FINALIT

ILEEDUCA

IEI

Finalit ile educa iei reprezint orient rile valorice ale activit ii de formare-dezvoltare a personalit ii definite la nivel de sistem ( educa ie / înv mânt) i de proces (de înv mânt). Aceste orient ri valorice sunt incluse în documente de politic a educa iei elaborate la diferite niveluri ale deciziei: legea înv mântului, statutul cadrelor didactice, programele colare etc. Finalit ile educa iei reprezint dimensiunea subiectiv a activit ii de educa ie care transpune în practic ± prin intermediul unor decizii de filozofie i de politic a educa iei, pe de o parte, i de politic colar , pe de alt parte ± dimensiunea obiectiv a activit ii de educa ie, definit la nivelul func iilor generale ale educa iei. În acela i timp, trebuie eviden iat faptul c finalit ile educa iei ridic problema raportului dintre orient rile valorice propuse, la diferite niveluri ale sistemului i ale procesului de înv mânt, i resursele pedagogice necesare. Clasificarea finalit ilor educa iei impune avansarea unor criterii semnificative în plan pedagogic. Avem în vedere dou criterii complementare: 1) sfera de referin -finalitati macrostructurale (idealul educa iei, scopurile educa iei), angajate la nivelul sistemului de înv mânt, având un grad mai mare de generalitate; -finalitati microstructurale (obiectivele educa iei / instruirii), angajate la înv mânt, având un grad mai mare de specificitate, dependent îns de finalit ile macrostructurale.

2) gradul de divizibilitate i de comparabilitate -finalit i indivizibile, care nu au grad de compara ie, reprezentând o realitate global (sistemul de educa ie / înv mânt), care nu poate fi gradat la nivelul unor taxonomii ± avem în vedere, finalit ile macrostructurale: idealul educa iei, care define te tipul de personalitate uman la care aspir societatea pe termen lung; scopurile educa iei, care definesc principalele direc ii de dezvoltare strategic a educa iei / înv mântului, valabile la scara întregii societ i pe termen mediu i lung - finalit i divizibile, care pot fi clasificate pe diferite grade de comparabilitate, angajate la nivelul procesului de înv mânt ± avem în vedere taxonomiile obiectivelor educa iei/instruirii, realizabile, în ultim instan , în cadrul oric rei activit i didactice / educative. Finalit ile macrostructurale definesc orient rile valorice care asigur proiectarea i realizarea activit ii de formare-dezvoltare a personalit ii la nivel de sistem. Aceste finalit i care angajeaz evolu ia sistemului de educa ie i de înv mânt, pe termen lung i mediu, reflect direc iile fundamentale de dezvoltare a societ ii la nivel global, în plan economic, politic, cultural, comunitar. Avem în vedere dou categorii de finalit i macrostructurale ale

educa iei, valabile la scara întregului sistem de educa ie / înv mânt, pe termen lung i mediu: a) idealul educa iei / pedagogic; b) scopurile educa iei / pedagogic. Idealul educa iei / pedagogic reprezint finalitatea de maxim generalitate care define te "un prototip" determinat, în mod obiectiv, de tendin ele de evolu ie ascendent a societ ii. El marcheaz "con tiin a pedagogic a societ ii" Ca "model al devenirii superioare" idealul define te tipul de personalitate la care aspir societatea pe termen lung pe parcursul unei perioade care acoper cel pu in dou cicluri de educa ie, fixate conven ional în limitele a dou decenii. Idealul educa iei are un caracter : - abstract (idealul nu este tangibil într-o form concret dar sus ine realizarea activit ii la un nivel superior); - prospectiv (idealul angajeaz o previziune pe 1-3 decenii, premisa planific rii pe un deceniu i a program rii pe 1-5 ani); -strategic (idealul asigur abordarea global , integrativ , inovatoare a problemelor); politic (idealul reprezint interese sociale de maxim generalitate, care genereaz ac iuni de anvergur la nivelul scopurilor educa iei). Idealul Epocii Moderne reflect în plan pedagogic transform rile înregistrate la nivel social global:
23

