You are on page 1of 11

Buna reglementare în UE

Problematică

Reglementarea în interes public poate lua multe forme. Autorităţile publice pot lua
măsuri de reglementare prin stabilirea de standarde, impunerea de impozite şi taxe,
finanţarea acţiunilor şi grupurilor specifice, sau prin furnizarea de informaţii şi consiliere.

Regulamente şi directive

Este importantă alegerea formei potrivite de intervenţie a Uniunii Europene. Legislaţia


este una dintre opţiunile oferite de tratate. Totuşi, mecanismele alternative, cum ar fi
auto-reglementarea sau co-reglementarea, pot fi mai potrivite in unele cazuri. Aceste
instrumente sunt bine încadrate în eforturile UE de îmbunătăţire şi simplificare a
reglementărilor care au impact asupra companiilor şi cetăţenilor.

O mare parte din legislaţia europeană este reprezentată de directive, care în esenţă
stabilesc un rezultat de îndeplinit, dar lasă autorităţilor naţionale posibilitatea alegerii
metodelor. În majoritatea cazurilor, Statele Membre transpun directivele în legislaţia lor
naţională luând în considerare circumstanţele lor specifice.

Din când în când, acestea tind să meargă dincolo de prevederile solicitate prin legislaţia
UE, adăugând obligaţii şi proceduri. Această „suflare în aur” afectează implementarea
legislaţiei UE precum şi calitatea mediului de reglementare în UE.

Parlamentul European şi Consiliul pot de asemenea să legifereze prin regulamente care


sunt direct aplicabile în toate Statele Membre. Toate aceste regulamente nu necesită
transpunere în legislaţia naţională, nu există nicio problemă de suflare cu aur. Astfel,
înlocuirea directivelor cu regulamente pot conduce, în anumite condiţii, la simplificări.
Regulamentele garantează de asemenea faptul că toţi actorii se supun aceloraşi reguli.

Clauzele de revizuire/abrogare

Legislaţia europeană conţine acte învechite care nu mai produc un efect real, dar care
rămân în vigoare deoarece nu au fost abrogate în mod expres. Ca un mijloc de prevenire a
învechirii legislaţiei, Comisia introduce deseori clauze de reexaminare, revizuire sau
abrogare în propunerile sale legislative, în special în domenii ale politicilor publice cu o
dezvoltare tehnologică rapidă.

Instrumente alternative

1
În strategia sa pentru Creştere şi Locuri de muncă (2005), Comisia a atras atenţia asupra
nevoii de a acorda mai mare atenţie utilizării auto-reglementării şi co-reglementării.

Sectorul privat poate să definească reguli în beneficiul societăţii. Dacă de exemplu,


producătorii dintr-un anumit sector se pun de acord asupra unui cod de conduită în
vederea supunerii produselor lor la teste aprofundate efectuate de laboratoare acreditate,
şi etichetarea produsele în conformitate, aceştia creează o formă de auto-reglementare.
Auto-reglementarea este o practică curentă între membrii unei profesii specifice (medici,
arhitecţi, etc.) dar şi între agenţi economici şi clienţii/consumatorii lor.

Vorbim de co-reglementare atunci când autorităţile europene încredinţează


îndeplinirea obiectivelor unor actori din domeniul privat recunoscuţi în domeniu, cum
ar fi agenţi economici, parteneri sociali, organizaţii non-guvernamentale sau asociaţii.

Atunci când aceste instrumente nu funcţionează, autorităţile europene pot adopta măsuri
complementare, mai ales prin adoptarea unei legislaţii „clasice”.

Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au recunoscut utilitatea auto-reglementării şi


co-reglementării în anumite condiţii. În Acordul instituţional pentru o mai bună
legiferare, aceste instituţii propun definiţii comune pentru auto-reglementare şi co-
reglementare şi fixează condiţii pentru utilizarea lor în context european.

Monitorizarea şi evaluarea practicilor de auto-reglementare şi a mecanismelor de co-


reglementare sunt esenţiale pentru a garanta credibilitatea acestora. Acesta este motivul
pentru care Comisia şi Comitetul Economic şi Social European (CESE) au publicat pe
internet o bază de date a auto-reglementării şi co-reglementării în UE. Pe lângă
prezentarea cazurilor de auto-reglementare şi co-reglementare în toată Europa, baza de
date facilitează schimbul de informaţii şi de bune practici. Aceasta ar trebui astfel să
încurajeze şi să susţină actorii sectorului privat dornici să înfiinţeze sau să îmbunătăţească
scheme de auto-reglementare, precum şi autorităţile legislative responsabile cu
proiectarea co-reglementării. Baza de date, a cărei lansare este prevăzută pentru începutul
anului 2007, este găzduită pe serverele CESE.

În timp ce aproximativ jumătate din Statele Membre au implementat un program


cuprinzător de simplificare, multe alte iniţiative ad-hoc sunt lansate (ex: e-guvernare,
one stop shop şi birouri centrale de înregistrare).

Consultarea părţilor interesate (stakeholderilor) înregistrează un progres în multe


State Membre dar încă există posibilităţi semnificative pentru îmbunătăţire.

În Revizuirea Strategică a programului privind o mai bună legiferare din 14 noiembrie


2006, Comisia a identificat priorităţile Statelor Membre după cum urmează:

• Dezvoltarea şi întărirea mecanismelor de consultare, acolo unde acestea lipsesc


• Evaluarea mai sistematică a impactului economic, social şi de mediu
• Transparenţă mai mare a rezultatelor Dezvoltarea programelor de simplificare,
acolo unde acestea lipsesc

2
• Aplicarea mai bună a legislaţiei UE.

Cele mai bune practici în Irlanda

Taoiseach anunţă un nou forum pentru Reglementatori

Taoiseach, Dl. Brian Cowen, T.D., a anunţat astăzi înfiinţarea noului Forum Anual al
Reglementatorilor, în cadrul căruia Taoisearch, Tánaiste, Ministerul Finanţelor şi
ministere relevante sectorial vor discuta cu reglementatorii cheie în domeniul economic
priorităţi de politici publice şi de reglementare cu privire la economie, competitivitate şi
competiţie.

Noul forum, care se va întruni în primul trimestru al acestui an, este anunţat ca parte a
unei serii de măsuri incluse în Declaraţia Guvernului cu privire la Reglementarea
Economică publicată astăzi. Declaraţia va funcţiona ca un cadru pentru abordarea
irlandeză aflată în desfăşurare, cu privire la reglementarea sectoarelor economice cheie.
În special, aceasta se adresează nevoii de a consolida input-ul consumatorilor în
activităţile reglementatorilor şi de a asigura că părerile furnizorilor reglementaţi sunt
balansate de o voce puternică a consumatorilor. Acest lucru va putea fi realizat prin
consultări cu sectorul industrial şi consumatorii care vor avea în acest moment un rol
formal în scrutinizarea cheltuielilor şi taxelor planificate.

Taoiseach a evidenţiat importanţa acţiunilor descrise în Declaraţia Guvernamentală şi a


declarat că: „avem nevoie să asigurăm că mandatele legale şi acţiunile implementate de
reglementatori iau în considerare în totalitate schimbările pieţei şi economia în întregul
ei în timp ce au în vedere cerinţele legislaţiei UE”. Declaraţia include un angajament de
revizuire a rolului şi mandatelor reglementatorilor cheie din domeniul economic la
fiecare cinci ani şi evidenţiază importanţa scrutinizării şi supravegherea reglementatorilor
de către departamentele guvernamentale. În special, va fi utilizată planificarea de
contingenţă pentru a asigura robusteţea cadrelor de reglementare în faţa şocurilor
sectoriale şi economice majore.

Declaraţia guvernamentală este publicată în tandem cu Revizuirea Mediului de


Reglementare a Economiei. Reieşind dintr-un angajament al Programului
Guvernamental, The Economist Intelligent Unit, în parteneriat cu Compecon, au fost
însărcinate să deruleze această Revizuire independentă.

Revizuirea etalonează un număr de reglementatori cheie în comparaţie cu omologii lor pe


plan internaţional utilizând o serie de criterii cum ar fi responsabilizare şi guvernanţă;
adecvarea mandatelor şi a costurilor operaţionale. Studiul se concentrează în special pe
sectoarele de comunicare, energie, transport, servicii financiare, sănătate şi securitate.
Luând în considerare cerinţele UE şi cele mai bune practici din alte ţări, Studiul
concluzionează că sistemul actual de reglementare economică independentă continuă să
fie cel mai bun model pentru Irlanda.

3
Proiectul SIGMA

OCDE monitorizează eficienţa şi eficacitatea politicilor de reglementare în ţările OCDE


şi are în prezent trei proiecte cu privire la mai buna reglementare:

• Măsurarea Poverilor Administrative (red tape scoreboard) Tabela de Marcaj


OCDE
• Indicatori de reglementare a calităţii
• Evaluarea Ex-post a instrumentelor şi instituţiilor de reglementare

Un proiect comun UE-OCDE este în proces de promovare şi îmbunătăţire a practicilor cu


privire la mai buna reglementare în ţările din Europa Centrală şi de Est: proiectul
SIGMA (Sprijin pentru Îmbunătăţirea Guvernanţei în Management). Citiţi mai mult pe
pagina internet a OCDE.

De asemenea, diferite structuri şi reţele interguvernamentale informale sunt implicate în


activităţile de mai bună reglementare, fiind angajate deseori în etalonarea metodologică şi
a politicilor publice. Ca exemple, putem include Reţeaua Administraţiilor Publice
Europene (European Public Administration Network - EUPAN) şi un grup special de
experţi într-o mai bună reglementare (Directors & Experts on Better Regulation
(DEBR)). Anumite grupuri tematice cum ar fi Reţeaua SCM (Standard Cost Model)
pentru reducerea poverii administrative, contribuie de asemenea la obiectivele unei mai
bune reglementări.

Sigma este o iniţiativă comună a Uniunii Europene şi a Organizaţiei pentru Cooperare Şi


Dezvoltare Economică (OCDE), finanţată în principal de UE.

Programul Sigma este o iniţiativă care a făcut deja o carieră strălucită, a fost lansat în
1992 de către OCDE şi Programul Phare al Comisiei Europene pentru sprijinirea
Republicii Cehe, Ungariei, Poloniei, Slovaciei şi Sloveniei în implementarea reformelor
administraţiei publice. În paralel cu extinderea UE şi expansiunea Procesului de
Stabilizare şi Asociere, sprijinul acordat prin Sigma a fost extins de atunci şi către alţi
parteneri, inclusiv toate cele zece state care au aderat în 2004 precum şi cele două din
2007, Bulgaria şi România.

În 2009, Sigma lucrează cu cele 3 ţări candidate UE – Croaţia, Fosta Republică


Iugoslavă a Macedoniei, şi Turcia – şi cu cele 5 potenţial candidate – Albania, Bosnia şi
Hertzegovina, Muntenegru, Serbia şi Kosovo sub UNSCR 1244/99.

În luna iunie 2008, sprijinul Sigma a fost extins, ca parte a Politicii Europene de
Vecinătate , către 16 vecini UE:: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Egipt,
Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Teritoriul Ocupat al Palestinei,
Siria, Tunisia, şi Ucraina. SIGMA a început să lucreze de asemenea şi cu Rusia.

4
Pentru activităţile care sprijină ţările candidate sau potenţial candidate la UE prin
Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA), Sigma lucrează în special cu
Directoratul General Extindere al CE. Pentru partenerii săi care beneficiază de
Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENVPI), Sigma lucrează mai ales cu
EuropeAid. De asemenea, Sigma îşi coordonează activităţile şi cu alte Directorate ale CE,
inclusiv Buget, Piaţa Internă, Relaţii Externe şi Întreprinderi, precum şi cu organisme
specializate ale CE cum ar fi Oficiul European de Luptă Anti-fraudă (OLAF) şi Curtea de
Conturi Europeană (ECA). Evaluările de progres anuale ale Sigma (lansate în 1999)
furnizează input Rapoartelor de progres ale CE cu privire la statele candidate şi potenţial
candidate la UE.Ca unitate a Directoratului pentru Guvernanţă Publică şi Dezvoltare
Teritorială (GOV) al OCDE, Sigma este de asemenea capabil să utilizeze expertiza
reţelelor de experţi GOV în management public şi a decidenţilor din ţările membre
OCDE.

Experienţă din Canada

Dezvoltarea climatului de afaceri – o mare îngrijorare pentru primării

Activităţile de dezvoltare economică ale VEDC (Valley Economic Development Center)


sunt bazate pe şase principii directoare aprobate de către Oraşul Vancouver:

1. Climat competitiv de afaceri


Vancouver va stabili un climat de afaceri competitiv care aduce oraşul înaintea
jurisdicţiilor competitoare.
2. Clustere Industriale de clasă mondială
Vancouver va identifica, dezvolta şi construi clustere industriale de scară
mondială orientate către export care contribuie la o economie diversă şi inelastică.
3. Investiţii strategice în infrastructură
Vancouver va face investiţii strategice şi sustenabile în infrastructură, cu scopul
de a asigura rentabilitate economică oraşului.
4. Standard înalt de calitate a vieţii
Vancouver va menţine un stadard înalt de calitate a vieţii care atrage şi reţine
lucrători pregătiţi şi talentaţi care vor fi motorul economiei oraşului.
5. Leadership & Colaborare Regională
Vancouver va oferi leadership regional pentru dezvoltare economică.
6. Sustenabilitate
Oraşul Vancouver va fi un lider global în practici de sustenabilitate, balansând
considerentele sociale, de mediu şi cele economice în beneficiul rezidenţilor săi şi
al companiilor.

Cele mai bune practici din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

Inovare şi Climat de Afaceri

Provocări

5
Industria din Regatul Unit se află într-un stadiu incipient în ceea ce priveşte dezvoltarea
şi aplicarea nanotehnologiilor. În timp ce acestea se comercializează într-un număr de
domenii, cum ar fi diagnosticarea medicală, electronicele şi materialele, majoritatea
tehnologiei este încă folosită doar pentru cercetare şi dezvoltare. În înţelegerea noastră cu
privire la cum nanotehnologiile sunt folosite şi dezvoltate pentru utilizare în anumite
sectoare industriale este descrisă în altă secţiune a acestei pagini internet.

Dacă companiile din Regatul Unit trebuie să se poziţioneze astfel încât să beneficieze de
avantaje maxime ca urmare a nanotehnologiilor, trebuie să ne asigurăm că noi (în mod
colectiv) ne înţelegem punctele tari, slabe, oportunitățile şi ameninţările şi identificăm ce
dorim să facem în legătură cu acestea. Pe lângă sprijinul oferit investitorilor potenţiali
pentru identificarea oportunităţilor de afaceri, companiile trebuie să beneficieze şi de un
dialog mai informat cu publicul şi cu ceilalţi stakeholderi, precum şi de ajutor pentru
dezvoltarea de măsuri (voluntare sau obligatorii) pentru identificarea şi gestionarea
riscurilor în stadiu incipient.

Identificarea de oportunităţi

Există un număr de estimări actuale cu privire la impactul nanotehnologiilor pe pieţele


globale implicând cifre de ordinul miliardelor şi trilioanelor de dolari pe parcursul
următorilor 10 ani. Ce este clar este că se va înregistra un impact economic semnificativ
acolo unde nanotehnologiile pot oferi beneficii semnificative societăţii şi/sau mediului
prin intermediul provocărilor cheie cu privire la -

• Supravieţuirea cu schimbările de mediu


• Supravieţuirea cu o populaţie îmbătrânită şi în creştere
• Supravieţuirea într-o lume conectată inteligent

Consiliul Strategic pentru Tehnologie (The Technology Strategy Board) consideră că


tehnologiile la nanoscară consolidează domenii cheie din punct de vedere tehnologic şi al
aplicabilităţii, inclusiv -

• Materiale avansate
• Medicină şi sănătate
• Electronică, fotonică şi sisteme electrice
• Sector manufacturier cu valoare adăugată mare
• Energie şi sustenabilitatea mediului.

Defra a căutat de asemenea să identifice modalitatea prin care nanotehnologiile pot


sprijini Guvernul să îşi realizeze obiectivele, de exemplu în ceea ce priveşte sursele
alternative de energie, eficienţă energetică şi remedierea mediului înconjurător. Acestea
sunt detaliate într-un raport privind aplicaţiile nanotehnologiilor benefice pentru mediul
înconjurător.

Reţeaua de Ştiinţă şi Inovare a Marii Britanii (The UK Science and Innovation Network)
(bazată în Ambasadele Marii Britanii şi în Înaltele Comisii de peste hotare) furnizează

6
informaţii şi consiliere pentru Departamentele guvernamentale, Consilii de Cercetare,
universităţi, companii şi alte instituţii, cu privire la expertiza de cercetare şi priorităţilor
altor ţări, inclusiv în nanotehnologii.

Permiterea dezvoltării Dezvoltarea de noi produse folosind nanotehnologiile sau


materialele la nanoscară depinde în mare măsură de disponibilitatea -

• Profesioniştilor înalt calificaţi;


• Baza pentru o cercetare de calitate înaltă;
• Împărtăşirea cunoştinţelor şi transfer;
• Echipament esenţial însă câteodată costisitor; Investitori încrezători;
• O bază de exploatare; şi
• Aranjamente pentru o bună guvernare.

Pe lângă sprijinul pentru cercetarea de bază şi dezvoltarea abilităţilor asociate, Consiliile


de Cercetare finanţează cercetări mai aplicative direcţionate către o gamă variată de
domenii de aplicabilitate. O pare parte din aceste cercetări sunt derulate în colaborare cu
sectorul industrial. O iniţiativă cheie este reprezentată de Marile Provocări ale Consiliilor
de Cercetare care au furnizat 50 de milioane de lire sterline (suplimentar faţă de
finanţarea obişnuită) pentru proiecte integrate de scară largă unde baza de cercetare în
nanotehnologii a Marii Britanii ar putea avea un impact semnificativ pe probleme
importante la nivelul societăţii. Acestea oferă oportunităţi captivante pentru utilizarea
nanotehnologiilor pentru a aduce o contribuţie unică şi semnificativă în procesul de
soluţionare a unor probleme majore. Cele trei apeluri de propuneri de proiecte au fost
direcţionate către cercetări pentru dezvoltarea unor abordări inovative cu privire la -

• Energie, cu accent pe captarea energiei solare;


• Sănătate, cu accent pe fumizarea orientată spre grupuri ţintă a agenţilor terapeutici
şi diagnosticelor; şi
• Soluţii pentru mediul înconjurător, cu accent pe captarea şi utilizarea carbonului.

Inteligenţă socială

Dacă cercetarea are scopul de a produce produse şi tehnici cu beneficii reale, aceasta ar
trebui să fie completată de părerile consumatorilor şi a publicului larg. De exemplu,
direcţia cererilor de apeluri de proiecte ale Consiliilor de Cercetare cu privire la sănătate a
fost informată prin dialog public şi compania Unilever a participat în proiectul finanţat de
guvern „Nanodialoguri”.

Totuşi, în general, companiile nu sunt doritoare să se angajeze în dialog public, în ciuda


faptului că sunt îngrijorate de potenţiale daune contra interesului lor care ar rezulta din
pierderea încrederii publicului în nanotehnologii. Angajarea stakeholderilor tinde să fie
percepută ca şi costisitoare, dificilă şi cel mai bine organizată de alţii, cum ar fi Guvernul
sau instituţiile din sectorul industrial. Există de asemenea îngrijorări cu privire la
dezvăluirea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial.

7
Transferul de cunoştinţe

Pentru a încuraja diseminarea informaţiilor către sectorul industrial, Consiliul Strategic


pentru Tehnologie finanţează un număr de activităţi pentru a traduce cunoştinţele şi
ideile generate de către cercetarea de bază (deseori de grupurile de cercetare ale
Universităţilor) în noi produse şi servicii în domenii unde există oportunităţi de piaţă şi
unde Regatul Unit deţine capacitate academică şi industrială. Reţelele de Transfer de
Cunoştinţe (Knowledge Transfer Networks (KTNs)), Parteneriatele pentru transferul de
cunoştinţe (Knowledge Transfer Partnerships), Platformele de inovare şi Iniţiativa de
Cercetare pentru Afaceri mici (Small Business Research Initiative) reprezintă modalităţi
cheie de susţinere a transferului de cunoştinţe.

Cele mai active patru Reţele de Transfer de Cunoştinţe în exploatarea şi comercializarea


nanotehnologiei sunt acelea care lucrează în nano, materiale, senzori şi chimie. Scopul
acestora este de a promova creşterea apreciabilă cu privire la mărimea comunităţii de
nanotehnologii din Regatul Unit şi o expansiune în activitatea industrială, în special în
ceea ce priveşte produsele nano-permisive şi dezvoltarea pieţei. Reţelele realizează acest
lucru prin informarea, punerea în legătură şi facilitarea inovării şi colaborărilor între
furnizori şi utilizatori cu scopul de a consolida lanţurile de furnizori. Interacţiunile între
aceste Reţele de Transfer de Cunoştinţe şi baza ştiinţifică şi industrială din Regatul Unit
vor îmbunătăţi înţelegerea nanotehnologiilor prin intermediul unei reţele mereu în
expansiune. Acestea cresc de asemenea fluxul de cunoştinţe şi fonduri în facilităţi
naţionale şi regionale, din surse cum ar fi Programul cadru 7 (FP7) al UE şi finanţările
private.

Organizaţii cum ar fi Institutul de Nanotehnologie deţin de asemenea un rol important în


acest domeniu, la fel ca UK Trade & Investment (UKTI) în încurajarea colaborărilor cu
cercetători şi companii din alte ţări şi atragerea investiţiilor din afară.

Dezvoltarea afacerilor

Nivelul investiţiilor industriale este în creştere, aşa cum este şi numărul produselor care
apar pe piaţă. Pentru a ajuta dezvoltarea pieţei şi exploatarea nanotehnologiilor, Consiliul
Strategic pentru Tehnologie, Agenţiile de Dezvoltare Regională şi administraţiile
responsabile finanţează Centrele de Micro şi Nanotehnologie. Centrele sprijină sectorul
industrial în accesarea cercetării de nivel înalt şi a resurselor prin identificarea capacităţii
de rezervă în mediul de afaceri şi în cel academic. Centrele sunt grupate în patru teme
principale (nanometrologie, nanomateriale, nanomedicină şi nanofabricare).

Cadrul de reglementare

Aranjamentele pentru buna guvernare sunt importante pentru a permite dezvoltarea


inovării de manieră responsabilă. Pe lângă legislaţie, alte măsuri pot fi utilizate pentru a
asigura că atitudinile proactive sunt adoptate pentru a se adresa riscului de afaceri,
sănătate, securitate şi implicaţii asupra mediului înconjurător. Astfel de măsuri, dacă sunt
adoptate pe scară largă, ar putea ajuta la prevenirea ameninţării impunerii unor costuri în

8
retrospectivă sau unilaterale prin legislaţia viitoare şi a unor riscuri de afaceri cum ar fi
un comportament advers riscului din partea asiguratorilor, decidenţilor din cadrul
companiilor sau a consultanţilor de pe piaţă. Încrederea crescută a publicului în companie
sau în produsele sale poate fi de asemenea benefică.

Servicii de consiliere şi ghidare sunt furnizate pe lângă conformitatea legislativă. De


exemplu -

• Guvernul finanţează SAFENANO pentru a furniza consiliere sectorului industrial


pentru a-l sprijini să dezvolte tehnologie la nanoscară în siguranţă şi în mod
responsabil; şi
• Health and Safety Executive a publicat linii directoare cu privire la manevrarea în
siguranţă şi eliminarea nanotuburilor.

Codurile de conduită furnizează un mijloc voluntar pentru stabilirea standardelor şi


Societatea Regală, Asociaţia industriilor de nanotehnologie (Nanotechnology Industries
Association), Insight Investment şi Reţeaua de Transfer de informaţii cu privire la
nanotehnologie (Nanotechnology Knowledge Transfer Network) au lucrat pentru
dezvoltarea unui Nano Cod Responsabil. Comisia Europeană a dezvoltat de asemenea un
Cod de conduită pentru Cercetătorii Ştiinţifici în UE care lucrează cu nanotehnologiile.

Câteva companii adoptă şi fac publicitate unei politici de Responsabilitate Socială a


Corporaţiilor (RSC), în principal ca un mijloc de reducere a riscurilor şi costurilor
operaţionale deşi câteva din companiile mai mari, mai responsabile social, percep RSC ca
un mijloc de încurajare a inovaţiei produselor şi contribuţie la valorile sociale dincolo de
dimensiunea financiară. Companiile mai mici tind să nu aibă acces la expertiza RSC şi
pot considera că cerinţele RSC impun costuri adiţionale asupra afacerii.

În mod similar, companiile mai mari sunt mai înclinate să desfăşoare analize ale ciclului
de viaţă comparativ cu cele mici, datorită costurilor şi lipsei expertizei. Totuşi, lipsa
datelor toxicologice reprezintă de asemenea o barieră în utilizarea analizelor privind
ciclul de viaţă a produselor care conţin nanomateriale.

Etichetarea este utilizată de unele companii ca instrument de marketing, în timp ce altele


sunt refractare să eticheteze produsele care conţin nanomateriale. Institutul Britanic de
Standardizare (British Standards Institute) a elaborat linii directoare pentru a sprijini
reprezentanţii industriei manufacturiere şi ai comercianţilor cu amănuntul să decidă când
şi cum să eticheteze produsele care conţin nanomateriale. ’

Părerile dumneavoastră

Am fi foarte recunoscători pentru părerile dumneavoastră despre cum ar putea Regatul


Unit să creeze mediul potrivit pentru inovare şi dezvoltarea afacerilor în nanotehnologie.
Analiza SWOT prezentată în continuare sumarizează înţelegerea Guvernului, rezultată
din discuţiile cu stakeholderii, a principalelor puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi
ameninţări cu care se confruntă Regatul Unit în acest domeniu. Această analiză (şi

9
întrebările din partea dreaptă) are ca scop să vă ajute să vă gândiţi la aceste aspecte, să
direcţionaţi acţiunile viitoare şi să contribuiţi la configurarea mediului nanotehnologiilor
în Regatul Unit.

Puncte forte

Regatul Unit deţine o bună bază de cercetare, a investit masiv şi acum deţine multe din
elementele necesare pentru inovarea de succes cum ar fi o bază academică solidă.
Programele Consiliului Strategic pentru Tehnologie complementează această bază şi
direcţionează finanţarea pentru susţinerea extragerii ideilor din mediul academic şi din
sectorul industrial.

Puncte slabe

Este necesar ca Regatul Unit să se concentreze pe exploatarea cercetării şi inovării


dezvoltate în această ţară. Deseori, IMM-urile nu au cunoştinţe despre sprijinul pe care
programele de parteneriat ale Consiliului Strategic pentru Tehnologie îl pot acorda. Alte
companii care ar putea beneficia de pe urma utilizării nanotehnologiilor nu au acces facil
la informaţii cu privire la nanotehnologii.

Oportunităţi

Există o oportunitate pentru un mai mare transfer trans-sectorial de tehnologie care poate
fi facilitat de Reţelele de Transfer de Cunoştinţe. Regatul Unit ar putea fi iniţiatorul
inovării responsabile în sectoare importante la nivel global inclusiv surse alternative de
energie, eficienţă energetică şi remedierea mediului înconjurător.

Industria din Regatul Unit are oportunitatea să influenţeze şi să informeze cu privire la


direcţiile Regatului Unit în domeniul nanotehnologiilor, să lucreze împreună cu Guvernul
pentru a dezvolta măsuri (voluntare sau obligatorii) pentru identificarea şi gestionarea
riscurilor într-un mod care menţine ritmul inovării.

Dezvoltarea unor instrumente specifice de analiză a riscurilor financiare ar furniza


antreprenorilor din Regatul Unit abilitatea de gestionare a expunerii la risc în
conformitate cu RSC. Regatul Unit ar putea să devină centrul de excelenţă pentru afaceri
şi consiliere pentru investiţii în nanotehnologii.

Ameninţări

Există un deficit important de tehnicieni cu educaţie potrivită pentru a sprijini cercetarea


şi industria manufacturieră. Acolo unde sunt disponibile abilităţile şi cunoştinţele legate
de tehnologia nano, acestea tind să fie concentrate în companii care dezvoltă şi produc
nanomateriale dar nu în acele companii care cumpără şi includ nanomateriale în produse.
Este posibil ca industria manufacturieră în Regatul Unit să nu poată să provoace evoluţia
necesară deoarece companiile relevante pot să nu existe. Este necesar ca Regatul Unit să
fie mai hotărât în ceea ce priveşte exploatarea cercetării şi inovării de care dispune, altfel

10
acestea vor pierde avantajul competitiv pe piaţa internaţională şi baza manufacturieră din
Regatul Unit va decădea în continuare.

-//-

11