You are on page 1of 33

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea „Ştiinţe Economice”
Catedra „ Finanţe şi Bănci”

CAIET DE SARCINI

DISCIPLINA

BAZELE FUNCŢIONĂRII PIEŢEI DE CAPITAL

Chişinău, 2015

Caietul de sarcini individuale la disciplina „Bazele funcţionării pieţei de capita” este o lucrare
metodico-didactică elaborată în scopul consolidării cunoştinţelor teoretice, formării aptitudinilor de
cercetare şi al deprinderilor practice ale studenţilor, precum şi pentru îndeplinirea volumului de
lucru individual prevăzut în planul de învăţământ la disciplina „Pieţe de Capital şi Burse de Valori”.
Autori:conf. univ.inter., dr. A.Filip
Lect.univ. Grosu Diana

2

I. PRELIMINĂRI
Disciplina „Bazele funcţionării pieţei de capital” îşi propune familiarizarea
studenţilor cu fundamentele teoretice ale pieţei finanicare, cu elementele de bază
caracteristice pieţei de capital pe plan internaţional şi local. În cadrul cursului vor fi
prezentate tipologia produselor financiare şi participanţilor profesionişti pe piaţa de capital;
noţiuni privind Bursa de valori şi structura organizatorică a acesteia, modul de
tranzacţionare a instumrntelor financiare primare a ale producelor derivate precum şi analiza
bursieră.
Disciplina “Bazele funcţionării pieţei de capital” este studiată în cadrul U.S.M. de
către studenţii care-şi fac studiile în cadrul facultăţii cu profil economic la specialitatea
Finanţe.
Cursul comportă un pronunţat caracter practico-aplicativ. În procesul de instruire,
sunt utilizate mijloace şi metode moderne de preăgtire: prezentări, dezbateri, exemplificări
şi studii de caz.

Tematica şi repartizarea orelor la prelegeri şi seminare
Nr.
temei

Denumirea temei

Nr.de ore
prelegeri/
seminare

1.

Piaţa de capital – componentă a pieţei financiare

2/2

2.

Conceptul şi tipologia instrumentelor financiare

9/6

3.

Infrastructura pieţei de capital

2/2

4.

Bursa de valori

6/2

5.

Tranzacţii bursiere cu titluri financiare primare

12/8

6.

Tranzacţii bursiere cu titluri financiare derivate

12/8

7.

Evaluarea plasamentelor bursiere

2/2

TOTAL

60/30

3

2005 6.Bucureşti: Editura Economică. Popa. 2000 14. Bazele funcţionării pieţelor de capital. –Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca. G. 2003 11. – Chişinău: Editura ASEM. Bursa. – Bucureşti: Editura Economică. 1993 9. D.M. Иовв Т. Pieţe de capital şi burse de valori. 157p. Bursa. 2005.. I.Piete financiare primare si secundare şi operatiuni de bursă. a caietului de sarcini individuale. Bursele de Valori şi tranzacţiile la bursă. OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CAIETULUI DE SRACINI INDIVIDUALE În scopul consolidării cunoştinţelor teoretice. Биржевые операции.Studia Universitatis “Vasile Goldiş”. 1995 5. – Bucureşti: Editura Adevărul. Teste-grilă şi aplicaţii.. Anghelache. G. 2006 4 . – Chişinău: Editura A. F. . 1997 3. – Bucureşti: Editura Adevărul. studenţii vor elabora caietul de sarcini individuale la disciplina „Bazele funcţionării pieţei de capital” care va include 7 capitole în corespundere cu tematica prelegerilor din cursul respectiv. Caracteristici. în termenii stabiliţi de curriculum. Filip A. Arad Seria Stiinţe Economice Anul 19/2009 Partea a III – a 8. . 1. Piaţa de capital.. Drăgoescu Elena. Drăgoescu Anton . Pieţe de capital şi burse de valori. Influenţa cursului de schimb asupra cresterii economice. pregătirea către evaluarea finală (examen) şi admiterea la examen. Галанов.I.V. Dumba. Gh. 2001 13. Stoica.Curs universitar. îndeplinirea volumului de lucru individual prevăzut în planul de învăţămînt. Iovv. I.. T. A. Anghelache. 2003 12. Bazele funcţionării pieţelor de capital. Plasamente bursiere. Pieţe de capital şi burse de valori. 7. 1993 Bibliografie suplimentară: 10. .II. Биржевое дело. – Bucureşti: Editura Economică. evoluţii. Ed. tranzacţii. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE RECOMANDATE pentru realizarea sarcinelor individuale Bibliografia de bază: II.E. –Кишинэу: Издательство МЭА. formării aptitudinior de cercetare şi a deprinderilor de lucru creativ. Lupu.II. 2011.Москва: Финансы и статистика. vol. Cociuc. V.S. Studentul este admis la examen după prezentatea. Ciobanu. vol. Chişinău. 2004 2. В. 4.Mesagerul. – Bucureşti: Editura Economică. Popa. Darovanaia.

5 .Capitolul I. Piaţa de capital – componentă a pieţei financiare Scopul: studierea conceptului şi funcţiilor pieţei de capital. funcţiile acesteia şi indicaţi sursa. Sarcina: Spicuiţi din literatura propusă spre studiere(sau alte surse) definiţiile pentru termenul „Piaţă de capital”.

6 .

piaţa primară. piaţa secundară. 7 . care pot varia de la o firmă la alta. restricţiile excesive în acordarea creditelor. nevoile financiare generate de deficitul bugetar. 2. 4. 5. Care sunt particularităţile pieţelor bursieră şi extrabursieră? Caracterizaţi tipurile pieţelor în funcţie de valorile mobiliare care circulă pe aceste pieţe. Piaţa de capital este segmentată în: a) b) c) d) piaţa monetară. La funcţiile principale ale pieţei de capital se referă: a) b) c) d) barometrul economiilor naţionale şi economiei mondiale. Numiţi şi explicaţi funcţiile pieţei de capital. obţinerea de câştiguri la capitalul investit din evoluţia preţurilor titlurilor financiare. 2. 8. prin comparaţie. piaţa financiară. stabilirea preţurilor prin negocieri izolate. 5. 3. supunerea tranzacţiilor unor reguli ferme instituite prin legi şi regulamentul bursei. Caracterizaţi. piaţa contractelor la termen ferm. piaţa monetară şi piaţa de capital. Cum se formează cererea şi oferta pe piaţa de capital? Indicaţi variantele corecte de răspuns: 1. 4. achiziţionarea bunurilor de investiţii şi finanţarea unor programe de dezvoltare. Caracteristicile specifice OTC sunt: a) b) c) d) lipsa unei localizări. Definiţi piaţa financiară şi componentele acesteia. 3. limitarea accesului direct la piaţă la membrii bursei şi titlurile acceptate la bursă. După natura titlului tranzacţionat. Care este structura pieţei de capital şi principalele componente ale acesteia? Faceţi analiza comparativă a pieţei primare şi secundare de capital. 7. piaţa imobiliară. piaţa opţiunilor. piaţa obligaţiunilor. Cererea condiţionată de factorii conjuncturali (cererea aleatorie) se referă la: a) b) c) d) nevoia finanţării unor acţiuni economice în diverse ramuri de activitate. reducerea riscului investiţiilor financiare.TRAINING Întrebări de evaluare: 1. 6. facilitarea întâlnirii cererii şi ofertei de capital. piaţa de capital este segmentată în: a) b) c) d) e) piaţa acţiunilor.

d) investitori preveligiaţi 8. spaţiul unde se desfăşoară tranzacţii cu titluri financiare. 8 . c) investitori individuali. Caracteristicile specifice Bursei sunt: a) b) c) d) limitarea accesului direct la piaţă limitat la membrii bursei şi titlurile acceptate la bursă. 7. stabilirea preţurilor prin negocieri izolate. Printre ofertanţii de capital deosebim: a) investitori instituţionali. d) până la 48 ore. c) până la 1 an. Pe piaţa monetară se efectuează tranzacţii cu active monetare cu scadenţe: a) până la 3 ani.6. b) investitori ordinari. b) până la o lună. supunera tranzacţiilor unor reguli reguroase.

cele privilegiate – la 230×N-10×N u.A. Comparaţi rentabilitatea acestora. La bursă. Plăţile sub formă de cupon anual constituie 90 u. Societatea emite şi 10 obligaţiuni cu valoare nominală de 1000×N-10×N u. dintre care 25% constituie acţiunile privilegiate. acţiunile ordinare cotează la 155×N-10×N u. scadenţă 5 ani. N – reprezintă numărul de ordin din registru.m. 20XX constituie 230×N-10×N acţiuni.06.m. dacă dobânda bancară constituie 15%.Capitolul II. obligaţiuni)..5. Sarcina: Argumentaţi decizia investitorului prin determinarea retabilităţii pentru acţiunile ordinare şi preveligiate precum şi pentru obliţaţiunele emise de S..m. Pentru o acţiuni privilegiată se achită un divident fix în mărime de 30×N-10×N u.m. Venitul societăţii repartizat pentru achitarea dividentelor constituie 9000×N-10×N u.m.m. 9 . Numărul total de acţini emise pe piaţă la data 01.”Corfin”. Conceptul şi tipologia instrumentelor financiare Scopul: familiarizarea cu modalitatea de evaluare a valorilor mobiliare primare (acţiuni. Cursul curent a obligaţiunelor pe piaţă este 88.

10 .

parte din capitalului social al societăţii emitente. obligaţiuni. b) titluri de proprietate sau de creanţă care confirmă faptul că cel care le posedă este titularul anumitor drepturi. dau dreptul la obţinerea unui dividend fix. Esenţa şi tipologia contractelor options. Acţiunile ordinare: a) b) c) d) reflectă o cotă . componenţa consiliului administrativ. Valorile mobiliare emise asupra capitalului social al unei companii poartă denumirea de: a) b) c) d) titluri de rentă. 10. 4. 2. Ce reprezintă obligaţiunea ? 5. dau dreptul la obţinerea unui venit ce depinde de rezultatele financiare ale societăţii. Indicaţi variantele corecte de răspuns: 1. Ce tipuri de acţiuni cunoaşteţi? 2. 11 .TRAINING Întrebări de evaluare 1. 5. dreptul de vot. Contractul futures şi particularităţile acestuia. Diluţiile cauzate de majorarea capitalului se înregistrează la: a) b) c) d) valoarea intrinsecă. Cine poate emite obligaţiuni? 6. profitul pe acţiune. contracte futures. 9. reprezintă un titlu de creanţă. d) instrumente care conferă deţinătorilor drepturi asupra veniturilor băneşti ale emitentului. Cine şi prin ce modalităţi achită dobânzile la obligaţiuni? 7. acţiuni. Ce drepturi generează acţiunile deţinătorilor lor? 4. Ce tipuri de valoari mobiliare de stat cunoaşteţi ? 8. Tipuri de contracte futures. c) titluri care asigură mobilizarea capitalurilor prin intermediul depozitelor bancare. Ce sunt dividendele şi din ce provin ele? 3. Valorile mobiliare sunt: a) bani în numerar.

Valorile mobiliare. acţionar creditor. care urmează să fie plătită deţinătorilor de obligaţiuni. emise de societăţile pe acţiuni. Valorile mobiliare. amortizarea împrumuturilor de stat ajunse la scadenţă. de stat. 8. 12. poartă denumirea de: a) b) c) d) obligaţiuni. poartă denumirea de: a) b) c) d) obligaţiuni. dividend provizoriu. c) creşte gradul de dispersie alacţiunilor. de diverse organisme administrative centrale şi teritoriale. Dividendele sunt distribuite sub următoarele forme: a) b) c) d) e) dividend anual. emise de societăţile pe acţiuni. dividend repartizat sub formă de noi acţiuni. produse derivate. 12 . de diverse organisme administrative centrale şi teritoriale. obligaţiuni cu dobândă indexată. obligaţiuni cu cupon zero. acţiuni. emitent. care conferă deţinătorului calitatea de: a) b) c) d) debitor. 11. dividend fix. care conferă deţinătorului calitatea de creditor. Prin emisiunea de obligaţiuni: a) societatea emitentă obţine resurse financiare suplimentare. produse derivate. obligaţiuni participative. b) are loc creşterea numărului acţionarilor societăţii emitente. de stat. care conferă deţinătorului calitatea de creditor. finanţarea programelor şi proiectelor speciale ale statului. d) se impune o negociere a contractului de împrumut. certificat bancar. După modul în care se calculează dobânda. 10. 7. creditarea Băncii Naţionale. acţiuni. Valorile mobiliare de stat îndeplinesc următoarele funcţii: a) b) c) d) finanţarea deficitului bugetului de stat. Obligaţiunile sunt titluri financiare negociabile. deosebim: a) b) c) d) obligaţiuni cu dobândă fixă. certificat bancar. 6. dividend parţial.7.

În funcţie de activul financiar suport. opţiuni pe prime de opţiuni. opţiuni asupra devidendelor. medie. iniţială. asupra căruia se realizează.13. opţiuni asupra obligaţiunilor. regăsim următoarele contracte cu opţiuni: a) b) c) d) e) opţiuni asupra acţiunilor. scurtă. opţiuni asupra indicilor bursieri. Cumpărătorul contractului futures se poziţionează pe poziţia: a) b) c) d) lungă. 14. 13 .

conform actelor normative şi legislative în vigoare. 14 . Indicaţi sursa.Capitolul III. Infrastructura pieţei de capital Scopul: familiarizarea cu tipologia participanţilor pe piaţa de capital autohtonă în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Sarcina: Identificaţi şi definiţi. participanţii la piaţa de capital.

15 .

Sistemul prioritar. Care sunt principalele tipuri de investitori pe piaţa valorilor mobiliare? Specificul activităţii investitorilor instituţionali pe piaţa valorilor mobiliare. Societăţile de administrare a investiţiilor. societăţile pe acţiuni. companiile de brokeri. 6. regăsim următorii participanţi profesionişti: a) b) c) d) e) Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi a Fondurilor Nestatale de Pensii. Comisia Naţională a Pieţei Financiare. 3.TRAINING Întrebări de evaluare : 1. Sistemul efortului maxim. 7. Consiliul de Acreditare şi atestare. Emitenţii ai valorilor mobiliare pot fi: a) b) c) d) Comisia Naţională a Pieţei Financiare. 3. 5. Sistemul de vînzare a certificatelor nou . Care sunt funcţiile CNPF? Caracteristica generală şi specificul activităţii emitenţilor pe piaţa valorilor mobiliare. companiile de dealer. Activitatea underwriterilor pe piaţa valorilor mobiliare. 2. 2. persoanele afiliate băncilor comerciale. Pe piaţa de capital. 16 . 4. Sistemul totul sau nimic. Principalele aspecte ale reglementării activităţii participanţilor profesionişti pe piaţa valorilor mobiliare a Republicii Moldova. Particularităţile activităţii brokerilor şi dealerilor. organele administraţiei publice centrale sau locale. banca de investiţii. 4. Organul de supraveghere a pieţei financiare nebancare în Republica Moldova este: a) b) c) d) Banca Naţională a Moldovei. Indicaţi variantele corecte de răspuns: 1. Trezoreria de Stat.emise se negociază între emitent şi sindicatul bancar şi pot fi de următoarele tipuri: a) b) c) d) Sistemul promisiunii ferme.

A. volumul ordinelor de vânzare nesatisfăcute./acţiune „la piaţă” 22 23 24 25 26 27 28 29 Numărul de acţiuni 40×N – N 100×N – N 150×N – N 110×N – N 180×N – N 100×N – N 60×N – N 55×N – N 80×N – N N – reprezintă numărul de ordin din registru Centralizarea ordinelor OFERTĂ CERERE Cumulat Parţial Nivel curs Parţial 17 Cumulat Minimul dintre cerere şi ofertă . dacă la bursa de valori au fost primite următoarele ordine pentru tranzacţionarea acţiunilor S.Capitolul IV. Bursa de valori Scopul: familiarizarea cu modalitatea de stabilire a cursului bursier Sarcina: Să se calculeze cursul de echilibru./acţiune „la piaţă” 30 29 28 27 25 24 23 22 21 Preţ u.m. „Transport”: Ordine de cumpărare Numărul de acţiuni 40×N – N 55×N – N 70×N – N 180×N – N 100×N – N 200×N – N 150×N – N 70×N – N 50×N – N 90×N – N Ordine de vânzări Preţ u. volumul ordinelor de cumpărare nesatisfăcute.m. volumul maxim de acţiuni tranzacţionate.

pieţei monetare. Care sunt funcţiile unei Burse de Valori? 4. Ordinul bursier cu menţiunea „stop”: a) b) c) d) acţionează analogic ordinului la „piaţă”. Tranzacţia bursieră poate fi generată de interesele: a) b) c) d) deţinătorilor de valori mobiliare. nu implică niciun preţ stabilit anterior şi se relizează la discreţia brokerului. 3. Ce reprezintă un indice bursier? 7. 8. Ce tipuri de indicatori bursieri cunoaşteţi? 6. 4.TRAINING Întrebări de evaluare 1. preţul minim la cumpărare. Caracteristica generală a tranzacţiilor bursiere în contextul motivaţiei investitorului. Care sunt etapele derulării unei tranzacţii bursiere? 10. pieţei interdealer. preţul maxim la vânzare. preţul minim la vânzare. Caracteristica generală a tranzacţiilor bursiere. este dat de client când preţul evoluează contrar aşteptărilor. instituţiilor nonguvermamentale. 9. 18 . are scop speculativ. Care este structura organizatorică a Bursei de Valori a Moldovei? 5. deţinătorilor de resurse financiare excedente. Distribuţia secundară a valorilor mobiliare are loc prin intermediul: a) b) c) d) bursei de valori. Ordinul „limită” obligă operatorul să indice: a) b) c) d) preţul maxim la cumpărare. 5. Cum se formează cursul bursier? Indicaţi variantele corecte de răspuns: 1. managementul CNPF. 3. Care sunt condiţiile necesare activităţii Bursei de Valori? 2. Numiţi şi caracterizaţi tipurile de burse. pieţei primare.

d) se efectuează pentru menţinerea echilibrului şi stabilităţii pieţei. constau în cumpărarea mai ieftină a unui titlu şi revânzarea sa concomitentă pe o piaţă unde titlul cotează mai scump. procurarea de titluri la un curs mai mic decât au fost vândute. c) contracte încheiate în incinta bursei şi paralel pe piaţa OTC în timpul şedinţelor oficiale de către agenţii de bursă. Preţul cu care valorile mobiliare se vând şi se cumpără la bursa de valori şi se formează din confruntarea cererii şi ofertei pe piaţă se numeşte: a) preţul de emisiune. operaţiuni cu caracter tehnic. 19 . ele se clasifică în: a) b) c) d) e) f) g) h) operaţiuni simple de investire. Scopul tranzacţiei hedging (de acoperire) constă în: a) b) c) d) obţinerea unui câştig cât mai mare din diferenţa de curs bursier pe diferite pieţe. Operaţiunile de arbitraj: a) b) c) d) permit realizarea unui câştig din diferenţa de cursuri în timp. tranzacţionate la bursă în conformitate cu regulile bursei. b) au ca scop obţinerea unui câştig din diferenţa de cursuri între momentul încheierii şi cel al lichidării operaţiunii. fără asumarea unui risc suplimentar. c) cursul bursier. 9. fie în afara ei de persoanele afiliate şi înregistrate la bursă. 7. operaţiuni cu lichidare normală. limitarea pierderii în situaţia unei evoluţii nefavorabile a cursului. încasarea unui profit minim din derularea operaţiunii. operaţiuni de acoperire. este preferenţial practicat de profesioniştii în domeniu. Tranzacţiile bursiere cuprind: a) contracte de vânzare/cumpărare de titluri încheiate pe piaţa secundară. b) contracte de vânzare/cumpărare de titluri încheiate pe piaţa secundară. Operaţiunile cu caracter tehnic: a) sunt realizate de publicul investitor. După scopul efectuării tranzacţiilor bursiere. implică asumarea unui anumit risc sporit de către operator. operaţiuni speculative. tranzacţionate în afara bursei. d) oricare afaceri încheiate fie în bursă. 10. operaţiuni cu lichidare imediată. 11.6. b) valoarea nominală. 8. d) preţ de lichidare. c) se realizează în vederea minimizării riscurilor. operaţiuni la termen. operaţiuni de arbitraj.

12. se consideră executate ordinele: a) b) c) d) e) de cumpărare aflate deasupra cursului de echilibru. ordinele de cumpărare . Operaţiunile speculative au drept scop: a) b) c) d) fructificarea capitalurilor disponibile prin investirea pe termen mediu şi lung. realizarea unui câştig din diferenţa de curs pe două pieţe simultan. 14. la cursul de echilibru. 20 . 13. emiterea valorilor mobiliare. după formarea cursului bursier. achitarea dividendelor şi dobânzilor. următoarele etape: a) b) c) d) e) iniţierea tranzacţiei. de vânzare aflate sub cursul de echilibru. obţinerea de profit din diferenţa de curs bursier în timp. Derularea unui tranzacţii bursiere implică. minimizarea riscurilor. de cumpărare aflate sub cursul de echilibru. La Bursă. la modul general.vînzare. executarea contractului. perfectarea tranzacţiei. de vânzare aflate deasupra cursului de echilibru.

dacă acesta deţine un capital de 200000×N-10×N u./acţiune şi investitorul preconizează o creştere a acestuia. rata dobânzii practicată de broker pentru creditul acordat este 8% anual..Capitolul V. Tranzacţii bursiere cu titluri financiare primare Scopul: determinarea rezultatelor financiare în urma tranzacţiilor bursiere cu titluri financiare primare. N – reprezintă numărul de ordin din registru 21 ../acţiune.m.m. comisionul brokerului pe piaţa la vedere 0. Marja de acoperire pe piaţa respectivă este de 20%. Sarcina: Să se determine care din posibilităţile de investire va fi preferată de investitor şi care va fi rezultatu: a) realizarea unui depozit bancar. La sfârşitul lunii cursul devine 210×N u.5%. b) realizarea unei tranzacţii pe piaţă la vedere.m. iar cursul acţiunilor X este de 200×N u. c) realizarea unei tranzacţii în marj. iar rata medie bancară -13% anual.

22 .

23 . presupun realizarea unui profit din diferenţa de curs bursier pe diferite pieţe. dobânzile încasate pentru deţinere de obligaţiuni. nu se înregistrează: a) b) c) d) e) marja iniţială. Specificul realizării tranzacţiilor în marjă. 2. 2. Care sunt tipurile tranzacţiilor la termen? Redaţi esenţa acestora. 3. contracte Forward. veniturile din vânzarea titlurilor. d) titlurile împrumutate de la broker. sunt operaţiuni condiţionate. garanţia pe care trebuie să o depună clientul este reprezentată de: a) actele de identitate ale investitorilor. 5. dobânda la creditul acordat de către broker. Îndeplinirea obligaţiunilor în cadrul tranzacţiilor ferme se poate face prin: a) executarea propriu-zisă a tranzacţiei. dividendele aduse de acţiuni. b) anularea tranzacţiei prin expirarea acesteia. Indicaţi variantele corecte de răspuns: 1. tranzacţii condiţionate. b) suma constituită ca depozit iniţial. tranzacţiile la vedere (SPOT). Mecanismul de formare a preţurilor pe piaţa la termen. Operaţiunile prin care vânzătorul – cumpărătorul îşi asumă obligaţia de a lichida tranzacţia în cel mult 48 ore reprezintă: a) b) c) d) tranzacţii ferme.TRAINING Întrebări de evaluare 1. Caracteristica generală şi tipologia tranzacţiilor Forward. Vânzările scurte: a) b) c) d) reprezintă vânzarea titlurilor împrumutate. În cazul tranzacţiilor în marjă. 3. În creditul unui cont în marjă. c) eglarea diferenţelor de curs. 4. 4. c) un anumit procent aplicat la valoarea tranzacţiei. d) efectuarea unei operaţiuni de report. se realizează printr-un cont de tip „V” deschis de client la broker.

Tranzacţiile condiţionale au următoarele caracteristici: a) b) c) d) finalizarea acestora poate fi condiţionată de anumiţi factori. c) cumpărătorul stelajului urmăreşte o fluctuaţie cât mai mică a cursului bursier. 8. venitul maxim este: a) b) c) d) cînd cursul este superior preţului de exerciţiu. d) vânzătorul stelajului înregistrează profit la un curs situat în afara bornei superioare. pot fi operaţiuni cu primă şi stelaje. cumpărător cu profit. fiind la libera alegere a cumpărătorului de stelaj. vânzător cu profit. cumpărător cu pierdere.6. cumpărătorul de stelaj va avea poziţia de: a) b) c) d) e) vânzător cu pierdere. cursul la termen al primei. sunt derulate la termen. e) cumpărătorul stelajului poate opta să cumpere titlurile la borna superioară sau să le vândă la borna inferioară. cursul prestabilit în momentul încheierii contractului. 24 . cînd cursul este inferior preţului de exerciţiu. Pentru vânzătorul contractului cu primă. la scadenţă. cînd cursul este egal cu preţului de exerciţiu. fie de cumpărător. 9. Valoarea tranzacţiilor la termen are la bază: a) b) c) d) cursul la vedere din momentul încheierii contractului. fie de vânzător pentru jumătate din cantitatea de titluri. Dacă. pot fi în marjă şi vânzări scurte. 10. În cazul derulării unei tranzacţii de tip „stelaj” a) cumpărătorul stelajului nu poate opta la scadenţă pentru poziţia de cumpărător /vânzător de titluri. cînd cursul este inferior piciorului primei. 7. cursul spot. cursul de piaţă depăşeşte borna superioară a stelajului. b) scadenţa nu este precizată în momentul încheierii contractului.

la un preţ de 2.m./tit. Tranzacţii bursiere cu titluri financiare derivate Scopul: determinarea rezultatelor financiare în urma tranzacţiilor bursiere cu produse derivate Sarcina 1. Se cere să se determine:  care va fi suma iniţială depusă de către investitor în condiţiile unei marje iniţiale stabilite de 5% şi unui nivel minim al marjei de 75-N% din marja iniţială. Un investitor cumpără 3 contracte futures pentru 500×N de titluri fiecare.m./tit../tit..Capitolul VI. faţă de prima zi.  în caz că preţul titlurilor va creşte în următoarea zi până la 2.m. ce sumă va fi pe contul investitorului şi daca acesta va primi apel în marjă? 25 .40 u.70 u.34 u. de ce sumă va dispune în cont investitorul?  în caz că preţul titlurilor va scadea la 2.

Un investitor cumpără o opţiune call cu preţ de exerciţiu 1800 u.Sarcina 2. 1842 u. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator.m. dacă.m.m.m./tit. 2032 u./tit.m. 1820 u.m. şi primă de 50 u.m. 2114 u. Situaţia III. 1780 u.m. Situaţia II. Un investitor cumpără trei opţiuni put cu preţ de exerciţiu 2100 u. la scadenţă. Spaţiu rezervat pentru ilustrarea grafică a soluţiei Sarcina 3. şi primă totală de 3000 u./tit. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator./tit. 2048 u. se înregistrează următoarele cursuri: Situaţia I./tit. Situaţia III. Spaţiu rezervat pentru ilustrarea grafică a soluţiei 26 .m./tit. la scadenţă./tit.m./tit. Situaţia II. se înregistrează următoarele cursuri: Situaţia I./tit. dacă.

m.m. Două opţiuni call pe titlul „X”sunt vândute cu preţ de exerciţiu 1500 u./tit./tit. şi primă de 20 u. Situaţia III. 1560 u./tit./tit. dacă.m. şi primă de 50 u./tit.m.Sarcina 4. se înregistrează următoarele cursuri: Situaţia I.m. la scadenţă./tit./tit. 1410 u.m. se înregistrează următoarele cursuri: Situaţia I.m. Situaţia II. 2032 u. dacă. Situaţia III. Spaţiu rezervat pentru ilustrarea grafică a soluţiei Sarcina 5./tit.m./tit.m. 2048 u. Un investitor vinde două opţiuni put cu preţ de exerciţiu 2100 u./tit. 2114 u. Spaţiu rezervat pentru ilustrarea grafică a soluţiei 27 .m. la scadenţă. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator. 1580 u. Care va fi rezultatul strategiei aplicate de operator. Situaţia II.

2. 8. d) contractele futures nu sunt cotate zilnic pe piaţă. termenul de valabilitate al contractului futures. Caracteristica generală a organizării tranzacţiilor cu contractele futures. Formarea şi determinarea preţurilor la contractele cu opţiuni. valute. poziţie cu caracter tehnic. poziţie futures de vânzare. b) se negociază pe piaţa secundară. 2. indicii bursieri.TRAINING Întrebări de evaluare 1. 4. Conţinutul şi particularităţile strategiilor cu opţiuni simple. numărul contractelor futures. 3. cheltuielile determinate de deţinerea activului. Strategii futures şi modalităţi de evitare a riscului. Aspectele principale privind formarea preţurilor pe piaţa contractelor futures. Decontările financiare pe pieţele contractelor futures . Contractelor futures le sunt specifice următoarele caracteristici: a) sunt standardizate. 7. Costul contractului futures este determinat de următorii factori: a) b) c) d) e) preţul activului pe piaţa cash. Particularităţile organizării tranzacţiilor cu opţiuni. Conţinutul şi particularităţile strategiilor cu opţiuni combinative. acţiuni nominative. O poziţie lungă ocupată pe contractul futures este: a) b) c) d) poziţie futures de cumpărare. Indicaţi variantele corecte de răspuns: 1. Activele suport care stau la baza contractelor futures pot fi: a) b) c) d) valori mobiliare de stat. 3. rata dobânzii la depozitele bancare. speculaţie bursieră. 5. 6. 28 . c) cumpărătorul contractului poate refuza executarea acestuia în schimbul uni prime plătite vânzătorului. 5.marcarea la piaţă.

se creditează conturile celor cu poziţie long.6. d) venitul maxim posibil pentru vânzătorul contractului pe opţiuni. se regăsesc numai sub forma opţiunilor de tip Call şi Put. 9. 11. Opţiunile sunt contracte standardizate care au drept suport: a) b) c) d) titluri ale pieţei primare (acţiuni. 8. executarea opţiunii. obligaţiuni). se debitează conturile clienţilor cu poziţie short. contracte futures. sunt standardizate şi cotează pe piaţa secundară. se creditează conturile celor cu poziţie short. oferă deţinătorului dreptul de a cumpăra un activ la un preţ determinat. nu implică relaţii financire cu firma-broker cu care lucrează. 7. 10. oferă deţinătorului dreptul de a vinde un activ la un preţ determinat. indici bursieri. valute. Lichidarea poziţiei (contractului pe opţiuni) poate fi efectuată prin: a) b) c) d) închiderea poziţiei. Prima unei opţiuni reprezintă: a) suma de bani achitată de către cumpărătorul unei opţiuni vânzătorului acesteia. Opţiunea tip „put”: a) b) c) d) oferă deţinătorului dreptul de a cumpăra şi a vinde un activ la un preţ determinat. 29 . nu oferă deţinătorului niciun drept. modificarea termenului opţiunii. c) suma de bani achitată de către vânzătorul unei opţiuni cumpărătorului acesteia. b) suma de bani achitată de către cumpărătorul unei opţiuni casei de compensaţie în cazul expirării opţiunii. Despre contractele de opţiune se afirmă: a) b) c) d) pot avea drept activ suport numai mărfuri. Dacă preţul de regularizare pentru contractele futures este mai mic în ziua curentă decât în cel din ziua precedentă: a) b) c) d) se debitează conturile clienţilor cu poziţie long. expirarea opţiunii.

Capitolul VII. Evaluarea plasamentelor bursiere Scopul: studierea conceptului şi analizei fundamentale şi tehnice. în care să specificaţi avantajele şi dezavantajele utilizării analizei tehnice şi analzei fundamentale pentru evaluarea plasamentelor bursiere 30 . Sarcina: Realizaţi un eseu cu tema “Analiza fundamentală versus analiza tehnică”. identificarea instrumentelor analizei tehnice în vederea prognozării cursului titlurilor.

31 .

Obiectul de cercetare a pieţei de capital. Descrieţi şi explicaţi modul de utilizare a trendurilor şi tunelelor drept instrumente ale analizei tehnice. Analiza fundamentală.TRAINING Întrebări de evaluare 1. Ce tipuri de grafice sunt utilizate în analiza tehnică: asemănări şi deosebiri. 3. Cercetare de marketing. de jos în sus. circular. Explicaţi modul de determinare a mediei mobile simple şi exponenţiale. Concepţia metodelor analizei fundamentale. grafice. 32 . media statică. 5. Printre instrumentele utilizate în cadrul analizei tehnice în vederea previzionarii evoluţiei viitoare a cursului acţiunilor regasim: a) b) c) d) trenduri şi tunele. Indicaţi variantele corecte de răspuns: 1. al managementului şi poziţiei pe piaţă a unei companii constituie: a) b) c) d) Analiza tehnică. 3. Relizarea analizei fundamentale pote fi: a) b) c) d) de sus în jos. 4. Tipologia şi esenţa formaţiunilor grafice. circumferinte şi puncte. 6. Studiul raportărilor financiare. lateral. 2. Care sunt sursele de informare a investitorului în cadrul realizării analizei fundamentale? 2.

................................ 36 Capitolul IV......... 4 Referinţe bibliografice recomandate............................... 3 Tematica şi repartizarea orelor la preleger... Capitolul I.................. Tranzacţii bursiere cu titluri financiare primare.............................................................................................................. Piaţa de capital – componentă a pieţei financiare ....................................................... Capitolul VII......................... 19 Capitolul V.. 9 Capitolul III............................................................ Tranzacţii bursiere cu titluri financiare derivate.................. Infrastructura pieţei de capital......................... 16 Bursa de valori........................Cuprins: Notă introductivă ..... 31 Evaluarea plasamentelor bursiere............................... 5 Capitolul II............................... Conceptul şi tipologia instrumentelor financiare.................... 33 ............ 26 Capitolul VI............................................................