- idealul personalit ii eficiente, corespunz tor etapei societ ii industrializate timpurii i pe cale de maturizare (secolul XVIII - prima jum tate a secolului XX); - idealul personalit ii complexe, multilaterale, corespunz tor etapei societ ii industrializate avansate (anii 1950-1970); - idealul personalit ii creatoare i independente, corespunz tor etapei societ ii postindustriale, informatizate (dup ani 1980-1990). Perspectiva informatiz rii determin generalizarea saltului de la modelul societ ii închise, caracterizat prin tendin a reproducerii st rii existente, spre modelul societ ii deschise, caracterizat prin tendin a dep irii st rii existente, salt reflectat în plan pedagogic prin idealul personalit ii deschise, creative, adaptabil în condi ii de schimbare inovatoare continu . Un asemenea ideal este institu ionalizat i la nivelul documentelor de politic educa ional care eviden iaz / orienteaz "dezvoltarea liber , integral i armonioas a individualit ii umane", posibil i necesar la scar social prin "formarea personalit ii autonome i creatoare" (Legea Înv mântului, nr.84/1995, subl.ns.). Scopurile educa iei / pedagogice reprezint finalit ile macrostructurale determinate de ideal care angajeaz realizarea prin elaborarea direc iilor generale de ac iune, institu ionalizate la nivel de politic a educa iei. Spre deosebire de ideal - "care marcheaz mai mult inten ia f r a garanta urm rirea efectiv a acesteia" - scopurile pedagogice "asigur orientarea activit ii de educa ie în mod real", într-o gestiune a timpului evaluabil pe termen mediu (minimum un ciclu de educa ie, stabilit conven ional la 10-15 ani)

Criteriile necesare pentru alegerea scopurilor pedagogice pozitive implic : a) asigurarea concordan ei cu idealul pedagogic, realizabil prin ac iuni planificate la nivel de politic a educa iei; b) dep irea st rii actuale, realizabil prin ac iuni de perfec ionare, ajustare structural , restructurare, reformare a sistemului de educa ie; c) valorificarea poten ialului existent, realizabil prin ac iuni bazate pe resursele i pe necesit ile interne ale sistemului de educa ie; d) deschiderea spre diferite alternative opera ionale, realizabil prin ac iuni adaptabile la diferite situa ii particulare - evitând "scopurile care pretind a fi definitive În mod analogic, pot fi depista i indicatorii care probeaz apari ia sau men inerea "scopurilor pedagogice negative", lansate pe diferite circuite ideologice, mascate sau latente: a) acceptarea, între inerea sau chiar încurajarea neconcordan ei dintre idealul pedagogic i scopurile pedagogice ale sistemului educa ional; b) reproducerea st rii actuale prin avansarea unor solu ii par iale, de corec ie sau de ameliorare a sistemului de educa ie; c) încurajarea dependen ei de resursele externe ale sistemului, care pot între ine risipa sau rezolvarea doar a unor probleme pe termen scurt; d) închiderea ac iunilor pedagogice în limitele unor proiecte globaliste sau compartimentate, inadaptabile la diferite situa ii particulare, proprii fiec rui sistem na ional de educa ie. Scopurile pedagogice vizeaz finalitatea unor ac iuni educa ionale complexe, declan ate la nivel de politic a educa iei, în cadrul sistemului i al procesului de înv mânt. Din aceast perspectiv ele au un caracter:
- practic, angajând direc iile principale de ac iune social care sus in structural politica i

planificarea educa iei într-o anumit etap sau perioad istoric ;
- strategic, eviden iind liniile generale de inova ie care asigur perfec ionarea sistemului i

a procesului de înv

mânt;

- tactic i opera ional, delimitând criteriile de elaborare a obiectivelor generale ale procesului de înv mânt, care sus in proiectarea pedagogic a planului de înv mânt.

