EDITATA

-

~ ~

S. Bt.\.f.~t."

P. t.£ctp. p'Lp.~£'IA

s. BElEAEV

I

...

A ZECEA PLANET A

Adaptare de L. Alexandru

Colec;.iia wPn'festiri $tiiniifico.fantastrcet 79

CONCURSUL CLUBULUI GLUME7lLOR CONTINUA

ETAPA 0 II-a

Puteti sa ne indicaf titlu rile ~j autorii povesti rllor din care au fost ext rase textele de rnai [os ?

- Deocamdata nu. Esie clar tnsii cil Niza a fost rapusa de un [el de cureni care se condenseazii ln centrii neroosi ai sistemelor autonome. A inieiege cum poaie Ii anihilatii acitunea inexplicabil de persistentii a acestui curent inseamrui a 0 oindeca pe botnaua noastrd. Azi noi slim cum [unciioneazii complexul mecanism al paralirii.or psihice rezistente, care atitea ueacuri [useserii considerate incurabile. De data aceasta, Quem de-a face cu ce~/a similar, prouocat insa de un agent extern. Dupi: ce prizonierii mei uor [i fast supusi experienielor de rigoare, indiierenl de [antu! dacii mal slnt sau nu In via/d. atunci .... $i braiul mea va puiea din nou sa se miste I

II

Fereastra era deschisa ~i i-a vazut deslusi! Iata, grozav de tull.urata, dupa spusele ei. EI jj facea sernne desperate ell rnina ~i apoi a disparut atit de brusc de la Iereastr a, tnctt ei i s-a parut ca a lost tras inapoi de 0 forta careia nu i s-a putut irnpotrivi. Un arnanunt ciudat, pe care ochiul ei ager de Iemeie nu l-a scapat, a fost ci:i desi purta fot haina de culoare Inchisa cu care plecase de acasa, n-avea nici guler, nici cravats.

HI

Domnisoara de saptesprezece ani, care auea [runtea palida. sprlncenele arcuiie si ochii [rumosi ai taialui ei, inalui, subiire. cu mlini ca ale Giocondei, ca gesturi pline de gratie si de maiestate, li piirea 0 artiiare de demuli, 0 amintire de poueste, 0 priniesa din miniaturile persane.

o va mal uedea ureodata ? Sau era aceasiii apariiie numai un tnir ai, darul sup rem de bun venit? Dupii 0 upariiie ireciiioare, piipusa nu va fi inchisa din nou in dulupul ei [ermecat, in care orele suna acompaniate de muzica unei gavate '}

'2

;'

,

Spre seara zllel de 2'), decernbrle 1966, timll'ulse strtcase de lof.

Nori cenusf atlrrrau la midi inaltime deasupra cladlrt] Insfitutulul astronomic central. Din biroul directorulul, se vedea prin Ierestre ceaja ce phnea abra.

Mihall Sergheevlcl, care tocmal telelonase acasa sii nil mal fie asteptat la tina, puse blnisor receptorul la loc~i se aprople de fereastra. [I asculta urletul vtntulut de {Damna, care hiilea dlnspr e tlirm.Ce.a.ta se Iba tot mal deasa. Stropl rarl de ploaie SI!. lzbeau de g:eamuri ~i se preschimbau in {iri~oare !;ub1iri de apa.,

Mihail Sergheevici trase perdelela groase. in dreptul ambelor ge,a .. murl, Se hotar lse sa lucreze astaz! ald.

Larnpa de pe blroul sau lumina numai callmara ~i mapa cu c,operte argintli pe care era gr,lVata dedicatla: •• Scumpului nestru prleten ~i dascal, membru al Academie] de ~tiinte M. S .. Sontev, Director al Institutulul astronomic central, djnparh~a elevHor ~i colaboratori-

. lor. I mai 1962".

Savantul Sf a~ezli In Iotoilu ~i apasa pe un buton, U~a se deschise ~i se ivi silueta supJa a unei tin ere.

- Ati sunat, Mihail SergheevlciP

- Da, raspunse prletenos savantul, Te rog sa iei telefonul din-

(010, Ia d-ta. Voi lucra aid "ina la dcuasprezece flir,a un stert, ell de obicei. Cine este de servlciu in vestibul s

- Portarul Iakovlev I

- Spune-i, te fOg. sa au lase pe nlmen] sa lntre la mine. Dad!

va fi totusi cella important, sa te anunfe illtii pe d-ta. Vei vedea ce e de fiitut. Oaca. teleloneaza Larion Petrovtcl de la Irrstitutul de Iizidi, fa-mi netmlrziat legatura.

Voi face precurn rnl-atl spus,

- Cr,edca asta-I totul, Ba nu, rna! e ceva, Data a nett cealul pentru d-ta, adu-mf, te rog, ;:;i mie 0 ceased,

Dupa clteva minute' Iu ~*ezata ,pe bircu 0 ceasca . cu ceai ce·~j riis,pind'ea aroma. Savantul rnnltumi aslstentel ~i adauga:

3

- Soar putea sa, rna adincesc In lucru ~l sa uit, de aceea vlno te rog la 11 ~i 45 precis ~i ami nteste-mi,

- Vaputeli bizui pe mine. Mlhail Sergheevlct, Voi venl exact la 11 ~i 45, raspunse asistenta ~i lesl, tnchlztnd tara zgomot usa masivii de stejar,

Savantul lucra la un articol pentru 0 revlstli de popularlz are ~tiintmcii. Titlul acestul artlcol era »ee ~(im despre sisiemul nostru solar." EI vola sa faca. din aceastg discutle - lndfrecta - til tineretuJ un IUCIU ctt mal pUl.cut~i original •.

Suspina ~i incepu sa scrle, adlncindu-se in curlnd eu totul in IIICTUI sau. EI ariiti eli ~mnta cunoaste noua planete mari ~i aproxlmattv douli mil de planete mid, numite asteroizl.

.. Marimea planeteJor - stria savantul - este neinsemnat de micll in comparatie eu Soarele ~i cu spatule care le despart. Sa ne inchipulm Soarele cam cit 0 cireasa. In acest caz, planetele noastre ar aparea ca niste fir~oaTe fine de praf. Firisorul-Pamlnt ar fi aseza1 la 0 distantlt de un metru, iar firisorul-Pluton, cea de-a noua pJaneta, Ja 0 distantli de patroz-ed de metrf. Dadi vrern sa arlWim 1a aceeasl scara distanta dlntre Snare ~i cea mai aVfopiatii slu fixa, ar trebul sa asezam a doua clreasa la 0 departare de 270 krn."

AdJncit in ginduri, Mib"iJ Sergheevlci nu-~j dadu seama imediat ell. alara, in lata terestrei, se auzeau sunete ciudate, ca ~i cum de gearnurile lnstltutulul Soar apropia 0 orchestra de jaz, acordlndu-sl instrumentele din meTS.

- Ce sa fie asta? rnurmura savantul,

El biga creionul in buzunar, se duse spre tereastra $i cladu perdeaua la 0 parte. 1 n aceeasi clipii iebucni a lumina orbitoare asenuinatoare lumina [ulgertitoare a meteorilor . Tirnp de 0 secunda, totul in [ur fu viu luminat, astfe] ea savantul potu sa zareasca ~i sllueta verzuiea unui auiornob.il, ce semina cu 0 tigara de Foi,

~i din £IOU totul lu scufundat In lntuneric. Uluit de aceasta intlmplare nea~teptata, Mihai! Sergheevlci 51: illi,du tnapoi ~i tr ase perdeaua cu 0 smucuura asfuptnd geanrurlfe, 1':1 se stiiprni irrsa ell un efort de voin1:a ~i-~i trosni degetele, care-i intepenisera. Cronometrul arata ora ] I ~i 44.

ln spatele savantului, u~a se descbise, ~i cineva patrunse in

birou.

Dumneata esti, Tatlana lurievna? lntreba savantul rarli sa se intoarca. Era inca sub influerrta curloasei 1ntimpliiri de adineauri, - Nu, eu stnt J raspunse 0 voce necunoscuta, JI'lihaii Sergheevici se intoarse brusc,

- Cine? Cine esti dumneata?

'in serniintunericul din birou, desenindu-se ca 0 umbra neelara pe fondul u~ii, se atla un barbat lnnlt ~i blrte faeut.

4

- Scu.zati-o:lii I' sp"Se politicos noul venit. Aid e foarIe in tuneric, asa ca nu e"de rnirare ell, nu m-atl recunescut, Mlhall Se.rgheevlcl, Slrrt eu, Iura,

Probahll cii eel soslt rasucise comutatorul, diei biroul SI! urnplu de lumina uandelabrulul ce 51! aprlnsese.

- En sint, lura. studentul dv ... Buna seara t salut1i bli:rbatul cu LIn ztmbet tineresc, in care 51!' slrntea IJ unna de timidltate,

Sava ntul it lnfinse arnlndoua milnlle ill' semn de salut.

_. Iurorika ) striga el. Dumneata P lurii Kkighin? eel mal bun student din cnnstelatla auditoriJor mei din 1951 J'

eei doi i~1 strlnsera cu putere m1inile.

Dar cum al aparut aid asa, rara de.veste, en 0 furftrnli cosmi1:a l' la ioc, uraga. Iura, ~i pD...,est~te-mi. I E uimrtor ell de tinaT Brati!

'lntr-adevar. Iura nu Sf schlmbase deloc. Pe bta lui nu l!!la~llse nlei 0 2:bircihrra ~i chlar imbradimintell era aceea pe care savantul i-o cunostea,

lura asteptase politicos pilla ee tostul sau proieser SI! asezase, apoi sec a~ua ~i el,

_ 0 Imprejurare extraerdlnara rna aduce aiel, Yin cu 0 mare rugarntnte ... , tncepu 'Iura.

Savantul iI intrerupse neriif:nl.iifor:

- l1i voifndeplinl nrice dorintli, dar mai 'intii pa"este~te-mi unde te-al ascuns pin.a acurn I Sint fonrte curlos ~i am de ell I Mil! di.znesc sa.cresc pe Kicighi.n ca urmas !II mea la caledriL Pentru luerarea sa din domeniul 'teortel rolurllor de stele, este distins cu medalta de aur, ~i ,de!ldata gtndurtle dumnealui incep sa desenese cine stte ce paraooHi extrem .!e compllcata, ~i el descopera 0 noua ipcrteza asupra genezei slstemulul planetar .. Iar mailirziu, dupa ce sflirimli. In buditeTe teorllle sa v anf.iloJ· Jeans, Russell $i Bddingtun·, Kicighin dlspare pe neasteptate, fat.!!. sa lasevorbii un de .•.

_ 4m construit.; dar in al'ta parte. Observatorul din munttl Altai este construit de mine. OesIgur eli rnl-ati cltit artlcolele ...

_ Ua,.da ... Al'tic'OleJe 1i le-arn dtit, dar nu stnt de acord cu ele.

Nu estl numal un vis~tor, ci $i lin "tantlISt. ~iu,ai sa-mi ra-spunzi Cell atunci, la exarnen, ci in fiecare ipoleza exlsta [In element fantastic. E drept ea el!istl!. un dement. dar nu era temelie . .0 .nuanta. dar IlU ill esenta I .. , El, in sflrslt, acum sint numai urechl, profesore I

$i savantul devenl un asculfator atent .. Oarecum emottonat, Jura lila ell vlntul :

_ $int exact ]5 ani de cind nu v-am rna] vazut, M-.am consaerst ell entuzjasm prnblerne] g;enezeJ slstemulul planetar~J am giisit modalltatea de a ~J[pliclI totol pomlnd eaclusiv de la procesele interne cafe s-au p-errecut in Illiezul Suarelu] indi pe vremea eind aeest

• Cuuoscuti fi';lic~eni ~! asttcnoml e<nglllzi ,I amerleanl,

5

pitlc gal ben era un g:igant. Tn elaboraTe!! teuriei mele, n-am accentuat sutldent unele prchleme de IlmioHnt. De aceasta s-au folasH unii protesorl de la observatorul de pe Mount Wilson. Chid au Incercat prin articolele lor taioase sa-mi dea la calil. n-arn iii:cut pe suparlitul ~i nici warn stat eLI IIratel'e inenf(:1~ate, ej am inc,eput sit string noi dovezl 111 sprijinu! teortei rnele, Alrebuit sa plec ill Altai, unde am inceput sa, rna ocup lntens deleglle mecanicil cerestl.

- Mai' concret t mormai savantut eLI interes.

- Stiti doar diilJ astrunnmle exlsta caznrl ctnd miscarea urror

,cons-telafn calculata precis teoretlc dupa regulile mecaniell ceresti claslce nu corespunde ell constatarfle celor mal precise observutf dir,ecte. Da, da .•. sa l!lam, de piJdii, cuncscuta c-ome!ii a, lui En,kel. Modifidi.rile orbitei sale stnt inexpllcabfle. De ce P

- $i chiar nu ~tii? rise savantuj put!n cam intrigat. Fli. un mit efort ~iia din acest dulap .... rattul ill treilea din sfinga ... ,Mllfele calendar astrnnnmlc". 'Vei gasi acolo, ncgru pe alb, ce rectlficari treIJ u ie aduse orbite i...

- Cnnosc rectifi.::iirlle pe din dati. limbi Iura, dar ele cgllndesc un Ienomen fizic inel necunoscut, pe can: noi-trebui(! 'sa-I fundamentarn ~tiitntifice~te.

- A.ha, raspunse savantul to a lini~te aparenta, premeditate, Din li~tia 1mi e~U l' Deslgur di ileum vel Incepe ·sa te :refer; ~i la planeta Mereur ....

- Da, ~i lura diidu din cap. De ce e.lipsa pe care 51'! lnvtrtcste Mereuf (planeta cea mai apropi-atii de Seare) j~i modHicii planul atlt de rcpede r De ce slnt necesare in fiecare all nurnernase reditidiri? Ei bine, tot! au presupus ~i presupun ~i acum eli acest Ienornen este provecat de forta de a tractJe a urtei pta nete necunoscute, care ar fi ma] aproape de Scare dedt Mercur.. Oar 30.000 de fotografii flkute de observatoarele din lumen intreaga n-au descoperit nici cea rnai micaur:miI a vreunei planete de acest fel. Sure de astronomi au cercetat cu lnstrumente perfectloriate lntreaga balta cereasca, dar n-au glisit nlmlc, De faptnici nu puteau sag1Lseascii...

- Tocrnai perrtru cil en nlcl nu exlsta, mormlii savantul seas din Ure.

- Nu de aceea, raspunse lura politicos. A zecea planeta mare a slsternulut nostru solar EXISTA.

JlI

Minai! Ser gheevicl nu mai putu rezista. 1.:1 sari in prcroare,

- Ce-t] trece prln cap? Vrei sa riz] de mine. Orlce scolar ~He ca In [uru] Soarelui se rotesc nouii plauete mari. Nuult, stimahile, oflui! ~i lncepu sa 'nurner e pe degete: Mercl.lr - una, Venus - doua, aceasfii planeta pe care stam acum, Pamlntul - trei, ~i savantul blUu nerves cu piciorul drept in covoru] grns : Marie - Jupi-

6

ter -~ Saturn Uranus - Neptlln ,I. in sfir~it" Pluton, al nonalea, intelegi? .AI noualea I spuse savantulindoindl ~i 81 noualea deget.

1:1' lntlnse cele daua, mllnl cu degetele indaite pina aproape de nasul lui lura; numai poltcaru] mii.nii sting! ramasese fidicill,LE'(il ce-t dlhlea un aer de sfldare.

lura ramase sertos . .EI intinse spre savant LIn de get de Iii mina dreapta !j'i, lovindu-t cu aratlitoJUI, mUni! stingl, spuse : I,at-o... iI zecea,

- A zecea P Oaee orblta acestela se afla in infertorut oriJitei

lul Mercur?

Nu,

A zecea., e dlncolo de Pluton? Nu.

Atuncl da-mi dah~le Iundamentale privitoar,e la cea de-a zerea dumltale planeta !

I'ura sea~eza infata fostului sau profcsor ~,i, CU' aerul elevutut c.are ~,tie bine Iecjia, lncepu sa spuna :

- Distanja aprOll.imlltivi de. III 3. Zecea la Scare este de. 149.000.000 krn, Viteza deplasdrl! pe orbita este de aproape 30 km pe secunda, Vnlurnul ei este de aprcxirnatlv 330.000 de ori mal 'I11ic decit acela al Soarelui.

De. euervare, obrajit savantulul ba paleau, ba se tmbujorau. Abta se tinea sa nu lzbucneasce.

- Destul! intrerupse el. rroba.bil eli ai auzit bine, '[j-am cerut amiinunte despre a Zecea, ,~i durnneata Jmt in~iri diiertte date de'Sp"'c Paminl. Mal rarnlne sa-mi spu] eli a Zecea se invirte~te pe 0 orbtta de forma unel eHps.e care are Tntr-unul dlntre Iccare Soarete ~i eli ocol,e~te Soarete in 365 de zlle, 5 are, 48 de minute ~j 46 de secunde, Spulle-mj ~i asta,ca siHipu'EI nota. unu ~i sa te dau afarlL

Savantul tremura de furie. dar Jura raspunse calm :

- Nil pol preciza dnrata anului tropical a,1 planetel mele, cacj nu-l cunosc vlteza de rota tie ill [urul axel. IE de presupus totusl eli. datele pe care fe-ati amintlt slut cele reate. Important este ell. a Zecease roteste in jurul Soarelut pe aceeasl orbitii ca ~i pamintu.I ..

o.,helaril sa va ntnlni alunecara de pe Irunte. EI sfriga: - AI dollea Plimint!

- Da, raspunse Iura, A Zecea este a dubf:urii exacta a. celei de-a

treia planete.

TV

Tlicut, savantuj luJi de pe miisllta te{~~c~" ~i-ar fi 'vi,lf$at. ceaiu'l pI! cap, ca sii. Sf incredluteze di. e mtr-adevar treaz, dar prefera sa·1 bea CUI pofta, desi era aprcape rece. Se simp tnvlorat, Puse ceasca la loc ~I se intonrse spre lura, C'WI.' continua:

7

- E drep~ c.a de, pe Pimlnt. nu se poafe. vedea cea de-a zecea planetli.. Acest lucru e lesne de intell!s. Pe orbita l()!f, cele doua cerpur! cerestl se afla permanent in puncte diametral opuse, Intre ele se aUi Snarele, al di.rui dlametru este de 109 eri ma'] mare decit accla al 1iedh'ei planete.

- Ca doua boabe de mac invirtindu-se in [urul unel clrese a lui Miciu-rill, [ntervenl savantul, aprobator,

- Intecmal, se hueurii Iura, Sau rna; hine ; ca dol elettroni in jurulunui rarclen de heliu,

Pentru a veri{lta Inatematk tlis.te.nta planete!, eel doi ca1culari pozitia lui Mereur pe orbita lui teoretidi in (azul in care cursa acestula ar Ii influentata de forta de atrac'[ie a planetei a zeeea, Spxe U1- rnlrea sa. Sontev constata 'ca poziJia calculata era ce.aca:re rezulta ~i din "Marete calendar astronomic" dupa electuarea rectttlcartlor.

'EI murrnura c.u Voce stlnsa: - Corespunde Irrtocmal,

Volurnul aluneca dlntre degeieJe lui, care-sl plerdusera pardi puterea, Iura 11 rididi. ~H puse la lac. in dulap.

- Vii multumesc, Mihail SergheevjCi I A~ vrea totu~i sa vll rag s.a va corrvlngeti definitiv in aceasta privintL

- Ce vrel s.li spui ? intrebll surprins savantul,

- V-a~ 'ruga sa venifi sa vede1i... sa va c.onvingeti... Poate mer-

geti chiar acuma cu mine ...

j'uIil ma.i adauga ceva, dar savantul nu dadu importanfa. acestul lucru, Bra prea adincit in gindurile care. iI copleseau :

"Oril:IlJD, ar fi intt'resalli. E oare vcazu J sa refuz? Prababil d miiinvitii la el ca sa-mi arate ,.i alte date ~i observatil. Am sa merg ... Automobilul e la poarta."

- De acord I spuse al .CII glas tare, uitind de orice attceva. Sa pornlm II

Prevenltor, lura deschise u~a ~I Hi.l>a. pe savant sa lasa prlmul, Acesta trecu pee ling-a pertarul adorrnit, care sfodia tneet,

v

Noaptea era dicoroasa ~i cludat de \inj.~tiUi.. Mibail Sergheevicl privj bor1a cereasca, sen(!lii ~; presarata cu ste'e. Se vede:w tI)}Jsff'latHle emisierel bore-ale In pozitiile corespunzatoare aceiui anntlmp, Carul mare l'i Stsaua polaril, Casiopeea, Lebsda ~i VuJturul straluceau mai viti dupa ploaia care trecuse, In bezna savantul cobort sellrile de Ill. intrare ~j auzl cum lum deschfde portlera vehlcululul.

Sonjev se a~ezli La loeul pe care il gasise pipaind prin tntunerle, iar lura se allezii: pe locul conducaterulul, Se aprinse 0 luminita albastruie. datorlta careia savantul putu sa zlireasta lnteriorul, tabloul de bord ~i spatele larg al lui lura,

In acest moment, Mihail Sergheevlci t~i amlnt] cit nu Iasase

8

vorbii Tatianel tU!f]:ev-na cii. pteacll ~ nid ntl-~ Iuase paltonul ,i piUiiria.

Pcrnim I auzi el voces lid lura,

- In regula, murmura savantu], Numal slI.-mi iau paliria ...

In aceeasl cHpli izhucn! un ~lIierat attt de putarnlc, urmat lmediat de UII vacarnr asurzttor cu acordurt aUt de strtdente, tnctt Nil nelndolus eli. Iura nu mal putasa auzi vnrbele savantnlul,

Acestula i se paru ci clneva smuclse co vlolenta scaunul de sub el, Tnchise ochll, mai mult din prieJna surprizel de.cit de fridl.

VI

l'o\uzica aceea stridenta de [az inceta tot attt de bruse cum tncepuse, Savantul deschise ochil,

Prin geamuriie cabinei strtilucea 0' zi luminoasli, senln.tl Totodhtii balta nesr1r~itii a cerului de un aibastru uimiior de 1 ntuneen I, aproape violet, Sf! intindea ptnif la orl2O'I1I, spuzitii de stele!« neobtsnuit de [rumoase.

Mi!tan Sffgiteev;'ci clipi des din Ql:hi~i ililtIreba.: - Unde sintem?

~n acel moment, "bll lata zimbltoare a 1IlI, lura, care se Inter'sese spre e I :

- Cu voia dumneavoastra, Intr-un [axl care cinulaprintre planete,

Incotro )

- Spre a leeea.

- Spre planetli? intreba ' savantul ulmit, slrntindu-sl corpul ne-

obisnult de U~G'J". In jurul malliniiera pustlu, nu vedeal nlci un punct de reper rn alara stelelor nemiscate.

- Da, spre a zecea planeta, didu, lura multurnit din cap. Ne vom cnnvlrrgs personal de existenta el. E cea mal buna cale de a ne Incredinta. did ~tim dl existii poslbilitatea de a demonstra algebr!c di doi orl Ifni nil facpatru, Nici fotngrafia, nici filmul nu sint absohrt sigure, Fotografiiod 1111 strat de muschl de la eltiva mllimetri, fotoll"'mtiamar.itii va arita 0 pidUTe preistorica. Cit despre film, ajunge sit spun eli am vazul 0 productie cinematogratlca inf1ip~ind I) rnalmuja inalta de vreo trelzeci de metrl catiirlndu-se pe un bloc ell 100 de etaje ~i finind intr-e labli II tinikli femeie, pe cind ell cealalta debora avloanele care atacau ...

Iura se nita la tabluul de bor d, modifidi pozltia citorva manete

~i hebluri, apal se adresa din nou savantului:

Tofu] e ill reguHt lburamin [urul Saarelui ... Vrei sa ajungi din !lfma planeta pe orblta ei t'

Nil .. Exista un alt drum, zlrnhi Iura. Savantul U privl mlrat, Doar nu vrel sa zbori direct de La Pamtnt la a Zecea? Asta

ar insemna sa ne topim, sa: Ill! dcscompunem, sa ne dezagr,egam in

9

a'lomi. Iii naiba I Este, fll:r,ij indoi,alli, o dllltorie perlculoasll ... ~,i mal ales va dura foarte mult,

- Nicigin,d. Mihan Sergheevici" 'rise lura. Ooaf 'rIU mergern pI! IDs.

- Asia ar f,i culmea, spuse morocanos Sontev, Pe jos am a.j.IHIge III Soare abla ill 3,500 de ani.

-Iar un tren expres ar ajunge abla in 180 de anl, D:ar nol ~bllriim, ad.a,uga Iura.

- Vad. mormlti savantul. Daca aero ... sa-I spunem plarretcptanul dumltale e mal rapid derj,tavioanele eu ellce, tot av!'JJI nevnle de vreo 40 de ani,

- Vom sosl rnai curind, spuse lura mlsterlos.

- Aha, am ghidt, Jlj,spunse savantul. Ai fo£osit 0 racheU uri'a~a,

si acum !nghiUm departarile cu viteza unel ghilllele de tun. Putem deci conta sa ajungem in dreptul Soarelui peste vreo opt ani. adldi prln toarnna anulul 1974.

- Ali uitat cit mai exista ~i alte viteze, obsena Iura,

- N-am uitat, dar nu poate 'fi verba sa Ie folosim not, 0 ra.la

de soare ajunge la Pllmintin B minute, ~i 18 secunde, Pata lui lura lua. 0: expresis solemna.

- In sfiqit,. strlga el, In snr~it, am ajuns Ia viteza realal

VII

- Cum? savanlu! pardi nu-s] credea urecbltor,

- Ma refer [a raza de rumina ... rnai blne zis la particel,ele ell

cornpun raz.a de IUlIlina. pe care Ie numlrn, dupli cum ~titi. fotoul, Planetoplanul meu inghite dlstantela cu D vitezli de 298.000 km pe - secunda.

- Interesant, dar nu e de crezut,

- Nue de crezut, ~i tDhqi asta-l realltatea. E drept di n-am

atins chiarviteza luminii, dar dlterenta e Joarte midi ...

Iura privl la tabloul de bonl, dti clfrele aratate de acele indicatoarelor ~i adliugli:

- Nil maiavem deett putlne minute, asa cil voipovesti pe scurt : de aproape 70 de ani, ~fiinta se ocupa' de imensele rezerve ate energlel nucleate. ~i eu am cautat muJt timp pina sa giisesc parficulele eels ma! potrlvlle,

- Ai descoperlt un element nou? lntrebli savantul,

- Dill, l-am numit "Ra.dium U".... Electrortli sai sint transfer-

mati in fotoni intr-ocamera l:lInstnaifi dlntr-o masa plastid spedaHl., iar energla obtinuta este - precurn vedeti - indestulatoare ... la.ra prrvi atent acele indicatoarela.r: Maf avem kei minute ... Pentru planetoplanul meu am ales un drum in forma de cere, pornlnd vertical de la suprarata p'amintulu·i. Este usor sa calcularn durata ciiUitertel : l!lam ea raza dlstarqa Soare-Pamint }I apUdi.m f'ormula

il0

2X:l,~4XR. ceea ce ne da 'Iung-imea cursel noastre, Jrnpartim aceasta lungime cu viteza planetoplanulul ~i obtlnern tirnpul de zbor de 1.6BO de secunde, adidi. 28 de minute. Or nol discutam aid de peste 25 de minute.

Calmul lui lura rnolipsl ~i, pe Sonjev. Se lmpacase cu lnevltabiluL Inchis!! ochii, tompit de semn, Ca de departe auzt vocea lui [ura :

- Atentlune, a Zecca e ill fa,ta noastr1L.incerc sa aterizezin zhor planat... Gata!

Savantul percepu un soc user In cllpa aterlzarfi planetoptanulut, Toropeala Inca nu-l plirasise .. S,imti ca-t scutura clneva,

- Mai sinteti in viata ori nu? Trezit!-va. 1 A.m sostt 1 rasllna. chlar 131. ureehea lui vocea trlumfatoare a lui lura,

VIII

, Savantul deschise ochil, dar nu vlizu nlmlc in aiara lumlnltel de la tabloul de comanda,

- Un de sintem? inlreba.el suparat,

- Slntem pe a zecea planeta, Mihai.1 Sergheevlci, numal eli [a

aterizare am cam scrlntlt-o. De teama sa I1U trecern pc .Iingii: plan~ta am dat motorulul clncisprezece trllioane de fotoni in plus. Era prea mult.; am zburat prea departe, earn ell 1800, astfel eEL am ater izat pe partea planetel care in mornentul acesta este umbrlta, 'Ni.ci lumIna nu avem cad observ ca., 131 aterlzare, mi s-a delectat instalafia. Nu-I nlmlc l In curind se va lumina de' ziuii, asa .:it propun sa coborim. Va rog sa cohorttl dv prlrnul : aeeasta in: semn de rnultum ire eli. mi-ati tamt onoarea sa. venl]] (U mine.

- Dad asa stau Iucrurlle. vreau ~i eu sa-ti propun ceva, rlispunse Mlhail Serghcevlcl. Sa cobortm amlndci pe solul planetei in aceeasi clipa, De acord?

- Perfect t rtse lura rldlclndu-se. Permiteli-mi savli ajut I Deschise u~a,~i un villiicel caidu] mlnglie tat,a savantului. - Atenpune. este 0 treapta r continua lura prevcnitor. . Sontev ~oY1ija sa treaca pragul usii,

- Falumina"lurocik;l J la lampa de buzunar t Sa. nu fi nlrnerlt in vreo mlastina ]

Raxa Iampii de buzunar cilzu pe sol, In fata usll deschlse,

- Nu e cazul, iI asigurli lura. Nisip, nisip uscat, 0 poteca sau poate 0 plata. Sa coborlm I Unu ... doi. ..

- Trei I curnpleta savantul. ~l amlndoi pa~irli in acelasl timp pe nlsipul rnoale.

In virtutea obisnuintel, Mihail Sergheevlcl rididl indatii caput ~i privi spre eel'. Dar aspectul bolp; cere~ti 11 ului, fara s.a coboare ochii, apudi rnina IUli Iura ~i abia mai fu in stare sa rnurmure :

- Priveste ... cerul ...

.111

IX

Sfelele erau nefJ,bi~nult de marl, limpezl ~i apropiate, Parea eli le po~i atingecil rnirta rldielndu-fe in vlrlul piclnarelor,

Savantul recurmscu dlntr-o prlvlre constelatil Ie ce-i erau am de Iamlllare .. Dar dadi. acurn '0 jurnatate de ora, cind lesise din cladirea observatorulul, vlizuse constelatftle caracterlstlce toarnnei, de data asta, pe bolta' straluceau rnagnrlic constelajille de prirnlivara ..

- Vail ~i eu, auzl eI vocea lui Jura. A~a sl trebuie sa He.

Peste sase [unit chid Pamintul se va ana in acest loc at orbitel sate, oamenir vor contempla atunci acelasl tablnu. ..

In aced moment. I uta Intlnsc surprins br at II I spre orlzont. ~i savnntul fu nevolt sa fad!. a lntaarcers de 90 de grade, Prlvi drept inaintea Iu] ,i avu preslmttrea di. Ileum va trebul sa fie cxtraordinar de calm, ..

De dupa linla unduitoare a ortzontulul, acolo unde straluceau constelatltle Racul ~i LJrs<I Midi,. raslfrisera dOlili glohuri rnari ~I stralucitoare. In [urul planetel a zecea se roteau DOUA Lune, Destul de nepils111ori, ell ochil unel ti.are, eel do! S!lltelit! natural] ai planetel urcau pe boltlI, ~i 0 lumina palidli lnvalul pe eel do.! barbati.

La inceput, din cauza surprizel, savarrtul iu putin cam dezorleatat, dar apol iI cuprinse 0 bucuria de nedescrls,

Iurlssimus I striga el, Dii-mi. I) lunda!

- De care? Intrebii ~ura ..

- Indlferent de care, numal da-mi-o mal reped!e! Dear nu vel

fi vrtnd sa urmarese numal cu ochll Ilberl acestl satelitii ai planetei a zenea,

- Inteleg, Mihall Setgheevici, raspunse lura mcun::at, fi se sdirpinli stillgberit la ceafa. lnsji.~

- Nicl an "insii", Nu cumva n-a] luat 'Oiei un instrument Bplic de pe l'iinl'int?

ILn acest tlmp, cele doui "Lune" uroau pe Ilrrnament, deplmin-

du-se spre S -E. La. lumina lor, Sontev vazu elar pe Iura lingi el, - Pili'. n-arn prevazut elL., prtnse Iura a se scuza,

Savanhl[ j~J ie~i din lire: .

- Un binoclu l' Imediat! Fie ~i unul ilinire cele mid de ·opera I ~uiera el. Halde, repede I

- Ab da, un binoclu am! ,.ispunse bucuros Iura.

- .D1H ineoace! spuse savantul mal calm. Mii Inter~seaza sa-

telltu! din stlnga, - :0 clipi!

Cu aceste cuvlnte, luta se u:rdi, grab;t in planetDplan.

Mfhafl Sergheevicl IJU putea s'a-~i mal dezlipeasdi ochll de la cele douii "Lune". Cu putina irnaginatie, ele puteau til enmparate eu del tOVluii!~i de dl1Horie care stribat mini in minii, ~lirii a se despart!, un ilrj;lm preclznt de mult, fefe!e pe care acestl sateliti Ie ariilau spre planeta nu sernanau dell'll:: cu fa*a pe xare Luna I) anti Plim1ntului, I:U toate eli ~j aid se ziireaLlpardi eontururi de cratere

J2

'.

x

vulcanlce ~I lantllT! de mlmfi. Binodular fi ajutat l,a recunaasterea acestor detain aleptisBjelor ."selenare". Tremurlnd de ned.bda:re. savantul strigli:

- Iurlssimust Mal lute I Ce tot faej, atlta acoloP

o adiere brusca Uku pe savant sa illchida pentru 0 c1ipa ochll, spre a":l teri de pratul lIirsipo.s. ApoI se int.oarse peutru a·( grib! pe Iura, Dar acest gest se dovedl de prisos.

Planetnplanul dlsparuse,

Primulgind al savantulnl fu eli lura pl'eease inapQi pentnr !I-I aduce 0 Iuneta, T.nseamna ea va fi ina poi peste vreo odt daca ..•.

$1 deodata numerosl ,.dad." se imbolzira ill mintea lui .. , Dnea lura iI p'arase~te aieL. daca Iura n-are fotoni suflclentl pentru cursa pina la pii.mini ~i inapot ... , d·ara, la tnapolere va mal reusl sa gao seasca acelasl tcc., Aceasta din urma era tea mai grea problema, aproape cu neputlnta de rezotvat,

De tapt aceasta plecare nu Iusese illsotita de nblsnultele suleraturi, nlcl de eelelalta zgomote. Puate ea lur.a,nicj !lUI plecase j Totu~j urrnele din nisip aratau ta planetoplanul se ridicase vertical.

o Hni~te ciudata 11 euprinse. Era, absolut singur ~j se consldera un pionier a1 ~tiintei. Slngurele sale arme erau cunosttrqele pe care Ie avea ~i vointa SIa dirza ..

Privi in JUT. De la locul unde se afla se desluseau dou!! dirari care se pierdem.l in bezna, fll' departure se lntrezlircau parca niste cladiri. Tufisul de Ilnrf din aproptere miroseaa vanllie, iar la 0 miscare mn! bruscd a lui Snntev Sf auzira blitaile de aripl a1e unor pasltri nevazute.

. - Trebule sa stau pe lee pilla Ia rasaritu.1 Soarelul, se gindi savautul.

Privi spre eer, Steaua polara, care de pe Pamtnt parenerui~cata, fiind a~ezata -In prelnnglrea axel terestre, aid se deplasase spre dreapta 0 data CUI restul boltli cerestl,

".Hm I" Deenervare, savantul i~i freca palmele ... Asta Inseamna di aid Steaua POlaTa no mal este un punct virtual desprij.in pentru axa planetel, Precum se vede, ~i ea se roteste CD celelalte stele ill [urul stele! polare autohtone. Care 0 fi aceea P Uite, aceea parca nu s-a clinttt. Da, e limpede. Pe a zecea planeta, rolu] stelei polare il joadi steaua Vega. Dupa cum, arata mlscarea constelatiilor, a zecea planeta se invirteste de Ia est spre vest, invers globulul parnintesc, Decl Soarele va rasari la 'Vest"

Mihail Sergheevicl se tntoarse spre apus, Munti inal]] Sf vedeau profltindu-se pe zarea care tncepuse a se lumina. Stelele paleau. Un lidr trandaflrlu se rldlca dincolo de rnunji, iar intre doua creste se ivl marginea allrifii a Scarelu],

[3

-Ie salut! se adresa savarrtul ciitre Soare, (Me rasarea, EI st,rig,a jubtltnd aces.tecuvtnte ; era dincale afa,ra de bacuros, Jfoarece 51'. cOJ)vj,nSl!se ca se afla pe 0 planetli neLIHlosruUi ~ astfel va pulea lace ob~ervatii in\eres3'1lte. Intr-adevar, el ~i ~ikllse uncle constatarl care nu fuseserli prevazute de luca tn calculele lui.

Deodata avu senzat!a dt in spatele lui SI!: gase~t'e clneva, SI! intoarse brusc,

xt

Nu vazu totusi pe nlmenl, 'Bra srngur in luminisu] scaldat de Scare, SI! arla Intr-n vale intinsa, inconjurata de munti] ce seprafitau In zare, Ciirlirile nlstpaase duceau spre padurlctle nu prea departate, Tuflsur] Ile5e~i iarM inaltii, acopereau spatiu! dintre ca.dlri.

Era neaparat necesar sa-l ga.sellsdt pi! 1m3. Pornl spre un l.u1i~ unde vazll .I banca, Alaturl se gasea un stllp cu un panou plln de sernne mlsterioase.

,,0 lnscrlptie in llmba localnlcltor - presupuse savantul, ta sa Irtcerr s-o descifrez."

Liniii serpulte •. dese, care nu aduceau deloc a litere, Sf intrellilan cu triunghiuri, patrate ~i cercurl Jntr-un fel destul de blzar, Savantill rerrrarca Iinta de j05, .. un cere '111 un triung:h; erau legate prlntr-o lirtie groasa albastruie, Ce sa repreztnte care P

Se aseza pe banca sl lncepu sa chibzuiasca, Nu cumva pe II zecea pl.anetli. exlstau ~i fiare salbatice? Asta n-ar n deloc hlne, Daca n VOT s1i~ia, rernarcahlla descoperire a lui lura ar Ii pierdiIJ1a, ~i nimeni de pe Pamint n-ar mai afia vreodat.a despre clIJatoria JOT interpianetard. Trebuia si(-~i noteze ccle observate pinii acurn, did ntclodata nu te potl bizui nurnal pe mernor ie :

"A Zecea .•. do.i sateJiti... inclinareaaxei pe pJ',w.ul IIrbitei aprexlmatlv 230 .... dlrectia axel : Vega ... ro!irea de la est la vest. .. viteza ... " Ac~a,s·1a D-D putea stabm, dd i~J pieuJuse in jphmerir ~rono' metrul,

Locu] pe care se afla avea fDrma unul mare cere. Chiar din dreptul blindi pornea 0 alee dreapta strajuitli. de pemlsorl cu mad Irunae azurli .. Bruse, savantului ri veni 0 idee buns,

"Cercl1l... llnla albastra.; DiU asta-i drurnul care duce spre tr iungh], Oho 1 Incep sa v,ii, pri(ep Ilterele, stimatl lucuitorl ai celel de-a zecea planete l"

o pornl lncet pe alee. La umbrafrunzelor late ~1 albastre era rnai raccare. Aleea ducea spre sud" Soarele 'tm:epuse sli coboare. Orlentiudu-se dupa drurnui parcurs de snare, prlvirea expetta a lui MihaH Sergheevlcl dcscoperl ca. locul aceta se alla in zona temperata a pi a netel, deci n-avea sa se teama nicl de geruri arctlce, nlcl de eli.lduri troplcale, Plantele din [ur nu aemanau xu cele de pe

14

xu

P:imint, tar din scnlcile aurll de pe jos savantul culese ctteva pentru eolectla lnstltutului.

Nici nu observase eli ajunsese pe un teren in forma de 'kiunghi.

La liecare Iatura, t.riunghiul era despartit de restul vlUi prtntr-un gardi scund, Pa.nouri I:U aeeleast sernne ctudate anunjau ceva, dar savantut nu putea intelege. Sernnele aratau Ull patrat negru lnconjurat de llnll serpuite, Curios sa vada ce e dlncolo, Sontev jl'I"lvl peste unul din garduf.i. IngrozH, sari iFlllpoj.

Pe un ctmp intins se deschldea un lngrozltor tablou de priiplld.

In zare se vedeau rulnt de c1adiri distruse de incendiu, Terenul, tai~t de ~anturi. era accpertt de riima~ite de rnaslnt, Un fel de cutii de tabla frau stivulte Intr-o parte. dincolo z:iceau tot felul de jevl rasucite sau im:Joite, de parca s-ar fl [neat nl~te ur1a~i ell ete. Solovann irlflegri(i de Ium sau colbliiti de cenusa zaceau ici sl colo. Aproape de tot. c!"liar Pnga gard, erau Imprastlate nlste vlrlurt de sull]] ~l nlste obieete distruse, a caraT destlnatle n-o putea presupune,

Tn acest haos stral'ucea din loc in loc ceva alb, Ia a carul veri ere savantal fu :z.gmiuit. Er an, fara indolaHi, osemune umenestl; Mormane de cr anii ~i case acopereau acest cimp al Mortii.

Abiitut, savantul se diidu inapo.L In aceeasl cHpa i se p·iiru iar ell in spatele sin soar afla cineva. Sirnjea ehiar In ceata o resplratle lini~tlta. Se intoarse, dar din neu constatii eli. era singlJ[.

Pall1}ul ell cele doull. patrulater e negre pirea sa-I atragi. spr!! eel de-al doilea gard, Obesit, se sprjjinl in ceate de acesta, 'n lata lui yiizu. un drop striihlitu! de santuri longitudinale .. Pe solul uscat ~i. pietros nu crestea nici un Ur de iarbli.. Acest peisa] straniu Sf inttndea Vina i.n zare, ctt cuurirtdeai ell GehU.

Pe unul dintre stilpii de sustinere iii gardulul, .lI!\lhail Sergheevid observa 0 le~iturii. AHitu[i era :lixat un alt panou.' Pentru a privl mai bine, el se sprljlnl ell 0 mina de aceasta iesltura.

Flira ca savantul sa f:i: bagat de searna, dmpul lncepu sa se schimbe, sa se IllsuHeieasdL Fiint!! ciudare, asemanlitoare malmup-ter antrnpolde, sarira dill poturi ~i pornirli lnalnte urlind, spre locul uncle aparuse un grup de flipturi umenestl,

"Ah, aid exlsta ~i oamenl I" - gindi el,

Sub ochtl lul Sonjev lncepu 0 lupta slngeroasa. Clrnpul se invliluJ in nor! de fum; lei-colo rlizbliteau prln fum limhi rosii de foe. ZgO!TIOtul blitiiHei aproape ca-I asurzea,

~i totusl tresarl, sperlat, dud auz] 0 chernare departati. I se piiTU~ eli. era vocea lui lura.

JS

xU!

Savantul se nlipustl in direetia de uude venise chern area ~i ajunse la al treilea gard al trlunghlulut, Nu se mal. oprt sa. prlveasca panourlle de aeole, ci privl imedlat peste gard" de unde credea di auzise \'0· cea lui lura.

Un ~,ir de clauiri j,(!ase~i greoaie, pllfca Ingropate in p-aminl, se intindeau ht fata lui. Fereatrele puternice zabrelite arafauca nlsle ochl d,e mort. In fata easel celel mal apropiate statea una dintre acele Hipturi asemlinlitoare omulul, dar mal greoi ~i ell fruntea te~it!. SIli;t!!il nernlscat ca un monument. In laha acoperlta eu blana tinea un otirct cludat, ascutit la LIn caplU. Parea eli niei nu rcspira, dear echil I se rniscau de cole-colo, dar fara expresie, ca ochil unui nebun, Se halba la Mihail Sergheevici, care se simtl cuprlns de repulsle.

Atum tifi Son:rev rlu-i ma:i era rridi.; 1"1 ddnuia. dear dorinta sa dezlege rnisterul trlunghlulul. Se sprijini eu pleptul de sUlpul de sustinere a gardului.

Probahl] dl acest lucru nu-l placuse neomului, EI rldlca vir] u 1 oblectuful pc care-I tinea in [·aM, in tlmp ce, prln aerul ce devenlss mal fierblnte, Sf auziTa puternlce lovitur) de gong.

Din case aparura oameni, Da, erau oamenl suferinzt ~i epuizatt, Fernei, batrini, adolescent! ... totl imbriicati In zdrente ... Un'ii purtau copil 111 brate. Neomu] Tidicil batul ascutit si tneepu sil-i loveasca,

o feTlleie spunea ceva cu voce mgatoare ; ea ridiea lmplorater milnile. Neomul 11 dildu 0 lovltura,

- Bestle l striga savantul seas din fire. Se uitli in jur, diuUnd un obkct cu care sa sparga capul nebunului, Era eu neputintl! sa lase nepedepsit pe acest malmujot fara coada, EI fDeem!: ~i reu~i sa rupij din ga.rd 0 scindura groasa. Cu aceasta arrna, sari peste gard, gata de (upta, slrnjlnd in sine puteri tlnere~tl ~l avind cnnstllnta unel eauze [uste, Ridicii braju] cu sclndura cea grea ~i ... ramase Inlemnit.

Nu mai era Did urrmli. de oameni sau de maimujol, In spatete cocioabelor se lntindea 0 clmpie cu Iarba tUDSa. scurr, Era surprlnzatnr ~i plin de mister. Dar Sonjev, ornul care elarificase problema spectrului; stelei Gama Cepheu, nu putea da Inapol in lata acestul mister,

EI. sliri inapoi pe locul trhmghjalar ~i ineepu sa. apese cu miinil:e pc toate leslturtle ~i nodurile stllpulul de sustlnere agardulul.

Acum nu jnal fu surprlns z:arin.d din nGO mlscare dlncola de gard. De data asta era 0 coloana de neoamenl, 'parel! mal tirrerf, care treceau in mar~, batind pasul, semanind unutcu altul deparci fuseserii, ~tantati toti eu aceeasl matriti. Pe obrazaveau Rl:elafj tatue], un pil:iaJ1jlln cu 6 picioare. Mairnu*,"ul de adlneauri ii eomanda, 'In nrasul in care au venit, neoamenit se dedau la tot Ielul de groziivii: inccmdiau, [efutau, chlnuian oamenil ~i ii ucldeau,

Deodata, savantulul - obi,nuit sa arrallzexe ~ifntif:ic orlce faptii venl 0 Idee lnteresanta s

"SA ,m cii visez ... sint preda amintlrilor ... da, asia a 'fost ~i la

16

nol, pe Plimint ... da, s1nt 25 de ani de atunct, Dar acest IUC1'1l nu se va mal repeta niclodatd •.• nicliie-ri ~i niciodatlL"

Dar misterul trebuia dezJegat. Savantul se ta.tira cu grijl! peste gard, [Inlnd rninte Hecare dintre rnlscarlle pe care le fiicea. Dupil ce cobori dlncolo de gard, nu vazu din nou decit iarha, cerul albas!ru ~i a ltceva nlmic ...

Excelent l morrnal satis-facnt savantul ~i treeu inapoi peste

gard.

XIV

Deodata savan1ul auz] un strigat. Aeum no se mal lndoia, II striga lura. Bucuros, el se napusti in lntlmpinarea ttnarulul, Pe poteea nisipoasii, lura venea alergind, dar - ce curios - el nu se apropia deloc,

- Ajutati-ma, Mihai] Sergheevlcl I striga Jura gifiind.

Saaantul alerga sa-i ajute. Sosind la 10cu.1 unde tncepea poteen. savantul vazu eil aceasta era 0 banda de transporter cafe pleca dinspre Iocul triunghiular, unde se aila el, spre Iura ~i de acolo mal departe. Savantul ii s;trigli:

Sari jus de pe potecll, tlnere t

- In ce .parte? intf'e'Da lun aproape epuizaf

- tndiferent, sari pc Uor~ pe brazdele de fl0ri. Or! ",re! sa te

trag de mlna? spuse suparat Sontev, Dar lura pricepuse, EI sari LIe pe poteca pe terenul de aJiiturt.

- Pnfteste, vino incoace! 11 invitli savantul, Dar no pe poteca pentru ea ar ti zadarnlc, Poteca cin:ula de la mine spre dumneata ; ar fj caraghios sa ie~i din stajia subterana a metroului urcind pe scara rulanta care coboara, in lccul celel care urea,

In curlnd Jura se opr] gifiind Ijnga el; ceva trebule sa-I fi speriat lngt"Ozitor, did parul i se fileuse mliciuc:ii, lar cravata i se strlmbase sub g'1J1 eru I transpirat pe care-l deschelase ..

- Raporteaza Iporund scurt savantul.

Privind lmprejur, de pareA II era frica sa nu fie i;!.uzit de altclneva, Iura Incepu, sa povesteasca grabit:

- Va amlntlti di rna urcasern in planetoplan. Am gl'isit lmedtat binocJul. Clnd sa cober, mi se parD ea unul diotre rnotoare no II bine inchis. Am tnttns mina diutind robinetul de fotoni, dod am slrnlit deodata cli aparatul face 0 saritura.. $oeul puternle roa arunca afara prin usa din fatll Cind m-am ridicat, am vli.zut Ia lumina celor doua .. Lune" ea rru mai eram pe Iocul unde ne oprisem prima data. ~i dv., ~i plarretoplarrul displiruserati ... Am plecat sa vii. taut, orientlndu-rnil dU,pa stele.

- Ma lntereseaza ·ce al tacut ca sa. te orientezl,

- Dupa Vega, Mihan Sergfteevici, raspunse lura. Intr-o juma-

tate de ora ml-a fnst CIaI' ,eii, aid Vega are rolul de stea polara. Rii-

17

sarltul Soarelul, dins-pre vest, rn-a gasit pe 0 sosea lata. Eu insa trebuia sa metg mereu spre sud, did planeloplanulsJIrise S1)re nord, A~a eli am plecat de la sosea spre sud. In treacat fie spus, n-am ohservat nlcl urrna de lnsects, Oupa ce am tra v ersat 0 padurice, arn ajuns la 0 potec.a c_um e asta. Oeodatli am simtlt 0 tespiratie sitaina. in spatele meu, Mii. Intore - nlrneni, 0 iau la fugli si-l aud cum fllge dupa mine. Am sdipat de el numa] dupa ce am zvlr llt cu un pietroi; spre locul unde-l auzearn pasll,

- Dar apa n-al gasit pe drum? interveni savantul,

- lertati-mii._ am uitat, Iura lncrunta Iruntea ~! scoase lIlal

rnulte fructe gillbui-ro~iatice din buzunar j Am constatat ca aceste Iructe asttmpara ile minune setea,

- Hm ... hm r ••• morrnala savantul de placere, sugind zearna truetelor, All gust de eeai cu lantlie. Dar spune mai departe. Nu Ii-a lost kidi, lura?

- Friea rn-a apucat pe urma,. clnd am patruns intr-un labirint de carari ~i poteci, Am rata cit a vreme, dar rnereu rna trezeam 10 acelasl lac. Dind de un gardulet, rnl-a trecut prin cap s·li tree peste el, pentru a-mi scurla drumu!. $i aiei incepu grozavia ...

- Ai vlizul malmutolul acela viu? se interesa savantul, suglnd zeama aUui ~ruct dintre acelea aduse de Iura.

- Zed, sute ... 0 banda foarte mare, raspunse Jura Infiortndu-se, Aveau aeolo 0 tabara ... 0 ascunzatoara sau asa ceva, Din Iertclre 11IJ mi-au dat niei 0 atentle, altminteri m-ar fi s>fi~lat, De aItfel erau prea adtncit] in treburile lor.

- Ce fel de treburl > intreb.a savantul, mijindu-sl ochli, Jura dadu din urneri.

- Mineau, sau mai bine zts lnfulecau. Faceau asia cu a lacomie respillgatoare, de parca slngurul scop al vietii lor era 5a-$i 11mpie stomacurile. Maimutoii urlau, se certau ~i se bateau perrtru min" care. Dar nu era 0 grad ina zoologica, ci erau servttl de sclavl, Care Sf aproplau umill de ei, tremurind ~i eLI capetele plecate, neindrliznind sa ridice ochii. N-am putut s>a mai suport ~i am plecat de acolo, In spatele altui gardulet am vazut ceva ~i mal iflgrozitor . .I\\alrnutele distrugeau totul, Darimau gradini tnlleritoare, smulgeau plantele, startmau totul. Deodata citlva aparurii cu torte ~i incepura sa dea Ioc, Se inl!Jtau rugurl imense. Unu1 dlntre mairuutol pornl drept spre mine ...

- -Si ai rupt-o la fuga? intrebii savantul, care termlnase de mincat ~i acum p,rivea in jur, cauttnd un cos de gunol,

18

- Ce era sa fc,ac? Amruat-o Is g-oana cil: rna tlneau plcloarele. Negllsind CO~ de gunol, savantul arunea cojile tructelor tntr-un tuli~. Apoi lntreba :

- Hi mal arninte~ti ce ai facut dod ai ajuns Ia dmrnul' care duel! incoace spre triunghi? Ai atins ceva ell mlna, cu pkiorul sru cu cape) - indiferent cu ce ~

I ura i~i:- fr.edi Iruntes tran spirilta ;

- Da, a v etl dreptate l Am ati'nscl!va" sail mal precis am calc at pe 0 ie~itura de la marginea ciirarlii" Era in 'cltpa cind v-am zar lt pc dv, ~i' de aceeaerllm Ioarte fE!'ridl.,

- Ajungl!! spuse savantul sattstacut, Mi s-au lamurit rnulte Iucrurl, de~i in ansarnblu inca AU inteleg sltuatia. Dar 'Si ne asezlim! Itl voipovesti ~i eu ceva,

xv

Cei doi 51! asezard pe bandi. .limlJind, savantul ,arata spre panoul cu llnllle serpulte ~i spuse :

- Aid sint scrise in Ilrnhajul Iocalntctlor urmatoarele cuvinte:

•. Trecl linga gard, reazema-te de el sl prtveste l" Uimit, Iura dlSCa ochi] ma~i ~:i tntreba :

- ~tJti llrnba lor?

- DaI zlrnbl savantul, Arum treci, te rog, la g.ardule!ul: acela

'.\!i priveste t

lura se aprople de gard, Savantul strigli dupa el :

- Sa nu te mid ~i sa nil te sperii! A.i tresarit? Ei, ce vezi? lura i~i intoarse spre savant rata contractata de Indlgnare.

- .MaimutoiuL.. bate LIn om ... 0 terneie •.•

Savantul se ridid de pe banca ~i poruncl:

- Sari peste gard, dezarmeaza pe malrnutol ~i uclde-l t

Plin de hotarlre, Iura sib! peste gard ~j in clipa urmatoars Sf auzl VOCea lui uirnlta :

- .Mihail Serghee.vici! au dtsparut t Nu e ntrnenl.;

Savantul se apropie satlsfacut de lura ~i-i tnttnse min a peste gard :

Te-al purtat ea un viteaz ... n-aipregetat sa pedepscstl besfie aceea pentru jjgnirea ~i lovlrea urrel ferne!. Acurn vino lnapol !

- Ce [nsearnnji toate astea P lntreba lura' enervat sl uedumerlt, 1recind ina poi peste gard,

19

Savantul zimbi.

- Astea Inseamna ell avem in lata noasira un excelent cinematograf in relief, care este lnsa realizat tara oblsnultul ecran de pinza. Ce rost are el aid? Ce reprezlnta aceste filme? Asta ramine sa aflam de acum inainte. Deocamdala am stabillt faptul esenfial eli e yorba de un cinematograf. EI este actionat in felul acesta ..• Savantul se rezerna de gard, ~i de indata sa I batlcli maimutol incepura sa asupreasca pe oarnenr-sclavl, Pipiiind suprafata srilpulu! de susJi.llere a ga'rdului, savantul descoperi :ie~ltura care actlona aparatul ~J de-

ctansa filmarea. '

- Dar n-avem timp sa fie ocupam de amanunte, Nu m-ar mira ca in JUTul nostru sa fie autornattzate ~i alte lucrurl. Unele dintre ele le-am ~i descoperlt, nu? spuse ironic savantul. Se pare d. loeuitorii planetei tale Inlosesc pe scara mare telemecanica, Dar mai bine hal sa neeautam un adapost,

- De tapt slnt grozav de obosit, dar n-avem incotro, otta lura.

Sa mergem I

- Trehuie neaparat sa mer gem ? zimbl savantul. Propun sa ne liisam purta~i.

XVI

lura i~i Ilia hetarlrea sa nu se mal mire de nirnic, EI urrna dod! pe savant, care - dupa ce studiase citeva panouri ruormaind ceva in barba - se oprise la capatul unei ciraTi destul de lar gl,

_. Scumpu] men Iurlsstmus, nu cunosc nici pe locuttorti planetei, niei llmba lor, SpU5e savantul blind, Dar nol am adus ell noi aiel un lucru lnscmnat : am venu cu cunostlnjele noastre ~l ell slmtul nostru de a prlcepe fenomenele. lata, aceasHi car are este rulanta : ea ne va transporta automat,

- Unde? striga lura.

- Nu stiu, maTturisi savantul, Sa mergem ~i vorn eonstata r

Probabll eli in timp ce collndam pt acest trlunghi am declansat mecanismul care pune in mlscara toate aceste didiri.

1n timp ce cii.liitoreau pe drunrul mi~ditor. privirrd peisajul pe linga care treceau, savantnl continua sa. fie pr encupat de ccle vazute ~i traite,

- Am vizut nnmeroase filme pe ace! trhmghi, Am mal vazut

20

cli atlt drurnul pe care veneal dumneata clt ~l acesta plea .. diJl"PT~ trtungh] spre exterior. Dece I' E Iimpede: eletranspoilia pnbllcul dupii spectacol,

- Care public? I'll! pricepea lura.

- Tn CUU) acesta, p,e nei, Da", p,iaf:a triungbiull.li peate cnprln-

de 30(}-400 de spectatorl, Acestora le stau Ia dispozijie drumurile mlsciHoare ...

Savantul nn-si termillR fran, ci tncefdi sa-I apuce pe hml de mini, dar nu reusi :

- Transbordare I shiga el, Sari tncoace, Iurlssirnus I

Ce Sf! inttmptase P La caputu! c,arihii pe care venisefil: fneepeau in ungh] ascutit doua not dtrar1. Savantul nlmerise pe cea din stlnga, iar lura pe cea din dreapta, Acum rlrurnurllc il duceauin dlrectil dllerite,

XVI]

Dadi soar pune vteodatii prnhlema casavantul sa, prezlnte un raport ama:nuntit despre diliit(Jri'llsa pe cea de-a zecea planets, el n-ar avea de arlit'lt nimlc deesebtt in legatura CIl, tlmpul SCUTS lme'iliat dupa cea de-a doua desparj:tre a sa de lura. £1 observase dear eli drumnl care-l purta nomer:gea abso]ut drept, dliacea 0 serle de cotituri,daJt totul se peteecea atit de' lin, Incit aproape nu-tl d.liileai seam a .. Slnguratieele grupurl de plante erau foaTte decorative, ~i savantul regreta ea trecea prea repede pe Ilnlfi ele, Drumul apuca peste un pod. Nlihait Sergheevicivlizu cu multumire cum valuri micl, albistrui &piUau pie1rele acoperite ell mu~o'hi.

- Ap:a •.. api veritabila I murrnurii 'Ill.

Dar aceaSita descoperire nu-l impreslonii prea multo Nu suferea de sete ~i-ii: n.otii. acest Iueru ca 0 ,calHate a tructelor pe 'care Ie mlncase,

Voia sa vadl! clt mai repede tot ce era de viizut.

Caruea 1lI'C3, un ilea.!, oculi 0 finn"i artezianii impoddbitacu, flori, mea UTI aIt deal ,i deedatii, til ~afa ochiler nimi!:l IIJ savantului, se ivi un peisa] tncintator, al clirul centro era ocupat de 0 diidire 'UimiiaT ~onstruita.

Fad sa vrea, SQntev se desmti Ia vederea lIcesleiminun; arhltectonlce, Cludat era mal ales faptul eli: dedesabtul primei dadlrl

21.

se Illfla 0 alta identica, eLI aceleasi turnule[e, virfur! aurite, creneluri ~i cu 0 splendlda terasa cu coloa ne ... dar toate eLI caput in [os.

Privi eu ami! atenjte acesr ciudat tablou, incit nu observa d!i drurnul rulant se termina ad ~i - in vlrtutea jnertlel - fu dt pe ad sa cada, Totusl nu dizu ~i iar I se paru eli. e clneva ling-a el ~i c:a acel cineva i\ sprijina.. Dar nu vedea pe nlmenl. Privl din nou peisajul din lata lui cu acea bizara cladire slmetrlca.

Nil se mal 'gindea la nimic; uttase ~i de aeel malrnuto] groaznici, ~I de' primejdiile care 11 puteau plndi. Se daruia eLI totul elipel acelela, sentimentulul de admlrarie care II cuprlndea, Nici macar atunci clnd descoperl eli partea "de jos" a dlidirii. acea parte care 11 uimise prin pozltia eii nversa, nil era altceva dectt retlectarea cU\dirii adevarate in apa unui Inclntatcr lac artificial, niei chlar atu nci nu-l padisi adrniratla pentru comoara artistic3. din tata lui ...

Deodata, un strigiH puternic iI fam sa kes·ara ~i sa se tnto<.trca s p re dreapta.

lura Se. aila ta 0 buna distanta de el ~i·~i stergea de zor genu nehii ell batlsta,

- Te-ai lovit? intreba. savantul cornpatlrnltor ..

- Am ho!bat (Jchii pe sus, raspunse acesta putrn ruslrrat $i se

apropie, Unde ne aflam?

- Asta ar trebui sa te lntreb eu, se minie savantul, Era furins ~i pentru Iaptul di lura rupsese acea mlnunatli vraja care-t cuprinsese, Doar duraueata m-al adus aiel, pe a zecea planela! Te poftese sa-mi dai expticatfi ...

Stlugherit, lura pleca ochil, Savautul continua ceva mai calm:' - Sa ne apropiem de acest ... palat! Presupun cii nol am aterizat la Irnprejurirnlle unul tel de pare de cultura ~i oclihn3., tar aiel pare sa. He una dintre cladirile prlndpale. In orlce ClIZ, sa tim pregatlti pentru eventuate surprlze ....

Ajun~i Ia malul lacului artificlal, pornlrf spre cHidire.

Cit e ceasul, Jura? Eu rnl-am pierdut cronometrul.; -Este opt tara un sfert, raspunse tlnarul.

- Dacd parmi se deschide la ora opt. Inseamnii ea in curind

vom intilni pe locuitorii eelei de-a zecea planete, spuse incet savantul, chlbzulnd parca la ceva, Cine sint ei? Mai avcm tlmp sa ne gindirn.; D-ta ce cfezi?

lura privi palatul, E greu de crezut cil malrnutoll ar fi putut dadi o asHel de mil1unafie, spuse el neslguf.

22

- Pulerea dJllmitale dedudivli Iace progrese, spuse blnevoitor savantu], Apoi nu ned ca. malmutcli s-ar putea amuza cu acele "tilme" care 1i dernasca, $1 sa nu mal gindim la [aptu l ea unor ccndlj'il eg ale Ie corcspund totdeaune rezultate asemsnatoare dad. nu chiar i£lentlce. Deci dad. planeta a zecea este 0 dublura II celel de-a traia, atunci .•. al prlceput slru! deductlllur rnele P

If. lntreglme, lntervenl lura hucaros. Pe ill zecea .. , existii oa-

menl t

A~3. e, lurlsslmus I Anume eel pe care l-am vazut in stare de sclavie, Dar .. filmele" slnt pesemna documente lstorjce ..• sau pilate rna tnsel.

CeJ dol ajunsera la pal at. - In'!"ram? intn:ba lura,

0' srara 'larg-a ducea spre lntrare, Un rind de coloane se alinla de-a lungul peretilor alibi ca neaua.

- Nu e cazul sa ne gra.him, fu de parere Mihall Sergheevlel, EI examina eu atentte panoul care era prins de un stilp de arg-int In rnljlocul acelorasl Hnli unduitoare erau desenatemaii multe cercurl concentrlce multicolore.

- Sa [ncepern prln a da ocol palatulul t mai adauga savantul pe un ton care nu admitea contr azlcere. ~i totodaUi a.rata cu rmna spre un lumlnis,

- Sa mer gem pe acolo l

In aceeasl clipa 1o'azu cum nbrazul lui Iura se desflgura de groaza,

- U ... unde va este rnina? septl Iura.

Savantul i~i prjv] bratul intlns ,i pail .. MINA LUI NU MAl' ERA ACOLO.

.23,

XVIII

Trecuea clteva .secunde. Savantul i~i stmtea mlna, dar n-o mal vcdea. Mina disparuse,

Savantul lndol bratul pe care-l finus!! intins ~i-~i strinse mlna la piept ca. pe un copila~. Mina lui, .draga lui mina origi:nala, reveniSI! la locul el,

.ntinse din nou bratul, din nou rnlna Iul devenl inviz!bila.

- Hm! Hm [ mormiU savantul, Foarte hlne L.~i cu un elan

hrusc, depa.rtli ar Ii sarit in apa rece, i~i. intinse ~I celilaH brat; ,,-i cea de-a doua mjpi disparu farl urmiL. Foarfe bine, IncintlHo.r I lura, trezeste-te I... Ce zici, alneeya cornu" cu Venus de Milo?' Sontev !~i aduse hratele inpozitie ucrmala, apol n 1mbraji~a rlzilld pe ] ura : lln mjctruc pentru a disparea... til revcdere t ~i, lmping,ind pe u·luttullurainapoi.. sari repede intr-n parte.

- Cucul llod~ slnt ?

La doi pa~i de dlnsul, il V~ZIi! pe lu~a cum ca.uta desperal in juruISliiu ..

Nu va vad, Mihail Serglreevlcl,

- Tree! acum rpeste llnla aeeea albas'tra I rise savantul. Cred

ea rna vei vedea.

Iura trecu peste dunga de pe podea.

- Acum va varl, spuse el, privlnd spre savant,

- Trecl [ar Inapci I spuse acesta,

- Nu va mai vad.1 striga Iura dupa ce pa~i din' nou dincolo I

eel do,i se dis,trara astfel citeva minute.

Totul e aUt de simplu, lndt ~i uncopil ar rputea ghid. Oar iti' expllc eu alta. data. acum bai sa mergem .rnai dsparte,

Dupa ce diidLm'a ocol palatulul, vth:ura 0 poarta spre care ureau clteva trepte Ioarte todte.semll di aiel veneau multi vizitatori. Prln aceaSlta poartli .ajllnSera intr-o salli lntunecoasa.

Deodata poarta se tnchlse singura in urma lor. jar de undeva de sus rasuna 0 ffiLlzidi molcoma. ·Ridicarli. ochtl, In Icc de tavan, deasupra lot vazura 0 cepie exacta a boljl] cerestl, pe care straluceaa ~i se rnlscau stelele, Cei dol recu noscur.a constelatllle larntHare, lar [a un moment elat tl'ecu~i Soarele, in [uru] caruf<lse rote au Uciiriod cele zeee planete. eel doi se aflau Intr-un planetnriu.

Apoi' muzica antuj], jar in partea optlsa.intrarH se deschise aWi. u~a, prfn care ajunsera pe 0 ferasa.

Sonjev recunoscu locul din lata palatulul, lar in aepiLrtare se "'€deau dirarile aurii si podul de peste Iluviu.

Pe nea~tepti<lte, lunrirra Soarelui dabi; rrmhre cenu~ii se intindeau peste tot ca gonite de un, vriiJitot Tau. Pe cerul ce se Intunecase, Incepura !ii. lidtreasdi stele. Vega stralucea puteruic, Iar mal inc.ofn Steaua polara ~i Carul rnic scfipea« in intunerlc,

- 0 eclipsa, Mihail Sergneevicl, spuse lura, deod.ata, calm,

- Nota zero eli tr~i minusnrl, ?i Indi. esta prea mult pentrn

fartul eli n-ai luat cu noi nicl un instrument, Sa a:i ocazla sa

24

stndiezi 0 eclipsa de pe a lecea ~t sit.. Piencii. de Itnga. mlne I Nu mai raspund de taptele mele ... , explodll savantnl,

J~j scotocl buzunarele in diutarea unuj cleb de sticHI vioJeU, dar nu-l glisi. Intre tirnp incepura sa rnijea.sdl zorile, Jar stelele disparura de pe cer, care se lumina treptat.

Savantul se opr! ln fat a lui lura ~H pcrunci turios:

- sa pled imedlat pe Pamin! ~i slI-mi aducl 0 lun~t8i, sextantul, spectroscopul ~i doua aparate de fotog:raUat. Iii scriu acum un bllet catre Tatlana Iurlevna ca sa-ti dea Instrumentele ~I sa anunte aeasa la mine eli. mal sin! retinu! aicl.; EJ scoase 0 foale de hirtte ~i un creion pentru a scrle biletul. Dar in aceeasl c1ipa. soarele prinde din nou a se lntuneca.

- A doua eclipsa? murrnura Sentev.

- Pili asa trebute sa tie I A Zecea n-ate dona "Lune" i'

Furios, savantul batu din picior:

- Nu "Lulle", ci satelitl, ~i nu dOi, ci patru, Viteza celor doi pe care' i-am vazut nu era. suficienta pentru ca ei sa. (loam lnconjura intr-un tlmp attt de scurt aceasta planeta, Ec1ipsa e provocata de alti dol satelltl, Dar ICe sa ilia fac eu dumneata. Crelerul joti este inditu~at. juded greu, !Ili-e fridi sa fiu"m; adud, in lac de inslrumente astronorntce, altele ...

Jura iI Intrerupse politicos:

- Scuzejl-ma, dar nu 0 mal stntem singuri. Sintem auziti! ~i aratii eu privirea spre u;;8i.

Savantul se tntearse repede,

Nu departs de ei se afla un grup de oameni, care-i privean in tacere.

XIX

lura taco 0 mlscare, Mihail Scrgheevlcl iI opri:

- Sial pe loc I Ordlnul se anuleaza, Voi Incerca sa vorbesc wei.

Cu un aer demn se apreple de ceata de oamenl :

- Permiteti sa De prezentiim : rna numesc Sontev, tar dinsul este l(icighin, spuse el $1 se indinil.

Oamenii prlveau, dar se parea eli nu lllteleg nimic. Unul dlntre el raspunse ceva, dar cei doi nu prlcepura, Savantul relua :

- Am venit de pe Parnlnt. .. de pe a trela planetl!.. ..

25

CellUalt dild,u din umerl, Sonfe\' incercll I~i W celelatte sase llrnbl mederne pe care le cunostea, dar cu acelasi rezultat. La f.e! cu grell.c,", veche,

Oamenii vorbeau, gestlculau, dar nu se puteau illtelege.

Ahmd savaritul scoase crelon fl hlrtle ~i lncepu si deseneze : - lata. aid e Soarele, spuse el desenind un cere din care por-

neau fepi marl ~I mlc], lura J~i spuse in glad cit desenul sernana mai curind cu un arid rcspingalor dectt eu astrul zilei. Dupa Scare SE stradul sa deseneze restul ststemului SO'I'IIf: latil, aid e Mel'fUr, aid Venus.; Apoi desenii orbita Pamlrrtutul ~il faeu un punct pe aceasta .. spunlnd :

- Plimintul!

Unul dintre oarnenl se apropie ~i atinse ca un deget hlrtia. Desi nil avea nlcl toe, nici creion, pe orbita Pamintului, dincolo de Soare, apiisa. pe al dollca punci ~i spuse dar \

- SI-AL-ME. ... Sialme,

Mibail. Sergheevici batu hucurns dill palma,

- Ne putern intelege! planeta a zecea s:e nurneste Stalme,

Apol savantul desena ~i planeta Made. apoi pe Saturn eLI lnetelc sale ~j celela lte planete, iar Ia urrna desena drumul urmat de. pl,anetoplan. Unul dintre slalrncal se apropie si, aratlnd pe htrtle, spuse Ilmpede "pa-min-tul". Iura arlitli spre nas ~.i spuse: ",N.as, lista este nasul rneu'', Un alt om repela intreaga propezitle, La fel cu mirra, cu picioruletc. Se dovedi eli sialmezll retlneau de la prima data ClIv:ntele ~i le foloseau apot corect ... Aveau 0 rnernorie ulurtor de C:I<!'Cta 1}i un excclcnt sim1 al constructlei i'l"UeloT. Intr-un timp Telativ scurt se pulura intelege prin cuvinte.

- Sintem invitat.i la masa .. lata, ne soseste autemobllul. Savantul vaZUI cum de teras a Sf apropla plutind prin aer, Ia midi illaltime; Ull fel de limuzina: deschfsa. Omul care conducea aceasta llmuzina aerlana sal uta cu mare respect pe doi sialrnezl, de undecei dol paminteni trasera ecncluzia di gazdeJe lot erau pesemne personalitliti locale. Mihail Sergheevlci ~'i lura !I rears in lirnuzi na, allituri de sialrnezul eel mai vlrstnic, dupa care Hrnuzina aerlanii se rididi leganindu-se usor ~i pornl tntr-o dlrecjte necunoscuta,

xx

DUlla un scurt dejun, eel dol se retruscra pentru a se ndihni in camerelc ce II! Iusesera puse.la dispozitie. Dar hrana, aeru] ~i Inl.impllirile extraordtnare prln care trecusera gO[Jiserli sornnul celor

26

dol parntnteni. De aceea lncepurji sl se sfatui,asdiasuproll calor ce aveau de filcu1, ~i cum sa Impace d.orinta lor de a cunoaste realttati1e de pe Slalrne cu necesltatea de a se intoarce pe Pamint, unde-l asteptau f<3miliife ~I tovadi~ii de munell? In cele din urma.,hoHil"ira ca. savantul si collude planeta pentru a studia clvtlizajia sialmeza, tar lura sa· perneasca In cautarea planetoplanului, Astfel vor putea vedea mai multe dcclt mergtnd impreuna. ~i-~i vor atinge ambele scopurl.

In camera intrara. dol dintrs sialmezii pe care-i cnnosteau : unul mal in \lirsHl ~i celalalt mal Hnar. luna le im.plirta~i planul facut, ell care sialmezii fura de acord, ell aceasta ocazle, savantul afla numele celui mal in virstii ~i·1 repeta de citeva ori : "Lari, Lar i.;" Iura pledlEu ;r:eliiJalt.,

- Am primit sarcina sa va Iae cUl1o~tinta cu cite ceva de pe plane1a rwastra, spuse sia/melU!. Venlrea dv. 11 celncls CUlln eveniment. .. dar sa pnrnim !:lid e timpul, Va voi povesti tntul pe drum.

re~iTa din cliidire, ~i savantul admira din 11011 cum se profUa pe cer zigzagul format de vtrfurtle turnurllor ~i cupolele cladlrtler Inalte, Curlnd aJunsera afara din eras Ia dira'rile mlscatoare, dar -ra ciudat cll nu SEl vedea nicaier] nicl urmii de sialmezi.

Lart spuse, parea ghiclndu-! gindul:

- Mergem acolo unde-i adunata toata [umea, aproape de locui unde ati aterizat dod ati soslt aid. 111 ace! loc s-au pasttat ca muzeu o serie de dadiTi ~i oblecte de pe timpul clnd ...

- Cind pe Sialme i~i fa.teau rnendrele malrnutele l eompletli Sonjev.

- Nu stiu ce l'nsenmnjl "maimute", dlidu dill urnerl Larl, dar fiintele pe care /e-ati vazllt in rmaginile lum.lrlO3se decursentare au lost ~i ele clndva oament, D-eatullI.:i Slalme a ocolit de 0 mie de or.i aceastii 'midl stca, spuse e] a.rlltind spre Seare. In vlreme·a aceea, intre conducatorii neamului bezmeticilor se jvea rnereu cite unul care cauta slH convingli ca ei Irehuie :oa stiil'lineasdi intreaga planeta, facinil din celelalte popoare sclavil lor. Astfe! tncepura neoamenli sa atace alte neamurl vecine; ei i~.i Jlierdura orice urrna de clvtlizatle, devenlnd acele malmuje salbatice ~i crude, Abla dupa un timp, neamurile celelalte s-an unit ~i au nimtclt pe maimutoi,

- Dar cum, in ce fel? intrebil Santev.

- lata! riisputlse Lari. Tucrnai am ajuns Ia Iocui unde va vui

putea arata I

~iu, 'I1-am admtrat clnernatcgraful, zlmhi savannrl, Larl 11 privi mlrat.

- Ce-] ai.a "dnematograf"?

Mlhai\ Sergh~\lki ii exp\icii prim:ipiile Iti insta~atiile ~inematograf'u lui. Lllticolltinuli:

- ~i la nol se Inloseau (acum multi ani) asernenea illstalatii, dar savantii no~trJ au descoperlt alte melo.de de II aplica cunustinjele dobtndlte In domenlul compozltlei raze lor de lurn;n.!L Tn acelasi fell au gasil poslbllttatea sa Iaca invlalbile in plin1i zi zone Intregi ale plunete] noasire.

- Hi ne, dar cum ati o'btinut victoria? Cum ati putut invinge for!n bTlitali! II m:lirnute.ior? Ge,'-a intiirlt?

- Munca, activltatea creatoarevea ne-a ridlcat deasunra animalei or. 'Cei ce voiau sa triiiasca dln rnunca altora au inceput lnevltabll sa ire trnrrsfnrme in arrimale, iar vpe no] rnunca ne-a dus Ia vlctorle ..•

Pi! maslITa ell Larl vorbea, "mlnuJ" aram siili IIri3~ein care zumzatau ma!jinile condnse de oamenl ell fete concentrate, ateute. Apeli Sante'll 'IIHZU ctteva 'II tacu ri ale oamenllor-mahuuta , urlllarii scene ce aratan bandele de' bestil Inconjurate de uamenii illvizlbi1i •..

- Dupii exterminarea fiareler cu chip omenesc, glo:ri:o~ii llc!jh'j inain!a~i au hofarit sa 'trll.ialtCa intr-o pace lIe~nicii. Aceste lecurl au f0st declarate muzeu pe timp .de 300 ani. atlicll. (lellflru trei generarii, did la nol vlrsta mljlocle este de 100 de ani.

- fdeea este buna, V-o spune un om .care a mit astfel de IlIcrnr] acum 25 ani, pe Pamint, tnterven] savantul,

- 'eel 300 ani se tmpltnesc astazi, a~a di mergem sa. particlpam la testivitil:tea nlmlcirf muzeulul, pe locu] caruia va .Ii riflkat tal as,tazi Orasul :PeT1c~irii.

XXl

os!! 'suira tntr-o lill1uz~na 3ecl'jana" care-t :d.~ i'll vinlll mll:ntetui de pe care se vedea valea fill 'triu.nghiul-]IlII.Z-eu. cPe rlealurtle ~j mu ntli ilimpl;ej UT eUD S'ITi ll!'i mi i de sialmezl, l:a1"e ascultau un OT!I~ tor ce nu era v i.zibi I dill acel loco Sav.a:ntl.l] .imm doar ind:tdierea disCUTSu!ui:

- ... ,i as'Ud va dispii..rea, ultima u.rmii, uUi:lna amintire despre omul-animal, ~a va ~i I

28

Savantul rncnmeni: in muntii din [ur se desehlsera rezervoare uriase, ~j trombe Imense de apl! splOarli to1 ce era constrult in vale, dupa ce cobortsera in cascade gigantiee de pe coastele munjllor. Apoi totul se fini~ti.

Riisunii 0 mllzica duke, ~i toti eei adllnati in Imensu] amfiteatru incepllra sa dnfe, cobortnd spre vale. A.parurii numeroase maslnl de Upuri foarte dllerite. Crescura c1a,diri ~i riislirira pareuri in1regi eu verdeata ~i Uar:I.

- Sa coborlml Pina ajuligem [os, orasul va 'fi gata I spuse Lar] ~i 0 lull inainte pe scar],

Din acest moment, evenimentele se precipltara, In rnornentul in care savantul se pregatea sa coboare aparu lura cu planetoplanul, EI spuse lui Sontev eli [a sosirea [or au fost urmarltl de pazitorii lnvlzibili al nurzeulul. Unul dlntre ei a umblat la rezervoru] de Iotonl, care s-a delectat ~i pierde fotoni. Dad! nu vor pleca in clteva secunde, riseli sa ramina pentru totdeauna acolo, caei, nlmenl nu cunoaste incii pe Pamlnt secretul planctoplanului, Nu puteau conta nici pe ajutorul sialmeztlor, did ace~tla- desi avansa]] in alte domenil - nu ~tiau sa. fnloseasca fotonil.

Savantu] urea Hnga lura In planetoplan, hotarlt sa se tntoarca cit de curtnd perrtru a termina cercetarea planetei. Se slmtl cuprins de un puter nic dor de tara, de Cealkovskl. de lnstitut, de casa, de rude, de prieteni, de toate Iocurile ~i oamenil dragi,

XXII

MLfZica de [az a Iotunllor nu-l mal surprlnse pe savant, !lid vlteza de zbor, niei prlvellstea de atara. Le cunostea acum,

Sosirea in fata institutului nu avu_ nimic anormal.lura tl ajuta sa coboare, Era noapte. In birouJ lui ardea lampa, a~a eli trecu grahit pe tioga portarul care dormea. In usa biroului, lura i~i lua ramas bun ~i-I rug-a pe savant sa nu povesteasca nirnlinul nirnic pina la a doua calatorie. ctnd vor lua instrurnente ~i vor avea rezultate mai co ncrete, Mihail Sergheevici privi pe fereastrd asteptlnd sa vada piecares planetoplanulul, Inchise a.hH pentru a nu fi orbit de eruptia Iotonllor.

In spateJe lui scirti] usa. Crezu eli lura uitase ceva ~i trrtreba : - Dumneata estl, lura?

29

- Nu, eu slnt t spuse Tatiana lurlevna, Am venit sa va arnlnfesc ca.. .• dar se intre.rupse, uluitll. Chiar ~i in ]981, dupli. ce va ti fost decoratli ~i Ilumitii .. savant ernerlt", Tatiana Iurievna i~i va ~mintj cit de slilbatic 0 prlvlse Sontev ~i cum se napustlse apoi $pre mas.:! unde se afla ceases ell ceal. Speriata, Tafiana fugise lara sa mal previna pe savant cil pe cimpul de dincolo de lnstttut se uper lmentaserli nlste reflcctoare de un model nou,

Mihal! Sergheevicl prlvea uimit ceasca : era plina cu ceai dil'dut_ Ceasul a:rllta 11 ~i 45. Vlsul lui durase exact' un minut,

t

I I

I

" ,

I

·41'.

Dragt oititori,

Numerosi corespondent! fie tniormeaea ell ln, toeauta[tle (or nu uin regulat Iascicotele eoteeue: Ttraiu! acesteia tttn a eonstans erottcaua trebuie cautala in ,(flegala ,el di] uzar,e In tara S!fI.f~u'a moaalitate eficQLe co ,s.:l remediatl GceasUi aelecuune este sa vo abonati la coiectio noaslfti

In letu! acesta flU numal cd vii oeti as/gum orimiret: regula!d a brosuritor ~ (Jep tnlatura descomotetar eo Lor. dar ne (Jeri aiuta :¥i oe not. dindu-ne nosibtlitates;

t

I

~ '\

~ Tined $1 tinere,

',: Scrieti-ne imoresiile tlOQ.stre despreiucrdrile care apar

• rn colectte I Si'nte(t multutnit: rie incercareo noastra ae

! ,I] tiC! da pouestiri cu 0 tematica tat mal :uarlatd? Ce

t tucran CJ-QU olacu: mai mutt in ultimete luni?

l Dacti stntett mu!tumrti de cotectia noastrti. rlisp1n-

l ditt-o orirur e prietenii, colegii ~t touarasi; uostn ae munea t

l,~_ •• II • ., •••• _~ _. - __ •••••

sa' consio{iim mal leer ia In rtndurtte WiitL,

exact tnter.e5 ut oe care-t lrezesle couoastre PI! regsuni. rawanl! # toea-

MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU S[ INAIPOlAZA

Manllscriseie nedactilografiate nu See iau ln conslderajIe

Coperta-desen: D_ IONESCU

3t

Sediul Central str, Lipscani nr. 57

Confecttoneaza ell materlalul ,UentuiDl $1 al cooperatlf1el:

- Confeclll petftru fJdrba(1

- Confeclllpentrq fund

- LeIlJerie bi!rbdtetlsciJ # femel

CENTRE DE LIJX $1 CA 1. r Bd. Republlclt nr. 68

• RepubUdl • 84

• ReprzbUcU • 47

LENJERIE. BARBATEASCA Stn~da Llpscallt 1lI'. 63 CONFECTII SPORT $1 LEMEN/E

Strada LlpscanJ IIr 61 LENJERIE FEMEI. CORSETE $1 LENJERIE. PENTRlJ PAT Strada Upscalll tIr. 57

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful