You are on page 1of 15

Joe Crews

Bogăţiile harului

.............................................................. 6 Pavel înaintea lui Nero .......................................................................................................... 3 Ce se poate mai bine din ce se poate mai rău ...... 13 2 ......................................................................... 8 Triumful final al lui Petru ....... 5 Harul Meu îţi este de ajuns ........Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ Cuprins O.................................. bogăţiile harului Său! ........

bogăţiile harului Său! Recent.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ O. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca să facă de ruşine pe cele tari". vi s-ar fi încredinţat o astfel de sarcină. fie inconştient. Daţi-mi voie să vă pun o întrebare. el îi privea cu atenţie tot drumul şi când se aşezau. Când ei traversau camera ca să ia loc în faţa lui. din nefericire. Acest om a cerut să aibă o cameră lungă. Dar Domnul Isus nu a făcut aşa. Unde aţi fi căutat vorbitori calificaţi şi reprezentanţi ai dvs. zâmbetul său sau tunsoarea lui. dar Biblia ne spune că El face totul "după bogăţiile harului Său". Închipuiţi-vă că d vs. Nu vreau să spun că ar fi bine să-i judecăm şi să-i clasificăm pe oameni după prima impresie. dar. Ap. iar biroul său să stea la capătul camerei unde trebuiau să intre candidaţii. am citit despre un director executiv în ale cărui atribuţii intra şi să ia tot timpul interviuri celor care căutau un serviciu la firma lui. unde talentul de a comunica şi de a vorbi este dus până la perfecţie. dar Dumnezeu Se uită la inimă. Cum ar putea oamenii simpli şi neştiutori să fie folosiţi spre a-i pune în dificultate pe cei cu multă ştiinţă? Am dat de răspunsul la aceste întrebări când am studiat felul în care Şi-a chemat ucenicii Domnul Isus. El a trecut cu vederea peste marile şcoli ale rabinilor de pe vremea Lui şi a coborât la malul mării 3 . Cugetaţi pentru o clipă. Cum se poate asta? După mintea noastră. bazându-ne pe cum reacţionăm noi la felul de a umbla al omului respectiv. el ştia deja ce urma să facă cu cererea lor.Pavel scria aici: "Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. majoritatea dintre noi aşa facem. Ce mare deosebire! Omul se uită la înfăţişarea exterioară. Luăm decizii rapide. nu se poate aşa ceva. Învăţătorul avea nevoie de oameni care trebuiau să-L ajute să facă cunoscută o solie de viaţă sau moarte în orice ţară şi în toate limbile de pe pământ. personal? Nu pot să răspund în dreptul altora. Oare Dumnezeu ne judecă la fel cum ne judecăm noi unul pe altul? Nu vă bucuraţi că nu face aşa? Şi El Se uită la aceiaşi oameni la care ne uităm noi. Unul din textele cele mai ciudate din Biblie se găseşte în 1 Corinteni 1:27. destul de incorecte. dar cred că eu m-aş fi îndreptat direct spre centrele universitare. fie conştient.

Acolo. că era acel gen de om pe care doar mama lui putea să-l iubească. Dar ce a văzut Hristos când S-a uitat la Petru în acea dimineaţă memorabilă? Desigur nu acelaşi lucru pe care l-au văzut toţi ceilalţi. Domnul Isus a trecut pe lângă noi şi S-a uitat la noi. din raportul limitat pe care-l avem. O. El a văzut un om care era în stare să se ridice în picioare şi să ţină o predică ce urma să aducă mii de oameni la altar cu strigătul "Ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?" Şi pentru că a recunoscut ce putea să devină acest diamant din mocirlă prin puterea harului. pescarul cel masiv nu era un personaj de care să-ţi placă. bogăţiile harului Său! 4 . Printre cei care trudiseră la plase şi la peşti se afla un om vânjos şi iscusit. Poate că fredona unul din cântecele populare grosolane ale mării în timp ce lucra la curăţirea peştilor pentru piaţă. Nu ne-a văzut aşa cum eram. Şi-a chemat ucenicii dintre aceia care erau aspri şi neciopliţi şi chiar vulgari. Acest om impulsiv şi bombănitor întotdeauna călca în străchini şi zicea ce nu trebuie atunci când nu trebuie. Petru era doar un pescar obscur când Isus din Nazaret a trecut pe lângă el şi S-a uitat la el. Domnul Isus l-a iubit şi l-a chemat ca să-i fie ucenic. lucru care îi va aduce numele pe buzele a milioane de oameni de-a lungul veacurilor. oameni care ar fi ştiut cum să se raporteze la ceilalţi în orice situaţie socială? Să vedem dacă putem să găsim răspunsurile. ci aşa cum am putea deveni prin minunata Lui putere de transformare. Vedeţi. Era lăudăros şi arogant în aşa măsură că probabil oamenii îl evitau cât puteau de mult. În micuţul sat de pescari Betsaida. El a privit dincolo de acel exterior aspru şi a văzut ce putea să ajungă acest lăudăros prin bogăţiile harului Său. nici măcar în dialectul lor de provincie! Cum puteau aceşti ţărani neinstruiţi din pătura cea mai de jos a societăţii să răspundă vreodată cerinţelor misiunii Lui mondiale? De ce nu Şi-a ales erudiţi din cultura greacă sau ebraică. şi cu mine ne aflăm unde ne aflăm chiar acum.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ unde oamenii îşi aruncau plasele după peşti. Dar nu pe acest om l-a văzut Domnul Isus când S-a uitat la Petru în acea zi! Domnul Isus l-a văzut pe adevăratul pescar. Iată de ce nu mai tragem plasele urât mirositoare ale păcatului. I-a ales pe unii care nu ştiau să vorbească cum trebuie. Nu este minunat? Şi iată de ce dvs. pescarii se ocupau cu ceea ce prinseseră noaptea. S-ar părea. pe nume Simon Petru. într-o dimineaţă însorită. Nicio clipă nu şi-a dat seama că se va întâmpla ceva cu el în acea zi.

