You are on page 1of 45

ECONOMIA

SI
MANAGEMEN
TUL
TURISMULUI

TURISMUL CA ACTIVITATE SOCIALECONOMICA
Turismul este ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea
si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta atat timp cat sejurul si
deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau de o activitate
remunerata.
Abordarile mai recente ne indica un termen de tipul turistului international
ca fiind persoana ce calatoreste pentru cel putin 24h intr-o alta tara decat cea de
resedinta iar dupa Organizatia Mondiala de Turism (O.M.T.) acesta se numeste
vizitator international.
Turistii sunt vizitatori temporari ce stau cel putin 24h in tara vizitata si ale
caror motive de calatorie pot fi petrecerea timpului liber, afaceri, familie, misiuni
si altele.
Excursionistul este un vizitator temporar ce calatoreste pentru propria
placere si sta mai putin de 24h in tara sau in locul vizitat.
Alte concepte sunt calatorul de tranzit ce reprezinta orice persoana care
traverseaza o tara chiar daca ramane mai mult de 24h cu conditia ca opririle sa fie
de scurta durata si sa aiba alte scopuri decat cele turistice. Turistul intern este
acea persoana care viziteaza un loc altul decat acela unde isi are domiciliul
obisnuit in interiorul tarii sale de resedinta pentru alte motive decat cele
remunerate, efectuand un sejur de cel putin 24h.

PRINCIPALELE FORME ALE TURISMULUI
Tusimul interneste realiat de rezidentii unei tari ce calatoresc numai in
interiorul acesteia. Turismul receptor este realizat prin intermediul
nonrezidentilor ce calatoresc intr-o tara la un momentdat. Turismul emitator
este format din rezidentii unei tari ce calatoresc in alte tari. Toate aceste forme
prezinta anumite caracteristici cum ar fi:

-

Voiajul trebuie efectuat in afara resedintei obisnuite
Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive, peste acest prag vizitatorul
avand statut de rezident
Motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul decat exercitarea unei
activitati remunerate

Motive de calatorie: recreere, vacanta, placere – vizitarea oraselor,
participarea la manifestari culturale/sportive, practicarea unor sporturi,
cumparaturi, vizite la rude sau la prieteni, afaceri si motive profesionale (targuri,
expozitii, conferinte, cursuri), tratament medical in statiuni (balneoclimaterice,
kinetoterapie), pelerinaje.

IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI
Turismul contribuie la cresterea venitului national adica mijloacele financiare
realizate revin pe de-o parte industriei turismului iar pe de alta parte intra in
bugetul statului sub forma de impozite si taxe. O a treia parte din aceste venituri
este transmisa diverselor ramuri economice pentru prestari anterioare.
Turismul este un stimulator al investitiilor, astfel sunt devoltate nu numai
activitatile de productie ci si cele de prestari servicii. Un obiectiv turistic dat in
folosinta exercita o influenta pozitiva asupra zonei unde a fost localizat prin
veniturile generate de expoatarea obiectivului dar si prin consumul de bunuri si
servicii dar si prin castigurile salariale ale angajatilor. La nivel mondial investitiile
in turism reprezinta 7% din totalul investitiilor realizate.
Turismul este un mijloc de diversificare al structurilor economice adica in
economie apar noi activitati si noi ramuri specifice turismului, cum ar fi industria
agrementului, agentii de voiaj, tur operatori, transport pe cablu dar in acelasi timp
dezvolta si industria alimentara, hoteliera, a mijloacelor de transport s.a.m.d.
Turismul conduce la o valorificare superioara a resurselor, adica sunt
valorificate peisajul, clima, apele minerale terapeutice etc., elemente ce nu pot fi
valorificate in alte domenii de activitate. Astfel se asigura dezvoltarea unor zone
mai putin bogate in resurse pe baza resurselor turistice naturale si antropice care
atrag turistii si duc la dezvoltarea statiunilor turistice.
Datorita efectelor benefice asupra economiei activitatea turistica
favorizeaza eliminarea decalajelor intre regiuni iar privita la scara la mondiala
aceasta solutie conduce si la dezvoltarea zonelor defavorizate.
Turismul asigura o circulatie a banilor prin cheltuielile prin care turistii le
realizeaza pentru bunuri si servicii. In acest fel o buna parte din venituri sunt

redate circulatiei, ceea ce conduce la un echilibru optim intre cererea si oferta de
marfuri si servicii.
Turismul este un furnizor de locuri de munca. Aceasta se realizeaza prin
angajare directa, cum ar fi persoanele care lucreaza in hoteluri, restaurante,
prin angajare indirecta in sectoarele de aprovizionare cu marfuri alimentare si
nealimentare , industrie, agricultura, piscicultura si prin angajare indusa si
anume personalul suplimentar angajat pe baza cheltuirii castigurilor salariale
realizate de angajatii directi si indirecti.
S-a mai observat in ultimul timp ca turismul stimuleaza si dezvoltarea in
domeniul constructiilor prin construirea diferitelor infrastructuri destinate
turismului. Aceasta situatie este de regula temporara.

2. Serviciile de cazare
Serviciile de cazare reprezinta servicii de baza care prin continutul sau
vizeaza crearea conditiilor necesare asigurarii confortului pentru odihna turistilor.
Cazarea hoteliera poate fi privita ca produs al industriei hoteliere, sector care
inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de cazare.
Pentru a presta un serviciu de cazare superior calitativ este necesar sa
existe o baza tehnico-materiala de cazare adecvata dotata corespunzator care sa
ofere turistilor conditii optime pentru inoptare si care sa indeplineasca, dupa caz,
si alte functii.
De asemenea serviciul de cazare este conditionat de dotarea unitatii, de
personalul corespunzator atat ca numar cat si ca nivel de calificare.

IMPORTANTA SERVICIILOR DE CAZARE HOTELIERA
Industria hoteliera este considerata in cele mai multe tari o activitate
distincta a economiei, ce are ca domeniu de referinta totalitatea proceselor
desfasurate in unitatile de cazare (primirea, sejurul si plecarea turistului).
Serviciile hoteliere sunt completate de o serie de servicii suplimentare,
acestea fiind dependente de baza tehnico-materiala, adica de tipul de constructie,
categoria de confort, gradul de dotare s.a.m.d.
Industria hoteliera evolueaza in stransa interdependenta cu activitatea
turistica. Aceasta legatura este evidentiata prin faptul ca aproximativ 70% din
spatiile de cazare se afla amplasate in zone de interes turistic. Legatura dintre
industria turistica si cea hoteliera este foarte stransa, avand influente reciproce.
Pe de-o parte industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice iar pe
de alta parte dezvoltarea turismului este conditionata de existenta spatiilor de
cazare, de felul in care sunt dotate, de calitatea si diversitatea serviciilor oferite.
Exista zone bogate in obiective turistice dar care pot ramane in afara
interesului turistilor deoarece nu sunt echipate corespunzator si nu au macar
conditii minime de campare dar sunt si zone mai putin dotate din punct de vedere
turistic care insa nu sunt solicitate pentru confortul pe care il ofera.

3. Serviciile de alimentatie publica
Alimentatia publica, alaturi de cazare, constituie o alta componenta
importanta a activitatii din domeniul turismului, incadrandu-se in categoria
serviciilor de baza. Alimentatia publica este o componenta distincta a economiei
orientata pe satisfacerea nevoilor de consum, in principal de hrana, a populatiei,
avand un rol important in viata economica si sociala.
Alimentatia publica determina calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei,
influenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu majore implicatii asupra
dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice.
Alimentatia publica ar trebui sa indeplineasca anumite conditii:
1) Prezenta sa in toate elementele cheie ale consumului turistic, cum ar fi in
puncte de imbarcare, mijloace de transport, locuri de destinatie si sejur,
locuri de agrement
2) Existenta unei diversitati structurale a serviciilor de acest gen adica tipologii
largi diferite de unitati de alimentatie publica apte sa satisfaca diversitatea
cererii turistice
3) Particularizarea serviciului de alimentatie publica, mai ales in cazul
turismului balneo-medical. Acesta trebuie sa contribuie la reusita
tratamentului, reusita dependenta de calitatea regimului de hrana
4) Necesitatea de a raspunde in egala masura cerintelor turistilor autohtoni si
straini. Astfel unitatile de alimentatie publica trebuie sa poata oferi atat
preparate din bucataria nationala cat si din cea internationala, specifica
anumitor tari sau zone
5) Sa reprezinte un element de selectie a destinatiilor de vacanta sau chiar
motivatia principala a calatoriei. In ultimul timp produsul turistic avand drept
caracteristica dominanta gastronomia, este tot mai prezent in structura
ofertelor de vacanta datorita diversitatii si originalitatii artei culinare

MODERNIZAREA ALIMENTATIEI PUBLICE SI CATERINGUL INDUSTRIAL
In ultimul timp se observa un interes tot mai mare pentru servirea mesei in
afara gospodariei iar acest fapt este determinat de o serie de avantaje pe care
sectorul alimentatiei publice le ofera, si anume:
-

Comoditatea adica economisirea de timp si efort in legatura cu procurarea
produselor si prepararea lor
Varietatea sortimentelor,care este cu mult mai mare fata de ce se poate
realiza in propria gospodarie
Calitatea superioara a preparatelor realizate de profesionisti cu mijloace
tehnice moderne
Economia,adica consumul redus de materii prime, energie si forta de
munca
Accesibilitatea, adica nivelul preturilor si diversitatea produselor
Atmosfera creata

Evolutiile din domeniul alimentatiei se datoreaza si unor fenomene specifice
perioadei contemporane, si anume:
-

cresterea gradului de urbanizare
accentuarea mobilitatii populatiei
modificari in obiceiurile de consum ale populatiei
tendinta de sporire a dimensiunii timpului liber
intensificarea calatoriilor turistice

Toate aceste motive au avut ca rezultat cresterea volumului vanzarilor in
alimentatie, a persoanelor care au apelat la aceste servicii si a numarului meselor
servite in sectorul alimentatiei.
Pe langa evolutia globala in sectorul alimentatiei s-a observat si o serie de
modificari structurale, si anume:
-

-

cresterea numarului de unitati si diversificarea tipologica a acestora
largirea gamei sortimentelor oferite mai ales in domeniul produselor
alimentare care au o pondere insemnata din intreaga structura a produselor
comercializate
diversificarea gamei serviciilor suplimentare oferite (rezervari, organizare de
banchete, inchirieri de personal etc.)

CATERINGUL
Cateringul reprezinta „fabrica” de produse culinare, cu o gama variata de
sortimente, care experimental s-a introdus si in tara noastra acum cativa ani.
Acest sistem presupune separarea si organizarea distincta a functiilor de
prelucrare si de aprovizionare. In acest mod s-au creat conditii pentru
mecanizarea si chiar automatizarea procesului de fabricatie.
Cateringul prezinta o serie de avantaje, cum ar fi diversificare sortimentelor
si relativa independenta fata de sezonalitatea materiilor prime. Calitatea
superioara si constanta a preparatelor sub aspect nutritional si igienico-sanitar
precum si folosirea rationala si permanenta a fortei de munca reprezinta avantaje
pentru dezvoltarea cateringului industrial. Dezavantajele sunt determinate de
conditiile tehnice legate de ambalarea produselor, pastrarea, depozitarea si
transportul acestora spre cei care le-au comandat.
In cadrul formelor moderne de servire sunt incluse si servicii rapide de tip
fast-food, raspandite azi in intreaga lume. Si aceste servicii reprezinta o forma de
adaptare la cerintele economiei de timp, oferind de multe ori o gama restransa de
sortimente dar la preturi accesibile. Ele se prezinta din punct de vedere
organizatoric sub mai multe forme, cele mai cunoscute la noi sunt cele de drive-in
si take-away. Vanzarile de acest tip au inregistrat an de an o crestere continua de
aproximativ 10% iar dintre unitatile de acest tip, care se detaseaza total este
McDonald’s.

4. Serviciile de agrement
Alaturi de cazare si alimentatie, agrementul reprezinta o componenta de
baza a serviciului turistic si raspunde unor nevoi si interese specifice turistilor si
organizatorilor din domeniu.
Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor,
echipamentelor, evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone
turistice capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna
dispozitie, de placere si sa lase o impresie sau o amintire favorabila.
Agrementul indeplineste o serie de functii adaptate nevoilor turistilor sau al
organizatorilor. Functiile pe care trebuie sa le indeplineasca agrementul sunt:
a. destinderea si reconfortarea fizica a turistului prin activitati sportive dar si
prin activitati legate de latura psihica, cum ar fi cele cultural-distractive sau
instructiv-educative

b. agrementul, din perspectiva organizatorilor, se manifesta mai ales ca un
factor de competitivitate a statiunilor sau unitatilor de cazare, de crestere a
atractivitatii acestora prin diferite oferte
c. agrementul reprezinta o importanta sursa de incasari, acesta detinand in
medie cam 10-15% din totalul cheltuielilor de vacanta

TIPURI DE SERVICII DE AGREMENT
Reprezinta o componenta de baza a serviciilor turistice care se pot grupa
sau regrupa in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare si de
forma de participare a turistilor. Astfel putem sa clasificam animatia (agrementul)
in functie de continutul acestuia:
1. animatia de pura deconectare, de ruptura in raport cu activitatile
cotidiene: plaja, drumetiile, plimbarile, intalnirile cu prietenii si alte tipuri de
deconectare
2. animatia recreativa: parcuri de distractii, parcuri tematice, rezervatii,
cazinouri si altele
3. animatia-spectacol – prezinta o varietate de forme de manifestare,
incepand de la obiective naturale sau peisagistice pana la evenimente
teatrale, muzicale, de arta sau competitii sportive
4. animatia comerciala –cumparaturi uzuale sau specifice (cadouri, amintiri,
articole de artizanat)
5. animatia profesionala –include un public specializat, cele mai cunoscute
forme fiind targurile, expozitiile, congresele
6. animatie orientata spre realizarea unei cat mai bune forme fizice –
curele balneare, de slabire, de infrumusetare sau de practicare a diferitelor
sporturi pentru intretinerea sanatatii. In aceasta categorie intra si
practicarea diferitelor jocuri cum ar fi tenisul, inotul, golful, saritul cu
parasuta si altele
7. animatia culturala – are ca obiectiv formarea si educarea turistului ce
pune accente pe latura morala a personalitatii
O alta modalitate de structurare a serviciilor de agrement o reprezinta forma
de turism sau destinatia de vacanta. In acest mod putem vorbi de un agrement
specific turismului de litoral sau turismului montan sau balnear sau turismului de
weekend. Spre sexemplu in cazul destinatiilor de litoral remarcam calitatea unor
forme de animatie, cum ar fi talazo-terapia, sporturile nautice, inotul, scufundarile
dar in acelasi timp se urmareste si amenajarea plajelor pentru cura helio-marina
propriu-zisa.

SERVICIILE DE TRANSPORT
In general sunt preferate transporturile rutiere deoarece acestea prezinta o
serie de avantaje, si anume:
-

-

autonomia in alegerea rutelor pe care turistii vor circula in timpul unui sejur
spre sau din spre destinatia turistica
disponibilitatea mult mai mare a mijlocului de transport pe perioada
sejurului
posibilitatea pentru turist de a controla traseul ales, timpul de plecare si
timpul de sosire
usurinta in transportul bagajelor personale
facilitatile accesului pentru atingerea maimultordestinatii turistice, deci intrun timp scurt, turistul poate cunoaste cat mai multe in conditii maxime de
confort
Diminuarea costului personal cand doua sau mai multe persoane calatoresc
cu acelasi automobil

Dinamica transporturilor rutiere este puternic influentata de gradul de
dezvoltare a retelei de drumuri, de densitatea si calitatea acesteia, de echiparea
ei cu indicatoare, benzinarii, serviceuri, locuri de campare etc.
Oferta de servicii de transport se diferentiaza pe categorii de mijloace de
transport, pe de-o parte sunt automobilele (private, inchiriate, ce apartin
societatilor comerciale) iar pe de alta parte autocarele si microbuzele care
prezinta si acestea atat o serie de calitati dar si o serie de dezavantaje. Dintre
avantaje se remarca: sporeste gradul de socializare, de securitate, un anumit
confort, pretul mai accesibil si utilizarea acestuia pe distante lungi. Dintre
dezavantaje putem enumera conditiile improprii de transport, oprirea doar in
punctele stabilite anterior, transortul unui numar mai mare de persoane fata de
numarul de locuri pe scaune etc.

TRANSPORTURILE FEROVIARE
Aceste transporturi reprezinta una dintre cele mai vechi forme de calatorie
si care a jucat un rol esential in dezvoltarea turismului in prima jumatate a acestui
secol. O data cu consacrarea altor tipuri de transport ele intra in declin mai ales
dupa 1985, detinand un rol modest in deplasarea turistilor.
Motivele pentru care turtistii se indreapta spre acest mijloc de transport
sunt:
-

regularitatea si accesibilitatea realizarii calatoriei ca urmare a independentei
mijloacelor feroviare fata de starea vremii
costurile relativ mai reduse fata de mijloacele aeriene
comoditatea oferita de vagonul de dormi si vagonul-restaurant
miscarea in interiorul mijloacelor de transport feroviar
imbarcarea si debarcarea se realizeaza, in general, in interiorul localitatilor
iar pentru ajungerea la hotel nu mai este necesar transferul
securitatea transportului – in ultimul timp a crescut si gradul de confort in
interiorul trenurilor, a crescut vizibil si viteaza de deplasare, s-au dezvoltat
serviciile suplimentare si sunt din ce in ce mai mult folosite pentru
deplasarile internationale fara transbordari

Organizatorii de transporturi turistice cu mijloace feroviare ofera turistilor
inclusiv servicii de cazare precum si alte servicii turistice atat calatorilor individuali
cat si grupurilor.
Dintre dezavantaje putem aminti:
-

oprirea in punctele amenajate
intarzierile
depdendenta de un anumit program stabilit in prealabil
in anumite conditii starea igienico-sanitara
numarul limitat al biletelor de calatorie

TRANSPORTUL AERIAN
Studiile arata ca avionul este folosit ca mijloc de deplasare in proportie de 50% pe
distante intre 1000 si 4000 km si in proportie de 100% pe distante ce depasesc 4000 km.
Progresele transporturilor aeriene au condus la cresterea vitezei acestora, la
inmultirealiniilor de transport, la cresterea frecventei zborurilor, marirea capacitatii de
transport etc.
Avantaje:
- reducerea duratei calatoriei
- cresterea gradului de confort
- siguranta transportului
- posibilitatea de a calatori pe cele mai variate curse si la distante foarte mari
Dezavantaje:
- dependenta de conditiile meteo
- costurile relativ mari
- investitiile foarte mari pentru construirea si exploatarea acestora
- imbarcarea si debarcarea turistilor se face in afara localitatilor, fiind necesar un
mijloc de transport pentru transferul turistilor la hotel

TRANSPORTURILE NAVALE

FUNCTIILE MANAGEMENTULUI TURISTIC
1. Functia de previziune-planificare
Aceasta functie este foarte importanta in ceea ce priveste previzionarea si
planificarea intr-o organizatie insa este neglijata deoarece aplicarea ei necesita
eforturi mari iar incertitudinea este componenta principala.
Un management eficient incepe intotdeauna cu planificarea adica cu
stabilirea obiectivelor, a planurilor si a programelor de actiune. Absenta previziunii
conduce la doua tipuri de probleme: prima ar fi confuzia in munca deoarece
angajatii trebuie sa stie ceea ce managerul asteapta de la ei iar a doua problema
este ca angajatii pot sa isi realizeze propriile viziuni ce nu sunt in
concordanta cu cele ale organizatiei, riscand astfel atingerea obiectivelor
organizatiei.
In conditiile economiei in tranzitie functia de previziune poate fi afectata mai
ales din cauza constrangerilor legate de capital, avand ca efect scurtarea planului
de previziune si modificarea previziunii.
Preziviunea-planificarea reprezinta munca pe care managerii si angajatii o
realizeaza pentru a vizualiza viitorul intr-un mod concret si pentru indeplinirea
scopurilor organizatiei intr-o anumita perioada. Ca exemplu avem ospatarul care
nu isi planifica riguros deplasarile dintre sala de servire si bucatarie isi va irosi
doua resurse importante (timpul si energia). Un alt exemplu il reprezinta un
restaurant care se confrunta cu epuizarea stocurilor pentru diverse materii prime
din cauza previziunilor necorespunzatoare risca pierderea unor clienti prezenti si
potentiali dar afecteaza si imaginea restaurantului.

2. Functia de decizie
Decizia reprezinta practic functia de comanda, o functie esentiala pentru
managementul unei firme. Ea este cu atat mai importanta pentru firmele mici si
mijlocii, deciziile necorespunzatoare pot afecta definitiv sansele de supravietuire
ale firmelor mici si mijlocii. In cazul in care managementul este unipersonal
intreprinzatorul se va confrunta cu o intreaga gama de decizii referitoare la toate
aspectele activitatii firmei si va detine un rol multifunctional.
In cadrul firmelor mai mari, pentru un management eficient, atunci cand se
iau decizii importante, se poate apela la serviciile de consultanta, imbunatatinduse astfel managementul firmei si se reduce sentimentul de izolare cu care se
confrunta intreprinzatorul im procesul de luare a unei decizii.

Functia de decizie este una prioritara pentru un management de calitate iar
deciziile trebuiesc fundamentate stiintific prin folosirea metodelor, tehnicilor si
instrumentelor moderne pentru luarea acestor decizii.

3. Functia de coordonare si antrenare
Aceasta functie poate fi definita ca un proces de influentare a indivizilor
incat acestia vor fi antrenati in procesul de definire a obiectivelor grupului.
Aceasta functie reprezinta un domeniu important pentru manageri care ii ajuta sa
inteleaga si sa foloseasca mai bine cea mai importanta resursa a organizatiei,
adica resursa umana.
In firmele mici si mijlocii o functie de coordonare bina pusa in aplicare ofera
conditii mai bune de implicare a lucratorilor si de stabilire a unor relatii mai
armonioase intre acestia. Tot in aceste firme ar trebui sa se acorde o atentie
sportita relatiilor umane si satisfactii in munca asa cum se realizeaza in firmele
mari.
Sursele motivatiei – motivatia este un element important in firmele mici si
mijlocii care dispun de resurse limitate si care trebuie sa se bazeze pe factorul
uman pentru a fi competitivi. Firmele trebuie sa isi creeze propriul sistem
motivational, cum ar fi securitatea la locul de munca, marirea salariilor, aprecierea
efortului individual, comunicarea obiectivelor intreprinderii, participarea
angajatilor la formularea obiectivelor, crearea unui sistem corespunzator de
recompense si sanctiuni si nu in ultimul rand valorificarea aptitudinilor angajatilor.
Un alt aspect important ar fi crearea in randul angajatilor a unui respect fata de
manager, fata de firma, pe baza unor relatii deschise, bazate pe incredere, pe
abilitatile de a-i asculta pe ceilalti, de a-i intelege si de a comunica propriile idei
clar si convingator. In momentul in care angajatii au o anumita performanta
aceasta trebuie stimulata si rasplatita.
In cadrul industriei ospitalitatii problematica satisfactiei si a unei atitudini
favorabile fata de munca are o mai mare importanta decat in alte tipuri de
organizatii. Clientul nu face nicio diferenta intre serviciul fizic si modul in care
acesta este realizat iar persoanele doresc sa munceasca in acest sector ar trebui
sa aiba drept calitati amabilitatea si usurinta de a comunica cu oamenii. Un
angajat dificil aflat intr-o pozitie importanta in firma poate sa creeze o stare de
tensiune iar aceasta stare sa fie transmisa clientului.

4. Functia de control si evaluare
Controlul reprezinta activitatea prin care managerii compara performantele
obtinute de subalterni cu standardele propuse, descopera si analizeaza diferentele
intre oameni dar si initiaza actiuni de corectare. Obiectivele obtinute in etapa de
planificare nu au niciun sens economic fara a cuantifica performantele obtinute.
Caracteristicile sistemelor de control in industria ospitalitatii sunt:
a. Continuitateaadica corelarea datelor si depozitarea acestora in sensul
ca daca unele activitati sunt inadecvate ele vor fi analizate, luate masuri
inainte ca pierderea sa fie prea mare. Controlul trebuie sa aiba o latura
constructiva si sa se asigure o corectare eficienta. Controlul se refera atat
la costurile muncii dar si la dezvoltarea potentialului uman si a
satisfactiei in munca. Acest lucru presupune ca fiecare angajat sa-si
cunoasca bine fisa postului si atributiile pe care trebuie sa le
indeplineasca. Angajatul trebuie sa fie orientat spre evidentierea
punctelor tari dar sa-si recunoasca si punctele slabe si sa doreasca
imbunatatirea acestora etc.

MANAGEMENTUL HOTELIER
Industria cazarii are o importanta sociala si economica deosebita pentru
societatea contemporana. In multe din tarile dezvoltate, receptoare de turisti,
numarul celor care au beneficiat de pe urma serviciilor de cazare pe parcursul
unui an depaseste populatia totala a unei tari. Unele studii au indicat faptul ca
pentru o suma de bani cheltuita depentru cazare turisti exista un triplu al acestei
sume cheltuit pentru alte bunuri si servicii de catre acesta.
Hotelul este structura de primire amenajata in cladiri sau corpuri de cladiri
care pune la dispozitia turistilor camere simple, apartamente sau garsoniere
dotate corespunzator si asigura prestari de servicii si spatii de alimentatie publica
in incinta hotelului. Serviciile de cazare vizeaza crearea conditiilor si confortului
pentru adapostirea si odihna clientilor. Industria hoteliera s-a imbunatatit cu
numeroase alte servicii pentru a satisface in plus clientul respectiv.

La inceput existenta hotelului a fost legata de efectuarea unor deplasari in
alte scopuri decat cele turistice,treptat insa dezvoltarea circulatiei turistice atrage
dupa sine si dezvoltarea industriei hoteliere. In prezent 70% din spatiile de
alimentatie publica se gasesc in incinta hotelului dar si amplasate in zone de
interes turistic.

Serviciul de cazare, alaturi de cel de transport, alimentatie publica si
agrement reprezinta prestatiile de baza solicitate de turist pe durata sejurului.
Continutul acestui serviciu este determinat de faptul ca obiectivul de cazare
indeplineste pentru turisti rolul de domiciliu temporar si de aici functionalitatea sa
complexa.
Din punct de vedere al celor care il folosesc, hotelul este o institutie
comerciala de ospitalitate care isi ofera serviciile si facilitatile spre vanzare.
Conceptul de hotel surprinde urmatoarele elemente:
a. Amplasarea, adica incadrarea hotelului intr-un anumit mediu geografic si
anume statiune turistica, oras, apropierea unei cai de comunicatii etc.
b. Facilitatile cuprind spatii de cazare, restaurante, barurui, sali de conferinte,
spatii de agrement etc.
c. Serviciile sunt practic oferite turistilor prin intermediul facilitatilor de care
dispune hotelul. Stilul si calitatea lor influenteaza eficienta hotelului
d. Imaginea reprezinta modul in care hotelul este privit si receptat de catre
clientii actuali si potentiali
e. Pretul exprimavaloarea data de hotel serviciilor sale tinand cont de
amplasare, facilitati, servicii, imagine si satisfactia clientilor din aceste
elemente

TIPURI DE UNITATI DE CAZARE
1. Hoteluri pentru conferinte, congrese si intalniri de afaceri
Aceste hoteluri trebuie sa dispuna de sali de receptie, de conferinta cu
infrastructura necesara, restaurante, magazinesi alte unitati prestatoare de
servicii. Aceste tipuri de hoteluri sunt intalnite de obicei in marile capitale. Fiecare
compartiment al hotelului trebuie sa fie foarte bine specializat si sa ofere servicii
prompte. In general aceste hoteluri sunt considerate drept unele dintre cele mai
perfectionate unitati din industria de cazare.
2. Hoteluri pentru odihna (resort hotels)

Atractia principala a acestui tip de hotel este posibilitatea de a oferi relaxare
sau posibilitatea de participare la activitati recreative side agrement. Uneori
acestea sunt solicitate si pentru turismul de afaceri datorita amplasarilor in zone
foarte atractive. Ritmul oferirii serviciilor este mai lent iar atmosfera mai
relaxanta. In general activitatea acestor tipuri de unitati este sezoniera,
managementul hotelurilor confruntandu-se cu problema sezonalitatii.

3. Unitatile de cazare cu preturi competitive medii si scazute
Numarul acestora a crescut in ultimul timp, ele raspunzand nevoii de a oferi
cazare la preturi mici si facilitati de baza pentru turisti. Unele lanturi
internationale, cum ar fi Ramada Inn sau Holiday Inn, au crescut rapid prin
franchiseing. Persoanele care vor sa lucreze in cadrul acestor hoteluri vor plati
dreptul de franchiseing, beneficiind in schimb de o marca bine-cunoscuta si
experienta manageriala, publicitate la nivel national si international precum si un
sistem de rezervari centralizat. Alte lanturi hoteliere cum ar fi Marriot, Hilton
raspund acestor nevoi, promovand servicii de cazare de calitate buna la pretul cel
mai scazut.
In acest tip de unitati, datorita dimensiunilor lor mai mici, se poate practica
un management mai eficient fata de hotelurile de odihna sau pentru conferinte.
Tot in aceasta categorie intra si hotelurile din zonele suburbane, cele din
apropierea aeroporturilor si hotelurile pentru tineret care asigura servicii de cazare
la preturi minime dar si facilitatile sunt minime. La nivelul turismului mondial mai
nou se aplica 3 concepte de cazare:
1. Unitati de cazare de tip „bed and breakfact” (b&b) – ofera cazare si mic
dejun
2. Unitati de cazare de tip „all suite hotels” – hoteluri cu apartamente si
garsoniere
3. Hoteluri care ofera servicii de geriatrie (intinerire)
Unitati de cazare de tip bed and breakfat (b&b) – sunt foarte populare
in Anglia, Irlanda, Europa Ociidentala, S.U.A., Canada. Multe dintre ele ofera
cazare intr-o casa privata sau intr-o mica cabana unde turistul este tratat mai mult
ca un oaspete decat ca o sursa de venituri. Gazda trebuie sa detina camere
confortabile, cu bai separate si o camera de zi cu dimensiuni mari iar proprietarul
trebuie sa creeze o atmosfera generala placuta pentru turisti.

Unitati de cazare de tip „all suite hotels” – aceastea s-au dezvoltat din
dorinta consumatorilor de a avea mari spatii de cazare si mai multe facilitati.
Unitatile au 15 pana la 20 de apartament sau garsoniere car includ o bucatarie
utilata complet. Camerele sunt mari, sunt inchiriate pe perioade mai lungi de timp
si ofera servicii apropiate de cele oferite de hotelurile de lux. In ultimul timp se
observa cazarea in destinatii mai putin conventionale cum ar fi in castele sau
cladiri istorice care s-au transformat in hoteluri, ca exemplu Hotel Parados in
Spania, Chateau in Franta, Schlosse in Germania si Austria si altele. In prezent s-a
mai dezvoltat un concept „nuit time-shareing” un concept care se dezvolta din ce
in ce mai mult in Europa si se refera la impartirea dreptului de proprietate asupra
unei unitati de cazare cu alte persoane.

CRITERII DE CLASIFICARE ALE OBIECTIVELOR DE CAZARE
In practica internationala se cunosc mai multe criterii de clasificare a
obiectivelor de cazare.
1. Dupa structura retelei de cazare - pot fi distinse forme de cazare de
baza (hoteluri, moteluri, hanuri) si forme complementare de
cazare(camping, sat de vacanta, sat turistic) care au caracter sezonier
2. Dupa categoria de confort a obiectivelor de cazare si alimentatie –
unitatile de cazare se clasifica dupa caracteristicile constructive, calitatea si
complexitatea dotarilor, instalatiilor si serviciilor pe care le ofera. Spatiile de
alimentatie din incinta hotelurilor se clasifica o data cu acestea dupa criterii
specifice, trebuind sa existe o corelatie intre confortul celor doua activitati.
Cele doua clasificari au elemente comune, si anume urmaresc gruparea
unitatilor in diferite categorii in functie de conditiile de confort apropiate
obiectivelor turistice. Determinarea conditiilor de confort ale obiectivelor de
cazare reprezinta o problema esentiala in dezvoltarea retelei de cazare pe plan
national, regional sau chiar local. Managerii firmelor turistice urmaresc
respectarea unor ponderi a diferitelor categorii de confort din totalul capacitatilor
de cazare si de alimentatie pentru a adapta cea mai buna oferta turistica conform
cu cererea clientelei potentiale interne sau internationale.
3. Infunctie de perioada (permanenta sau sezoniera) – in categoria
sezoniera se observa sejururi mai mici in comparatie cu cele cu activitate
permanenta.
4. In functie de durata sejurului – sejur de tranzit, de obicei scurt si se
refera la hotelurile amplasate in apropierea garilor, aeroporturilor, porturilor
etc. Al doilea tip de sejur, cel indelungat, specific hotelurilor din statiunile
turistice, de tratament balneomedical si altele. A treia categorie, cele mixte,
le imbina pe cele doua amintite.
5. In functie de anumite caracteristici specifice ale obiectivelor si care
servesc exclusivdiferite tipuri de turism:
o Motelul s-a dezvoltat in urma turismului automobilistic
o Rotelurile sunt moteluri rulante utilizate in formele de turism de
circuit in care autocarele cu amenajari speciale permit transformarea
fotoliilor in cusete pentru odihna turistilor
o Flotelul (floating boat hotels) sunt acele pontoane plutitoare
o Hipomotelul pentru circuitele itinerante speciale din zonele rurale
unde rulotele sunt trase de cai iar turistul preia in scop de agrement
functia de vizitiu
o Matelul (automatic hotel) in care automatizarea este extinsa la
maxim, ceea ce permite importante economii in forta de munca.
o Complexe turistice cu baze proprii de tratament balneomedicale

6. In functie de amplasare
o Obiective in zone de litoral
o In zona de munte
o Zone rurale
o Zone urbane
o Pe mari artere de circulatie
7. Dupa capacitatea de primire a obiectivelor de cazare
o Mici
o Mijlocii
o Mari - in ultimul timp se doreste realizarea unor obiective turistice de
dimensiuni cat mai mari a caror capacitate de cazare sa depaseasca
1000 de locuri (Turcia, Grecia, Spania)