You are on page 1of 23

.

Idei delirante expansive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a
constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea
continutului si comportamentul delirant. Exemple: marire, bogatie, inventie si grandoare
in manie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie, erotomanice, mistice, religioase.
2. Idei delirante si depresive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a
constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea
continutului
si
comportamentul
delirant.
Exemple:
autoacuzare
si
vinovatie,
hipocondriace(boala, defecte fizice), prejudiciu, negatie .
3.Tulburarile de limbaj:
a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. Maniacal, schizo
paranoida asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie)
b. bradilalia=incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu
pauze,alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie)
c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a
schizo, tumori cerebrale, infectii oculare)
d. salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema
e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie ,
f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura
g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu
au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic)
h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia)
i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului)
dementa
j. sel
=vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata)
4.Hipertimiile negative:
a.depresia= diminuarea patologica a pragului dispozitional; trairea intensa a unei dureri
morale, a inutilitatii, devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate; incetinirea
ritmului ideativ; inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuri bucale
coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte); diminuarea gesticii,
vorbirii, hipersomnie /insomnie.
b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste
psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat,
cresterea ratei pulsului,
mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii,
debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj). Pe acest fond pot apare obsesii si fobii.
c. anestezia psihic dureroas (sufer pentru c nu poate suferi): n faze tardive ale
depresiilor, debut schizofrenie, schizofrenie n faza de stare, schizofrenie preremisional.
5.Hipertimiile pozitive :
dispoziia expansiv = stare de dezinhibiie i siguran de sine, stim de sine crescut,
sentiment de bun dispoziie
euforia = stare subiectiv de veselie excesiv i nemotivat, n care individul devine
indiferent fa de evenimentele din jur, care nu i mai pot modifica buna dispoziie
hipomania (elaia) = creterea patologic a pragului strii subiective de bine
6.Disforia= stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate, iritabiliate,
nelinite (n sevraj la alcool, tulburri de personalitate). Inclusa in labilitatea afectiva.
Anxietatea= teama fr obiect, iraional, difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet
vegetativ, iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii; teama anticipat, fr
un obiect sau o situaie concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de
disconfort legate de o ameninare necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul
corpului.
Fobia= Team patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat
(obiect, fenomen, fiin). Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu

sufer procesul normal de estompare i obinuire, ci dimpotriv devine din ce n ce mai


pregnant prin ntrirea prin contactul cu obiectul / situaia fobic.
7.Paratimiile= tulburare calitativa a afectivitatii; afectivitate paradoxal, reacii afective
inadecvate fa de situaii sau evenimente (n stri reactive, schizofrenie)
8.Disbuliile= tulburari de vointa cantitative
-hiperbulia= cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si activa cu scopuri
negative, paranoia activa pozitiva )
-hipobulia= indecizie, ezitare, ineficien sau ineficacitatea capacitii de a aciona (n stri
nevrotice, manie, toxicomanii, psihopatii, oligofrenie)
-negativismul, opozitionismul= scaderea vointei active din schizo (mixta si de
comportament)
-abulia= scderea voinei active, pozitive, lipsa de iniiativ, incapacitatea de a aciona (n
catatonie, depresii profunde)
-sugestibilitatea= scaderea vointei active si defensive, lipsa atitudinii personale, a
consecventei in anumite scopuri
9.Tulburarile mimicii=cantit si calitative
-cantitative:
a. hipermimiile= / localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici- mimica
compensatorie ) sau generalizate(maniacali)
b. hipomimiile= Paramimiile fac parte din parakinezii, micri cu pervertirea
sensului i coninutului natural i logic, alturi de manierisme (pervertirea sensurilor simple),
stereotipiile de poziie, micare (repetarea aceleiai manifestri bizare mimico-pantomimice,
de atitudine, limbaj, scris i care se repet inutil i inadecvat situaiei), bizarerie (pierderea
trsturilor inteligibile ale gesturilor, micrilor).
mimica de mprumut = expresii controlate n mod deliberat n scopul atragerii ateniei
ambianei. n patologia marginal, semn al supraestimrii, mitomanie, isterie.
ecomimia - creterea sugestibilitii din catatonie, cptnd caracter de ,,reflectare n
oglind n stri demeniale profunde.
hemimimia = persistena unilateral a unei expresii mimice.
neomimia = bizar, expresie neobinuit.
jargonomimia = expresii bizare multiple, neinteligibile.
Privirea = red n mod spontan coninutul afectiv al vieii psihice.
10. Hipokineziile=stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea
cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico- pantomimice, bradilalie.
-Akinezia= abolirea activitatii (inhibitie motorie completa):
1. baraj motor-sperrung (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a
vorbirii)
2. Fading motor ( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ
motorie)
-Stupoare = imobilitate cvasicomplet, inerie motorie; nu rspunde la solicitri sau
reacioneaz vag, tardiv. Este o mimic mpietrit ntr-o expresie de durere / anxietate (cnd
apare n depresii) sau amimie (cnd apare n catatonie, ca stupor catatonic). Apare n: isterie (
stupor isteric), melancolie (stupor melancolic), catatonie.
-Catalepsie: imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc),flexibilitate
ceroasa
-Negativism= - rezistena activ / pasiv la orice stimul extern; poate fi verbal alimentar,
motor. ntlnit n: schizofrenie, melancolie, stupor, oligofrenie, paranoia.
11.Sdr de agitatie psihomotorie= expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata,
dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare afectiva partic si halucinatorie,
deliranta ; destructurare in mai multe/ mai putine grade a constientei ; reactie la factorii
psihotraumatizanti. Caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree,
exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/ mimica/gesturi bruste,
necontrolate.

Apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.), infectii,
epilepsie, acces maniacal, schizo, sdr demential, psihopatie histrionica.
12. Disprosexiile= tulburari de atentie
-cantitative:
1. hiperprosexii= depresia melancoliform (e centrat pe ideea de culpabilitate);
paranoia (pe tema delirant); fobicii (pe tema fobic); obsesionalii; cenestopaii,
hipocondriacii (pe teme legate de starea de sntate a organismului); aspect particular are
hiperprosexia din manie care e spontan (deci neselectiv) i se nsoete de o hipoprosexie
voluntar
2. hipoprosexii: grad extrem= aprosexia; In: surmenaj, anxietate, oligofrenii,
dementa , schizo
-calitative= paraprosexii= disociere dintre atentia spontana si cea voluntara.
13. Tulb cantit de perceptie
- hiperestezia= suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepui (subliminali). Apare n:
surmenaj, boala Basedow, debut boli interne, debut boli psihice. O form deosebit de
hiperestezie este cenestopatia (Dupr) = tulburare contient, cu critic a percepiilor interoi proprioceptive constnd din senzaii penibile, difuze, fugace care apar fr nici o modificare
organic obiectivabil. Apar n nevrozele astenice.
- hipoestezia= apare n stri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie, schizofrenie, tulburri
de contiin.
14. Iluziile= tulburari calitative ale perceptiei; interpretarea eronata a unui stimul senzorial
existent in
campul
de
perceptie
:
fiziologice (la normali): percepia sau interpretarea eronat a unor stimuli
senzoriali existeni n cadrul percepiei. Apar la normali n condiii de: distan prea mare,
lumin insuficient, stri afective speciale (frica n condiii de ntuneric). Rezult fie dintr-o
proiectare a imaginarului n actul perceptiv, fie dintr-o prelucrare eronat a imaginilor
percepute: exemplu iluziile optico-geometrice (fata Morgana). Sunt erori de recunoatere i
interpretare a unor obiecte percepute n ntregime. Deosebirea iluziilor fiziologice de cele
patologice este c n iluziile fiziologice persoana poate realiza i corecta imaginea fals, spre
deosebire
de
cele
patologice
unde
nu
exista
critica.
patologice : sunt percepii deformate ale unor stimuli reali de al cror caracter
patologic pacientul nu i d seama, pe care le poate interpreta n mod patologic n contextul
unor triri psihotice. Apar, de obicei, n stri psihotice pe fond organic (sevrajul din alcoolism,
dar mai ales sevrajul complicat cu delirium din delirium tremens, n strile confuzionale
secundare strilor infecioase intens febrile, n psihozele acute care complic intoxicaia cu
droguri halucinogene, ca de exemplu hai, mescalina, L.S.D.), n epilepsie i n schizofreniile
paranoide.
-exteroceptive:
/vizuale:
metamorfopsii
(
micropsii, macropsii,
anacropsii
,dimegalopsii=deformari):
psihoza
organica ;
poropsii
(departare/ apropiere);
false
recunoasteri
(manie,
confuzie,
Korsakov);
iluzia
de
persoanailuzia
sosiilor =sdr Capgras; iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri
/auditive:departe/aproape/adresari
injurioase
/ olfactive(paraosmii)- si mirosul poate fi influentat
/gustative
- interoceptive= percepere eronata functionare organe. In : schizo, paranoia, stari
confuzionale; cenestopatia
-proprioceptive
15. Halucinatiile psihosenzoriale : Halucinaiile sunt percepii false, aprute n cmpul
exteroceptiv sau interoceptiv (localizate n cap, n corp, n snge) n absena stimulilor
corespunztori (din exteriorul sau interiorul corpului) i pe care pacientul le percepe i le
crede ca fiind reale. Caracteristici: senzorialitate, obiectualitate, proiectie spatiala in spatiul
perceptiv, convingerea bolnavului asupra realitatii lor, complexitate, claritate variabila, durata
continua /intermitenta, congruente sau incongruente cu starea afectiva, rezonanta afectiva-

initial anxiogene, comportament halucinator.


/exteroceptive:
- auditive :elementare- foneme sau sunete; complexe- verbale favorabile/ nefavor. In:
afect ORL, stari confuz, delirium tremens, schizo, depresie psihotica
-vizuale :rare, anxiogene, liliputane/gulliveriene. In : delirium tremens=zoopsii, opium
-olfactive si gustative: neplacute. In : criza uncinata , delir persecutor, confuziii
-transpuse: auditie colorata
/interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe / transformarea organismului in
animal
/proprioceptive: caracter mai mult pseudoH, impresie de miscare a unui segment/ a
corpului
16. Pseudohalucinatiile= H psihice; nu corespund total cu imaginea real a obiectelor i
fenomenelor, nu au deci caracter de obiectualitate. Se petrec in interiorul corpului : "vede si
aude cu ochii mintii"
-auditive : voci interioare ca un ecou/ sonorizarea gandirii (sdr de automatism
mental Kandinski); convingerea ca si ceilalti le aud, tranzitivism; pacientul le aude cu
urechile mintii;
-vizuale : imagini neplacute sau placute in spatiul subiectiv, vazute cu ochii mintii;
- tactile: senzatii penibile adesea percepute in sfera genitala;
-interoceptive : de stapanire interioara- spirite patrunse in diferite organe;
-kinestetice: miscari impuse;
17.Tulburari cantitative ale memoriei :
-hipermnezii: evocri exaltate, involuntare, mai alerte, nsoite de accelerarea proceselor
gndirii. Apar: la normali, n paranoia, tulburarea paranoid de personalitate, la oligofreni
geniali, n stri febrile, intoxicaii cu eter, cloroform, barbiturice, amital, vasculari
Mentismul (derulare incoercibil, caleidoscopic de amintiri, idei) n stri de
surescitare
Viziunea retrospectiv (retrirea unor perioade din via n cteva momente) n
situaii de pericol vital iminent, epilepsia temporal
-hipomnezii: Apar la normali n stri de epuizare psihic, la cei cu ntrziere mintal uoar, la
involuie, stri nevrotice, sindromul de oboseal cronic.
-amnezii:
Amnezia de fixare (anterograd) = incapacitatea de a integra informaii noi.
Amnezia de evocare (retrograd) = incapacitatea de a rememora o informaie care a
fost fixat normal. Este imposibilitatea de a evoca amintiri anterioare debutului bolii.
Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt)
Amnezia lacunar: o perioad net delimitat de timp (ore, zile)
Amnezii funcionale i selective
Amneziile selective (elective, tematice, afectogene) n stri nevrotice, amnezii
ale copilriei, lacunare la isterici,disocieri mnezice la isterici, posttraumatice,
doliu, patologia de catastrof, fluctuaii emoionale
Amneziile schizofrenilor distorsiuni haotice ale memoriei, modificri ale
amintirilor
18. Paramneziile= dismnezii calitative; tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea
amneziei generale cu inventii.
1. confabulatia= halucinatii de memorie; semn cardinal in Korsakof, forme: fapte posibile/
fantastice/onirice;
2. ecmnezia= tulburare globala de confundare trecut-prezent (in demente);
3. pseudoreminiscente= nerecunoasterea timpului sau spatiului in Korsakoff;
4. anecforia= ridicarea valului amnezic (in demente, la normal- oboseala);
19. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ
1. tahipsihia= accelerarea usoara a ritmului ideativ. In sdr maniacal, schizo la debut,
intoxicatii usoare, stari de epuizare, stari nevrotice, ebrietate; forma extrema= incoerenta

ideativa;
2. mentism= desfurarea rapid, incoercibil, automat, tumultuoas a reprezentrilor
i ideilor fa de care bolnavii au critic ncercnd s o stpneasc. Apare n: oboseal,
tensiune nervoas, intoxicaii uoare, automatism mental;
3. incoerenta / "fuga de idei" = forma extrem a pierderii legturii logice dintre idei.
Apare n: schizofrenie, demene avansate, tulburri de contiin. Are 3 forme: salata de
cuvinte ( amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate); jargonafazia si
verbigeratia (ataxie a limbajului repetarea stereotip a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite
de neles);
20. Ideea obsedanta: idei patologice, parazitare, care asediaz gndirea pacientului, n
pofida dorinei sale de a li se opune i care, datorit pstrrii caracterului critic, sunt nsoite
de un mare grad de anxietate. Bolnavul e contient de caracterul patologic al obsesiei ideea
delirant. Bolnavul tie c obsesia eman din propria via psihic automatismul mental.
Temele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substane murdare,
de preocupri sexuale, religioase, de a prejudicia / nedrepti pe alii, de a-i leza pe alii etc.
Se ntlnesc cel mai frecvent n tulburarea obsesivo-compulsiv, dar se pot ntlni i n alte
entiti psihiatrice (depresii, debutul schizofreniei).
21. Ideea prevalenta: energizeaz, chiar fanatizeaz subiectul. Este rigid, orienteaz ntreaga
personalitate care devine un caracter de obicei urt (avarul, intrigantul, ambiiosul,
fanaticul, dogmaticul, rasistul). Este o idee dominant hipertrofiat, ceea ce o face s aib
caracterul patologic.Este concordant cu sistemul ideativ al insului (care nu-i poate sesiza
caracterul patologic). Are sprijinul ideilor adiacente. Tendin la dezvoltare i la nglobarea
evenimentelor i persoanelor din jur. Potenialitate delirant, putnd fi anticamera ideii
delirante. Se ntlnete n: stri reactive de intensitate psihotic, stri postonirice, epilepsie,
alcoolism, toate strile predelirante.
22. Def ideii delirante: se exprim limpede, evolund pe fond de claritate a contiinei.
Mecanismele delirului pot fi unice sau multiple, n legtur cu fenomene perceptuale, ca
iluziile sau halucinaiile, sau cu fenomene ideative (intuiii, situaii imaginate i interpretri).
Caracteristici, dupa Jaspers: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului,
comportamentul delirant. Caracteristici: pune stapanire pe constiinta insului, se mentine in
ciuda contradictiilor cu realitatea, nu corespunde realitatii pe care o reda deformat si cu care
e in neta contradictie, schimba comportamentul.
23. Tulburari motorii specifice:
1. IMPULSIUNILE - nevoia imperioasa i brutal de a ndeplini un act antisocial, agresiv
sau absurd. Dei exist i la pulsiuni constrngere interioar imperativ, lipsete lupta
anxiogen mpotriva ei (ca n compulsiune), iar consumarea actului compulsiv are loc nainte
de a se realiza critica lui. O varietate de impulsiuni sunt impulsiuni extrem de brute i
irezistibile, deseori violente (suicid, heteroagresiune), care apar la psihopai, epileptici, beie
acut, beie patologic, schizofrenie, manie, demene
2. RAPTUSUL- manifestare impulsiv paroxistic n cursul creia subiectul este mnat de o
irepresibil emergen emoional, afectiv astfel nct acioneaz exploziv, printr-o trecere
de un act deseori grav (cu consecine medico-legale chiar): fugi, omor, suicid. Apare n
diverse stri patologice: destructurri ale contiinei (stri confuzionale, epilepsii), poate urma
unei suspendri brutale a inhibiiei psihomotorii n melancolie, catatonie, stri stuporoase,
poate exprima o stare anxioas (la nevrotici sau la isterici ca urmare a unei emoii), ntr-o
form mai agresiv i coleroas la psihopai, debili mintali, heboidofrenie, paranoiaci stenici,
reacii hetero i autoagresive - n intoxicaii (amfetamine, psihedelice), cnd exprim o stare
delirant sau o impulsivitate iatrogen, alcoolism cronic ntr-o stare confuzional, oniric.
Uneori las amnezie lacunar (mai ales dup stri confuzionale).
3. STEREOTIPII- micri repetitive, adesea bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai,
identice cu ele nsele (cltinarea capului, balansarea corpului, micri segmentare), care
subliniaz discursul sau comportamentul pacientului. Aceste parakinezii apar n schizofrenie
i exprima disocierea intrapsihic, ambivalena i pierderea unitii persoanei i vieii sale
psihice.
4. MANIERISME - gesturi / micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite

persoanei respective i situaiei n care se afl.


5. BIZARERIA const n gesturi i micri ilogice, ininteligibile, care frapeaz prin
ciudenia lor chiar i un ochi neavizat i apar n debutul sau n cursul evoluiei schizofreniei,
uneori n mania cu factori psihotici (delirani), n psihozele paranoide de involuie.
6. TICURILE categorie aparte de tulburri motorii micri intempestive, rapide,
repetitive, fr control voluntar dar sesizate de paceint. Sunt micri spasmodice parazite,
uneori au aspect intenional.
7. comportamente rituale=ritualuri de linistire, repetitive si invadatorii parazitand
activitatile normale cu caracter obsesional.
24. Clasificarea psihotropelor
A. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin vigilentei , performantelor intelectuale,
sedare emotionala. Includ: hipnotice, neuroleptice(NL), tranchilizante.
B. PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin vigilentei, ameliorarea
dispozitiei, randamentului. Includ: antidepresive, psihoenergizante.
C. PSIHODISLEPTICE=dau tulburari calitative ale activitatii psihice, in special in domeniul
perceptiei/dispozitiei/ gandirii.
Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul
normal in caracteristicile sale EEG.
A. BARBITURICELE: traverseaza BHE ; puternice inductoare enzimatice ; scad pe EEG
cantitatea totala de somn paradoxal(REM). Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/
cefalee/ tb de coordonare si echilibru ---mai ales la compusii cu eliminare lenta. Ex:
PENTOBARBITAL, SECOBARBITAL / SECONAL, NEODORM / NEMBUTAL, AMOBARBITAL /
DORMITAL, FENOBARB / GARDENAL
B.
NONBARBITURICE(BZD HIPNOTICE) Ex.: NITRAZEPAM, FLUNITRAZEPAM, TRIAZOLAM
C.
NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID- piperidindiona cu actiune hipnotica rapida si
scurta; METAQUALONA; CLORMETIAZOLUL; CLORALHIDRATUL
25. Neuroleptice (antipsihotice traditionale ) : au capacitatea de a produce efecte
neurologice specifice (ex. parkinsonism) pe lng efectul terapeutic propriu-zis antipsihotic i
sedativ. Toate antipsihoticele amelioreaz simptomele de psihoz, care includ halucinaiile,
ideile delirante, tulburri formale de gndire, comportament bizar, agitaia.
-blocheaza sistemele dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical,
tuberoinfundibular);
-unele au si actiune colinergica si noradrenergica =>ef neuro, neurovegetative,
neurohormonale, rasunet CV;
-pe modelul animal toate au efect sedativ i depresor, scad motilitatea spontan, scad
reacia la stimuli, scad agresivitatea, sunt hipotermizante i analgetice, provoac ptoz
palpebral corectat prin antidepresive i amfetamine; la o doz variabil NL provoac
ntotdeauna catalepsie, simptom caracteristic care le distinge de alte psiholeptice i n special de
tranchilizante; aceast catalepsie e legat de blocajul receptorilor dopaminergici ai nc. striai;
-toate NL sunt antiemetice;
-potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale ;
-act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici si inconstant au activitate anticolinergica,
antihista, antiserotoninergica
Clasificare:
A. NL SEDATIVE: se administreaza in stari psihotice delirante; CLORPROMAZINA
B. NL POLIVALENTE(incisive): atat sedative cat si dezinhibitorii si antipsihotice;
HALOPERIDOL, FLUFENAZINA
C. NL DEZINHIBITORII: pt formele deficitare de schizo; SULPIRID (dezinhibitorie -doze mici,
antideliranta-doze mari)
O clasificare mai utila e cea in antipsihotice
-tipice: cu potenta inalta (NL incisive- efecte extrapiramidale imp) si cu potenta joasa (NL
sedative- efecte anticolinergice imp, hTA orto si sedare accentuata) ;
-atipice: antagonisti duali de serotonina si dopamina, risc scazut de efecte extrapiramidale;
26. Efecte secundare NL
1. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce:
a)dischinezia acuta= crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a musculaturii
axiale; survin fara supradozaj datorita sensib individuale, mai frecvent la NL dezinhibitorii/

polivalente; bolnavul este anxios pt ca e constient; se inlatura imediat cu antiparkinsoniene sau


dispar la cresterea dozelor;
b)sdr parkinsonian=akinezie, sdr. akinetic- hiperton, sdr.hiperkinetic. Akinezia caracterizeaz
impregnarea neuroleptic i se manifest prin: lentoarea gesturilor, mersului, cuvintelor, mimicii
puin expresive, exagerarea reflexului nazo-palpebral sau a semnului Froment, indiferen
afectiv, somnolen, diminuarea pn la absen a micrilor automate sau voluntare, lentoare,
micri rare, scderea iniiativei. Sdr. hipokinetic hiperton (sau akinetic-hiperton):
bradikinezie, mimic redus, tulburri posturale i ale mersului, pierderea automatismelor motorii;
hipertonia muscular- semnul roii dinate, al lamei de briceag, tremor fin, neregulat, rapid,
intenional; hipertonie plastic cu meninerea atitudinilor + tremurturi de repaus i atitudine cu
ritm lent accentuate de emoii, sialoree. Sdr. Hiperkinetic cu malez general, este cel mai
jenant, imposibilitatea de a rmne pe loc (tasikinezie), de a rmne aezat sau alungit (akatisie).
akatisia este un sindrom de nelinite psihomotorie caracterizat prin nevoia subiectiv a
pacientului de a se mica n permanen (o neputin de a sta complet linitit n poziii statice) iar
tasikinezia presupune mobilizarea efectiv a bolnavului (mers de du-te vino, plimbri nesfrite,
etc.). BZD pot avea o oarecare aciune corectoare dar uneori oprirea tratamentului NL este singura
soluie.
-efecte extrapiramidale tardive: dischinezia tardiva- debut insidios,
frecvent la femei dupa 50 ani, cu miscari ce dispar in timpul somnului si sunt agravate de emotii;
modificari motorii hiperkinetice in regiunea buco-linguo-masticatorie (molfaieli, plescaieli),
musculatura axiala, mb inferioare (mers leganat, topaieli); uneori miscari coreiforme; sindrom al
iepurelui- forma particulara; apare dupa NL polivalente la luni-ani; antiparkinsonienele de sinteza
le agraveaza, unica masura eficienta e oprirea/ schimbarea NL. Sunt potential ireversibile.
2. ANTICOLINERGICE : sindromul anticolinergic periferic uscciunea gurii, disfagie,
constipaie, dificulti de miciune, creterea presiunii intraoculare, tulburri de acomodare i
midriaz, scderea transpiraiei (exagerarea transpiraiei este un efect hiperadrenergic i apare
mai frecvent la trtm cu flufenazin de ex), tulburare de reglare a temperaturii corporale
poikilotermie. sindromul anticolinergic central deliriumul anticolinergic dezorientare, confuzie,
tulburri de memorie, productivitate psihotic, agitaie tulburarea de adaptare, gur uscat,
constipaie, dificulti la urinat.
3.CARDIO-VASC : hTA orto , fenotiazinele- tahicardie, hTA, modificari EKG- alungirea QT,
aplatizarea T; toxicitate cardio, accidente trombotice;
4.ALTELE: hipotermie, Reactii dermato (fotosensibilizare, pigmentare cenusie a pielii),
endocrino ( amenoree, galactoree, ginecomastie ), hemato (leucocitoza, leucopenie ),
hepatotoxicitate, crestere ponderala, disfunctie sexuala, sdr neuroleptic malign (sdr paloarehipertemie: t>40 grade, AV:140-160, instabilitatea TA, modificarea starii de constienta, adinamie
extrema, acidoza metabolica, crestere CPK sau mioglobinurie.
27. Indicatii+ contraindicatii NL
I : -toate starile psihotice, toate formele de schizo, depresia cu factori psihotici , sdr organice
cu simptome psihotice : delirium tremens, agitatia din Coreea Hungtington, maladia Tourette
CI :- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi), glaucom, porfirii, I Renala, IH,
coronaropatii, varstnici : se impune diminuarea posologiei
28. Tranchilizantele = gru p heterogen de psihotrope psiholeptice; fctie de posologie: ef
hipnotice/ sedative/ miorelaxante /anticomitiale; primele folosite au fost Barbituricele cu act
anxiolitica nespecifica (in contextul sedarii produse); ulterior s-au folosit MEPROBAMAT= redutabil
potential de abuz si simptome de sevraj; si ANTIHISTAMINICE= ineficiente;
BZD= efecte secundare mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a induce
dependenta (fata de Barb.); sunt agonisti totali la nivelul complexului receptor GABA-BZD;
actioneaza prin potentarea alosterica a actiunii GABA;
=au 4 actiuni: anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/ sedativ-hipnotica ;
=se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata pt a evita fenomene de sevraj;
Indicatii: -combaterea anxietatii in general, schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef
secundare NL), delirium tremens, depresii, nevroze, insomnii, status epilepticus. Efecte adverse:
alergii, efecte neuro ( somnolenta, slabiciune musculara, ataxie, nistagmus, dizartrie, afecteaza
timpul de reactie, oordonarea motorie, functia intelectuala, provoaca amnezie anterograda),
efecte psihiatrice (asemanatoare alcoolului: excitatie paradoxala, ostilitate, furie, comportament
distructiv, violenta). Toate anxioliticele se folosesc doar daca se cunoaste contextul clinic al

anxietatii. Anxioliticele sunt medicamente simptomatice, tulburarile de anxietate tratandu-se cu


antidepresive.
29. Antidepresivele: psihotrope care restabilesc dispoziia depresiv (aciune timoanaleptic)
pn la normalizarea ei, fie chiar pn la inversiunea ei (excitaie maniacal). Actioneaza prin
inhibitia recaptarii NA +/- SEROTONINEI si inhibitia catabolismului intracerebral
al neurotransmitatorilor .
1. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. Ef sec: supradozare+ fen
anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino
2. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA
3. IMAO: dau HTA paroxistica grava
4.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI: blocheaza selectiv recaptarea serotoninei la nivel
presinaptic prin inhibarea transportorului Na/K ATP dependent. Ef sec: agraveaza parkinsonismul,
tremor, akatisie. In uz: Fluoxentina, Fluvoxamina, Paroxetina, Sertralina. Indicate in: depresia
unipolara, depresia din tulbularea bipolara, depresiile reactive, depresiile varstnicului, depresiile
cu risc suicidar crescut, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de panica, bulimia,
tricotilomania.
Ortotimizantele=> LITIUL= manie+ prevenire recurente tulburarii bipolare; poate actiona in
diferite parti ale creierului in momente diferite. Diminua activitatea neurotransmitatorilor
excitatori si cresc functia GABAergica. Ef sec: tb digestive, sdr poliurie-polidipsie, crestere
ponderala, tremor digital, tulburari sexuale. Este CI in sarcina( =teratogen) . Indicat in: manie,
tulbularea bipolara, tulburarea schizoafectiva, potenteaza AD in depresia rezistenta la tratament,
in agitatia psihotica.
30. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu
grand-mal. Se modif BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. Se aplica in 6-8-12
sedinte la 2 zile interval. Rezultatele apar la al 3-lea soc.
I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica,
depresia din Parkinson
R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L)
31. Betiile
1. simpla( acuta/ comuna /vulgara) cu 2 faze: vesel-trist
2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica
3. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato SNC (epilepsie,
encefalopatie). La scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara, epileptoida, insotita de
confuzie mentala de tip oniroid, halucinator- delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in
mod absurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt insotite de amnezie lacunara.
32. Caracteristici sdr demential: Sindromul demenial este un sindrom al deteriorrii cognitive
organice i globale n cadrul cruia sunt afectate toate funciile psihice de cunoatere: orientarea
auto- i allo-psihic, atenia, memoria de fixare i de evocare, nvarea, gndirea i inteligenta->
pacientul pierde abilitile de rezolvare a problemelor curente ale vieii de zi cu zi, uit conveniile
sociale cele mai uzuale. Funciile psihice elementare afectate major de demen sunt memoria,
orientarea, limbajul, personalitatea, percepia i gndirea.
n stadiile iniiale pacientul acuz frecvent oboseal, dificulti n susinerea unor activiti
profesionale i eueaz deseori atunci cnd are n fa o sarcin ce implic o activitate
intelectual mai complex sau o activitate ce implic modificarea strategiilor curente de
rezolvare a problemelor. Pe msur ce sindromul demenial se accentueaz, aceast
inabilitate se amplific pn cnd pacientul ajunge s necesite supervizare permanent.
Afectarea memoriei e tipic pentru sindromul demenial: precoce, iniial pentru
evenimentele recente. Ulterior, odat cu progresia bolii, deteriorarea mnezica devine sever
(apraxie, agnozie). Orientarea este afectat mai ales n formele corticale de demen i se
manifest prin dezorientare de tip spaial. Modificrile de limbaj includ att afazia ct i
limbajul circumstanial, stereotip, vag sau anomia.
Alte manifestari: afectarea personalitatii (introversie, apatie, accentuaqrea unor tulburari
premorbide de personalitate), afectarea perceptiei (halucinatii olfactive, vizuale, auditive) si
tulburari de gandire (delir paranoid nesistematizat). Caracteristic apar reactia catastrofica si
sindromul apusului de soare.

Dpdv neurologic: afazie, apraxie, agnozie, crize convulsive, reflexe primitive, crize mioclonice.
33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior nerezolvat ce det suferinta
psihica si corporala.E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand >50% din
consultatiile de interne, endocrino, neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se
pot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe
termen lung.de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt supusi la toate procedeele care
"fac minuni"
In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, o
sfortare, un fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a
compasiunii. Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom
fondul anxios gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are o aparenta
somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isi
dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare
nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului.
Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de
sdr psihopatic, iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in
primele 6 L de desfasurare o reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3 ani =
dezvoltare nevrotica.
Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivo-fobic si
isteric, fact externi psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta
caracteriala favorizanta. De aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate
nevroze inclusiv sdr psihosomatice.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul
psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare.
34. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intrun caracter dizarmonic. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita
trasatura de caracter :
-in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti
-schizoizi =dificultatea de comunicare
-epileptoid =aderenta si impulsivitatea
-isteric = demonstrativitatea
-antisocial =agresiunea
-borderline = instabilitatea
-dependent = dependenta de altii
-evitant = insuportabilitatea implicarii
-fobic = frica de anumite situatii
-pasiv-agresiv= duplicitatea
Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o
impun, fac rau si celorlalti. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. O parte se pot
decompensa psihotic ( schizoizii, distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept
normali, determina totusi o poluare , un fel de "totul e permis", o coruptie pana la a pune intro situatie penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nu ajung la aceeasi
prosperitate. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala, biotipica cat si printr-o
anomalie castigata, printr-un deficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare
exagerata, dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa
cuprinda si posibilele acte savarsite.Deci psihopatul are un stil, un pattern , un model
pervasiv, cu mici variatii de-a lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive,
oarecum marcate de destin, cu o vointa centrata subetic.
35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniacodepresiva, paranoia, parafrenia). El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o
deformare grava calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii.
De aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna; colaborarea si dialogul
devin distorsionate ; existenta sociala devine adesea dificila, conflictuala, periculoasa,
agresiva si chiar antisociala. Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e compromis
si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva.
S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactia conflictuala " in nevroze
deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca
este inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica).

Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. Conteaza
totusi sdr persistent, dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi:
-disociativ sau delirul primar pt schizofrenii
-sdr de exaltare pt manie
-sdr de persecutie pt paranoia
Sdr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in
anumite imprejurari (detentie).
36. Clasificarea dependentei medicamentoase
- categ 1 = opiacee
- categ 2 =barbiturice si tranchilizante
-categ 3 =cocaina
- categ 4 =marijuana
-categ 5 =amfetamine
-categ 6 =LSD
-categ 7 =Khat ??
-categ 8 =tutunul
-categ 9 = cafeaua
37. Delirium tremens : complic sevrajul la circa 5 % din cei cu sevraj). Apare la circa 72
ore dup ntreruperea consumului (sau mai trziu). Simptomele apar n urmtoarea ordine:
-febra, tremuraturi, tahicardie, HTA- la cateva ore dupa intrerupere;
-anxietate, agitatie psihomotorie, halucinatii vizuale si mai rar si auditive, semne de
hipersimpaticotonie, confuzie (delirium)- la 12-24 h;
-posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici- la 48-72 h;
-mortalitate in delirium tremens: 15-25% in primele 48h, mare urgenta medicalatratament in terapie intensiva; se remite in 1-5 zile cu tratament adecvat;
-tratament: BZD in minim 4 prize/zi; perfuzii, glucoza cu mare grija si doar insotita de
tiamina (risc encefalopatie Wernicke); rehidratare prin perfuzii + re-echilibrare hidroelectrolitica + tiamina+ tranchilizante (Diazepam, chiar antipsihotice sub controlul TA si cu
precautia distoniilor acute)+ supravegherea pacientului, plasarea intr-o incapare linistita si
bine iluminata; uneori exista o criza convulsiva unica (rar multiple)-> BZD sunt cea mai
oportuna alegere, sub control neurologic.
!!!! Nu barbiturice, neuroleptice (nu Haloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant.
38. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive
cu declin general al funciilor sociale, ocupationale si de autoingrijire, mimand semnele
incipiente din d. Alzheimer. Spre deosebire
de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida
este incompleta.
Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usor progresiv incluzand
deteriorare a simtului etic, hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor,
stereotipii, insotite de idei delirante expansive ; aceste modif intelectuale pot fi insotite
de modif neuroanatomice sau neurofiziologice.
39. Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce (in
perioada presenila: 45-59 ani). Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala
cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara. Pe
langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic
instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. Debut lent progresiv, poate avea mai
multe expresii clinice: debut tip demential, tip psihotic, tip depresiv; perioada de stare e
marcata de instalarea sdr AAA: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa nu inteleaga
mesajul celorlalte persoane, dand raspunsuri langa subiect), dificultati in gasirea cuvantului
potrivit, alterarea pronuntiei; agnoziile structurilor spatiale si optice; apraxie- initial scaderea
progresiva a indemanarii, cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale, pana la
dezorganizarea completa a comportamentului. In perioada de stare mai apar: tulburari de
memorie ( amnezie retro-anterograda), hipertonie relativ tardiva, afectivitate destul de bine
conservata (initial anxietate datorata dificultatilor de limbaj, ulterior buna dispozitie
nejustificata intrerupta de furie si iritabilitate). In stadiul terminal tablou clinic de dementa
profunda; pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime, apar reflexele

timpurii -musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate obiectele la gura, sug si
mesteca in permanenta. Decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul
crizelor epileptic.
Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal /
placi neuronale senile argentafile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetilcolintransferaza si
Ach.
Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al
acetilcolinesterazei)
40. Dementa arterosclerotica multiinfarct: Debuteaza relative brusc, ca deteriorare cognitiv
progresiv datorat leziunilor ischemice multiple. Diagnosticul trebuie s evidenieze deficitul
cognitiv multiplu prin obiectivarea pierderilor de memorie antero-retrograde i afectarea i a
altor funcii de cunoatere, manifestate cel puin prin unul din urmtoarele tipuri de semne
neurologice: afazia, apraxia, agnozia, afectarea funciile executive(planificarea, organizarea,
secvenierea, finalizarea, abstractizarea). Aceast deteriorare grav trebuie s invalideze
pacientul n domeniul integrrii sale ocupaionale, familiale, sociale suficient de smnificativ
pentru a realiza declinul de la nivelul anterior de functionare. Prezinta si semne neurologice
focale : exagerarea ROT, semnul Babinski, paralizie pseudobulbara (tetraparez piramidal,
dizartrie, voce nazonat, monoton, vorbire cu aprozodie, mers cu pai mici, tri, cu
trunchiul flectat, membrele superioare imobile, micri lente, facies imobil, inexpresiv cu
trsturi czute prin pareza bilateral de tip central a nervului facial, rs-plns spasmodic,
diminuarea forei musculare distale)
++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului,
scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ),
cefalee, ameteli, etc... Se pierde enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei
persoane.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune, alteori mai vagi,
incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. Nu moare
de dementa ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de
involutie.Pe acest fond se pot inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de
procese trombembolice si deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si
nesperate reveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementa multiinfarct.
Evoluia dureaz 3-10 ani dup care pacientul devine gatos, se caectizeaz, rmne n pat,
moare prin accidente noi vasculare sau infectii inter-curente, de obicei bronho-pulmonare.
41. Dementa Pick: dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (45 -55 ani)
caracterizata pe plan anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la nivelul
lobilor frontali si temporali si pe plan clinic prin aparitia sindromului P.E.M.A. (palilalie ecomimie - mutism - amimie) si crize de hipotonie musculara. Se caract printr-un sdr
apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive sau chiar la pat, nu sunt
agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Pot avea afazie amnestica.
Debut insidios, cu progresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie, atentie,
rationament); tabloul clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate
de procesul de atrofie corticala: frontale - pierderea spontaneitatii cu inactivitate, astenie si
apatie (indiferenta pe plan afectiv); atrofiile lobului orbital -alterarea conduitei morale cu
dezinhibitie a instinctelor (alimentar si sexual), euforie de aspect infantil si reactii impulsive
de ras nemotivat fara o afectare semnificativa a functiilor cognitive; atrofiile temporale modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in sensul stereotipiei si
perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico-legale - in special delicte
sexuale).
Perioada de stare: afectarea profunda a functiilor cognitive:
- memoria este conservata mai mult timp comparativ cu dementa in boala Alzheimer,
deteriorarea mnestica fiind selectiva - intereseaza in special cuvintele (pacientul recurge la
termeni generali de exemplu - obiect; uitarea cuvintelor desfasurandu-se de la particular la
general si de la complex la simplu, se uita adjectivele conservandu-se verbele si
substantivele)
- gandirea - elementul central este absenta criticii ca urmare a dezorganizarii principiilor eticomorale.
- Sindromul P.E.M.A: Palilalie - forma particuara a stereotipiei verbale care consta in repetarea
cuvintelor aflate spre sfarsitul frazei, in special a ultimului cuvant; Ecolalie - combinata
adeseori cu ecomimie si ecopraxie -; sindrom ecopatic; Mutism - este adesea consecinta

uitarii cuvintelor; Amimie -alaturi de akinezie sunt abolite si miscarile mimice .


- Crize de hipotonie musculara cu prabusire brusca a pacientului insotita in general si de
pierderea constientei. Stadiul terminal: exacerbarea sdr P.E.M.A, apare gatismul, deces prin
infectii intercurente datorate marasmului.
42. Complicatiile psihiatrice ale alcoolului :
-halucinoza Wernicke
-paranoia alcoolica
- epilepsia alcoolica
-sdr Korsakof la alcoolici
- encefalopatia Gavel ?- Wernicke
-dementa alcoolica
43. Halucinoza alcoolica : sdr paranoid numit gresit halucinoza, e o tulburare psihotica
indusa de alcool, cu halucinatii. Consta in halucinatii auditive cu continut persecutor cu
caracter de comentariu la
persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordine
directe date bolnavului ), fara delirium sau alterarea marcara a constientei, care urmeaza unei
descresteri a consumului de alcool de catre o persoana dependenta de alcool. Poate progresa,
foarte rar, spre o forma cronica asemanatoare clinic cu schizophrenia, fiind o afectare
cronica conditionata si de un teren schizoid. Necesita cel putin 10 ani de dependenta de
alcool. Este o afectare periculoasa antisociala, bolnavul dand curs mesajelor.
Tratament: BZD pentru agitatie (lorazepam, diazepam), antipsihotice cu potenta ridicata
(haloperidol, doze mici).
44. Patologia de maternitate :
A. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala
(sarcina nedorita, conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte,
ascunse. Gravida se poate plange de cefalee, depresii, totul se leaga de evolutia normala sau
pato a sarcinii: HTA, edeme, risc de eclampsie, frica de ce o asteapta. Conteaza f mult
incurajarea ginecologului, asigurarea pacientei ca sarcina evolueaza normal, pregatirea
psihologica a nasterii. Alta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o gripa, a luat
medicamente sau a facut ex Rx
nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Trat este simptomatic.
B. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). Pot surveni confuzii mentale legate
de hemoragii masive, infectii, resturi placentare. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare,
stupoare, tb productive, delirant-vizuale, impulsiuni suicidare, omucidere. Legata de aceasta
confuzie e si pruncuciderea. Expertiza trebuie sa dovedeasca
retrospectiv ca a fost un episod confuzional. Maj se remit. Se indeparteaza copilul pt ca este
in pericol.
C. tb psihice de lactatie (pana la 1 an). Mai ales la primipare, tot in context nefavorabil
erup fenomene psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal.
Prognosticul este foarte rezervat.
45. Tb psihice in HIV si sifilis :
Infecia HIV se nsoete de urmtoarele sindroame psihiatrice:
-sindroame cognitive (psiho-organice): scderea ateniei, capacitii de concentrare, de fixare
mnezic, a performanelor vizuo-spaiale; la acestea se pot aduga n timp deficite motorii cu
diminuarea controlului fin i al vitezei micrilor , realizndu-se sindromul cognitiv-motor .
-sindromul demenial, are asociaz i semne neurologice (ataxie,hipertonie, incontinen
sfincterian, parapareze). Evoluia este rapid, cu exit n 4-5 luni.
-sindroame afective (depresive, mai rar maniacale/hipomaniacale).
-episoade psihotice care sunt rare, n fazele avansate ale bolii.
Pe lng simptomele psihiatrice datorate infeciei ca atare, la aceti pacieni se suprapun i
simptomele datorate patologiei multiple asociate (tulburri metabolice, endocrine, tumori,
infecii oportuniste), cat i efectelor secundare ale medicaiilor (AZD ( Zidovudin),
antimicoticelor, cortizonului ->tulburri afective (depresii, respectiv stri hipomaniacale,
anxietate, insomnii)). Datorit acestui cumul de factori severitatea i localizarea leziunilor nu
coreleaz cu intensitatea simptomatologiei psihice, care poate mbrca forma deficitelor
cognitive (atenie, concentrare, fixare mnezic, performane vizuo-spaiale), motorii

( pierderea vitezei i fineii executrii actelor motorii ), deficitului demenial


(diminuarea/pierderea memoriei imediate, dificulti n gsirea cuvintelor, diminuarea
capacitii funciilor executive ), strilor depresive cu tendina la retragere social, reactivarea
consumului de substane psiho-active, hetero-agresivitate fa de personalul medical,
tentative suicidare n contextul unor idei de culpabilitate.
Tb psihice sifilis :
Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-mai ales la barbati care isi
vad leziunea; femeile o constata mai greu)
Stadiul 2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate, esec intelectual; daca
e neglijat dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica
Stadiul 3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate
(nevrotice, psihopatice, psihotice)
Stadiul 4 = paralizia generalizata progresiva (PGP) asoc sau nu cu tabes dorsal; este o
meningoencefalita cronica specifica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal,
depresiv, confuzional) se adauga inexplicabil elem. dementiale de tip psihotic (absurditati,
lipsa simt critic) pe fondul unei deteriorari cognitive evidente; afectivitate labila, tip
pseudobulbar, instincte deteriorate, tulburari de comportament. Neurologic: semn ArgyllRobertson, tremor, dizartrie, ROT vii, clonus, semnul pastilei al lui Obregia, tic esofagian,
bruxism.
46. Sdr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul brusc, deci semneaza
paroxismul epileptic.Este o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la
cei latenti revelati de o betie patologica.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de
sistematica cum este la oneroid, e mai dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel,
putandu-se intrica cu halucinatii vizuale, deci se amesteca si cu nivelul oniric, de aici si
explicatia amneziei partiale reale. O alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav;
violenta este absurda, fara sens.
47. Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si
convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa (o forta straina ii dirijeaza gandurile,
perceptia ). Pac prezinta pasivitate (I se
impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou, halucinatii verbale ("
comentariu" al gandurilor, actelor). Triplul automatism : motor (=ticuri, stereotipii, impulsiuni)
+ ideoverbal + senzorial (=halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile ).
48. Sdr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf. Patogenia nu poate fi demonstrata. Nu
respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza, exista o somatizare a dezordinii psihice. E
legata de situatii conflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie
de ce zice o persoana sau alta; nu se pierde contactul cu realitatea Poate sa apara "lesin
nevrotic". Simptome : manifestari senzoriale (orbire, surditate, paralizii, afonie, hemiplegie,
ticuri, convulsii), trasaturi asociative : probleme sexuale, indiferenta fata de simptome,
mecanisme disociative- personalitatea se descompune in fragmente mari, sugestibilitate,
atragerea atentiei. Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatii cu scaderea
anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutul de bolnav (atrage atentia,
manipuleaza, se elibereaza de sarcini).
49. Sdr oneroid .invazia inconstientului asupra starii de veghe nu e totala ci partiala=>
amestec intre vis si realitate de proportii variate. Asemanator visului). Oneroidul nu este
oniricul care ignora realitatea ;este mai sistematizat, e o poveste fantastica, o interpretare a
realitatii in sensul fantastic, care rastoarna datele realului (in sensul ca ceilalti
sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazut fiecare). Oniricul e
fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene de film cum e oneroidul. In descrierea
standard bolnavul zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea
inconjuratoare, dar nu comunica. El e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la
care asista. De aici rezulta ca boln. nu halucineaza ci are o falsa recunoastere continua, o
iluzionare sistematica, percepe delirant. Desi nu trebuie confundat cu delirul primar, oneroidul
apartine pato acute, dureaza ore sau zile si dupa desfasurarea episodului il povesteste ca pe
o poveste minunata care l-a fascinat.
Toxicomanul face onirism in abstinenta si face onirodie agreabila cand isi admin substantele.

50. Sdr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta); este determinat de
invazia totala a constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situaie
proprie de obicei strilor psiho-organice acute: toxice (ex.delirium tremens la alcoolici), infecioase
(ex.meningo-encefalit, traumatisme cranio-cerebrale). Bolnavul nu doarme, dar e ca i cum ar
dormi cu ochii deschii, nemaiinnd cont de reperele realitii, el fiind animat de visul lui dar
acest vis este proiectat n realitate, substituie realitatea. Bolnavul halucineaz predominant vizual,
mai rar avnd i halucinaii auditive. Pentru c e un delirium cu halucinaii, bolnavul e agitat
conform acestei imagistici, e alergat, se lupt cu obstacolele imaginare. Deci onirismul pune n
pericol viaa bolnavului i a celor din jur. E un scenariu incoerent, fragmentar, pentru c aa e i
visul dar, spre deosebire de visul natural, visul acesta patologic nu se memoreaz (dect
excepional anumite fragmente). Deci acest sindrom este caracteristic patologiei organice acute
(infecii, intoxicatii, traumatisme), extreme de rar complica patologia endogena (furor-ul maniacal
sau melancolia confuza maligna), si se poate intalni in starile de soc psihogen foarte grave . Dup
ace trece perioada de stare, in cateva zile, bolnavul reintra in real, putand pastra cateva din
aceste fragmente (onirism residual).
51. Sindromul psihoorganic acut= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau
metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie
mentala. Simptomatologia se manifesta cu confuzie febrila, iluzii vizuale, incoerenta,
halucinatii.
52. Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta,
actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste 6 luni). In deteriorare
mentala, sdr demential, oligofrenie. Reprezint o tulburare psihic datorat unei disfuncii
cerebrale generale. Simptomele principale sunt: slbirea memoriei, scdere ateniei, scdere
capacitii de judecat, generalizare, abstractizare, fatigabilitate, bradipsihie, srcirea
nuanrii afective, tendina la perseverare, stereotipii, modificri evidente n personalitate
subiectului, egoism. Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociaz i se
condiioneaz reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial), distimie (pe plan emoional),
deteriorare (pe plan cognitiv).
53. Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune fen de
regresiune anatomo-fiziologica globala. Aceasta se numeste proces patoplastic (adica un
proces organic care favorizeaza si un
dezechilibru psihologic). Exista o involutie fiziologica, deci o scadere a performantelor insa cu
o compensare spiritual, si o involutie patologica in care creativitatea adultului e inlocuita cu o
noua dominanta care este corpul, dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este
intretinerea, mentinerea corpului , lupta cu deformarea si suferinta corporala. Omul are o
constiinta exagerata a corpului lui, asta il ingrijoreaza si incepe sa isi puna problema finala,
ajunge la probleme de filozofie, se pune deci problema mortii de care suntem angoasati,
nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la
acest final : cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu deteriorari
cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este cea degenerativa, globala sau in
principal cerebrala.
54. Cura de dezintoxicare
-detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratamentului. Un tratament ce se
doreste eficace are drept componente de baza consilierea si alte terapii
comportamentale. Exista detoxifiere nonsubstitutiva: se face cu CLONIDINA maxim 1mg in
primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi; si substitutiva cu METADONA
(agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). Desi exista riscul de
dependenta la Metadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. Planul
terapeutic in detoxifierea substitutiva = 4tipuri:
a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin
b. detoxifiere pe termen lung = reducere doze in interval >1L
c. mentinerea pe termen scurt = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L
d. mentinere pe termen lung = >6L
Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg. Se mai
folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti (CARBAMAZEPINA 400-600 mg ;
VALPROAT DE NA pana la1000mg/zi) + anxiolitice (BZD) + antidepresive triciclice in doze

mici + hipnotice la nevoie. Dupa o perioada de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare
a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire.
55. Cura de dezobisnuire : are drept scop rezolvarea dependentei de substante psihoactive
pe termen lung, vizand in primul rand dependenta psihologica. Ea incepe practic odata cu
cura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului. Abordarea este medicamentoasa
si psihoterapeutica. Pt tratamentul psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura
de dezintoxicare.
Modelul este cel pt heroina (Metadona, anxiolitice, antidepresive triciclice,
anticonvulsivante). Un rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv,
de consiliere si pe prim plan la ora actuala de tip cognitiv-comportamental in
echipa psihiatru-psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este activ implicata familia
care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza.
56. Toxicomania la amfetamine(psihostimulante) : Dozele moderate (mai mici de 30 mg
dextroamfetamin) provoac: activitate simpatic excesiv, midriaz, tremor, HTA, nelinite,
hipertermie, tahipnee, tahicardie, hiperactivitate. La doze mai mari apar anxietate, atacuri de
panic, stare confuzional acompaniat de diverse tulburri vasomorii (mai ales HTA sever)
i de aritmii cardiace. Infarctul miocardic i hemoragia cerebral reprezint dou dintre cele
mai redutabile complicaii ale intoxicaiei severe cu cocain sau cu metamfetamin. n cadrul
aceluiai tablou clinic se descrie psihoza paranoid acut cu halucinaii auditive, psihoz dificil
de distins de forma paranoid a schizofreniei.
57. Toxicomania la benzodiazepine: in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez
simptome asemanatoare
intoxicatiei cu alcool (par beti), acuza ameteala, comportament dezinhibat, uneori violent, par
sedati si pe acest fond au perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitate
emotionala; BZD se acumuleaza, ceea ce la pacientii varstnici provoaca stari confuzionale
predominant vesperal; in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente.
Supradoza e frecventa, cu risc vital de obicei in asociere cu alcool sau alte sedative. Sevraj:
anxietate,disforie, insomnie, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala, crampe musc,
tahicardie, transpiratii, tremor generalizat, hiperreflexie, convulsii, fenomene perceptuale
productive (halucinatii vizuale, auditive). Hiperpirexie in formele severe, prognostic prost.
58. Toxicomania la heroina: efectul esential este euforizarea; alte semne: mioza, letargie,
somnolenta, dizartrie, tulburari de atentie si memorie, afectarea capacitatii de judecata (rar
insa insotita de agresivitate), constipatie, greata, varsaturi, hTA, aritmii, hiperpirexie.
- se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna (neliniste, angoasa,
depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia, imaginatia, visarea); se poate ajunge chiar la
somn, specific somnul cu ochii deschisi
- un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie
igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist, daca il trezesti te
omoara pt ca i-ai stricat visul
- se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt excelente (60-70%
recaderi in prima luna de la abstinenta)
59. Tulb psihice in boala Parkinson: Substratul morfo-funcional al acestor tulburri rezid n
componentele motorii, oculo-motorii, limbice i prefrontale ale buclelor aferente i eferente
cortico-striato- talamico-cerebeloase care asigur conexiunea dintre regiunile corticale
anterioare i talamus (via striai). Prezint o gama larg de tulburri psihice: afective
(depresive, maniforme, mixte), psihotice (halucinaii, idei delirante, delirium), demen,
asociate simptomelor motorii clasice: bradikinezie, rigiditate, tremor, tulburri specifice de
mers i posturale. Circa 50% din pacieni sunt depresivi (n general datorit depleiei de DA n
neuronii ariei tegmentale ventrale care proiecteaz neuroni DA-ergici n zonele emoiei i
cogniiei, nucleul accumbens, cingulat, tuberculii olfactivi, cortexul entorinal, lobii prefrontali,
hipocamp). Tulburrile cognitive care duc la demen (mai frecvent la parkinsonieni dect la
subiecii control de aceeai vrst) s-ar datora deficitului colinergic. Strile psihotice apar prin
perturbarea echilibrului DA-ergic. Pacienii prezint vulnerabilitate mare la stri psihotice
confuzive (delirium) n circumstane care le solicit capacitatea de adaptare (intervenii
chirurgicale, intoxicaii, alte terapii). Tulburrile de somn sunt de asemenea ntlnite, pot fi

accentuate de medicaia DA-ergic, de accentuarea tremorului la trezire, de depresie sau de


episoade scurte de delirium care intersecteaz perturbarea ritmului somn-veghe.
60. Tulb psihice in tumori cerebrale: n general, tulburrile psihice constau n schimbri
inexplicabile ale comportamentului i personalitii (la 1 din 5 pacieni), tulburri emoionale
i cognitive.
Glioamele constituie circa 50-60% din tumorile primare. Simptomatologia este global sau
focal. Simptomatologia global: deficitul cognitiv difuz, care se accentueaz lent odat cu
progresia formaiunii, la care se pot asocia manifestari depresive, maniforme, histeriforme,
schizoforme, pseudodemeniale, confuzionale. Manifestri paroxistice posibile: crize uncinate,
episoade halucinatorii sau de depersonalizare, derealizare cudreamy states , absene.
Simptomatologia focal depinde de localizare. Mai frecvente sunt meningioamele (25% din
tumorile primare cerebrale) care comprim zone circumscrise corticale genernd simptome
focale, crizele epileptice fiind frecvente. Acestea mai apar n localizrile temporale, alturi de
episoade psihotice postcritice sau intercritice. O treime din pacienii cu tumori cerebrale
prezint crize comiiale ca simptom de prezentare la medic, trei sferturi le fac la un moment
dat n evoluie. n localizarea temporal mai apar: amnezii, sindrom Korsakof, afazie,
depresie, crize de tip complex parial, schimbri de personalitate.
Tumorile frontale pot prezenta dezinhibiia comportamental moriatic, ce contrasteaz cu
anozodiaforia i indiferen fa de ambian, alteori alternane afective maniform-depresive
(mai frecvente n localizarea din girusul cingular), tulburri confuzionale de tip pseudodemenial (dezorientare n locuri familiare, puerilism, avoliie, pierderea spontaneitii
gndirii, excentriciti), incontinen urinar. n localizarea orbitar apar akinezie, pierderea
iniiativei, apatie, pierderea spontaneitii. Mai pot aprea halucinaii vizuale, auditive,
olfactive.
Localizarea parietal este srac n simptome psihice. Dac se afl n lobul dominant asociaz
afazia; tumora de lob parietal nondominant prezint neglijarea hemicorpului controlateral i
anozognozie. Mai pot aprea hemipareze, agnozie, apraxii, crize senzoriale.
Localizarea occipital poate prezenta halucinaii vizuale, rareori crize senzoriale colorate,
luminoase, geometrice. Jonciunea parieto-occipital produce agnozii vizuale (prosopagnozianerecunoaterea figurii umane).
Tumorile diencefalice i de ventricul III produc alterri evidente de personalitate i afectivitate,
tulburri vizuale. Tumorile de ventricul III se manifest prin sindromul de HIC cu tulburri
cognitive, torpoare, pierderea voinei, inactivitate. Tumorile talamice prezint hemipareze,
deficite hemisenzoriale (inclusiv) prin secionarea funcional a conexiunilor buclei corticostriato-palido-talamo-corticale care suprim aferenele i eferenele frontale. De aceea
simptomele psihice frontale sunt prezente.
Tumorile de trunchi produc ataxie, obnubilare, senzaie de slbiciune, mai rar vertij, grea,
vom, stri maniforme. Leziunea direct/indirect de trunchi produce HIC (cefalee matinal,
exacerbat de micrile capului, rezistent la analgezice, vrsturi n jet care acutizeaz
cefaleea), bradicardie, crize de tip comiial/hipertonice, staz papilar fie bilateral, cu
scderea uoar a acuitii vizuale fie unilateral, cu atrofie optic contro-lateral (sindromul
Foster-Kennedy).
Tumorile de corp calos pot prezenta o multitudine de simptome psihice (depresive, cognitive,
psihotice).
Tumorile de fos posterioar (subtentoriale) nu se caracterizeaz printr-o simptomatologie
psihiatric anume. Cele mai frecvente simptome sunt ataxia, cefaleea.
61. Atacul de panica:
- episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, senzatie iminenta de
moarte;
- apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara;
- are caracter crescator (in 10 min atinge maxim)
- debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, transpiratii, tremor distal
- simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine
- DSM IV "teama de a nu innebuni"
- depersonalizare
- uneori dispnee,greata, frisoane
- dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare
- se repeta (cateva luni)

apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate


netratata evolueaza ani si se poate complica
mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani
sunt studii care atesta o origine genetica

62.Caract clinice ale tulb anxioase generaliz:


- teama fara obiect pe care o traieste tot timpul
- anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita
circumstantatemporala sau ambientala
- anxietate "liber flotanta"
- se acutizeaza in anumite momente
- simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de concentrare, tulb de
somn
- in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu
- se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie cronica
63. Tulb (nevroze) fobice:
-a)fobiile specifice: frecvente, benigne, debut in copilarie/adolescent, dispar sau nu la adult;
nesemnificative pathologic; constau in fric iraional de situaii / activiti / obiecte specifice,
care poate lua uneori forma unor crize anxioase acute (sugernd atacul de panic) sau
declana perioade cu anxietate generalizat. Se poate ajunge la conduite de evitare care pot
avea consecine negative asupra funcionrii normale a persoanei. Cele mai frecvente sunt
fobiile de animale, nlime (acrofobia), spaii nchise, aglomeraie (claustrofobie), de obiecte
ascuite.
- teama de un obiect precizat
- b) agorafobia=frica de spatii deschide si, dupa DSMIV,si de multime, de a calatori
cu autobuzul, de a sta la rand
- este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) prin dezvoltarea treptata a conduitei de
evitare-> izolare
- se asoc frecv cu atacuri de panica; tratament: BZD+ antidepresive+psihoterapie cognitivcomportamentala
- c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit, pus intr-o situatie in care subiectul poate fi
observat si criticat
- se poate ajunge la declansarea unui atac de panica; frecv la adolescenti; evolutie cronica, cu
oscilatii.
64. Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive:
- prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc pacientului o stare de
anxietate continua, care pot duce la invalidarea pacientului
- compulsii: definite ca aciuni repetitive (splat pe mini ablutomanie, numrat excesiv i
inutil, ordonarea la nesfrit a obiectelor) sau acte mentale (repetarea n gnd a unor cuvinte,
rugciuni, socoteli) pe care persoana le execut ca urmare a unor obsesii sau a unor reguli
rigide impuse, dei ncearc s li se opun, dar fr s reueasc. Atunci cnd subiectul li se
opune se declaneaz anxietate insuportabil.
- obsesii: gnduri persistente i recurente, impulsuri sau imagini intruzive i inadecvate, cu
caracter egodistonic, dificil de controlat care induc anxietate marcat, pe care pacientul nu le
poate ignora, dei ncearc i fa de care are critic
-conform ICD10: pacientul recunoaste ca sunt propriile ganduri; sunt constant anxiogene; cel
putin un gand/obsesie domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta
- se complica cu depresie, alte tulb anxioase
- afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii, evolutie cronica 2/3, fluctuenta 1/3
-dg diferential: sindrom Tourette, tulburari de personalitate tip borderline, antisocial sau
obsesiv-compulsiv, schizofrenia la debut, hipocondria.
65. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic:
- apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisnuita, acesta fiid considerat
trigger-ul unui raspuns endogen, in cadrul unei vulnerabilitati crescute. Marca tulburrii de
stress posttraumatic este reiterarea subiectiv a simptomelor iniiale i caracterul lor intruziv
- clinic: retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri , evitarea oricarei
stari evocatoare a evenimentului stresant, aparitia unor tulb. neurovegetative: somn cu

cosmaruri, dificult de concentrare, modificarea starii emotionale: capacitate scazuta de a


reactiona emotional, irascibilitate
- evolutie: acuta (1-3L), cronica (>3L), tardiva (debut la >6L de la impactul cu stresorul),
intermitenta, reziduala
- alterarea functionarii normale
66. Caract clinice ale tulb de somatizare:
- stare de discomfort subiectiv +/- depresie, anxietate, dominata de acuze somatice multiple
si care debuteaza inainte de 30 ani
- simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un echivalent
somatic
- simpt g-I: greata, varsaturi, intoleranta alimentara; c-v: palpitatii, precordalgii; neurologic:
conversii, pareze, parestezii; sexuale: menstruale, de dinamica sexuala
- simptomatologie refractara la tratament;
- evolutie cronica; pacient dificil fata de care medicul face contratratament
67. Hipocondria: Criteriile de diagnostic preluate din D.S.M.-IV sunt urmtoarele:
A. Preocuparea subiectului n legtur cu faptul c ar avea sau chiar convingerea c are o
maladie sever, bazat pe interpretarea eronat de ctre acesta a simptomelor corporale;
B. Preocuparea persist n pofida evalurii medicale corespunztoare i a asigurrii de
contrariu;
C. Convingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirant (ca n tulburarea
delirant, de tip somatic) i nu este limitat la preocuparea circumscris la aspect (ca n
tulburarea dismorfic corporal);
D. Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ n domeniul social,
profesional ori n alte domenii importante de funcionare;
E. Durata perturbrii este de cel puin 6 luni;
F. Preocuparea nu este explicat mai bine de anxietatea generalizat, tulburarea obsesivocompulsiv, panic, un episod depresiv major, anxietatea de separare sau alt tulburare
somatoform.
Pacientul prezint anxietate i uneori chiar o uoar depresie secundare. Frica de prezena
uneia / mai multor boli (nosofobia) face parte din hipocondrie. Dac bolnavul citete ntr-o
publicaie popular despre simptomele unei boli ncepe s cread c o are i el (boala a mai
fost denumit boala studenilor n medicin). Simptomele hipocondriace sunt influenate de
contextul cultural al pacientului care nu stabilete o relaie bun cu medicul datorit
solicitrilor exagerate de examene paraclinice, a unor tratamente anume i a frustrrii
pacientului mereu nemulumit de atania insuficient care i se acord. Frustrarea pacientului
crete odat cu trimiterea sa la psihiatru.
Cnd aceast preocupare iese din sfera nevrozei, pierzndu-i caracterul critic, poate deveni
idee prevalent / delirant intrnd n sfera psihozei delirante cu coninut hipocondriac.
68. Schizofrenia paranoida: (halucinaii auditive, una sau mai multe idei delirante)
- cel mai comun tip
- domin sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat n faza acut a bolii
- exist idei delirante de persecuie, urmrire, otrvire, control al gndurilor i ideilor de ctre
ceilali, grandoare, misticism, misiune special (reform, mesianic), schimbare corporal
(delirante somatice), gelozie, filiaie (natere ilustr), invenie, relaie / referin (la media, TV,
oamenii pe strad privesc pacientul cu ostilitate, suspiciune, ntr-un fel anume). Aceast
aduce la modificri profunde ale perceperii de sine i a lumii, se pierd limitele sinelui.
69. Schizofrenia catatonica: ( este prezent sindromul catatonic)
- tabloul e dominat de tulburrile psihomotorii, reprezentate de elemente sau de totalitatea
sindromului catatonic care poate fi ntrerupt de perioade de excitaie violent (raptusuri
catatonice): negativism, atitudine i posturi bizare (pentru lungi perioade), rigiditate (posturi
rigide mpotriva eforturilor de a fi mobilizat), flexibilitate ceroas (meninerea membrelor,
corpului, n poziii impuse din exterior), sindrom: ecomimie ecolalie ecopraxie, stupor
(scderea marcat a reactivitii la ambian, cu reducerea micrilor i activitii spontane,
mutism), uneori stereotipii, uneori raptusuri (activitate motorie crescut, aparent fr scop,
neinfluenat de stimuli exteriori izbucnire brutal, irepresibil, de raptus)

70. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata): (comportament, vorbire dezorganizat,


aplatizarea i inadecvarea afectului)
- debut precoce, insidios (15 25 ani)
- domin alterarea afectivitii (dispoziie superficial, inadecvat, rs prostesc, nemotivat,
zmbete bizare traducnd o atitudine de autosatisfacie, de nimic motivat, ntng)
- halucinaii efemere, fragmentare
- tendine la solitudine
- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase
- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de rs, bufonerii prosteti
- pronostic rezervat, tocire precoce a afectivitii i voinei.
71. Schizofrenia nediferentiata: (sunt prezente simptome psihotice active n absena
criteriilor altor forme clinice)
- se ntlnesc elemente ale tulburrii schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu
sunt conforme cu nici unul cu formele de mai sus, nu se difereniaz nici o clar predominan
a unui set particular de caracteristici diagnostice.
72. Schizofrenia reziduala: (sunt prezente simptome negative; sunt absente semnele
pozitive)
- corespunde stadiului tardiv, cronic, cicatrizat dup multiple episoade paranoide acute,
floride. - const n predominan a simptomelor negative, deficitare: lentoare psihomotorie,
hipoactivitate, tocirea afectivitii (complet aplatizat), slab comunicare non verbal prin
srcire mimic cu privire indiferent i lipsa modulrii vocii, postur pasiv, lipsa
autongrijirii, izolare social, gndire srcit cu relaxarea asociaiilor, alogie (gndire ilogic).
73. Ipoteze etiologice in schizofrenie:
1. Ipoteza vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de adoptie:
- gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo, fata de dizigoti (14%)
- concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive
- tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo
- studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat dupa nastere, au
dem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale
2. ipoteza diateza-stres: sustine o vulnerabilitate mostenita ce determina aparitia bolii prin
injurii ale hipocampului (obstetrical); manifestata prin interactiunea dintre vulnerabilitatea
genetica si cea indusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de catre
familii normale, au facut mai rar boala decat cei neadoptati, asupra carora au act fact
defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo )
3. ipoteza dopaminergica:
- boala este data de cresterea activit dopaminergice mezolimbice generatoare de simptome
positive mediate de hipoactivitatea cortexului prefrontal generatoare de simptome negative
reziduale. Se presupune rolul scaderii inhibitiei serotoninei asupra eliberarii DA; argumente:
- act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta
- similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo
- scaderea metab dopaminei in LCR, plasma, urina dupa trat neuroleptic
- cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizo netratati
4. ipoteza serotoninergica : producerea psihozelor experimentale de care agonistii 5HT si prin
act neurolepticelor atipice (risperidona, olanzapina)care actioneaza si pe receptorii
serotoninergici;
5. ipoteza fenilciclidinei si a glutamatului: se bazeaza tot pe inducerea de psihoze
experimentale; presupune anomalii ale sistemului glutamat- dopamina la nivelul circuitului
palido-talamic corticostriat.
6. ipoteza GABA-ergica: diminuare a neuronilor GABA-ergici n hipocamp constatat la
schizofreni.
7. ipoteza infectiei virale din al III-lea trimestru de sarcina: induce vulnerabilitatea pentru
schizofrenie.
5. ipoteza neuroanatomica:
- implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala, constand in scaderea
fluxului cerebral prefrontal si scaderea consumului de glucoza, deci a metabolismului, in
aceesi zona, chiar in repaus)
- lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor functiilor cognitive;

hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative


- largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt negative
- scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie)
- reducerea volumului LT
74. Trat schizofrenie: recomandarea oricarui medic atunci cand presupune existent bolii
este spitalizarea intr-un serviciu de psihiatrie, obligatoriu.
- faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, TEC
- trat de intretinere
- trat psihoterapeutic si de reabilitare
75. Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major):
- episoade depresive/ de pierdere marcata a interesului si a placerii in activit obisn cu evol
ciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie si apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie)
- cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se ajunge la perturbareaprof a functiilor
cognitive
- clinic:
- implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea mai mare parte a
zilei timp de cel putin 2 s
- diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate/aproape toate activit, cea mai mare
parte a zilei/aproape in fiecare zi
- semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: pierdere in G, desi nu tine dieta sau
luare in G (cel putin 5% din G in+/-) intr-o luna, scaderea/cresterea apetitului,
insomnie/hipersomnie aproape in fiecare zi, fatigabilitate/lipsa de energie, sentimente de
inutilitate/ culpa excesiva, inadecvata, ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara
recurenta, fara un plan anume, inhibitie psihomotorie/neliniste psihomotorie asoc anxietatii de
insotire
- aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de subst psihoactive sau unor
cauze somatice
76. Ipoteze etiologice ale tulb afective:
1. vulnerabilitatea genetica:
- studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I, care scade odata cu
cosangvinitatea; riscul pt tulb afective la rudele grad I ale pac cu tulb depresiva majora este
de 3 ori mai mare decat in pop gen, dar mai mic ca pt tulb bipolara
- studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al cromoz 11 si poate
cromoz X in transm bolii bipolare
2. ipoteza monoaminelor:
- serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica; este sust de: efectul ISRS, scaderea R 5-HT2 dupa
adm antidepresivelor, scaderea metabolitilor serotoninei in LCR-ul sinucigasilor, scaderea
triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi
- NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea 3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPGmetabolit al NA) in LCR si cresterea lui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA
- Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg bazali) si depresie
3.Ipoteza neuroendocrin. S-ar datora probabil variaiilor aciunii aminelor biogene la nivelul
hipotalamusului (n depresie creste cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo-hipofizosuprarenale). Se asociaz diminuarea TSH, FSH, GH, LH i a testosteronului.
77. Episodul hipomaniacal:
- dispozitie expansiva cel putin 4 zile, clar despartita de episodul depresiv;
- se intalnesc cel putin 3 din: grandiozitate/autostima crescuta, scaderea nevoii de somn (ii
ajung 3 ore dupa care se simte odihnit), logoreea, fuga de idei sau senzatia subiectiva de
gandire rapida, distractibilitate, agitatie psihomot/ cresterea activit directionate (scolare,
profesionale, sexuale), implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant
- episodul duce la schimbarea clara in functionalitatea individului, care nu ii
este caracteristica;
- schimbarea de dispozitie e observata de altii
78.Psihopatia paranoida:

Se caracterizeaz pe nencrederea i suspiciozitatea fa de ceilali, pn la a considera c


acetia sunt ruvoitori, vor s-i prejudicieze, s profite de ei. Acestea se manifest n variate
circumstane i contexte. Au tendina de a interpreta aciunile oamenilor ca deliberat
amenintoare (demeaning). Se ndoiesc de loialitatea persoanelor apropiate i prietenilor i
ca urmare evit treptat intimitatea i ajung s se izoleze. Sunt resentimentari (fr motiv
real), ranchiunoi fa de jigniri, insulte reale sau imaginare, se simt uor atacai, tratai cu
lips de respect i reacioneaz n consecint rapid, cu furie sau printr-o actiune razbunatoare
- pn la a pune la cale rzbunri exemplare. Sunt suspicioi, geloi fr motiv pe
partenerul marital sau sexual. Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate c
informatia va fi utilizat impotriva sa. Pstreaz pizma, invidia, nu uit uor insultele, tratarea
cu lips de consideratie este plin de resentimente. Se consider obiectivi, raionali, justiiari.
Persoanele din anturaj i consider lipsii de flexibilitate emoional i de resurse afective,
rigizi, excesiv de vigileni. Cnd sunt jignii devin excesiv de ostili, pot avea chiar scurte
episoade psihotice, gndire referenial (ca un stadiu prevalent al delirului de relaie) care pot
necesita tratament psihiatric n urgen i internare n secia de psihiatrie.La examenul clinic
vedem un ins care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios, cauta in
situatie si context probe care sa-i sprijine banuielile. Desi premizele sunt false, rationamentele
sale sunt corecte si binedirectionate. Exprim gnduri care atest clar proiecia, ideile de
prejudiciu, si idei ocazionale de referin.
79. Psihopatia isterica:
- comportament dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extroverta, excitabila,
excesiv de emotionala
- inabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si
autentic
- comporament evident de atragere a atentiei
- tind sa-si exagereze sentimentele si gandurile
- daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii
- pot fi disfunctionali sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti, actioneaza in sensul
sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex
- relatii emotionale superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori
- au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detalii
exacte
- histrionism=teatralism+ hiperexpresivitate+ plasticitatea atitudinii corporale+ dramatizarea
relatarii prin intonatiile vocii+ recursul la formule de limbaj menite sa frapeze
80. Psihopatia antisociala:
- acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu criminalitatea
- incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta
(chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori,
cruzimi fata de animale, implicare in viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare
corporala, furturi;
- pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15 ani
- ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranirea altora
- incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor
- calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slujbe, fara sa stie cand i se
va termina calatoria
- totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu
- nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an
- lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora)
81. Psihopatia schizoida:
Se caracterizeaz prin excentricitatea comportamentului dominat de retractilitate, detaare i
indiferen fa de realitile nconjurtoare. Nu doresc i nu iniiaz relaii i legturi
emoionale nici chiar cu membrii familiei proprii. n situaii sociale sunt retrai, evit de obicei
contactul vizual i conversaiile spontane (resimt disconfort n a se angaja ntr-o aciune
comun cu altul sau alii pentru c sunt foarte introvertiti, arata o inabilitate de-a lungul
intregii existente de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod direct). Sunt demne de
notat afectul ngust (constricted) i politetea lor manierista. Pentru o persoana din afara apar
izolati, excentrici, singuratici.Neglijeaz aparena exterioar, poart de obicei mbrcminte

mai mult sau mai puin demodat, au preferine pentru hoby-uri singuratice (jocuri pe
computer, pescuit) i pentru ocupaii care nu i implic n relaiile cu publicul (paznici,
meteorologi, astronomi, matematiceni, filozofi), n care de altfel pot excela i realiza
performane de excepie. Pot fi foarte ataai de animale. Se implic deseori n miscari sau
actiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii, etc, devin vegetarieni, se
angreneaza in miscari filosofice sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nu
necesita o implicare in inter-relatii personale. La examenul clinic dau impresia de: raceala,
rezerv i lips de implicare n evenimente cotidiene sau care i privesc pe alii, distani, calmi
si tacuti, nesociabili, izolai. Au o bogat
via interioar, cu fantazri inclusiv pe teme sexuale, deseori n compensaie pentru redusa
activitate sexual.
82. Tulb schizotipala:
Se caracterizeaz prin excentriciti comportamentale evidente. Indivizii cu aceast tulburare
au credine particulare (clarviziuni, telepatie, gndire magic) ntr-un grad care depete
anumite obiceiuri i norme acceptate de cultur / subcultura unei populaii sau a unui grup,
al aselea sim(ca de ex. credina n farmece ntlnit n anumite zone rurale sau la anumii
indivizi credincioi, superstiii etc.) (Vine in contadictie cu normele sociale in general
acceptate de mediul in care traieste. Convingeri ciudate, gandire magica, (cred in miracole,
vraji spirite, simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale, paranormale (capacitatea de
a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii) ceea ce ii face sa participe la
practici oculte; se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti
(interpreteaza tot ce fac ceilalti ca fiind referitoare la ei in sens rau). Excentricitile se
manifest n modul straniu i inadecvat de a se mbrca, n vorbirea care este vag, digresiv,
abstract, cu stereotipii, metafore, detalii excesive, face dificila comunicarea cu altii i n mod
caricatural, poate culmina cu solilocviul n public. Au capacitati scazute pentru legaturi
apropiate, au relatii interpersonale deficitare, un deficit de adaptare sociala cu disconfort
afectiv acut. De altfel, ei prefer s se izoleze datorit inadecvrii lor sociale pe care o percep
ei singuri (prefera
izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu.
Pot avea idei de referin, iluzii sau halucinaii corporale, fenomene de derealizare,
depersonalizare, ajungnd chiar la episoade de tip paranoiac, cu pstrarea capacitii de
testare a realitii i cu absena tulburrilor formale de gndire (care apar n schizofrenie).
Aceste trairi de referinta nu sunt delirante dar indivizii pot face decompensri psihotice n
perioade de stres maxim. Incepe la adultul tanar se toceste relativ dupa 40 de ani.Unii
pacieni pot avea un statut social i marital acceptabil n timp ce alii, datorit
decompensrilor psihotice i percepiei sociale dezavantajoase nu reuesc (i nici nu ncearc
s realizeze) acest lucru. Circa 10 % au tentative de suicid sau chiar reuesc s se sinucid.
83. Tulb de personalitate obsesionala:
- ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor
- perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina o
actiune
- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util
- insistenta exagerata de a-i determina pe altii sa respecte propriile reguli
- devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber
- indecizie
- scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori
- lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor
84. Personalitatea pasiv-agresiva:
Comportament care exprima o agresivitate subiacenta si care este exteriorizata pasiv;
caracterizata prin: obstructionism+amanare, taraganare (procrastination)
+incapatanare+ineficienta
Criterii:
-Un pattern invadant, care patrunde peste tot constant (pervasive) de rezistenta pasiva la
performanta sociala si ocupationala, incepand din perioada de adult tanar si prezent in variate
contexte ca: amanarea, taraganarea, lasatul pe mai tarziu (procrastination to put off) a
lucrurilor care e nevoie sa fie facute la un termen precis, astfel incat acesta nu e respectat;

-Devine iritabil, suparat, imbufnat, ursuz (sulky) sau argumentativ cand incearca sa faca ceva
ce nu doreste sa faca;
-Pare sa lucreze deliberat lent nu sa faca prost ceva ce nu vrea de fapt sa faca;
-Protesteaza fara justificare ca ceilalti ii cer lucruri nerezonabile;
-Evita obligatiile pretinzand, revendicand, cerand (by climing) ca a uitat;
-Crede ca face mai multe decat cred altii ca face;
-Se simte ofensat, iritat, jignit (resend) cand altii ii fac sugestii utile privind modul in care ar
putea deveni mai eficient
-Obstructioneaza eforturile altora, sabotandu-le prin inactiunea sau proasta sa actiune care ar
trebui de fapt sa le sprijine acestora demersurile;
-Critica in mod nejustificat/batjocoresc, dispretuiesc (scorn) pe cei aflati in pozitii sociale de
autoritate;
85. Psihopatia borderline:
Se caracterizeaz prin instabilitate i schimbarea brusc a echilibrului emoional,
impulsivitate, tulburri de identitate (plictiseal cronic, senzaie de gol), comportament
recurent suicidal / parasuicidal i idealizarea primitiv sau identificarea proiectiv,
splitting(clivaj) ca mecanisme defensive care perturb controlul afectiv i stabilirea relaiilor
cu ceilali. Instabilitatea relaiilor datorit incapacitii meninerii unui raport afectiv constant
constituie simptomul central care determin particularitile existenei individului borderline:
acting out periodic, cu triri intense de furie i anxietate, consecin a speranelor
negratificate, a ateptrilor mereu nelate de ceilali, a tririlor de abandon care pot lua
forma clinic a unei stri reactive psihotice (microepisoade psihotice - simptomele lor
psihotice sunt mai totdeauna trecatoare, circumscrise sau indoielnice) sau a unei stri
disociative. Pacientii borderline par a fi totdeauna in stare de criza.
Comportamentul pacientului borderline este foarte impredictibil: acte autodistructive
repetate, de ex. sectionarea venelor pentru a smulge compasiunea / ajutorul celorlalti, pentru
a-si exprima furia sau pentru a stupefia, impresiona, paraliza pe ei insisi printr-un afect
excesiv. Se plng de lipsa unui sens real al propriei identitati, de sentimente cronice de
plictiseala/goliciune sufleteasca (= difuziunea identitatii). Prezint impulsivitate in cel putin
doua domenii care pot deveni autoprejudiciante cum ar fi: cheltuirea banilor , sex, uzul de
substante, furtul din magazine, abuzul de bautura si mancare.
-pattern de relatii interpersonale instabile/intense caracterizate prin alternarea intre extreme
pe supraidealizari si devalorizari;
-instabilitate emotional-dispozitionala poate dura ore, cel mult cateva zile;
-furie nejustificata si intensa sau pierderea controlului pana chiar la provocarea de conflicte
fizice repetitive;

You might also like