timp în care maestrul a ciocănit şi a lovit piatra azvârlită până ce în final a ieşit din degetele lui talentate figura unui om. Ce speranţă era ca Petru să se transforme? Mi-amintesc de Michelangelo. Nu există niciun raport că ar fi cerut să-şi lase plasele lor scumpe şi cât li se va plăti pentru asta sau cum să-şi lase familia şi prietenii atât de repede. mă întreb de ce oare Petru şi însoţitorii lui au urmat atât de repede chemarea acestui galilean umil. Au trecut săptămâni şi luni. care părea tot atât de aspru în înfăţişare precum erau şi ei. Mai întâi de toate. În spatele suprafeţei distruse. În trăsăturile fizice ale Domnului Isus nu era nimic deosebit care să-L facă să iasă în evidenţă într-o mulţime. Începu să lucreze asupra pietrei cu dalta şi cu ciocanul de lemn. marele artist a privit pentru un timp piatra abandonată. cuvinte care arătau că nu era neapărat frumos. 5 . Ni se spune că era asemenea unui "Lăstar care iese dintr-un pământ uscat". a observat o bucată de marmură spartă. Acea statuie a lui David a stat timp de mulţi ani în basilica din catedrala Sfântul Petru din Roma ca una din cele mai desăvârşite capodopere ale lui Michelangelo. care se plimba într-o zi pe străzile Romei. din această perspectivă viitoare. Dar apoi a început procesul de modelare a tuturor acelor bulgări de material omenesc dificil într-o echipă de evanghelişti cu putere. şi-a chemat ucenicii să-i ducă marmura în atelier. Hainele Lui de tâmplar şi mâinile bătătorite L-ar fi identificat drept un alt sătean din vecinătate. Cum ne putem atunci explica de ce aceşti oameni ai mării au vrut să-şi lase bărcile şi plasele de îndată ce Isus le-a zis: "UrmeazăMă"? Cine ar putea înţelege. În ciuda şanţului spart urât pe faţa ei. În cele din urmă. de ce au fost atraşi să se predea pentru toată viaţa spre a-L urma pe aceste ţăran aparent neştiutor? Cu siguranţă că probabil exista ceva irezistibil în faţa şi glasul Domnului Isus atunci când i-a chemat să lase totul în acea zi. Michelangelo văzuse ceva ce nimeni altcineva nu fusese în stare să recunoască. Într-un colţ. care se părea că fusese aruncată de vreun aşa-zis sculptor.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ Ce se poate mai bine din ce se poate mai rău Tare mi-aş dori să fi ştiut întreaga istorisire a acelei întâlniri de la malul mării. Probabil că o aură de iubire şi putere strălucea cu atâta târie încât ei nici măcar n-au pus întrebările aşteptate. despre care se spunea că era atât de desăvârşită încât îi lipsea doar viaţa.