Finalit ile microstructurale definesc orient rile valorice care asigur proiectarea i realizarea activit ii de formare-dezvoltare a personalit ii la nivelul procesului de înv mânt. Aceste finalit i, elaborate conform criteriilor determinate la nivelul scopurilor pedagogice ale sistemului de înv mânt, reprezint obiectivele procesului de înv mânt. Obiectivele generale ale procesului de înv mânt, valabile la toate nivelurile, treptele i disciplinele de înv mânt, opera ionalizeaz criteriile de elaborare a planului de înv mânt, definitivate macrostructural. Aceste finalit i vizeaz , pe de o parte, criteriile de proiectare definite în termeni de abordare:

- sistemic (plan unitar, structurat interdisciplinar, deschis educa iei permanente), -curricular (plan centrat pe obiectivele fiec rui nivel de înv mânt),

- psihologic (plan centrat pe aptitudinile i atitudinile elevului/studentului). Obiectivele specifice / intermediare ale procesului de înv mânt definesc orient rile valorice care vizeaz dobândirea unor competen e de înv are în func ie de: a) dimensiunile / con inuturile generale ale educa iei (obiective pedagogice specifice educa iei: morale ± intelectuale ± tehnologice ± estetice ± fizice);
25

b) formele educa iei (obiective specifice educa iei/instruirii: formale ± nonformale ± informale); c) nivelurile i treptele de înv mânt (obiective pedagogice specifice înv mântului primar / pre colar ± colar; secundar / inferior ± superior; universitar / scurt, lung, postuniversitar); d) con inuturile specifice stabilite prin planul de înv mânt (vezi obiectivele pedagogice specifice disciplinelor de înv mânt; modulelor de studiu interdisciplinar, activit ilor op ionale / programe de instruire nonformal incluse ca oferte sociale în planul de înv mânt). Datorit sferei largi de manifestare a obiectivelor specifice, desf urate între doi poli extremi de angajare a finalit ilor microstructurale, exist tendin a avans rii unor obiective pedagogice intermediare, menite s faciliteze tranzi ia: a) de la obiectivele generale spre obiectivele specifice (vezi obiectivele-cadru); b) de la obiectivele specifice spre obiectivele opera ionale (vezi obiectivele de referin ). Obiectivele opera ionale / concrete vizeaz performan ele de înv are ale elevului / studentului proiectate de fiecare profesor la nivelul activit ii didactice / educative în termeni de ac iuni ale elevului, observabile i evaluabile pe criterii relevante la diferite intervale de timp. Acumularea unui set de performan e semnificative, realizabile în timp, permite atingerea unor competen e colare i psihologice relevante la scar social . Elaborarea obiectivelor concrete, prin ac iunea de opera ionalizare a obiectivelor generale i specifice, incluse în programele colare, asigur câmpul de manifestare continu a creativit ii pedagogice a fiec rui cadru didactic. Modelul de ierarhizare a obiectivelor pedagogice (generale ± specifice ±opera ionale), prezentat anterior, are ca sistem de referin procesul de înv mânt în ansamblul s u. Un asemenea model conceptual poate fi raportat îns i la alte sisteme de referin - de exemplu, un nivel de înv mânt, o treapt de înv mânt, un an de înv mânt, o disciplin de înv mânt etc. Obiectivele pedagogice generale i specifice sunt incluse în documente de politic colar , raportate la documente de politic a educa iei (lege, statut etc.), care de-finesc idealul pedagogic i scopurile pedagogice. Obiectivele pedagogice opera ionale sunt elaborate de fiecare cadru didactic în func ie de obiectivele generale i specifice (cu raportare la finalit ile macrostructurale) dar i de condi iile concrete (obiective pedagogice concrete) ale colii, clasei, elevilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful