CAPITOLUL 3

TRATAREA APEI
3.1. METODE DE TRATARE
Metodele folosite pentru tratarea apei reproduc în mod artificial şi rapid fenomene din natură şi pot fi:
mecanice, fizice, chimice şi biologice.
Metodele mecanice constau în reŃinerea substanŃelor din apă prin decantare şi filtrare.
Metodele fizice se bazează pe acŃiunea căldurii, luminii, electricităŃii, razelor ultraviolete, ultrasunetelor etc.,
asupra substanŃelor conŃinute în apă.
Metodele chimice se bazează pe acŃiunea ozonului, clorului, coagulanŃilor etc., asupra substanŃelor din apă.
Metodele biologice se bazează pe acŃiunea biochimică a bacteriilor aerobe din membrana filtrelor lente.
Din punct de vedere al proprietăŃilor organoleptice, se pot îmbunătăŃii mirosul şi gustul, calităŃi apreciate în
primul rând de consumatori, în următoarele moduri:
- Prin filtrarea apei într-un strat de cărbune activ de lemn fără gudroane, granular (0,06...0,12 m³ la m³ de
apă filtrată pe oră). Cărbunele activ favorizează limpezirea apei, reŃine virusurile, îmbunătăŃeşte procesul de
coagulare, reduce consumul de clor pentru dezinfectare şi absoarbe ierbicidele, insecticidele, detergenŃii şi alte
substanŃe care dau apei miros şi gust. La 3...20 mg/l conŃinut de substanŃe organice în apă, doza de cărbune
activ sub formă de praf se consideră de 5… 30 mg/l.
- Prin introducerea în apă a permanganatului de potasiu, în cazul mirosului şi gustului provenit în urma
clorării.
- Prin degazeificare şi prin deferizare, în cazul mirosului şi gustului dat de gaze, respectiv de fier.
Limpezirea apei se poate face în deznisipatoare, în decantoare, în prefiltre şi în filtre.
Răcirea apei se poate face infiltrând-o în teren, trecând-o prin bazine naturale sau artificiale de răcire sau
prin turnuri de răcire.
ÎmbunătăŃirea proprietăŃilor chimice constau în reducerea sau mărirea durităŃii, în eliminarea fierului şi
manganului, îndepărtarea gazelor dizolvate etc.
Prin dezinfectare se distrug bacteriile din apă.
Cariile dentare se evită prin fluorizarea apei, unii compuşi ai fluorului, ca: fluorilicatul de sodiu, fluorura de
silicat de sodiu sau fluorura de sodiu, protejând dantura prin mărirea rezistenŃei dintelui la declanşarea şi
evoluŃia procesului carios, o dată cu încorporarea în malŃ a fluorului sub formă de fluorapatită şi prin inhibarea
de către fluor a metabolismului bacteriilor cariogene în mediul zaharat. Doza de fluor se recomandă de 0,8-1,1
mg/l.

3.2. SCHEME DE STAłII DE TRATARE
Lucrările necesare pentru tratarea apei alcătuiesc o staŃie de tratare, care se amplasează în teren stabil în
extravilan, într-o zonă de protecŃie sanitară şi cu posibilităŃi de extindere, fără reconstrucŃie sau întreruperea
exploatării normale. Se va Ńine seama de relieful terenului, realizându-se curgerea gravitaŃională între diferite
obiecte şi se va alege schema cea mai simplă de circulaŃie a apei care se tratează.
Evacuarea apei de spălare a diferitelor obiecte se va face cât mai economic. Conducta de aducŃiune şi
racordurile electrice trebuie să fie cât mai scurte. Se va Ńine seama de drumul de acces la staŃie.
Între diferitele obiecte ale staŃiei de tratare trebuie lăsate spaŃii de circulaŃie, care în afară de obiectele
destinate direct tratării apei, mai cuprind: staŃii de pompare şi de compresoare, laboratoare, magazii (de
substanŃe chimice, de piese de rezervă, de piese de schimb pentru materialul de întreŃinere), încăperi pentru
personalul conducător şi de întreŃinere etc. La staŃii mai mari de 5.000 m³/zi se prevede un laborator pentru
analize fizico-chimice, iar la staŃii de peste 30.000 m³/zi şi destinate obŃinerii apei potabile se prevede şi un
laborator de microbiologie.
Proiectarea staŃiilor de potabilizare a apelor din surse de suprafaŃă se face în baza studiilor de teren şi
cercetărilor de laborator date de STAS 12277-84.
Schema în plan a unei staŃii de tratare de apă de râu pentru 10.000... 15.000 m³/zi se prezintă în figura 3.1.
Pompele de la captare trimit apa în camera de amestec, unde se mai aduc reactivii de coagulare, reactivii de
alcalinizare şi clorul de preclorare. Apa trece apoi în camera de reacŃie, prin decantoare şi dintr-un puŃ de
aspiraŃie este trimisă prin pompe la staŃia de filtre.

1

se vor prevedea deznisipatoare amplasate independent de ansamblul captării. 0.30. iar decantoarele cu separare gravimetrică pot fi orizontale longitudinale. în timpul t.40 m în camera de amestec.Camera de reacŃie şi decantoarele pot fi descoperite. a suprafeŃelor de teren ocupate şi a reŃelelor de legătură. în cazul sedimentării naturale depunându-se numai suspensii mecanice iar în cazul sedimentării activate de coagulanŃi depunându-se parŃial şi suspensii coloidale.15 m de la filtre la decantor. unde nivelul maxim al apei se poate considera în general identic cu nivelul terenului şi adunând aproximativ următoarele pierderi de sarcină: 0. precum şi pentru o deservire cât mai comodă. Dacă procentul de reŃinere a suspensiilor din apă. cu o capacitate de 8.4). Schemele verticale prin diferite elemente ale staŃiei redau cotele nivelului apei şi cotele caracteristice acestora. iar staŃiile de tratare pentru debite mai mici de 15 l/s se vor prevedea de tip monobloc. se prezintă în figura 3.000 m³/zi. conform STAS 3573-80.. În baza specificaŃiilor stabilite în detaliile de execuŃie.3.. Particula se deplasează după rezultanta vitezelor şi dacă traiectoria intersectează radierul. de unde este aspirată şi refulată în centrul populat. comasând într-o singură construcŃie toate lucrările. În camera de amestec se poate introduce şi silicat de sodiu. transmiterea şi comanda de la distanŃă a instalaŃiilor de tratare se vor adopta pe bază de justificări în documentaŃia tehnico-economică. Pentru reducerea cheltuielilor de construcŃie.0.000. între decantoare şi filtre se poate prevedea o aerare sau o amonizare iar după filtrare se poate prevedea o tratare cu cărbune activ granulat. Deznisipatoarele pot fi orizontale sau verticale.60 m în camera de reacŃie. în baza calculelor. decantor şi camera de reacŃie este evacuată în râu tot cu pompe.40 m adâncime. 3. O secŃiune verticală printr-o staŃie pentru tratarea apei subterane de la 30. DEZNISIPAREA APEI În cadrul proceselor de deznisipare şi decantare apa este parŃial limpezită prin sedimentarea suspensiilor gravimetrice şi coloidale la curgerea cu viteză mică.2 mm.10. Apa brută de la puŃuri conŃinând fier peste limitele admisibile este pulverizată şi apoi trecută printr-un strat de cocs. în diferite perioade variind proprietăŃile apei. 3 m între filtrele rapide deschise. filtre.15. Uşile de intrare de la toate construcŃiile se amplasează deasupra nivelului maxim al apei din râu. diferitele obiecte ale staŃiei de tratare se vor comasa.10 m de la decantor la camera de reacŃie. De la filtre apa este evacuată în rezervorul de apă curată şi apoi este trimisă în centrul populat cu pompele de distribuŃie. care redă concentraŃia materiilor în suspensie depuse în vase de probă. particula este antrenată mai departe. ea se depune..2. datorită diferenŃei între nivelurile oglinzii apei din amonte şi din aval de decantor şi de o viteză de sedimentare Vs. După modul în care se face sedimentarea.. în partea finală a camerei de reacŃie se poate introduce cărbune activ în formă de praf. În unele cazuri filtrele se amplasează în staŃia de filtre numai de o singură parte a galeriei de conducte..40. Bazinele de sedimentare se prevăd în funcŃie de datele din diagrama depunerilor. 0. deznisipatoarele sunt cu sedimentare naturală sau cu sedimentare activată de coagulanŃi. Cotele nivelului apei se determină pornind de la rezervor. orizontale radiale sau verticale. 0.. În caz contrar.10 m de la camera de reacŃie la camera de amestec.. printr-un bazin de sedimentare şi prin filtre. La captări amplasate în amonte de un baraj se elimină şi pompele de captare şi pompele de spălare. datorită greutăŃii proprii (fig. InstalaŃiile de automatizare. 3. cu excepŃia decantoarelor. StaŃiile de tratare mari trebuie automatizate iar controlul parametrilor caracteristici trebuie să se facă automatizat. într-un interval de timp de 2-3 minute. De la filtre apa este trimisă la rezervoare printr-o conductă în care se introduce şi clorul de postclorare.. conform STAS 3620/1-85. înainte de decantoare. Apa trece apoi la un puŃ de aspiraŃie al pompelor de distribuŃie. beneficiarul împreună cu proiectantul vor înlocui regulamentul de exploatare şi vor elabora condiŃiile de recepŃionare a lucrării.5 m de la rezervor la filtre. apa de spălare evacuându-se în aval de baraj.0.3). 2 . în care s-a făcut sedimentarea (fig. Particulele în suspensie antrenează şi bacterii şi parte din substanŃele care dau culoare apei. Zona de protecŃie sanitară cu regim sever se va prevedea până la minimum 20 m. 0. 3. Se pot introduce la staŃii de tratare conducte de ocolire pentru unele sau chiar pentru toate obiectele. 0. iar diametrul minim al suspensiilor este de 0..15 m în decantor. O particulă este antrenată într-un bazin de sedimentare de o viteză orizontală V. cu cota pereŃilor exteriori deasupra nivelului maxim al apei râului. în bazine de sedimentare denumite deznisipatoare şi decantoare. 0.. Apa de spălare de la rezervor. este de 25-30 %. 0.

Dacă decantarea constituie treapta finală.35 cm distanŃă (fig.5 m.concentraŃia maximă a materiilor în suspensie din apa care se limpezeşte. n . care se consideră de 0. care depinde de debitul conŃinut de suspensii. v Hu . în m/s. T .înălŃimea utilă.timpul de trecere. Q . care se consideră de 1. p procentul de sedimentare.3) (3. Deznisipatoarele orizontale sunt bazine din beton simplu sau armat folosite în general la ape de râu. unde se reduce treptat viteza apei până la cea de scurgere în camera de depunere a nisipului şi se distribuie curentul apei cât mai uniform. cu spaŃiul dintre bare de 4.100 secunde. pe toată secŃiunea transversală. b Hu = (3.. în mm 0. în m³. care se consideră de 0.. 3 . în m/s.. Q . γd . în m. unde curge cu viteza orizontală V=0. (3. vs A B= . vs (3. A . în secunde. vs . în m. L .5 ore se vor prevedea decantoare cu sedimentare activată de reactivi de coagulare.lungimea. pereŃii laterali evazaŃi în plan faŃă de direcŃia de curgere a apei. în m³/s.5.70 0. Raportul între lăŃimea şi lungimea unui compartiment se consideră de 1/6-1/10. în m. în cazul curăŃirii intermitente. b . Prin ridicarea stavilei S4 depunerile din deznisipator trec în canalul de golire.35 %... în acest scop.50 0..1.viteza orizontală. B lăŃimea.6 32..greutatea specifică a depunerilor.1. în timpul td=30.. iar în cazul reŃinerii de suspensii gravimetrice şi coloidale de 80. care se consideră de 25. Viteza de sedimentare a granulelor de nisip Vs se ia din tabelul 3. care trebuie să fie de cel puŃin 2. numărul şi mărimea decantoarelor se stabilesc pe considerente tehnico-economice şi studii tehnologice pe ansamblul schemei de tratare a apei..50 mm dispuse în zigzag la 25. sistemul de curăŃire şi intervalul între două curăŃiri succesive. (3.62. td . în mm/s 21.80 % în timp de 2. conform STAS 3620/1-85. precum şi tipul. în m.numărul de compartimente.8) în care: Vdez este volumul de deznisipare.2 54.debitul de calcul.1 Viteza de sedimentare la deznisipatoarele din alimentări cu apă Diametrul granulei D..5). ConcentraŃia în suspensii a apei decantate trebuie să fie de 30-50 mg/l înainte de filtrele lente şi de 15-30 mg/l înainte de filtrele rapide.1700 daN/m³). (3..timpul între două curăŃiri..30-0. Hg . 3. care se consideră de 0. în m..30 0.0 64. Hs . α .40 0. Prin intermediul stavilei S2 apa trece în camera de deznisipare.4).... iar timpul între două curăŃiri se recomandă de 5-10 zile la evacuarea manuală.înălŃimea medie a spaŃiului pentru colectarea nisipului. A B n= .5 94. În exploatare mai există decantoare suspensionale. Prin intermediul stavilei S3 apa trece în camera de colectare şi de acolo în canalul din aval de deznisipator.5 m. Hd .7)..15 m. SoluŃia de decantare. în camera de liniştire şi de distribuŃie.un coeficient. L =α Vd = p ⋅ a ⋅ Q T γd .60 0. de maximum 12 h la evacuarea mecanică şi la evacuarea hidraulică prin sifona-re şi de maximum 5 zile la evacuarea hidraulică gravitaŃională.. în daN/m³ (1500. Camera are.90 1.. această concentraŃie trebuie să fie conform cerinŃelor beneficiarului apei furnizate.4 Dimensionarea hidraulică se face cu relaŃiile: Vdez = Q ⋅ t d . conform STAS 3573-80. a .20 0. (3.8 73. în care sunt indicate datele pentru grăunŃii de cuarŃ cu greutatea specifică de 26.50 m.. Hu . iar decantoarele pot fi orizontale longitudinale. în kg/m³.lăŃimea unui compartiment.2).aria secŃiunii orizontale..înălŃimea spaŃiului de siguranŃă suplimentară. cu o înclinare de 5/1-10/1 şi bare de liniştire compuse din Ńevi verticale cu diametrul de 30.0. A= Vdez .1).10-0. în m³.La reŃineri de suspensii gravimetrice din apă de 60.00 Viteza de sedimentare Vs.înălŃimea spaŃiului de siguranŃă pentru îngheŃ.8-2. în funcŃie de cantitatea şi calitatea apei brute şi de calitatea apei decantate.6) H = Hd + Hu + H g + Hs .2. orizontale radiale sau verticale.. raportul între înălŃimea şi lungimea unui compartiment se consideră de 1/10-1/15. Tabelul 3.viteza de sedimentare.7 87.2. 5 cm.80 0.5 kN/cm³ la temperatura de 10 0C.. care se consideră de 0.înălŃimea totală medie a camerei de deznisipare. decantoare cu tuburi sau cu lamele şi decantoare etajate.5. Vd .4 m/s. După direcŃia de curgere a apei în interiorul lor..volumul depunerilor. 4 ore se vor prevedea decantoare cu sedimentare naturală. în s.90 % în timp de 1. Stavila S1 permite intrarea apei în această cameră. L (3.2 80. în m². Apa trece printr-un grătar.4 43. v .5). H . în m. deznisipatoarele pot fi orizontale sau verticale.

1 m³/s pe compartiment.În rigola longitudinală de colectare a nisipului.10-6 mm încărcate cu sarcini electrice negative. la un conŃinut de 4 .. o înălŃime a zonei neutre Hn=0.4 m între capătul inferior al camerei de intrare şi nivelul superior al spaŃiului pentru colectarea nisipului. precipitându-se sub formă de fulgi sedimentabili gravimetric. trebuie să se prevadă şi un canal de ocolire. mecanic (când se dă întrebuinŃare nisipului) sau hidraulic (când nisipul se poate arunca în râu). în sensul evacuării apei. într-un timp de 30-100 secunde. apa din cilindri se agită timp de 3-5 minute la o turaŃie de 150 rot/min iar pentru flocularea suspensiilor se continuă agitarea timp de 5 minute. În 4-6 cilindri de 1. Datorită mişcării browniene particulele se izbesc între ele. prin utilizarea puterii catalitice a unor fulgi deja formaŃi asupra celor în curs de formare şi o zonă de curgere laminară. depunerile se evacuează mecanic sau hidraulic. Reactivii de coagulare recomandaŃi sunt: sulfatul de aluminiu. prin scoaterea acestuia din funcŃiune). care mai antrenează în cădere prin absorbŃie pe suprafaŃa mare şi lipicioasă a lor substanŃe fine gravimetrice mai greu sedimentabile. Jgheabul de colectare a apei deznisipate de la partea superioară se prevede excentric camerei de depunere.4-0.0 l prevăzuŃi într-un suport.5. pentru depunerea fulgilor. Dozele de reactivi se pot stabili prin procedeul Jartest în laborator sau în staŃii pilot de experimentare. prevăzut la partea inferioară a camerei de depunere a nisipului. lată de 0. După o pauză de 30 minute pentru sedimentare. cărbunele activ în forma de praf etc. de formă circulară sau hexagonală în plan. camera de depunere a nisipului şi jgheabul de colectare a apei deznisipate. prin formarea unei soluŃii coloidale cu particule încărcate cu sarcini electrice negative. 3.5. apa circulă de jos în sus cu o viteză mai mică decât viteza de sedimentare. polielectroliŃi organici.2-0. amplasată central sau lateral camerei de depunere.30) Hidroxidul de aluminiu Al(OH)3 format este greu solubil în apă şi formează o soluŃie coloidală. ale cărei particule sunt încărcate pozitiv.3 %. se activează procesul de floculare. Se recomandă efectuarea studiilor pe staŃia pilot la staŃii de tratare cu debite peste 1000 l/s sau cu scheme complexe de tratare.. Se cere să se realizeze. mişcate cu macarale în lungul deznisipatorului sau hidraulic prin sifonare. acesta intră în reacŃie cu bicarbonatul de calciu conform relaŃiei: Al2(SO4)3+3Ca(HCO3)2=3CaSO4+2Al(OH)3+6CO2 (3. polielectroliŃi organici etc. iar cu adjuvanŃi sau ajutători de coagulare ca: silicatul de sodiu. la un domeniu al pH-ului de 5. În lipsă de studii de laborator sau în staŃii pilot. dozele de reactivi se stabilesc pe baza datelor obŃinute în exploatarea unei staŃii de tratare existente care utilizează aceeaşi sursă de apă. o formare intensă de fulgi. Neutralizându-se sarcinile particulelor coloidale.000 m³/zi.. La deznisipatoarele verticale se prevăd înălŃimile Hd. când spaŃiul este limitat şi când se execută fără epuizmente costisitoare. În camera de intrare. proba cu turbiditatea mai mică conŃine doza optimă de coagulant. cu o viteză de 0. Hg şi Hs ca la deznisipatoarele orizontale. trebuie să aibă pereŃii laterali înclinaŃi la minimum 450.8 m şi cu panta de 0. trebuie să se asigure o viteză de evacuare a nisipului de minimum 2 m/s. În camera de depunere a nisipului. silicea activă. Deznisipatoarele verticale se prevăd numai la debite mai mici de 10.3-0. SpaŃiul pentru colectarea nisipului. Din deznisipatoarele verticale. substanŃe care dau culoare apei. sulfatul feric.. SoluŃiile coloidale conŃin particule cu dimensiuni de 10-4. accesul apei se face în jos. se introduce apa de studiat împreună cu doze de coagulant variabile din 5 în 5 mg/l în jurul valorilor de la ape similare. CurăŃirea intermitentă a depunerilor se poate face manual (la debite până la 0. introduşi la 2-3 minute după coagulanŃi. În cazul când se alege un singur compartiment. bacterii etc. Introdus în apă.. sulfatul feros. bentonita. Aceste deznisipatoare funcŃionează ca decantoarele verticale şi se compun din camera de intrare. Pentru amestec. La temperaturi mai ridicate este mai mare şi viteza de depunere a sedimentelor. CurăŃirea continuă se face mecanic cu mecanisme de dragare. Hu. deoarece sarcinile de acelaşi fel provoacă respingerea lor. clorura ferică. o amestecare intensă între apa brută şi soluŃia de coagulant.0-8. însă nu se pot grupa prin adsorbŃie. O uşoară agitaŃie a lichidului favorizează formarea fulgilor. Sulfatul de aluminiu se foloseşte în mod curent şi în special la apele care conŃin un plancton abundent. acestea se aglomerează concomitent. TRATAREA APEI CU COAGULANłI Tratarea apei cu coagulanŃi se face înainte de decantare. pentru grăbirea depunerii suspensiilor gravimetrice şi precipitarea suspensiilor coloidale micşorând astfel timpul de decantare şi mărind eficienŃa decantoarelor. la o turaŃie de 40-50 rot/min. Orientativ.4.5 m/s.

.) stabilite în conformitate cu reglementările tehnice specifice. care asigură constanŃa debitului.debitul de calcul pentru apa brută în m³/h. coagulantul se introduce la capătul unui canal cu pantă mare (fig. la decantoarele radiale şi la decantoarele suspensionale. în construcŃii acoperite. (3.5 % pentru vasul B.. se face în spaŃii de depozitare acoperite. b .100 l. la distanŃe de protecŃie (sanitară. în jgheaburi cu despărŃituri găurite.. care se rotesc în jurul unei axe orizontale sau verticale.. Fulgii (floculele) formaŃi la 20. La instalaŃii mai mari de 5.13 ) este prezentat un vas de dozare cu flotor. în care se introduce coagulantul sub formă de bulgări şi apa filtrată sau cel puŃin decantată. corespunzătoare mărimii alcalinităŃii apei cu 1 grad.. Acesta nu contribuie la decolorarea apei şi necesită un domeniu al pH-ului de 8.3 mg/l pentru soda caustică NaOH şi de 18. n numărul de preparări în 24 ore.. pentru amestecul apei de tratat cu coagulanŃii şi pentru floculaŃie (camere sau bazine de reacŃie). Vasele şi conductele de legătură trebuie să reziste la coroziune şi la abraziune. sodă caustică sau sodă calcinată. la care reglarea debitului constant se face la şaibă şi la robinet.30 minute după amestec se depun în decantoarele prevăzute după aceste instalaŃii..concentraŃia procentuală a soluŃiei de coagulant. necesară dizolvării lui. Volumul V.5-11. 10. dintr-un vas de dozare C. Sulfatul de aluminiu poate fi furnizat de fabrici producătoare şi sub formă de soluŃie concentrată.12) se compun dintr-un vas A de dizolvare. în funcŃie de agresivitatea mediului înconjurător. incendiu etc.32) în care: a este doza maximă de coagulant. doza de sulfat feros. Dacă apa nu are duritatea temporară necesară pentru reacŃia cu sulfat de aluminiu.. acestea protejându-se şi în exterior. amestecul şi floculaŃia se pot amenaja chiar în bazinul de decantare. Pentru tratarea apei cu coagulanŃi sunt necesare staŃii de gospodărire a reactivilor.doza de reactiv de alcalinizare. doza stabilindu-se după relaŃia: A = (0.7. care se consideră de 10 mg/l pentru varul stins Ca(OH)2. în vasul B se introduce încontinuu aer comprimat..000 ⋅ b ⋅ n (3. InstalaŃii pentru amestecul apei de tratare cu coagulanŃii sunt dispozitive pentru amestecarea rapidă şi completă a apei brute cu reactivii pentru favorizarea producerii reacŃiei chimice. conform STAS 12362-85: doza de sulfat de aluminiu de 25-130 mg substanŃă activă/l apă brută. Amestecarea se poate face: prin salt hidraulic. a varului nestins. StaŃia de gospodărire a reactivilor se prevede cu spaŃii pentru depozitarea reactivilor pe o perioadă de minimum o lună de consum maxim. Sulfatul feros se poate introduce cu var şi cu clor. prin injectarea de aer comprimat (barbotaj) şi în camere sau bazine cu agitatoare mecanice. 50 % pentru vasul A de 5. 5 . în mg/l. de 14. în mg/l... dintr-un vas B pentru prepararea soluŃiei.suspensii în apa brută până la 2500 mg/l se pot considera. de 38-195 mg/l.14) în care rezultă la capătul din aval un salt hidraulic. Dt . Q .5a − Dt + 2 ) ⋅ k . într-o cameră specială. considerându-se b=2. 3.31) în care: A este doza de reactiv de alcalinizare. în bulgări. 3.000 m³/zi. Pentru prepararea soluŃiilor de var se întrebuinŃează două vase. fără oxidare cu clor.5 m în saci sau vrac. în camere cu şicane. care fixează debitul şi dintr-o pâlnie de curgere.doza de sulfat de aluminiu pur.3 mg/l pentru soda calcinată Na2CO3. La decantoarele verticale. în m³.duritatea temporară a apei.. a varului stins se face pe platforme acoperite. a . a căror capacitate se determină ca la vasele de coagulant. Pentru a menŃine în soluŃie reactivii (în special varul). Introducerea coagulantului în apa care se tratează se poate face sub formă de soluŃie (metodă umedă) sau sub formă de praf (metodă uscată). În (fig. InstalaŃiile pentru prepararea şi dozarea reactivilor (fig. în ambalajul în care a fost livrat iar a cărbunelui activ se face pe o înălŃime de maximum 1. în g/m³. explozie. care se ia de 33. Capacitatea vasului de dozare este de 50. legată la conducta prin care se introduce soluŃia de coagulant în apa care se tratează.0 şi o aerare intensă a apei. În cazul saltului hidraulic. instalaŃii pentru prepararea şi dozarea coagulanŃilor. 3. în grade. k .6. în care se aduce soluŃia din vasul A şi apă pentru diluare. doza de clorură ferică de 13-65 mg/l iar doza de silicat de sodiu de 3-13 mg/l. introducerea soluŃiilor în apa de tratat se poate face cu pompe dozatoare cu piston cu debit variabil.5 şi n=4. care se ia de 3 în mod obişnuit sau de 6 la instalaŃii mari cu metode intensive de dizolvare a coagulantului. dintr-un robinet de dozare D. Depozitarea sulfatului de aluminiu solid se face pe o înălŃime de maximum 2 m în construcŃii acoperite. al vaselor A şi B se determină din relaŃia: V = 24 ⋅ a ⋅ Q . ea trebuie alcalinizată cu var. care efectuează amestecul.

16) sau vertical. pierderea de sarcină h se calculează cu relaŃia (3.4. în m³/s. din relaŃiile: H0 = Q . înclinaŃi de obicei la 45 0 în sensul de curgere al apei (fig.. prin care apa trece cu viteza v=1 m/s.. În funcŃie de debitul de calcul Q.100 mm diametru. în m. se grăbeşte procesul de 6 . în m.lungimea totală. Compartimentele trebuie prevăzute cu pante. La instalaŃii mari se utilizează camera de amestec în care se realizează circulaŃia apei brute cu ajutorul unor elice sau roŃi cu palete. n h= L = 60v ⋅ t . Cu acest sistem se economiseşte coagulantul cu 30. căpătând o mişcare de rotaŃie printr-un dispozitiv special.4 despărŃituri verticale cu orificii circulare de 20. DistanŃa dintre pereŃii laterali şi palete şi între paletele a două dispozitive vecine se ia de maximum 0.35) v12 h =ζ .25 m iar distanŃa de la palete până la radier sau suprafaŃa apei se ia de 0. după cum paletele care se rotesc au axa verticală sau orizontală. (3.. se amenajează 3.lungimea unui compartiment..17 m.acceleraŃia gravitaŃiei. 3. în m³/s.3 ore. în m/s2. Pierderea de sarcină h.0. Amestecul de apă cu reactivii intră în această cameră cu viteza v=3 m/s.23 (3. 3. iar numărul de rotaŃii pe minut al dispozitivului pentru mişcarea paletelor se determină astfel ca viteza circulară la jumătate din raza exterioară a tamburului de rotaŃie să fie egală cu viteza de mişcare a apei. (3.15).15. la care mişcarea apei şi viteza de rotaŃie a paletelor sunt din ce în ce mai mici.40 minute. v1 ⋅ H 2 H 2 = H1 + h . Reactoarele cu palete pot fi cu camere de reacŃie verticale sau orizontale.5.6 m.17).. se determină mărimile H şi b. în m. Q b1 = . g ..38) 2g în care ζ este coeficientul pierderii de sarcină locală şi are valori de 2..5 m... (3. Camerele de reacŃie orizontale se împart în 2-5 compartimente.10-0. În cazul jgheaburilor cu despărŃituri găurite. pentru a preîntâmpina căderea fulgilor.coeficientul de rezistenŃă pe întreaga lungime a camerei.. numărul de rotaŃii al paletelor variază între limitele corespunzătoare vitezei maxime de 0.8 m/s.40).2-0. Reactoarele cu mişcare de rotaŃie se pot combina cu camera centrală a decantorului.. de viteza de trecere v=0.Camerele cu şicane sunt jgheaburi cu pereŃi şicană din lemn sau beton. se determină: Q .41) v2 v2 + n ⋅ζ .2. Nivelul apei din compartimentul amonte trebuie să înece toate orificiile peretelui prin care curge.0.5 m/s la intrare şi vitezei minime de 0. reactoare cuplate şi reactoare conice. în m. încât să provoace sfărâmarea lor. Curgerea în floctrol este de 20.. Introducerea amestecului se poate face la partea inferioară. iar în total cu decantarea de 2.6. de lăŃimea jgheabului din aval a. de timpul de trecere t=15.33).34). Camerele de reacŃie se calculează astfel încât apa amestecată cu reactivii să treacă prin ele cu o viteză suficientă. Raportul dintre lungimea unei palete l şi lăŃimea b se ia de 10. (3.. Apa trece prin spaŃiile b cu viteza v1=0.1.. tangenŃial printr-un ejector. format dintr-un grătar de dulapi aşezaŃi pe muchie.23 v2 . Deschiderile b sunt dimensionate astfel ca pierderea de sarcină h să rămână constantă. şi de vitezele v1 şi v2. hr = 1. considerând ζ=1. n numărul de compartimente. în m/s. în m/s. a⋅v L l= . L . cu viteza v2=0. pentru scurgerea depunerilor şi cu stăvilare pentru scurtarea drumului apei. reactoare cu compartimente. (3. (3. iar în jgheabul din aval. Se foloseşte şi un sistem de camere succesive numit floctrol (fig.. alternativ ascendent şi descendent.4. Aceste camere se clasifică în: reactoare cu mişcare de rotaŃie..30 minute şi de lăŃimea unui compartiment a>0. La trecerea prin orificii. În camerele de reacŃie verticale viteza de mişcare a apei este de 0. în aceste reactoare se calculează cu relaŃia: h = 1. iar la ieşire mişcarea de rotaŃie se transformă într-o mişcare de translaŃie de către un dispozitiv de amortizare.36)..43) în care: h este înălŃimea medie a apei.pierderea de sarcină totală.3 m/s. a ⋅ v2 H1 = H 0 + h . 3. 2g (3.6 m/s. ζ .37).5 m/s. Reactoarele cu compartimente sunt bazine cu despărŃituri prin care apa circulă orizontal (fig. 2g 2g (3.2.39) în care: v este viteza de mişcare a apei în cameră.40 %. însă nu atât de mare. hr ..42). (3... în m. în m.38). în m.2 m/s la ieşire. În funcŃie de debitul de calcul Q... (3. de lăŃime a>0. v1 ⋅ H1 Q b2 = . l .

.. B .3 m.80 % la apa de băut. Reactoarele conice sunt rezervoare conice cu vârful în jos..debitul de calcul.timpul între două curăŃiri. A . În lipsă de cercetări de laborator se recomandă la decantoarele cu sedimentare naturală vs=0.. în m.6-1.. Pâlnia de nămol poate înmagazina 30. în secunde.2-0. în kg/m³. c .10).concentraŃia în substanŃă solidă a nămolului depus (de obicei 5.. Hg .1.3. În grătar se opresc frunzele. (3.înălŃimea utilă.17) în care: Vdec este volumul de decantare.numărul de compartimente. care se consideră de 0. în m³. în m.aria secŃiunii orizontale. în m. 3.. cu viteza medie de pulsaŃie a particulelor. sunt fixate pe un ax orizontal rotit de un motor electric. care trebuie să fie de minimum 3. td=1.5 ore iar.9).3 m/s.5 m/s.7 l/s·m² şi aşezate la distanŃă de 1.13).0 m/s şi cu viteza la partea superioară de 0. Din compartimentul de decantare apa trece în mod uniform pe toată lăŃimea acestui compartiment în camera de colectare sau într-un jgheab de colectare prin deversoare triunghiulare sau prin orificii şi fante înecate sub nivelul stratului de gheaŃă. în m/s. Viteza de sedimentare se stabileşte prin diminuarea vitezei de sedimentare rezultată în laborator.concentraŃia materiilor în suspensie din apa care se decantează. (3. Dimensionarea hidraulică se face cu relaŃiile: Vdec = Q ⋅ t d . T ⋅c γd ..lungimea decantorului. n .5).limpezire. 5. în m.1 m/s. H = H d + H u + H g + H s .14) b Hu = (3. γd .15). Paletele. care se consideră de 1200 daN/m³.greutatea specifică a depunerilor. LăŃimea unui compartiment de decantare b trebuie să fie de cel mult 1/10 din lungimea acestuia şi maximum 8 m.. 7 . unde are loc procesul de reŃinere a suspensiilor.lungimea utilă. (3.Deflectoare dimensionate pentru un debit de 4. în m³. care se determină în funcŃie de cantitatea de depuneri şi caracteristicile utilajului de colectare a nămolului. se recomandă unul din sistemele: . în care trebuie să circule cu o viteză mai mare de 0. H . Curgerea apei în reactor se face timp de 5.52... T . α .înălŃimea totală medie a compartimentului de decantare.lăŃimea decantorului..25 m.6) şi se execută din beton armat. b lăŃimea unui compartiment.. . atât pe orizontală.Perete străbătut de orificii circulare cu deflectoare. în m.înălŃimea stratului de gheaŃă. Hu . se înlătură o dată cu substanŃele organice şi până la 90% din bacteriile conŃinute în apă şi se realizează economii în exploatare.16) L = Lu + 2 . cât şi pe verticală. în m.. 3. iar trecerea în galeria de colectare de depuneri se face printr-o vană. a . .0 m/s.. A= Q . curăŃirea făcându-se o dată la 1-2 luni. A . L Vdez . . (3.. td -timpul de decantare.0 m.viteza de sedimentare.05 m/s.1.coeficient de siguranŃă (1. Hs înălŃimea spaŃiului de siguranŃă. td=24 ore şi v=1-3 mm/s iar la decantoarele cu sedimentare activată cu reactivi de coagulare vs=0. L .5 m/s.8-2.Deversor înecat peste care apa curge cu viteza de 0. DECANTAREA APEI Decantoarele orizontale longitudinale au în mod obişnuit forma în plan dreptunghiulară (fig.5. în m².50 % din depuneri pe o lungime de 2. (3. vs Vd = p ⋅ a ⋅ Q (3. în m³/s..8. care se consideră de 0. care se consideră de 70.11) A B n = .1 m/s. în secunde. cu viteza la partea inferioară de 0. restul fiind apă).volumul depunerilor. vs B= (3. Lu . Hd înălŃimea medie de depuneri.procentul de sedimentare.1. p . Vd . Dacă sistemul de trecere a apei în mod uniform în compartimentul de decantare nu s-a stabilit prin cercetări pe model la scară redusă.. care se consideră de 2…5 mm/s la decantoarele fără coagulare. Apa intră în camera de distribuŃie. despărŃite prin pereŃi transversali. L = v Hu .10 %. în care apa intră pe la partea de jos. Q .5 m. în m. v=5.5.3…0.8 minute.12). în m/s. (3. În camera sau jgheabul de colectare şi în conducta de evacuare a apei viteza de curgere a apei se adoptă de 0. vs .2…1. pentru a nu se produce depuneri şi apoi trece şi se repartizează în mod uniform în compartimentul de decantare. v – vi-teza orizontală de curgere a apei.10 mm/s. iar amestecul se face prin scăderea mare a vitezei între intrare şi ieşire.Perete străbătut de fante înclinate în jos prin care apa curge cu viteza de 0.

care se consideră de 0. 3. în m³/s. în m. D . Decantoarele orizontale radiale se recomandă pentru debite mai mari de 30. în m². Aici se depun suspensiile şi apa decantată este colectată în jgheabul periferic. prin canale cu diametrul minim de 150 mm şi cu viteza minimă de 1 m/s.înălŃimea utilă. în special la ape tratate cu coagulanŃi. td -timpul de decantare. cu o viteză egală sau mai mică decât viteza orizontală a apei.04-0. H .23) π ⋅ D2 4 în care: Vdec este volumul de decantare. în secunde. Evacuarea nămolului din pâlnia de colectare se face prin sifonare sau prin pompare. Decantoare verticale se construiesc pentru debite mai mici de 10. în m³. împingând suspensiile în pâlnia de colectare a nămolului cu ajutorul unor lame metalice. CurăŃirea se face mecanic. în m. 3. amplasată în axul decantorului cu pereŃi înclinaŃi la cel puŃin 45 0. evacuarea apei decantate sub nivelul de îngheŃ. în m/s. La decantoare cu diametre mai mari de 45 m se recomandă să se facă colectarea apei decantate prin jgheaburi radiale. sub nivelul de îngheŃ etc.). vs .02 m/s.7-1. vs (3.20) A . când este lipsă de spaŃiu şi construcŃia în adâncime nu prezintă greutăŃi constructive (teren nestâncos şi fără epuizmente costisitoare). A (3.aria secŃiunii orizontale. în care acesta să curgă cu viteză mai mare de 1 m/s.20-0. 8 .21). cu marginea inferioară la o adâncime egală cu 2/3 din înălŃimea utilă Hu.3 m. La decantoarele cu curăŃire mecanică. cu poduri racloare care circulă cu viteza periferică de 0. CurăŃirea depunerilor din decantoare se poate face mecanic. Se execută din beton simplu sau din beton armat şi au formă cilindrică (fig.000 m³/zi şi au formă circulară (fig.viteza de sedimentare. Pentru evitarea accidentelor trebuie să se prevadă balustrade şi scări la decantoare.Îndepărtarea depunerilor din galeria colectoare de depuneri se face hidraulic prin sifonare. cum sunt cele de pericol de impurificare a apei datorită poluării mediului înconjurător. iar viteza la deflectoare se adoptă de 0. (3.înălŃimea medie a stratului de gheaŃă.8) sau poligonală. H = H d + H u + H g + H s . sub nivelul stratului de gheaŃă.7).06 m/s pe pereŃii decantorului. În cazuri justificate. DistribuŃia apei în compartimentul de decantare se poate face şi pe sub un perete semiînecat concentric camerei de distribuŃie centrală.debitul de calcul. radierul compartimentului de decantare se prevede cu o pantă transversală de minimum 5 % spre o rigolă sau o conductă perforată longitudinală de colectare şi evacuare a nămolului. v . CurăŃirea mecanică se poate face cu ajutorul unui pod raclor.înălŃimea spaŃiului de siguranŃă. care are un dispozitiv ce rade şi împinge depunerile spre pâlnia de nămol în timpul deplasării pe două şine aşezate deasupra pereŃilor longitudinali. iar în cazul sedimentării activate cu coagulant acesta poate îndeplini şi rolul camerei de reacŃie.viteza de curgere a apei în secŃiunea din mijlocul compartimentului de decantare. La decantoarele cu curăŃire hidraulică gravitaŃională. Radierul decantorului la curăŃirea mecanică se realizează orizontal.45 m/s. Q . radierul se realizează orizontal. n . Valorile td şi vs se consideră ca la decantoarele orizontale longitudinale. Prin proiect se vor lua măsuri de asigurare în perioadele de îngheŃ a funcŃionării neîntrerupte (evazarea pereŃilor laterali la partea superioară. care o evacuează într-un colector general. A .0 m/s.5 m . gravitaŃional sau prin pompare. hidraulic sau manual. Hu . Contra infiltraŃiilor sau exfiltraŃiilor. viteza în conducta de admisie la decantor se adoptă de 0. Hd . decantoarele se tencuiesc în interior şi se izolează în exterior cu carton şi cu bitum. D = v ⋅ t d . Apa intră în camera de distribuŃie centrală de unde trece prin orificii deflectoare în compartimentul de decantare. în m. în m. instalaŃie de colectare a nămolului submersibilă. Hs . în mod continuu.22).18). care se ia de 0. La decantoarele cu jgheaburi radiale de colectare a apei decantate. (3. (3. în m/s. Hs .3…0.diametrul decantorului. în m.înălŃimea medie a stratului de depuneri a nămolului.19). (3. Radierul compartimentului de decantare se prevede cu o pantă de 5-10 % spre pâlnia de colectare a nămolului. podul raclor se prevede submersibil.numărul de decantoare.000 m3/zi.înălŃimea totală medie a compartimentului de decantare. care se consideră de 0. iar colectarea apei în jgheabul periferic se face pe toată circumferinŃa prin deversoare triunghiulare amplasate pe acesta sau prin fante înecate. decantoarele se vor prevedea acoperite. n= A= Q . Hu = Vdez . Camera de distribuŃie trebuie să asigure repartizarea uniformă a apei brute în compartimentul de decantare. Dimensionarea hidraulică se face cu relaŃiile: Vdec = Q ⋅ t d .

iar în orificiile Ńevilor de distribuŃie de 1.timpul de decantare. Viteza în orificii se consideră de 0. care nu trebuie să depăşească 0. va a= A+ a . În jgheabul colector şi în conducta de plecare la filtru se consideră viteza de 0. Îndepărtarea depunerilor se face periodic pe la partea de jos. în lipsa datelor experimentale.7-1. concentraŃiile minime corespund concentraŃiei suspensiilor de 100 mg/l în apa brută. în m³/s. înălŃimea spaŃiului dintre funduri h2≥2 m. în m/s.0 ore. în m³.aria secŃiunii orizontale a camerei de distribuŃie.0 m/s.1 m/s. iar înălŃimea utilă a compartimentului de decantare Hu trebuie să verifice relaŃia Hu≥0.0 m/s.numărul de decantoare care se prevede de minimum 2. în m.2 m/s iar amplasarea lor se face astfel încât să se asigure uniformitatea colectării. în m/s. se recomandă la dimensionarea hidraulică următoarele: viteza ascensională în spaŃiul de sedimentare de 0. folosind mijloace hidromecanice (sifoane sau pompare ajutate cu apă sub presiune. dacă decantorul este descoperit. viteza maximă de 0. în m. care o evacuează într-un colector general.29) π ⋅n în care: Vdec este volumul de decantare.1-0. unde este distribuită prin Ńevi cu orificii.28).9).viteza ascensională. Aceste decantoare pot fi fără recircularea nămolului. va .diametrul decantorului.8-1.4-0.2 mm/s. unde după îndesare se îndepărtează periodic. (3. (3.3-0. (3. n . A A= n= Q .debitul de calcul. D . Apa decantată este evacuată în jgheabul de colectare pe toată circumferinŃa (interior sau exterior) prin deversoare triunghiulare sau prin fante înecate sub nivelul superior al gheŃii. care se recomandă de maximum 8 m.4-0. viteza prin orificiile fundului găurit de 0. vc .000 mg/l. Trece apoi printr-un fund cu orificii în spaŃiul de sedimentare.5 m/s. td . utilizării sulfatului de aluminiu şi duratei de acumulare a nămolului între două curăŃiri de 3 ore.75 mm/s.24).7-1. Depunerile se colectează în pâlnia centrală de la partea de jos.8(D-d).aria secŃiunii orizontale. în m².diametrul camerei de distribuŃie. La debite mai mici de 10. în funcŃie de forma decantorului.25). dacă nu necesită filtrare iar excesul de depuneri cade la nivelul de separaŃie de apă în rezervorul de nămol.2 m/s.26) vc d= 4a . unde străbate ascensional stratul de depuneri. Conducta de apă brută se prevede până la 1. apa brută este adusă printr-o conductă la partea de jos a decantorului (fig. înălŃimea stratului de suspensii h=2-2.000 mg/l iar în rezervorul de nămol de 36. viteza apei în conducta de intrare de 0. Q . Apa decantată este colectată la partea superioară prin jgheaburi şi trimisă la filtrare sau la rezervoare de înmagazinare. Decantoarele suspensionale se recomandă la ape cu conŃinut mare în sus-pensii sau când trebuie obŃinută o bună limpezire a apei după trecerea printr-un strat de suspensii floculate anterior în spaŃiul de sedimentare. π ⋅ D2 4 A . concentraŃia suspensiilor în stratul de suspensii de 1.6 m/s.5 m.27). pentru afânarea depozitelor întărite). Viteza ascensională se poate determina prin împărŃirea vitezei de sedimentare obŃinută în laborator cu un coeficient de neuniformitate a repartiŃiei vitezelor β=1. când această cameră se află înainte de sistemul de distribuŃie.viteza apei în camera de distribuŃie. timpul de sedimentare de 1.5. iar concentraŃiile maxime corespund concentraŃiei sus9 . Timpul de decantare td se consideră ca la decantoarele orizontale longitudinale. Hu înălŃimea utilă. a . (3. Hu = Vdez .50-0.5-2. diametrul orificiilor Ńevilor de distribuŃie de minimum 20 mm. viteza ascensională va se poate considera de 0.0 m/s. prin care curge de sus în jos şi apoi intră în compartimentul de decantare unde curge de jos în sus.000 m³/zi. cu recircularea mecanică a nămolului.4-0. Intre zona de sedimentare şi zona de depunere a nămolului se prevede o zonă neutră cu înălŃimea de 0.0 m sub nivelul apei. În cazul decantoarelor suspensionale fără recircularea nămolului. în m2. când camera de reacŃie cu coagulant se află în spaŃiul de sub fundul găurit sau de 0. La decantoarele cu suprafaŃa mai mare de 12 m2 apa decantată se poate colecta într-o reŃea de jgheaburi sau conducte radiale cu orificii.6 m. d . iar suprafaŃa acestor orificii de 1-2 % din suprafaŃa secŃiunii orizontale a construcŃiei. viteza în conducta ce transportă apa decantată de 0. 3. Dimensionarea hidraulică se face cu relaŃiile: Vdec = Q ⋅ t d . (3. A .000-60.5 m/s la jgheaburile colectoare radiale (minimum 4 la D≤6 m şi minimum 6 la D>6 m). în m. cu hidroejector sau de tip pulsator.800-20. Camera de distribuŃie îndeplineşte şi rolul de cameră de reacŃie în cazul sedimentării activate cu coagulanŃi.Apa brută intră prin conducta de distribuŃie.3-1.5-2. în lipsă de cercetări experimentale. (3. în secunde.

7-0. viteza apei cu nămol în conductele de evacuare de minimum 1. timpul de limpezire în spaŃiul de limpezire 1. înălŃimea spaŃiului de gardă.0 m/s. Decantoarele tubulare pot fi bazine prevăzute în interior cu 45 de tuburi din PVC-M cu diametrul de 110/99. În cazul decantoarelor suspensionale cu recircularea mecanică a nămolului(fig. particulele atingând mai repede radierul. la intervale de 20 secunde.5-2. viteza apei la trecerea prin orificiile de intrare în conductele radiale de 1. 10 . Decantoarele etajate de mică adâncime sunt bazine prevăzute cu mai multe compartimente suprapuse de lăŃime egală cu lăŃimea bazinului. următoarele date de proiectare: viteza de rotaŃie a rotorului cu palete de antrenare 0-18 rot/min. utilizării sărurilor de fier şi de var şi duratei de acumulare a nămolului între două curăŃiri de 6 ore. în treapta II. nămolul căzând la partea inferioară iar apa decantată evacuându-se prin conductele radiale perforate 6 în rigola periferică 7 şi din aceasta în conducta sau canalul de transport 8. contactul apei cu nămolul se asigură printr-o alimentare intermitentă. prevăzut cu rotor cu palete 3. astfel încât să se realizeze 1-2 rotaŃii complete pe oră. în treapta I şi cu decantoare lamelare. între nivelul maxim al apei în spaŃiul de limpezire şi bordura decantorului de 0. diametrul conductelor radiale de minimum 100 mm. 3. umiditatea nămolului ce se evacuează de 96 %.30 m. Apa brută se trimite în spaŃiul central. se pot adopta. Decantoarele lamelare se pot prevedea ca cele tubulare. la nivelul minim de funcŃionare a decantorului de 0. La decantorul suspensional cu hidroejector se prevede un hidroejector în locul rotorului cu palete de la decantorul suspensional cu recircularea mecanică a nămolului. unde se ridică datorită vacuumului creat aici. diametrul orificiilor de intrare a apei în conductele radiale de minimum 10 mm. În lipsa datelor experimentale sau a rezultatelor obŃinute în exploatare la instalaŃii existente care funcŃionează în condiŃii similare. la o viteză de curgere de 6. Excesul de nămol se evacuează prin canalul lateral.8 m/s. se pot prevedea decantoare tubulare. apa brută intră prin conducta 1 în spaŃiul de amestec 2.15-0. în care se realizează amestecul intim al acesteia cu nămolul recirculat din spaŃiul de limpezire şi eventual cu reactivi de tratare.004. distanŃa între două orificii alăturate de intrarea apei în conductele radiale de maximum 30 cm. pentru obŃinerea apei decantate cu o concentraŃie maximă în suspensii de 30 mg/l. Se pot prevedea şi decantoare în două trepte cu decantoare de tip radial. respectiv 4 tuburi pe rând. panta longitudinală a conductelor radiale spre rigola periferică de 0.08 m/s. însă cu plăci ondulate în locul tuburilor. La un anumit nivel se face contactul cu aerul atmosferic printr-un dispozitiv electric şi apa din spaŃiul central se goleşte brusc în spaŃiul de decantare. timpul de reacŃie total.500 mg/l în apa brută.30 m.20 min. cu pulsaŃie şi lamele. fără a depinde de timpul de reŃinere. 3. mişcarea intermitentă pulsatorie contribuind la îmbunătăŃirea procesului de limpezire.pensiilor de 2. în raport cu gradul de recirculare necesar.0 ore. unde se separă. este culeasă prin jgheaburile de la partea superioară. decantoare etajate de mică adâncime sau decantoare lamelare.2 m/s.06-0. viteza de ieşire din spaŃiul de reacŃie de 0.20 m/s. înălŃimea apei peste creasta conductelor.10). diametrul conductelor de evacuare a nămolului de minimum 100 mm. viteza apei decantate în conductele radiale şi în rigola periferică de 0.5-2. corespunzător parcursului apei de la intrarea în spaŃiul de amestec până la intrarea în spaŃiul de limpezire de 15. viteza ascendentă a apei în spaŃiul de limpezire de maximum 3 m/oră. În baza observaŃiei că eficienŃa de reŃinere a particulelor în suspensie este direct proporŃională cu suprafaŃa de sedimentare şi în strânsă dependenŃă de mărimea hidraulică a acestor particule.7 mm/s şi un timp de decantare de 15 minute. viteza periferică a podului raclor de 3. suspensional sau cu strat lestat şi orizontal cu lanŃ cu racleŃi. La decantorul de tip pulsator (fig. Golirea apei din spaŃiul central se face în 5 secunde.85.4 mm şi lungimea de 6 m. viteza apei la ieşirea din spaŃiul de amestec de 0.11).6 cm/s. dispuse cu o înclinare de 25 0 faŃă de orizontală pe 10 rânduri a câte 5. unde după străbaterea stratului de nămol. la care se măreşte suprafaŃa de sedimentare şi se micşorează adâncimea apei. cu recircularea nămolului. gradul de umplere a conductelor radiale de maximum 0. Amestecul de nămol şi apă trece în continuare prin spaŃiul de reacŃie 4 şi prin spaŃiul de limpezire 5. Podul raclor 9 realizează împingerea nămolului către conducta circulară sau başa centrală de colectare 10 iar nămolul care nu se recirculă se evacuează periodic prin conducta 11.

11 . Schema staŃiei pentru tratarea apei subterane.Fig.4. Fig.3. 3. 3. Schema staŃiei pentru tratarea apei de râu. Diagrama de sedimentare a suspensiilor în apă. Deplasarea particulelor în bazine de sedimentare. 3. Fig. 3.2.1. Fig.

Fig. Deznisipator orizontal.6. Decantor orizontal longitudinal. 3. 3.5. 12 . Fig.

Decantor vertical. 3. Decantor radial. 13 . Fig.7.8.Fig. 3.

9. Decantor suspensional cu recircularea nămolului. 14 . Fig.11. Fig. Decantor suspensional fără recircularea nămolului. 3. 3.Fig. 3. Decantor pulsator.10.

Dispozitiv pentru amestecul apei cu coagulanŃi prin salt hidraulic. 3.14.15. 3.Fig. Dispozitiv pentru prepararea şi dozarea coagulantului. Fig. Cameră de amestec cu şicane. Fig. Vas de dozare cu flotor.12. Fig. 15 . 3.13. 3.

Fig.16. Floctrol.17. 16 . 3.Fig. Cameră de reacŃie cu compartimente. 3.