Îmi urmam treaba mea cu încăpăţânare pe un câmp de tutun în Carolina de Nord când m-a chemat să-L urmez. iar Isus l-a chemat chiar în acea zi ca să-I fie martor. A fost nevoie de lovituri asemenea nopţii Schimbării la faţă. Dar încet a ieşit o capodoperă din influenţa talentată a Maestrului. a făcut-o de atâtea ori. ani de zile mai târziu. Pe cine a ales când a avut de îndeplinit o însărcinare cutremurătoare? El a intrat în atelierul unui cizmar din Northampton. A ales lucrurile nebune şi slabe ale lumii ca să facă de ruşine pe cele înţelepte şi tari. a ajuns părintele mişcării misionare moderne din India şi am fost onorat.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ Cred că asta a văzut Domnul Isus când S-a uitat la acea bucată stricată de om numită Simon Petru. ne-a iubit la fel. să lucrez cu un urmaş direct al primului convertit hindus câştigat la creştinism de către William Carey. Şi iarăşi Domnul Isus a trecut pe o stradă lăturalnică din Chicago şi a intrat într-un magazin cu pantofi unde un tânăr creştin lucra ca vânzător. În starea noastră de neconvertiţi. Artistul Divin văzuse ceva în pescarul cel corpolent ce nimeni altcineva nu văzuse şi porni procesul de transformare. Putem înţelege minunea care a avut loc cu Petru deoarece acelaşi lucru s-a întâmplat cu fiecare dintre noi. L. Numele lui era D. Dwight Moody a ieşit afară din acel 6 . necunoscut de nimeni. A fost nevoie de multă ciocănire ca să se îndepărteze toată mândria şi dorinţa de slavă deşartă. Acel lucrător în piele. Cum a putut să scoată ceva bun dintr-un material aşa de nenorocit? Şi cu toate acestea. Anglia şi a bătut pe umeri un om care muncea la calapodul său. ca în calitate de misionar. tăgăduirea de lângă foc şi de noaptea în care Petru a mers pe apă. nu Îi eram mai atrăgători Domnului Isus decât pescarul cel furtunos şi cu gură mare. În acel umil atelier. Nu vă bucuraţi că a venit să vă caute şi nu v-a trecut cu vederea? Lăudaţi-L pe Dumnezeu pentru harul Său nepreţuit! Harul Meu îţi este de ajuns Gândiţi-vă puţin cum Dumnezeu a luat lucrurile cele mai slabe şi cele mai rele pentru a revoluţiona lumea. De atunci viaţa mea s-a schimbat. Dar când El a trecut pe lângă noi şi S-a uitat la noi. Dumnezeu l-a chemat pe William Carey să lumineze ţinutul hindus al Indiei prin predicarea evangheliei. Moody.

Aveau temperamente furtunoase şi s-ar fi certat pentru orice fleac.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ magazin mic ca să ajungă unul din cei mai mari evanghelişti laici. După toate aparenţele. Zi de zi. Într-una din zilele lor libere. Probabil că era evident pentru toată lumea că aceşti oameni Îl vor stânjeni pe Învăţător. El a văzut potenţialul de slavă din viaţa acestor fraţi gâlcevitori. Cu toate acestea. Mai târziu. Sankley . care se odihnea pe pieptul Domnului Isus şi care urma să scrie epistole fără seamăn despre iubirea pentru alţii. Apoi. Sankey a fost atât de mişcat de băieţel încât şi-a pus mâna pe capul lui şi i-a zis: "Dumnezeu să facă un predicator din băiatul acesta!" Mai târziu. cei doi fraţi au vrut să cheme foc din cer ca să ardă întregul sat pentru că nu le arătaseră ospitalitatea potrivită. a mai fost ocazia când Domnul Isus S-a dus spre cartierul Bowery din vechiul şi răul New York City. zăcea pe jos ca o privelişte revoltătoare pentru aceia care treceau 7 . "Unde s-a înmulţit păcatul. Unul dintre ei urma să devină cel mai gingaş din cei doisprezece. i-a numit "fiii tunetului." Poate că le-a acordat acest nume după experienţa din satul samaritean. acel băieţel ţigan din pădure şi-a predat viaţa lucrării şi a marcat cu putere lumea ca fiind Gypsy Smith. Un ţigănuş sincer a stat tot timpul lângă roata trăsurii şi nu şi-a dezlipit deloc ochii de la marele solist. După predică. au mers în Anglia pentru o mare campanie de evanghelizare în oraşul Londra. acolo harul s-a înmulţit şi mai mult" (Romani 5:20). care făceau apel la predare. împreună cu cântăreţul său evanghelist. Moody l-a rugat pe birjar să se oprească pentru ca el să le poată predica şi ţiganilor care se îmbulzeau în jurul trăsurii. Domnul Hristos le-a dat o poreclă ca răspuns la dispoziţia lor violentă. Domnul Isus a chemat şi El doi fraţi impetuoşi. Domnul Isus Îşi distrugea misiunea. Încă o dată. Isus ştia exact ce face. iar pe jos în mizeria străzii se afla un nenorocit de beţiv pe nume Sam Hardley. chemându-i pe Iacov şi Ioan ca să-I fie ucenici. Acolo. De fapt. Sankey a cântat unul din cântecele lui frumoase. cum n-au mai fost încă de pe timpurile apostolilor. Dumnezeu alesese "lucrurile dispreţuite ca să facă de ruşine pe cele tari". În zilele Lui. S-ar părea că Iacov şi Ioan se potriveau chiar mai puţin pentru a fi candidaţi la lucrare decât năvalnicul Petru. care lucrau la bărci şi plase cu tatăl lor Zebedeu. ori de câte ori urmau să-şi deschidă gura. s-au plimbat cu trăsura prin pădurea din afara oraşului şi au dat peste o tabără de ţigani. sub influenţa acelei atenţii creştine de amabilitate.

care este în mine" (1 Corinteni 15:10). probabil că n-ar fi în stare să dea o declaraţie mai profundă a harului decât a dat-o bisericii din Corint. El a privit dincolo de murdărie şi stricăciune şi a văzut ce putea să devină Sam Hadley prin puterea harului Său. Iată ce a văzut Isus pe când a trecut pe acolo şi a privit. El i-a zis: "Urmează-Mă!" iar acea bucată de gunoi omenesc a reacţionat. ajutându-i pe mii de oameni să primească harul lui Hristos. Sau asta a văzut Isus? Adevărul este că Hristos nu a văzut deloc un nenorocit neajutorat. el ajunge cu mult mai departe de definiţiile banale. Tot timpul a predicat despre el şi a dat mărturie în orice loc despre întâlnirea lui minunată cu Hristos pe drumul spre Damasc. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic.Pavel are o concepţie mai adevărată despre har şi o apreciere mai profundă a realizărilor lui spectaculare în viaţa de zi cu zi. Aş dori să sugerez că harul este mai întâi de toate putere disponibilă în orice nevoie posibilă din viaţa omului. pe care le desemnăm noi de obicei. s-ar părea că ap. ci harul lui Dumnezeu. Pavel înaintea lui Nero Cum am putea descrie acest "mult mai mult" har care să poată să învingă înclinaţiile cele mai puternice spre rău? Mai întâi de toate. ba încă am lucrat mai mult decât toţi: totuşi nu eu. 8 . Harul nu este o teorie sau un vis sau o speranţă moartă.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ pe lângă el iar în fiecare noapte se târa pe jos spre una din camerele pline de purici din Bowery ca să aibă unde dormi. Dintre toţi scriitorii Bibliei. Într-un verset Pavel face o întreită referinţă la harul de care au depins întru totul realizările lui. Este nevoie de multă putere ca să cizelezi o bucată de granit masiv în forma desăvârşită a unui om. dar este nevoie de infinit mai mult ca să transformi un om sau o femeie imorală şi desfrânată după chipul lui Isus Hristos. De asemenea. El scria: "Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Sam Hadley a predicat evanghelia pe malurile New York-ului. Explicaţia standard de "favoare nemeritată" nu reuşeşte să descrie misiunea lui de răscumpărare. Dacă marele apostol ar putea să scrie astăzi. este gratuit şi la îndemâna oricărui suflet din lume. care schimbă viaţa şi să dovedească din nou că Dumnezeu poate să facă ce poate mai bine din ce poate fi mai rău. Ani de zile.

Cu furie în suflet. care sunt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii." Cum a lucrat această putere impulsionată de har în lucrarea mare realizată de Pavel? Când a găsit har în ochii Domnului.Pavel n-a uitat niciodată evenimentele deosebite ale acelui timp. Efesenilor le scria: "Da. Când i-au căzut solzii de pe ochii lui spirituali şi a recunoscut glasul chiar al lui Isus pe care Îl persecutase. înţelegem că problema avea de a face cu vederea lui. Este lesne de înţeles de ce a făcut din har tema centrală a încercărilor lui de evanghelizare printre cetăţile neiudaice cărora le slujea. În epistola către Galateni. deoarece consta din putere dinamică prezentă în fiecare clipă de pericol din viaţa lui agitată. A găsit Pavel că acest har minunat se potriveşte tuturor problemelor şi pericolelor care îl asaltau permanent? În orice caz. a strigat: "Ce vrei să fac?" V-aţi întrebat vreodată de ce Isus l-a ales pe cel mai furios fanatic religios din comunitatea iudaică să-I fie misionar la neamuri? Cu siguranţă că orice aparenţă exterioară l-ar fi exclus pe Saul dintr-o astfel de posibilă misiune. Din alte locuri din epistolele lui. ce i-a provocat acest har? A găsit izbăvire de furtuna pe mare şi de veninul de moarte al viperei de pe insulă. Harul era ceva real pentru el. declara: "V-aţi fi scos până şi ochii şi mi i-aţi fi dat" (Galateni 4:15). Dar Isus a acţionat pe baza harului . suferea de o slăbiciune fizică. Nu este de mirare că marele apostol scria: "Prin harul lui Dumnezeu. El şi-a descris experienţa în cea de-a doua epistolă către Corinteni: "De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l 9 . A fost salvat din închisoare şi scăpat de gloata care încerca să-l omoare cu pietre. care l-au adus faţă către faţă cu Mesia pe care Îl respinsese şi Îl dispreţuia. iritantă pe care a descris-o drept "un ţepuş în carne". sunt ce sunt. mi-a fost dat harul acesta să vestesc neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Hristos" (Efeseni 3:8). mie. se grăbise să distrugă orice creştin a cărui urmă putea să o găsească în Damasc.acea energie divină care urma să prindă furia lui Saul şi să o redirecţioneze în zelul misionar al lui Pavel. Dar pe urmă veni lumina cea strălucitoare şi glasul din cer! Mândrul fariseu a fost orbit în timpul acelei confruntări. Neputinţa a ajuns atât de gravă încât Pavel a făcut din ea un subiect special de rugăciune. dar i s-au deschis şi ochii pentru prima dată cu privire la ţinta urii lui intense. Şi iarăşi vorbea că a trebuit să le scrie cu litere mari deoarece nu vedea prea bine (Galateni 6:11).Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ Ap.

