicolaeBoboie Pennrcle u;ban Botezat;ruIat romenibr -

preolilor

Regenerarea moralea insului,familiei$i neamului. Misiunea rispunderea 9i
57 57 61 63 65 65 67 68 7l 74 77

Sfinteniaiubirii 9i iubireasfinfeniei
Casetoria ...... . .. Sfaluri Dentrutinerli cisrtoriti neispeg nimicnu lasl . iart5dar Dumnezeu ' in convielui€nu-i bun nici abuzul'nlcl reiuzur ' nalterlr a biologicd femeiie puseobligalivitatea ln constitutia a &4 cooll in ordtnenaturaE Degenerarea alcool9i tulun Pnn Pravilaalbl la cere$ti cele dobltoceeti de Cederea la insugrnle mrntea chiarneamul ne Patrmrle distrugvlaga 9i deTaina' inallimea cSsetorieila ridicarea scdpare: Singura 7 8 8 I
11 I

oamenllor ' . durerile Despre truPUlul Betosugurile Vrajbaln casa.

.... Lemunn..

.

12: 14 14 't6 20 23 30 30 31 34 35 35 38 38 41

1

Insulur, familiei9i neamului Putedle (ereditate, naturale mediugtdestin). Fortadestrnutut mogtentrea sptrituale fl Cum a muritConstantin Brancoveanu copiiisiii Si T6mdduirea9l iertar6a. E ultlftulcuvAnt pe care vi-lspun {

Mistlcismul plterile natui.le(conferinta preoteasca) 9i Suntem chemali pocetntd ta rdzvrAtrre la nu Tdlhanrea genettce.... energtet Cauza bolilor: desfrenarea. I\redicameotul: infrtinarea. lristtcrsmut bolnav . . I\risrunea Bisericr respunderea preoltlor regene€rea in St

Anexe
79 79 ''Sunta$acum m-a fdcul mama gtwa Bdtar 81 Sfinlirsuntcopiiino9tn,mdsura familiitor noastre . . 85 'Nu inte patru ochi, ct tarc mtl - Bogdan Juncu 86 .De dincolo am sd va ajut mai muft - Pr prol. SimrcnTodqan 96 Cenzurainvidlei - Pr A/sen/eBoca 97 Troparul PdrinlelulArsenie Sexualitateaprematuri - cauza degeneredluaui neam - prol lon I alal 98 Fructul oprilestesexualizarea prematur;prinmasturbare 98 De la fiuLlulopfltla senltmentut vtnovaltel 99 prematu@ a cuMet este ldcomta Cauzasexualitatir Si penteculut lipsaeducaltel 1m 9t Ponretul Onan$ra urmagrlor lur tul 1A Cum sA lupt6mcu stthiasexuala? 105 Pentruc|nedorescfemeilesd aratetmpecabit? 111 "nevdzut" poateduce la disparitia Un rdzbor ce '112 neamului Chelare ta dreaptacredtnla 113 Bibliognfie 123

parintelui Mirturii d$pre darurite Arsenie Sisfintenie .Tatam-afasal curatin pentece" Pr. Pe u Vanvutascu -

Paqubaln cufle, in agonrseald necredlncloqi desfranati 9i neascultaton Inddrdtnrcr. Co-pii dale la Bberica D.aganescu Sfaturi sllndemnuri 9istatul Viatade familie.Boll$ necazuriBrsedca OesDreiublre de lubireade Dumnezeu lublrea oameni fl

. trupeascE . lubirea

impdriliacoPiilor
imp6r6lla coplilor . .

S - a su p ir a tl i s us.... Copllinlelepli5i inleleplifire lbus copiiilePadati Despre
Pribegiacopilului Desorc eredllate Exsteminaintede a ne uz in pSntece in Platapecatului norgi in copiiinoski . _ 9i Truosi suflet- Pu.ificare isp5gire Ereditate destln Si pierdreplil,plereneamul Pierefamllia, Cum evitamsemantaneghineiincempulereditatii? 126

43 4 45 4 48 50 50 50 52 54 54

t27

pubticatiaOrMoxa

Poruncalubirii
"Porunci nou6ve dauvoue: seve it]bili unutpeattut(toan13,34) .N-am!€nit s! stric Legeao sa o ptinesc,(Mt 5, 17) g-10) rubireaaproapetuiepliniEa Legii(Rom.13.

Egtibolnav? Egtisingur? Egtiserac? probleme Ai mari?Ti+ frice? Egti deznddajduit? sub ispit5sau sub patime?Sau poateegti Egti necredincios?! ai mariindoieli? Sau lnseamnd ai nevoie pace.de cd de indrumaG, iubire, rugdciune. de de ExistZt Cineva careitipoatedatoate acestea Careasteapt de mult sd-ideschizi inimiitate.Citegte u9a Fi "Porunca lubiii" 9i veivedea lmperetE Dumnezeu c.e tui incepe tnima tn ta. Veiinvata cumsa-tilnvingi necazudte, sd le daitoateln gnjatui cum Hristos, caci Hristos obosegte nu (1 aju€ndu-ne petru5,7) VeifnvSta sensutvietl Hristos. in AlegeBtnele. AlegeAdev5rul. Alege Viata. Pentru abonamente sunati ielefon la 068.219357.

Ceti aperute Editura la Agaton
Tiner€4e, ldeal, Biserlct. lntreberibqicduehile omutui afatfntro tume in crizaspirituald rSspunsurile de inletepciune, qi pline responsabititate 9i dragosb pnmitede !a ierafii, bologi Sjduhovnici ASCORSib/u; Ugif. pocefnFi - meditalii duhovnic€qti vremeaTriodutui la - Arhim. Pefroriu Tdnase(SchitutPodromu- Sf. MunteAthos)j Rugiciunea luilbus. tjnirea mintiicu inima omuluicu Dumnezeu. 9ia lndrumdtor hovnicesc lotod. Paaschiv Aeopa,Ahim. MinaDobzeu. du Ridicarea cisebrioi lainA4imea Taint.lndrumltor de duhovnicesc - Peintele ArsonieBoca. Editura Agaton Asociatiei a Pentru tsihasm, 1, C.p 10.cod23OO O.p Fdgdrag, jud. BraSov; tet. 0268.2.19357; e-mail: edituraagaton@hotmail.com

Tipdnth MULTIPRTNT - tagi S.A.

t28

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful