You are on page 1of 13

II .BAZELE LOGICE ALE A.I.

„Erorile nedetectabile sunt infinite în varietate, spre deosebire
de erorile detectabile care sunt limitate prin definiţie.”

2.1.

Logica şi logica simbolică

[DEX03] "LOGICA este ştiinţa demonstraţiei al cărui obiect este stabilirea
condiţiilor corectitudinii gândirii, a formelor şi legilor generale ale raţionării
corecte, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legică a realităţii
obiective".
[Larouse1998] „Teorie ştiinţifică a raţionamentului ce exclude procesele
fiziologice”.
http://en.wikipedia.org/wiki/Logic
Logic, from Classical Greek λόγος (logos), originally meaning the word, or
what is spoken, (but coming to mean thought or reason) is most often said to be
the study of criteria for the evaluation of arguments, although the exact
definition of logic is a matter of controversy among philosophers. However the
subject is grounded, the task of the logician is the same: to advance an account
of valid and fallacious inference to allow one to distinguish good from bad
arguments.
Traditionally, logic is studied as a branch of philosophy. Since the mid-1800s
logic has been commonly studied in mathematics, and, even more recently, in
computer science. As a formal science, logic investigates and classifies the
structure of statements and arguments, both through the study of formal systems
of inference and through the study of arguments in natural language. The scope
of logic can therefore be very large, ranging from core topics such as the study
of fallacies and paradoxes, to specialist analyses of reasoning such as probably
correct reasoning and arguments involving causality.
Una dintre cele mai vechi ştiinţe – grecii antici pentru a obţine avantaj verbal
asupra
oponenţilor
în
retorică
(Aristotel
384-322
î.e.n)
[http://www.neurocomputing.org/Logic_History/body_logic_history.html] The Rationale for Analog Truth Value Operations in the History of Logic
by David D. Olmsted (2000)

1

ştiinţa care se ocupă cu gândirea şi raţionamentele. Pentru informatică şi pentru IE în special. logica formală = tratarea formei şi structurii. In logica matematică.  asigură deducerea unor cunoştinţe noi pe baze altora deja existente. judecata sau raţionamentul. logica formală prezintă un interes aparte. dar şi deciziile de zi cu zi ale managerului sau omului de afaceri se bazează pe raţionamente logice.  Practic nu există domeniu de afaceri în care logica să nu joace un rol major. 3 [Maliţa&Maliţa87] 1 2 . logica formală sau simbolică2.. El a dezvoltat un sistem informal al silogismelor proprii raţionamentelor. în baza cărora pornind de la premise se pot genera mecanic concluzii [Rusell&Norwig03] 2 Exprimarea ideilor logicii formale aşa cum a fost ea definită de grecii antici sub o formă matematică a început cu lucrările lui George Bool (1815-1864). Dicţionarele de informatică se mărginesc în general numai la acestea:  [Colin90]: "logica = substantiv.avantaje:  asigură expresivitatea şi rigurozitatea în reprezentarea cunoştinţelor. logice Logica simbolică fundamentul raţionamentului uman3 . care a dezvoltat în 1847 logica propoziţiilor.Dintre principalele aplicaţii ale logicii din domeniul IE:  baze de date şi de cunoştinţe. SSE. Gottlab Forge (1848-1925) a dezvoltat teoria lui Bool incluzând obiecte şi relaţii creând astfel logica predicatelor de ordinul I utilizată astăzi în reprezentarea cunoştinţelor.reprezentarea obiectelor şi a operaţiilor executate asupra simbolurilor. Logica are două ramuri esenţiale:  logica clasică.  [Oxford91] "Logica este un formalism de reprezentare a cunoştinţelor şi a raţionamentelor. ignorând conţinutul". Utilizează simboluri .n) a fost cel care a definit pentru prima dată precis o serie de reguli care guvernează partea raţională a gândirii.  logica matematică.  SE. a căror interogare se bazează pe logică.e.categoriile fundamentale: noţiunea. sau logica aristoteliană1 . Alfred Tarski (19021983) a introdus o teorie referenţială prin care leagă obiectele logicii de cele din lumea reală [Rusell&Norvig03. Luger02]. investigaţia cuprinde metode matematice împrumutate din algebră şi teoria Aristotel (384-322î. dezvoltat iniţial de către matematicieni pentru a formaliza raţionamentele matematice. SSD.

Diferenţa dintre gramatică şi logica simbolică. în tratatele de informatică [Patterson90]. Logica propoziţiilor (PL) Conform [DEX03]. Mihăiescu." [Boden87] Calculatorul şi deci. logica propoziţiilor + logica predicatelor de ordinul I4. Semantica .ataşat propoziţiei “Grivei latră” ia valoarea adevărat (True .obiectivele:  notarea propoziţiilor ataşate universului problemei cu ajutorul unor simboluri şi fixarea valorii de adevăr a acestor simboluri.aspectele intime (interne) ale universului problemei . Exemplu: propoziţia „Ionescu este managerul societăţii comerciale” sau „Ionescu manager”. Nilson98.vanDalen84.T) dacă într-adevăr latră. o judecată etc. Bibliografie foarte vastă în domeniu chiar şi în limba română [Florea&Boangiu94. Din această cauză logica formală..algoritmilor. apare în general sub denumirea de logică simbolică. Sistemele cele mai uzuale sunt calcul propoziţiilor şi cel al predicatelor. valoarea de adevăr a propoziţiei este calitatea acesteia de a fi adevărată sau falsă în întregul ei şi nu interesează obiectele constitutive ale sale. informatica prelucrează simboluri. utilizată în gramatică. Ca orice limbaj. Gray85. 66] sau [D.  semantica pentru asocierea elementelor limbajului de semnificaţia lor. noţiunea de propoziţie are atât semnificaţia de CEA MAI MICĂ UNITATE SEMANTICĂ care exprimă o idee. prin care se manevrează propoziţiile limbajului. are două aspecte esenţiale:  aspectul semantic sau abordarea semantică. Logica simbolică de ordinul I. Alţi autori [Nilson98] consideră logica sub 3 aspecte:  limbajul (cu sintaxă care specifică expresiile corecte în acest limbaj). Maliţa&Maliţa87. 2.  regulile inferenţiale. cât şi cea de enunţ a cărui valoare de adevăr este întemeiată pe bază de reguli explicit exprimate. Teoria logică este în esenţă un limbaj de reprezentare a cunoştinţelor. În PL. utilizată în logica simbolică. Turner84] 4 3 . Exemplu: simbolul p .  aspectul sintactic sau abordarea sintactică.2. respectiv fals (False-F) dacă nu latră. Graham88.

Propoziţiile simple . respectiv p. adică este ea adevărată indiferent de faptul că are părţile componente adevărate sau false?” Within the study of logic. dar nu amândouă deodată (legea terţului exclus) .  principiile teoriei logice.nici o parte a lor nu este o propoziţie. sau nu?”. o tautologie. 4 .r.orice propoziţie poate fi T sau F..R. 2.Q. PL. Teoremele în logică.se vor nota cu câte un simbol .  valoarea de adevăr a simbolurilor ataşate propoziţiilor (respectiv predicatelor). trebuie să răspundă la întrebarea: “Este o formulă demonstrabilă în cadrul unui sistem logic.  mecanismul de raţionament reprezentat de consecinţele logice. numite concluzii.propoziţii simple . Din acest motiv.  stabilirea valorii de adevăr a noilor propoziţii astfel obţinute (compuse). numite ipoteze (premise). se ajunge la alte propoziţii.wikipedia. semantica este asemănată cu studiul expresiilor din algebră.org/wiki/Tautology] Spre deosebire de abordarea semantică.tratate atomic. unde se demonstrează corectitudinea formulelor. în timp ce sintaxa se aseamănă cu rezolvarea sistemelor de ecuaţii prin metoda substituţiei. stabilirea simbolurilor care joacă rolul de conectori. PL clasic . ca un tot unitar . Abordarea semantică În cadrul abordării semantice trebuie fixate 5 elemente de bază [Patterson90]:  limbajul de descriere a formulelor logice (alfabetul limbajului).. şi aplicând o serie de reguli de raţionare (reguli inferenţiale).1.q. a tautology is a statement that is true by its own definition. sisteme în care se pleacă cu valoarea de adevăr a unor propoziţii.2. de regulă.…. [http://en. Conceptul central în abordarea semantică este cel de „valoare de adevăr”: „Este o formulă. cea sintactică are ca şi concept central “demonstraţia logică” şi anume.  funcţiile de evaluare. adică leagă simbolurile ataşate propoziţiilor. operaţii şi funcţii logice.litere mari sau mici de la mijlocul alfabetului P..logică bivalentă.

A mathematical statement which is believed to be true but has not been proven is known as a conjecture. Usually presented without proof. any provable statement is called a theorem.  claim: a very easily proven. In mathematical logic. The distinction between theorems and lemmas is rather arbitrary. which is assumed to be obvious. Despite the name. and a conclusion that can be derived from the given assumptions according to the inference rules of the formal system comprising the formal language. Limbajul de descriere a formulelor (sistemul notaţional) 5 . As noted above. though necessary to the statement's classification as a theorem. Gödel's incompleteness theorem establishes very general conditions under which a formal system will contain a true statement for which there exists no derivation within the system. Less important statements are called:  lemma: a statement that forms part of the proof of a larger theorem. The proof. In general. is not considered part of the theorem. as well as a process of inference.  remark: similar to claim. stated in a formal language – a set of assumptions. are interesting enough per se that some authors present the nominal lemma without going on to use it in the proof of any theorem.[Wikipedia] A theorem is a proposition that has been or is to be proved on the basis of explicit assumptions. since one mathematician's major result is another's minor claim. but necessary or interesting result which may be part of the proof of another statement. a statement must not have a trivially simple derivation to be called a theorem. a theorem must exist in the context of some formal system. A proposition B is a corollary of a proposition or theorem A if B can be deduced quickly and easily from A. This will consist of a basic set of axioms (see axiomatic system). which allows one to derive new theorems from axioms and other theorems that have been derived earlier. claims are proven. Gauss' lemma and Zorn's lemma.  proposition: a result not associated with any particular theorem. 1. A theorem has two parts.  corollary: a proposition that follows with little or no proof from one already proven. Proving theorems is a central activity of mathematicians. for example.

P .[French91]: "not. notate în literatură cu wff – well formatted formulas . (iv) mulţimea wff-urilor este generată de regulile (i)-(iii).conjuncţia V – disjuncţia → . sunt: negaţia. Negaţia – unei propoziţii. ataşate propoziţiilor. (P→ (Q^~R)).  conectori logici: ~ sau .. Q sau P&Q. cum ar fi de exemplu: (. aşa după cum s-a prezentat mai sus.echivalenţa  alte simboluri.  PL .cu ajutorul tablelor de adevăr (corespunzătoare tablelor operaţiilor aritmetice elementare). atunci P^Q. (P→). Propoziţiile compuse sunt wff-uri care se realizează pe baza unor conectori sau operatori logici.P".“P şi Q” . Exemplu: P = “Pământul este rotund” şi Q= “impozitul este o datorie faţă de stat”.and.formulele corecte. (ii) dacă P este un wff . negaţia ~P.În PL .q. sau ~P.R. care are valoarea T.se notează cu P  Q. Conjuncţia – propoziţiilor P şi Q .  P. un wff în paranteză.r. P . “Bugetul nu trebuie aprobat anual”.implicaţia ↔ . are valoarea F. (iii) dacă P şi Q sunt wff.. conjuncţia şi disjuncţia.Q. P F T ~P T F Exemplu: P = “Bugetul trebuie aprobat anual”.definesc recursiv: (i) un atom (simbol ataşat unei propoziţii simple) este un wff. PVQ.…sau mari P. Notaţii [French91]: P. 6 .Q. ). P&Q va fi “Pământul este rotund” şi „impozitul este o datorie faţă de stat”. Principalii operatori logici. negatul său ~P este un wff. P→Q şi P↔Q au aceeaşi proprietate. corect formulate sau bine formulate. Operaţiile logice . “non P” .negaţia ^ .alfabetul este format din simboluri propoziţionale definite astfel:  litere mici.. p. Aceste table indică valoarea de adevăr a rezultatului în funcţie de valorile de adevăr ale componentelor.

F}. I2={T. I3={F. „absurd”.alte logici trivalente sau cu 4 valori de adevăr. sau ambele propoziţii sunt T. pVq .de adevăr a unui atom.F} Considerând.Disjuncţia – “P sau Q” şi se notează cu “P  Q”.cel puţin două valori de adevăr: true (T) şi false (F) . -> [Turner85]. Exemplu. Ulterior . valorile componentelor sunt: pV = T şi qV = F 5 [Turner85. Klee. -> funcţia de evaluare a unei propoziţii ataşează o valoare de adevăr propoziţiei în funcţie de valorile de adevăr ale componentelor. Klee sau Bochvar. Regulile de evaluare a conectorilor sunt date prin tablele de adevăr. Interpretare a unei formule .“sau exclusiv” şi se notează cu xor. modală sau temporală5. valoarea de adevăr a unei propoziţii p se notează cu pV. http://plato. Notaţii şi cu: P+Q. avem de a face cu logica bivalentă. “sau” logic trebuie interpretat în sensul limbajului curent astfel: dacă P este propoziţia “Firma X practică comerţ engros” şi Q este propoziţia “Firma X practică comerţ en-detail”. Bochvar şi Lukasiewicz . care formează domeniul de interpretare: I1={T. etc . poate exista şi o a treia valoare. 2. P. cum ar fi: logicile lui Lucasiewicz. propoziţia “P sau Q” . 3. I4={F. Valoarea de adevăr O teorie logică . În general. Sau exclusiv “sau Cezar sau nimic”. Funcţia de evaluare funcţie de evaluare . Post.4 interpretări posibile.atribuirea unei valori de adevăr fiecărei componente a formulei respective. o funcţie care ataşează atomului respectiv o valoare T sau F în logica bivalentă.edu/enties] 7 . -> logicile fuzzy în care pot exista o infinitate de valori de adevăr. logici bazate pe teoria introdusă de Lotfi Zadeh [Zadeh65]. P  Q = T dacă P=T. pe baza regulilor de evaluare a conectorilor. cea a predicatelor.stanford. sau Q=T. de exemplu. logici denumite neclasice.or. “nu ştiu” sau "necunoscut" sau „nedeterminat în momentul de faţă dar urmează să fie determinat în viitor”. „imposibil”.logica trivalentă “adevărat” şi “fals”. cum ar fi: logica propoziţiilor.T}. Aceasta are diferite forme.valorizare .exact două valori.Q sau P  Q.T}. interpretarea I2.

n de valori logice distincte cu 2  n  . Principiile teoriei logice Orice teorie logică trebuie să respecte anumite principii fundamentale. modelul unui wff . 4. se poate defini modelul unui ansamblu de formule ca fiind o interpretare pentru care toate formulele sunt adevărate.schemele Wyne: Inconsistentă =invalidă pV = F. uneori Consistentă = realizabilă pV = T. |V| cardinalul mulţimii V .o interpretare pentru care formula ia valoarea T (în exemplul nostru I2).de cele mai multe ori acest cardinal are o valoare finită. Relaţia dintre aceste tipuri de wff . uneori Validă=tautologie pV = T. în care 8 . Logică este cea bivalentă.  inconsistente (invalide) – F pentru unele interpretări.echivalente dacă au aceeaşi valoare de adevăr pentru orice interpretare.  consistente – care iau valoarea T pentru unele interpretări. stabileşte tipul logicii.  contradicţii . întotdeauna Contradicţie=nerealizabilă pV = F.iar valoarea obţinută prin funcţia de evaluare este: (p V q)V = T Pe baza domeniilor de interpretare şi a funcţiilor de evaluare. Există însă şi logici infinite. Analog. wff – urile se clasifică în:  tautologii sau formule valide – T indiferent de interpretare.un număr fixat. întotdeauna wff-uri .F pentru orice interpretare. eliminarea unor restricţii. a. Principiul fixării numărului de valori logice Teoriile logice . Respectarea sau dimpotrivă.

deci. ^ cu tablele de T T T F T F funcţie logică . Funcţiile logice binare. următoarele situaţii posibile: o dacă P este adevărată.operaţia principală în domeniul bazelor de cunoştinţe.inferenţa logică .TF şi TT să le corespundă valorile F sau T. notată cu → şi are semnificaţia “dacă P. Dintre funcţiile logice. două -> [Gray85] există numai 24=16 funcţii logice binare distincte. o dacă P este falsă.oricărei combinaţii de valori logice să-i corespundă o valoare logică. Aceste funcţii fac ca la combinaţiile FF. Propoziţia P→Q ia valoarea fals numai dacă din P „adevărat” rezultă Q „fals”. vom recurge la tabla de adevăr: P T T F F Q T F T F P→Q T F T T Q→P T T F T ~P F F T T ~PQ T F T T P↔Q P→QQP T T F F F F T T Din tabel se pot deduce o serie de relaţii utile. Cum în domeniul de definiţie există patru combinaţii posibile. Avem.F} şi deci |V|=2 În general se consideră 3 conectori de bază şi anume: ~.  echivalenţa logică – echivalenţa . cele mai importante sunt considerate:  Implicaţia . adevăr: P ~P P^Q T F PVQ T F T T F T F T F F F F V. FT . de asemenea.notată cu ↔ . atunci şi Q trebuie să fie adevărată.reprezentată de dubla implicaţie şi deci. iar în cel al valorilor. Q poate fi adevărată sau falsă. adică acelea care au 2 argumente.V = {T. dintre care amintim: P  Q = ~P  Q P  Q = ~P  Q = ~(~Q) ~P = (~Q)  (~ P) (1) P ↔ Q = P Q  Q  P 9 . Pentru a reprezenta cele două funcţii binare. generează o propoziţie compusă care este adevărată dacă cele două propoziţii P şi Q sunt concomitent adevărate sau false. Se poate demonstra. atunci Q”. că orice funcţie binară se poate reprezenta cu ajutorul celor 3 operatori definiţi anterior.

U}. etc. Pentru ilustrare să considerăm următorul exemplu: „avem o creştere a veniturilor „→ „avem o creştere a vânzărilor” aceasta este echivalentă cu „nu avem o creştere a vânzărilor” → ”nu avem o creştere a veniturilor” dar aceasta nu este echivalentă cu „creşterea vânzărilor” → „creşterea veniturilor”. deci în cazul |V|=3. Pornind de la faptul că au loc relaţiile: P ^ Q = ~ (P → ~Q) P V Q = (~P) → Q Lukasiewicz a definit un sistem logic în care operaţiile de bază sunt negaţia şi implicaţia – sistemul logic Lukasiewicz. În logica formală relaţiile de mai sus sunt deosebit de importante. Astfel. ~ şi ^.F.Observaţie. avem mai multe sisteme. perioadă de sărbători. acţiuni promoţionale. Algebra booleană nu este singurul sistem logic bivalent . În cazul logicii trivalente. Observaţie. o funcţie f este injectivă dacă: pentru orice x ≠ y are loc f(x) ≠f(y) P → Q Verificarea injectivităţii se realizează cu implicaţia echivalentă: ~Q → ~P. De exemplu. Formula (1) trebuie tratată cu grijă . deoarece vânzările pot creşte şi din alte motive. cum ar fi. V şi .sistemul logic al lui Hilbert-Ackermann are la bază 3 conectori ~. Observaţie. avem sistemul lui Klee cu V={T. unde U este „necunoscut”.(1) nu asigură egalitatea P  Q = Q P. având 2 conectori de bază. definiţi astfel: p T F U ~p F T U p^q T F U T T F U F F F F U U T U p↔q T F U U U F U De unde se poate deduce: pVq T F U T T T T F T F U U T U U p→q T F U T T T T 10 F F T U T T F U F F T U U U U U . adică f(x) = f(y) → x = y. (1) joacă un rol deosebit în raţionamentele matematice. solduri.

pentru a reprezenta cunoştinţele descrise cu ajutorul incertitudinii lingvistice. unde I indică „un eveniment din viitor nerealizabil în prezent. creat pentru explicarea unor paradoxuri semantice.000.000.M}.1] în toate cazurile. cele mai cunoscute.F. Beneficiu (x)=0  dacă beneficiul este de x=50.I}. De exemplu.000. mulţimea V/|V|. având tablele de adevăr: p ~p p→q T F M T F T T F M F T F T T M M M M M M T de unde se deduce: pVq T F M T T T M F T F M M M M M p^q T F M T T F M F F F M M M M M p↔q T F M T T F M F F T M M M M M Logicile infinite.logicile fuzzy. are V= {T.normalizată luând în locul lui V. . Această mulţime . introduse de Lotfy Zadeh. considerând o firmă şi notând cu x beneficiul obţinut de firmă. cu tablele de adevăr: p T F I ~p F T I p→q T F I T T T T F I F I T T I T de unde se deduce: pVq T F I T T T T F T F I I T I I p^q T F I T T F I F F F I I I I I p↔q T F I T T F I F F T I I I I T Sistemul Bochvar. cu M indicând „absurd” şi cu conectorii ~ şi .2  dacă beneficiul este de x=1. putem defini măsurile fuzzy de exemplu astfel:  dacă beneficiul este de x=1. Beneficiu (x)=0.000.6 … 11 . are V={T.Sistemul Lukasiewicz. Beneficiu (x)=0. -> V=[0. V este o submulţime mărginită a lui R +.000.000. În acest caz conectorii sunt ~ şi . înlocuind fiecare element v din V cu v/|V|.F. dar nu un necunoscut”.000.

vn}. Principiul excluderii celei de a n+1-a valori . considerând V={T.condiţia de consistenţă se poate scrie: Di  Dj = . admiterea sau respingerea principiilor b. Di={pD | pV=vi}. pentru V = {v1.b. Principiul excluderii celei de a n+1-a valori Unui atom i se poate asocia o valoare din mulţimea V. c.o valoare unică din V → principiul valorizări non-contradictorii şi consistente. vn}.  respingerea lui b şi admiterea lui c duce la logici paraconsistente. i=1 Pornind de la două valori logice. nu poate lua o a treia valoare.  admiterea consistenţei b şi respingerea c duce la logici lacunare de tipul logicilor trivalente a lui Klee. respectiv DF={pD | pV=F}. Principiul consistenţei şi non-contradicţiei Pentru un domeniu de interpretare dat. 12 . legea excluderii celei de a (n+1)-a valori logice are forma: n U Di = D. pe domeniul de interpretare → funcţia de evaluare este total definită pe domeniul de interpretare. v2. Bochvar sau la logici intuitiviste. v2. pentru ij. duce la logica clasică. …. În general. unde se admite şi a 3-a valoare.în logica bivalentă. fie D mulţimea propoziţiilor. Lukasiewicz. Astfel. deoarece în general Di  Dj  . o propoziţie .F} şi DT={pD | pV=T}. ori falsă. cu V={v1. În aceste logici propoziţiile pot primi deodată două sau mai multe valori de adevăr. Logicile care nu sunt consistente se numesc paraconsistente sau logici suprasaturate. legea terţului exclus: DT U DF = D → orice propoziţie este ori adevărată. Cu alte cuvinte. se obţine DT  DF= Logicile polivalente. sau c generează diferite logici. ….  admiterea ambelor. pentru ij.

…. Pn este echivalent cu faptul că P1 ^ P2 ^ …^ Pn → Q este validă. 13 . (P1). dacă Q primeşte valoarea T pentru orice interpretare pentru care P1. deoarece reduce problema consecinţelor logice la cea a demonstrării validităţii sau inconsistenţei unor formule. unde o propoziţie poate admite mai multe valori sau rămâne neevaluată. P2. (P2) . duce la logici cu semantici aproximative. 5. Principiul constanţei de valorizare a unei propoziţii elementare Unei valori de adevăr unei propoziţii elementare date trebuie să rămână aceeaşi la toate apariţiile acesteia atâta timp cât se consideră o anumită interpretare. d. Q este consecinţa logică a lui P1. Pe baza proprietăţilor implicaţiei. …. O formulă Q . propoziţia de mai sus mai poate fi enunţată şi astfel: (P2). Renunţarea la acest principiu duce la logici paraconsistente sau relevante. Pn. P2. ….constituie baza raţionamentului logic şi a demonstrării corectitudinii. Mecanismul raţionamentului Realizarea raţionamentului într-un sistem logic → obţinerea unor formule noi pe baza celor existente → o extindere consistentă a cunoştinţelor despre universul problemei. …. P2. Q este consecinţa logică a lui P1. În general. Q . numite şi logici relevante. Pn este echivalent cu faptul că P1^ P2^ …^ Pn~Q este inconsistentă.consecinţă logică a unei mulţimi de formule P1. dacă Q ia valoarea T pentru toate interpretările pentru care P ia valoarea T. Consecinţa logică se notează în general cu simbolul implicaţiei „→”. Pn iau valoarea T. respingerea ambelor principii. P2. → (P1).consecinţă logică a unei formule P.