ca să vestesc evanghelia harului lui Dumnezeu" (Fapte 20:22-24). Astăzi. care a condus vreodată o naţiune. deşi ţepuşul nu a fost îndepărtat. Nutrea o dorinţă de nestăpânit ca să se întoarcă la Ierusalim şi să vestească evanghelia. A lâncezit acolo multe zile înainte ca să-l târască afară şi să-l pregătească să răspundă înaintea împăratului. deşi Dumnezeu îi descoperise că va fi întemniţat. care îi persecutase neîndurător pe creştinii din Roma şi 10 . mă duc la Ierusalim. aşa cum se descoperă prin martorii mincinoşi înaintea curţii guvernatorului. după ce şi-au manifestat cât de mult îl urau. iată că. care ameninţau să-i ia viaţa pe mare. trebuie să-l urmăm pe Pavel în acele ultime săptămâni şi luni ale lucrării sale.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ ia. M-am gândit la detenţia lui Pavel. După luni de intrigi politice ca şi multe săptămâni nefericite de furtuni. cei care vizitează locul sunt conduşi în jos spre închisoare pe nişte trepte luminate strălucitor. pe care am primit-o de la Domnul Isus. Toţi prietenii lui încercau să-l facă să renunţe la această aventură periculoasă. 9). Nero era un despot nemilos. aşa că l-au şi atacat fizic. Şi El mi-a zis: 'Harul Meu îţi este de ajuns. Am încercat să reconstruiesc în mintea mea cum s-o fi simţit Pavel când a fost adus în sala tronului tiranului celui mai sângeros şi mai rău. avertizându-l despre prejudecăţile violente nutrite de comunitatea iudaică. acolo unde de-abia scăpase de preoţii cei furioşi şi de farisei." (2 Corinteni 12:8. când am coborât acele scări în vizita mea la Roma. Desigur că duşmanii de-abia îl aşteptau pe Pavel. împins de duhul. Pavel a fost predat autorităţilor din Roma. A fost dus de braţe de către soldaţi şi cetăţeni şi. Numai Duhul Sfânt mă înştiinţează din cetate în cetate că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri. Astfel. Ca să înţelegem tăria acelui har îndeajuns. a fost aruncat într-o gaură întunecoasă şi mizeră din pământ numită închisoarea Mamertini. Dorea cu ardoare să le mai dea o ultimă mărturie mai marilor poporului pe care-i iubea. harul izbăvitor şi puternic dat de Dumnezeu a ajuns acum harul susţinător care îl întărea pe Pavel şi îl făcea să rămână statornic. Răspunsul lui Pavel a fost: "Şi acum. ca şi cum mi-ar fi scumpă. Acolo. fără să ştiu ce mi se va întâmpla acolo. căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită. ci vreau numai să-mi sfârşesc cu bucurie calea şi slujba. Pavel a făcut apel la Cezar. Dar eu nu ţin numaidecât la viaţa mea. Acel har ce i se descoperise apostolului Pavel pe drumul spre Damasc era asemenea unui foc ce-i ardea în inimă.

i-ar fi fost cu neputinţă să nu-l vadă pe când soldaţii îl escortau pe prizonier spre coliseum.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ ale cărui fapte faţă de propriul lui popor fuseseră fără vreo urmă de milă sau compasiune. Fără îndoială că Pavel a văzut monumentul în acea zi şi inscripţia sculptată pe piedestal: Nero . Ce o fi trăit elocventul Pavel când i s-a îngăduit să se apere înaintea conducătorului întregii lumi? Cum s-o fi simţit când s-a uitat în jurul acelei săli magnifice unde se adunaseră ambasadorii şi trimişii din toate ţările ca să-l cinstească pe împărat? Nu încape nicio îndoială că Pavel o fi prezentat o apărare măiastră în favoarea lui. şi-a revărsat inima către ei: "Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul. i s-a acordat libertatea limitată de a comunica cu prieteni şi împreună creştini. Pavel a rostit una din cele mai puternice predici despre bogăţiile acelui har care i se descoperise cu atât de mult timp în urmă pe drumul spre Damasc. Dar Pavel a fost trimis înapoi în mizeria nenorocitei de închisori Mamertini. dar când a văzut acea adunare vastă de reprezentanţi de la capătul pământului. deoarece era foarte instruit în arta discursului persuasiv. iar cu pana sa înmuiată în compasiune şi iubire. Acea predică n-a murit niciodată. Ne vine greu să ne închipuim ce gânduri i-au trecut prin minte când s-a uitat la acel chip masiv din piatră şi a citit cuvintele de la temelie? Fără îndoială că mintea lui Pavel s-a întors la ziua când se afla în închisoarea din Corint şi scria o epistolă de îmbărbătare sfinţilor ce sufereau în Roma. sau strâmtorarea. Oare a ajuns harul făgăduit pentru a-l susţine pe curajosul făuritor de corturi până la sfârşitul vieţii lui? Da. dincolo de palatul împăratului. Ce-o fi gândit Pavel când a trecut pe lângă statuia măreaţă a lui Nero din faţa palatului regal? Istoria ne spune că uriaşul chip se ridica la 35 de metri în aer. în arena unde urma să i se ia viaţa. Aşa că în loc de a se apăra. Sosi şi ziua când l-au condus pentru ultima dată pe strada pietruită. Şi-a dat seama că prin cuvintele rostite de el în acea zi. inima lui i s-a înduioşat. Mai târziu. Fără îndoială că a fost repetată de către aceia care au auzit-o până ce influenţa ei a făcut înconjurul pământului.Învingătorul. gărzile au revenit spre a-l încătuşa pe bătrânul apostol în lanţuri din care n-a mai fost niciodată eliberat. Auzise despre persecuţiile lor sub mâna crudului Nero. 11 . asemenea unui turn. solia va fi dusă în toate ţările reprezentate acolo. dar după doi ani.

sau lipsa de îmbrăcăminte. dar când piciorul i-a atins pământul. nici îngerii. Nimeni n-ar putea tăgădui că aceste cuvinte dau o puternică mărturie despre adevărata convertire. nici cele viitoare. Totuşi. Şi nici nu s-a arătat neîndeajuns pentru niciun alt om care l-a pretins prin credinţă. nici lucrurile de acum. Noi suntem 'mai mult decât biruitori prin Hristos Domnul nostru.'" Pavel a considerat o bucurie să facă supremul sacrificiu pentru Mântuitorul pe care Îl iubea. care este în Isus Hristos. Domnul nostru" (Romani 8:35-39). Nu-L părăsise. Ce schimbare 12 . Doamne. sau foametea. vameşul cel viclean a coborât uşor din copac spre a accepta oferta. firea lui şireată se schimbase total şi era un alt om. Dar ce-am putea spune despre Zacheu. Zacheu avea multe de refăcut şi totuşi şi-a propus să-şi dea jumătate din avere săracilor. milionarul de statură mică. Creştinii sunt cei liberi. Primele lui cuvinte au fost: "Iată. obişnuit cu furtul. Un om nu-şi poate da viaţa pentru o cauză inutilă.. îi dau înapoi împătrit" (Luca 19:8). nici stăpânirile. după ce trece Isus pe lângă el. Căci sunt bine încredinţat că nici moartea. dar când Isus S-a uitat la el în acea zi. jumătate din avuţia mea o dau săracilor. dar în inima lui Pavel se înscrisese ceva care nu se mai putea şterge niciodată. nici adâncimea. ce era atât de dornic să-L vadă pe Învăţătorul încât s-a căţărat într-un dud ca să-L vadă mai bine? Omul acesta fusese un funcţionar vamal.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ sau prigonirea. Se uită la el şi îl iubeşte. nici înălţimea. în toate aceste lucruri. V-aţi gândit vreodată la minunea din acea clipă când Domnul Isus l-a strigat pe nume şi l-a anunţat că vine la el la masă? Într-o clipeală de ochi. Un om nu mai rămâne acelaşi. prin Acela care ne-a iubit. noi suntem mai mult decât biruitori. Harul lui Dumnezeu îi era îndeajuns. Probabil că s-a gândit cam aşa: "Nero. nici puterile. nici viaţa. şi dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva. sau primejdia. Eşti sclavul propriei tale firi stricate. Cu siguranţă că nici Pavel nu a rămas acelaşi şi nici Natanael nu a rămas acelaşi.. nu eşti tu învingătorul. sau sabia? . nici o altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu. inima lui lacomă s-a transformat prin har. după ce Isus l-a văzut sub smochin. Propriile cuvinte inspirate scrise de Pavel acum îi revin în minte pentru a-l mângâia când citeşte inscripţia plină de lăudăroşenie de pe statuie.

la fel chiar în acest moment. A reuşit să răspundă şi nevoii lui. a mai existat o ocazie când Domnul Isus l-a privit pe Petru într-o situaţie cu totul deosebită. El este în stare să-mi împlinească mie nevoia şi dvs. Toţi ucenicii declaraseră că vor fi cu Stăpânul lor până la moarte. Dar apoi 13 . în sala de judecată a guvernatorului. micul grup de ucenici se străduia să stea treaz în timp ce Domnul Isus Se lupta în rugăciune în Grădina Ghetsemani. schimbarea lui a fost cea mai spectaculară. chiar în noaptea aceasta. Şi cu toate acestea. dar Petru cel impulsiv rostise declaraţia aceasta mai tare şi mai mult decât toţi ceilalţi. tăindu-i o ureche. S-a aplecat asupra lui şi i-a răspuns nevoii. bine înarmată. când trădătorul Iuda Îl oferi pe Domnul Isus celor care-L căutau. a trecut pe acelaşi drum şi S-a uitat în sus la un bogat urcat într-un copac. Imediat. Ce minunat că El este în stare să împlinească nevoia fiecărui om de orice nivel social şi indiferent de problemă. În confuzia care a urmat. Probabil că dintre toţi. Isus a fost despărţit cu violenţă de urmaşii Săi şi târât către o întrevedere nelegală şi neaşteptată cu Pilat. În mai puţin de câteva ceasuri. bogăţiile harului Său! Cât de nemăsurate şi de adânci pot fi! Domnul Isus a trecut într-o zi pe acel drum şi a văzut un sărman în noroi. se auziră strigăte de la o gloată. Triumful final al lui Petru Dar haideţi să ne întoarcem la biografia marelui pescar." Apoi izbucni pandemoniul. se năpusti sălbatic la cel mai apropiat om. sări în picioare cu sabia în mână. iar Petru. nu avem decât următoarea declaraţie simplă şi succintă: "Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit" (Matei 26:56). A doua zi. Mai degrabă ar muri decât să-I fie necredincios Celui care îl chemase de la plasa lui de peşte. Desigur că Domnul Isus ştia mai bine şi îl avertiză pe ucenicul cel impulsiv că în curând cuvintele îi vor fi puse la încercare şi vor fi găsite prea uşoare. trezit din somnul său. din întunericul nopţii. Deodată.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ spectaculară a avut loc în inima lui în doar câteva secunde de conversaţie! O. "Adevărat îţi spun. te vei lepăda de mine de trei ori" (Matei 26:34). Cât despre ucenici. Într-o etalare rapidă de bravură. înainte ca să cânte cocoşul. că tu. Petru a fost mustrat de către glasul liniştit al Învăţătorului: "Pune-ţi sabia la locul ei.

dar tăgăduirile lui pământeşti au fost întrerupte la mijlocul propoziţiei de către sunetul strident al unui cocoş care cânta. Mai întâi.o privire îndurerată de iubire şi compătimire care arde timp de multe ceasuri inima zdrobită a lui Petru. recnoscută mai devreme de către Domnul Isus când a adăugat numele de Chifa sau Petru (piatră rostogolitoare) la numele lui Petru. cu ochii încă roşii de plâns. în timp ce Domnul Isus Se odihnea în mormânt. Dar remuşcările nu s-au terminat pentru Petru în acea noapte pascală şi nici în ziua pregătirii care a urmat. ne putem închipui cu uşurinţă starea de chin din mintea lui Petru din timpul acelui Sabat deosebit. toţi se entuziasmează. Emoţionată.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ Matei adaugă repede aceste cuvinte: "Petru L-a urmat de departe. Maria repetă cuvintele îngerului că ei trebuie să se ducă în Galilea ca să se înâlnească cu Învăţătorul singuri acolo. Vina copleşitoare a faptei lui josnice se afla permanent în faţa lui. Prin trei tăgăduiri ruşinoase. Slavă Domnului că nu ni se îngăduie să-l urmăm pe apostolul sfâşiat de durere. Pe când oroarea deplină a ceea ce făcuse i se lumină în minte. pe când probabil o fi căutat un loc singuratic în care să sufere singur într-o noapte aparent fără sfârşit. 14 . rostind cu toată suflarea vestea cea şocantă că ea L-a văzut pe Isus cel înviat. Apoi. Mi-l închipui trăgându-se la o parte într-un colţ. Ruşinoasa întrevedere de lângă focul din curtea palatului pune în evidenţă profunzimea instabilităţii lui Petru. Deodată uşa se deschide violent. după care apare un val de necredinţă. Petru s-a îndepărtat de Cel care Se putea vedea clar prin uşa deschisă. acum începură să rostească blesteme şi invective ca să evite degetul acuzator al unei tinere care îl recunoscuse. Petru alergă să se ascundă la întuneric. de răspuns a Domnului Isus . a venit duminica dimineaţa. Cu mintea. El se lupta cu gândul că poate a comis păcatul de neiertat. Acele buze care declaraseră: "Tu eşti Fiul lui Dumnezeu". Dar apoi. iar Petru s-a silit să vină împreună cu ceilalţi ucenici când s-au adunat să-şi împătăşească durerea. dar Petru s-a simţit mai distrus decât oricare altul. Toţi s-au simţit ruşinaţi când şi-au adus aminte cât de laş s-au purtat joi noaptea. iar în cameră se năpusteşte Maria Magdalena. Dar Biblia ne spune despre cuvintele ei că "li se păreau apostolilor basme şi nu le credeau" (Luca 24:11). până la curtea marelui preot" (versetul 58). ochii lui Petru au fost atraşi spre acea uşă deschisă pentru ca să întâlnească privirea prelungă.

" Oare au atins vreodată cuvinte mai dulci o inimă omenească. "Nu. "Vino". Istorisirea continuă după ce a spus: "nu le credeau".' Te-a chemat pe nume.Isus îl mai iubea! Isus îl iertase! N-are rost să mai folosesc alte cuvinte. ca să facă de ruşine lucrurile care sunt puternice. Isus nu va mai dori să vorbească niciodată cu mine. Nu eu. prin cuvintele: "Dar Petru s-a sculat şi a dat fuga la mormânt" (versetul 12). Acolo unde păcatul s-a înmulţit. Petru. L-am tăgăduit cu blesteme şi înjurături!" Iar apoi cuvintele Mariei se rostogolesc cu o uimire şi mai mare: "Nu. aleargă să le spună tuturor vestea cea minunată. Ne-am pus aceeaşi întrebare pe care probabil că a strigat-o şi el în întuneric ."De ce am făcut asta? L-am iubit şi totuşi m-am lepădat de El!" Iar inima noastră frântă a fost înălţată şi vindecată de aceeaşi asigurare binecuvântată că păcatele ni s-au iertat. putem intra aşa cum a intrat şi Petru într-o viaţă de biruinţă permanentă şi de mărturisire rodnică pentru Învăţătorul. care ne tăiau asemenea unui cuţit ascuţit şi care reuşiseră să-i frângă bucuria şi nădejdea lui Petru. deoarece fiecare dintre noi a trecut prin aceleaşi remuşcări. amintind această istorisire. Domnul Isus încă ne iubeşte şi răspunde imediat la strigătul nostru de pocăinţă. Toate acestea deoarece El ne-a ales în slăbiciunea noastră. Maria. se grăbi să-şi istorisească din nou ceea ce văzuse. El a dorit ca să fii şi tu neapărat acolo. Văzându-l într-un colţ. Iar apoi Petru aleargă. Cuvinte pline de bucurie. îngerul mi-a spus 'Spune le ucenicilor şi lui Petru. să se înmulţească şi mai mult harul! Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru bogăţiile de nepătruns ale acestui har! __________________________________________________________________________________________________________________________________ 15 . îi spuse.Bogăţiile harului __________________________________________________________________________________________________________________________________ Oare ne vine greu să ne închipuim cât de frustrată s-o fi simţit Maria la atâta neîncredere faţă de ceea ce văzuse ea cu ochii ei? Dar unde era Petru? Cu siguranţă că el o va crede că spunea adevărul. încă îi răsunau în inimă . "Trebuie să ne înâlnim cu Domnul în Galilea". Aleluia! Ce Mântuitor! Cum am putea să nu iubim un astfel de Răscumpărător? Iar dintr-o astfel de experienţă de refacere. decât acele cuvinte uimitoare ale Mariei? În viaţa întunecată a acelui ucenic întristat a izbucnit slava cerului asemenea unui soare răsărit din nou. prin bogăţiile harului Său.