Professional Documents
Culture Documents
Idei delirante expansive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a
constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea
continutului si comportamentul delirant. Exemple: marire, bogatie, inventie si grandoare
in manie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie, erotomanice, mistice, religioase.
2. Idei delirante si depresive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a
constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea
continutului
si
comportamentul
delirant.
Exemple:
autoacuzare
si
vinovatie,
hipocondriace(boala, defecte fizice), prejudiciu, negatie .
3.Tulburarile de limbaj:
a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. Maniacal, schizo
paranoida asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie)
b. bradilalia=incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu
pauze,alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie)
c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a
schizo, tumori cerebrale, infectii oculare)
d. salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema
e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie ,
f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura
g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu
au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic)
h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia)
i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului)
dementa
j. sel
=vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata)
4.Hipertimiile negative:
a.depresia= diminuarea patologica a pragului dispozitional; trairea intensa a unei dureri
morale, a inutilitatii, devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate; incetinirea
ritmului ideativ; inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuri bucale
coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte); diminuarea gesticii,
vorbirii, hipersomnie /insomnie.
b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste
psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat,
cresterea ratei pulsului,
mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii,
debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj). Pe acest fond pot apare obsesii si fobii.
c. anestezia psihic dureroas (sufer pentru c nu poate suferi): n faze tardive ale
depresiilor, debut schizofrenie, schizofrenie n faza de stare, schizofrenie preremisional.
5.Hipertimiile pozitive :
dispoziia expansiv = stare de dezinhibiie i siguran de sine, stim de sine crescut,
sentiment de bun dispoziie
euforia = stare subiectiv de veselie excesiv i nemotivat, n care individul devine
indiferent fa de evenimentele din jur, care nu i mai pot modifica buna dispoziie
hipomania (elaia) = creterea patologic a pragului strii subiective de bine
6.Disforia= stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate, iritabiliate,
nelinite (n sevraj la alcool, tulburri de personalitate). Inclusa in labilitatea afectiva.
Anxietatea= teama fr obiect, iraional, difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet
vegetativ, iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii; teama anticipat, fr
un obiect sau o situaie concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de
disconfort legate de o ameninare necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul
corpului.
Fobia= Team patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat
(obiect, fenomen, fiin). Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu
Apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.), infectii,
epilepsie, acces maniacal, schizo, sdr demential, psihopatie histrionica.
12. Disprosexiile= tulburari de atentie
-cantitative:
1. hiperprosexii= depresia melancoliform (e centrat pe ideea de culpabilitate);
paranoia (pe tema delirant); fobicii (pe tema fobic); obsesionalii; cenestopaii,
hipocondriacii (pe teme legate de starea de sntate a organismului); aspect particular are
hiperprosexia din manie care e spontan (deci neselectiv) i se nsoete de o hipoprosexie
voluntar
2. hipoprosexii: grad extrem= aprosexia; In: surmenaj, anxietate, oligofrenii,
dementa , schizo
-calitative= paraprosexii= disociere dintre atentia spontana si cea voluntara.
13. Tulb cantit de perceptie
- hiperestezia= suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepui (subliminali). Apare n:
surmenaj, boala Basedow, debut boli interne, debut boli psihice. O form deosebit de
hiperestezie este cenestopatia (Dupr) = tulburare contient, cu critic a percepiilor interoi proprioceptive constnd din senzaii penibile, difuze, fugace care apar fr nici o modificare
organic obiectivabil. Apar n nevrozele astenice.
- hipoestezia= apare n stri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie, schizofrenie, tulburri
de contiin.
14. Iluziile= tulburari calitative ale perceptiei; interpretarea eronata a unui stimul senzorial
existent in
campul
de
perceptie
:
fiziologice (la normali): percepia sau interpretarea eronat a unor stimuli
senzoriali existeni n cadrul percepiei. Apar la normali n condiii de: distan prea mare,
lumin insuficient, stri afective speciale (frica n condiii de ntuneric). Rezult fie dintr-o
proiectare a imaginarului n actul perceptiv, fie dintr-o prelucrare eronat a imaginilor
percepute: exemplu iluziile optico-geometrice (fata Morgana). Sunt erori de recunoatere i
interpretare a unor obiecte percepute n ntregime. Deosebirea iluziilor fiziologice de cele
patologice este c n iluziile fiziologice persoana poate realiza i corecta imaginea fals, spre
deosebire
de
cele
patologice
unde
nu
exista
critica.
patologice : sunt percepii deformate ale unor stimuli reali de al cror caracter
patologic pacientul nu i d seama, pe care le poate interpreta n mod patologic n contextul
unor triri psihotice. Apar, de obicei, n stri psihotice pe fond organic (sevrajul din alcoolism,
dar mai ales sevrajul complicat cu delirium din delirium tremens, n strile confuzionale
secundare strilor infecioase intens febrile, n psihozele acute care complic intoxicaia cu
droguri halucinogene, ca de exemplu hai, mescalina, L.S.D.), n epilepsie i n schizofreniile
paranoide.
-exteroceptive:
/vizuale:
metamorfopsii
(
micropsii, macropsii,
anacropsii
,dimegalopsii=deformari):
psihoza
organica ;
poropsii
(departare/ apropiere);
false
recunoasteri
(manie,
confuzie,
Korsakov);
iluzia
de
persoanailuzia
sosiilor =sdr Capgras; iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri
/auditive:departe/aproape/adresari
injurioase
/ olfactive(paraosmii)- si mirosul poate fi influentat
/gustative
- interoceptive= percepere eronata functionare organe. In : schizo, paranoia, stari
confuzionale; cenestopatia
-proprioceptive
15. Halucinatiile psihosenzoriale : Halucinaiile sunt percepii false, aprute n cmpul
exteroceptiv sau interoceptiv (localizate n cap, n corp, n snge) n absena stimulilor
corespunztori (din exteriorul sau interiorul corpului) i pe care pacientul le percepe i le
crede ca fiind reale. Caracteristici: senzorialitate, obiectualitate, proiectie spatiala in spatiul
perceptiv, convingerea bolnavului asupra realitatii lor, complexitate, claritate variabila, durata
continua /intermitenta, congruente sau incongruente cu starea afectiva, rezonanta afectiva-
ideativa;
2. mentism= desfurarea rapid, incoercibil, automat, tumultuoas a reprezentrilor
i ideilor fa de care bolnavii au critic ncercnd s o stpneasc. Apare n: oboseal,
tensiune nervoas, intoxicaii uoare, automatism mental;
3. incoerenta / "fuga de idei" = forma extrem a pierderii legturii logice dintre idei.
Apare n: schizofrenie, demene avansate, tulburri de contiin. Are 3 forme: salata de
cuvinte ( amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate); jargonafazia si
verbigeratia (ataxie a limbajului repetarea stereotip a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite
de neles);
20. Ideea obsedanta: idei patologice, parazitare, care asediaz gndirea pacientului, n
pofida dorinei sale de a li se opune i care, datorit pstrrii caracterului critic, sunt nsoite
de un mare grad de anxietate. Bolnavul e contient de caracterul patologic al obsesiei ideea
delirant. Bolnavul tie c obsesia eman din propria via psihic automatismul mental.
Temele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substane murdare,
de preocupri sexuale, religioase, de a prejudicia / nedrepti pe alii, de a-i leza pe alii etc.
Se ntlnesc cel mai frecvent n tulburarea obsesivo-compulsiv, dar se pot ntlni i n alte
entiti psihiatrice (depresii, debutul schizofreniei).
21. Ideea prevalenta: energizeaz, chiar fanatizeaz subiectul. Este rigid, orienteaz ntreaga
personalitate care devine un caracter de obicei urt (avarul, intrigantul, ambiiosul,
fanaticul, dogmaticul, rasistul). Este o idee dominant hipertrofiat, ceea ce o face s aib
caracterul patologic.Este concordant cu sistemul ideativ al insului (care nu-i poate sesiza
caracterul patologic). Are sprijinul ideilor adiacente. Tendin la dezvoltare i la nglobarea
evenimentelor i persoanelor din jur. Potenialitate delirant, putnd fi anticamera ideii
delirante. Se ntlnete n: stri reactive de intensitate psihotic, stri postonirice, epilepsie,
alcoolism, toate strile predelirante.
22. Def ideii delirante: se exprim limpede, evolund pe fond de claritate a contiinei.
Mecanismele delirului pot fi unice sau multiple, n legtur cu fenomene perceptuale, ca
iluziile sau halucinaiile, sau cu fenomene ideative (intuiii, situaii imaginate i interpretri).
Caracteristici, dupa Jaspers: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului,
comportamentul delirant. Caracteristici: pune stapanire pe constiinta insului, se mentine in
ciuda contradictiilor cu realitatea, nu corespunde realitatii pe care o reda deformat si cu care
e in neta contradictie, schimba comportamentul.
23. Tulburari motorii specifice:
1. IMPULSIUNILE - nevoia imperioasa i brutal de a ndeplini un act antisocial, agresiv
sau absurd. Dei exist i la pulsiuni constrngere interioar imperativ, lipsete lupta
anxiogen mpotriva ei (ca n compulsiune), iar consumarea actului compulsiv are loc nainte
de a se realiza critica lui. O varietate de impulsiuni sunt impulsiuni extrem de brute i
irezistibile, deseori violente (suicid, heteroagresiune), care apar la psihopai, epileptici, beie
acut, beie patologic, schizofrenie, manie, demene
2. RAPTUSUL- manifestare impulsiv paroxistic n cursul creia subiectul este mnat de o
irepresibil emergen emoional, afectiv astfel nct acioneaz exploziv, printr-o trecere
de un act deseori grav (cu consecine medico-legale chiar): fugi, omor, suicid. Apare n
diverse stri patologice: destructurri ale contiinei (stri confuzionale, epilepsii), poate urma
unei suspendri brutale a inhibiiei psihomotorii n melancolie, catatonie, stri stuporoase,
poate exprima o stare anxioas (la nevrotici sau la isterici ca urmare a unei emoii), ntr-o
form mai agresiv i coleroas la psihopai, debili mintali, heboidofrenie, paranoiaci stenici,
reacii hetero i autoagresive - n intoxicaii (amfetamine, psihedelice), cnd exprim o stare
delirant sau o impulsivitate iatrogen, alcoolism cronic ntr-o stare confuzional, oniric.
Uneori las amnezie lacunar (mai ales dup stri confuzionale).
3. STEREOTIPII- micri repetitive, adesea bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai,
identice cu ele nsele (cltinarea capului, balansarea corpului, micri segmentare), care
subliniaz discursul sau comportamentul pacientului. Aceste parakinezii apar n schizofrenie
i exprima disocierea intrapsihic, ambivalena i pierderea unitii persoanei i vieii sale
psihice.
4. MANIERISME - gesturi / micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite
Dpdv neurologic: afazie, apraxie, agnozie, crize convulsive, reflexe primitive, crize mioclonice.
33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior nerezolvat ce det suferinta
psihica si corporala.E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand >50% din
consultatiile de interne, endocrino, neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se
pot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe
termen lung.de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt supusi la toate procedeele care
"fac minuni"
In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, o
sfortare, un fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a
compasiunii. Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom
fondul anxios gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are o aparenta
somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isi
dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare
nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului.
Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de
sdr psihopatic, iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in
primele 6 L de desfasurare o reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3 ani =
dezvoltare nevrotica.
Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivo-fobic si
isteric, fact externi psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta
caracteriala favorizanta. De aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate
nevroze inclusiv sdr psihosomatice.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul
psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare.
34. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intrun caracter dizarmonic. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita
trasatura de caracter :
-in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti
-schizoizi =dificultatea de comunicare
-epileptoid =aderenta si impulsivitatea
-isteric = demonstrativitatea
-antisocial =agresiunea
-borderline = instabilitatea
-dependent = dependenta de altii
-evitant = insuportabilitatea implicarii
-fobic = frica de anumite situatii
-pasiv-agresiv= duplicitatea
Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o
impun, fac rau si celorlalti. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. O parte se pot
decompensa psihotic ( schizoizii, distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept
normali, determina totusi o poluare , un fel de "totul e permis", o coruptie pana la a pune intro situatie penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nu ajung la aceeasi
prosperitate. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala, biotipica cat si printr-o
anomalie castigata, printr-un deficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare
exagerata, dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa
cuprinda si posibilele acte savarsite.Deci psihopatul are un stil, un pattern , un model
pervasiv, cu mici variatii de-a lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive,
oarecum marcate de destin, cu o vointa centrata subetic.
35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniacodepresiva, paranoia, parafrenia). El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o
deformare grava calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii.
De aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna; colaborarea si dialogul
devin distorsionate ; existenta sociala devine adesea dificila, conflictuala, periculoasa,
agresiva si chiar antisociala. Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e compromis
si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva.
S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactia conflictuala " in nevroze
deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca
este inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica).
Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. Conteaza
totusi sdr persistent, dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi:
-disociativ sau delirul primar pt schizofrenii
-sdr de exaltare pt manie
-sdr de persecutie pt paranoia
Sdr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in
anumite imprejurari (detentie).
36. Clasificarea dependentei medicamentoase
- categ 1 = opiacee
- categ 2 =barbiturice si tranchilizante
-categ 3 =cocaina
- categ 4 =marijuana
-categ 5 =amfetamine
-categ 6 =LSD
-categ 7 =Khat ??
-categ 8 =tutunul
-categ 9 = cafeaua
37. Delirium tremens : complic sevrajul la circa 5 % din cei cu sevraj). Apare la circa 72
ore dup ntreruperea consumului (sau mai trziu). Simptomele apar n urmtoarea ordine:
-febra, tremuraturi, tahicardie, HTA- la cateva ore dupa intrerupere;
-anxietate, agitatie psihomotorie, halucinatii vizuale si mai rar si auditive, semne de
hipersimpaticotonie, confuzie (delirium)- la 12-24 h;
-posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici- la 48-72 h;
-mortalitate in delirium tremens: 15-25% in primele 48h, mare urgenta medicalatratament in terapie intensiva; se remite in 1-5 zile cu tratament adecvat;
-tratament: BZD in minim 4 prize/zi; perfuzii, glucoza cu mare grija si doar insotita de
tiamina (risc encefalopatie Wernicke); rehidratare prin perfuzii + re-echilibrare hidroelectrolitica + tiamina+ tranchilizante (Diazepam, chiar antipsihotice sub controlul TA si cu
precautia distoniilor acute)+ supravegherea pacientului, plasarea intr-o incapare linistita si
bine iluminata; uneori exista o criza convulsiva unica (rar multiple)-> BZD sunt cea mai
oportuna alegere, sub control neurologic.
!!!! Nu barbiturice, neuroleptice (nu Haloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant.
38. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive
cu declin general al funciilor sociale, ocupationale si de autoingrijire, mimand semnele
incipiente din d. Alzheimer. Spre deosebire
de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida
este incompleta.
Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usor progresiv incluzand
deteriorare a simtului etic, hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor,
stereotipii, insotite de idei delirante expansive ; aceste modif intelectuale pot fi insotite
de modif neuroanatomice sau neurofiziologice.
39. Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce (in
perioada presenila: 45-59 ani). Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala
cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara. Pe
langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic
instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. Debut lent progresiv, poate avea mai
multe expresii clinice: debut tip demential, tip psihotic, tip depresiv; perioada de stare e
marcata de instalarea sdr AAA: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa nu inteleaga
mesajul celorlalte persoane, dand raspunsuri langa subiect), dificultati in gasirea cuvantului
potrivit, alterarea pronuntiei; agnoziile structurilor spatiale si optice; apraxie- initial scaderea
progresiva a indemanarii, cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale, pana la
dezorganizarea completa a comportamentului. In perioada de stare mai apar: tulburari de
memorie ( amnezie retro-anterograda), hipertonie relativ tardiva, afectivitate destul de bine
conservata (initial anxietate datorata dificultatilor de limbaj, ulterior buna dispozitie
nejustificata intrerupta de furie si iritabilitate). In stadiul terminal tablou clinic de dementa
profunda; pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime, apar reflexele
timpurii -musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate obiectele la gura, sug si
mesteca in permanenta. Decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul
crizelor epileptic.
Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal /
placi neuronale senile argentafile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetilcolintransferaza si
Ach.
Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al
acetilcolinesterazei)
40. Dementa arterosclerotica multiinfarct: Debuteaza relative brusc, ca deteriorare cognitiv
progresiv datorat leziunilor ischemice multiple. Diagnosticul trebuie s evidenieze deficitul
cognitiv multiplu prin obiectivarea pierderilor de memorie antero-retrograde i afectarea i a
altor funcii de cunoatere, manifestate cel puin prin unul din urmtoarele tipuri de semne
neurologice: afazia, apraxia, agnozia, afectarea funciile executive(planificarea, organizarea,
secvenierea, finalizarea, abstractizarea). Aceast deteriorare grav trebuie s invalideze
pacientul n domeniul integrrii sale ocupaionale, familiale, sociale suficient de smnificativ
pentru a realiza declinul de la nivelul anterior de functionare. Prezinta si semne neurologice
focale : exagerarea ROT, semnul Babinski, paralizie pseudobulbara (tetraparez piramidal,
dizartrie, voce nazonat, monoton, vorbire cu aprozodie, mers cu pai mici, tri, cu
trunchiul flectat, membrele superioare imobile, micri lente, facies imobil, inexpresiv cu
trsturi czute prin pareza bilateral de tip central a nervului facial, rs-plns spasmodic,
diminuarea forei musculare distale)
++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului,
scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ),
cefalee, ameteli, etc... Se pierde enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei
persoane.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune, alteori mai vagi,
incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. Nu moare
de dementa ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de
involutie.Pe acest fond se pot inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de
procese trombembolice si deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si
nesperate reveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementa multiinfarct.
Evoluia dureaz 3-10 ani dup care pacientul devine gatos, se caectizeaz, rmne n pat,
moare prin accidente noi vasculare sau infectii inter-curente, de obicei bronho-pulmonare.
41. Dementa Pick: dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (45 -55 ani)
caracterizata pe plan anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la nivelul
lobilor frontali si temporali si pe plan clinic prin aparitia sindromului P.E.M.A. (palilalie ecomimie - mutism - amimie) si crize de hipotonie musculara. Se caract printr-un sdr
apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive sau chiar la pat, nu sunt
agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Pot avea afazie amnestica.
Debut insidios, cu progresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie, atentie,
rationament); tabloul clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate
de procesul de atrofie corticala: frontale - pierderea spontaneitatii cu inactivitate, astenie si
apatie (indiferenta pe plan afectiv); atrofiile lobului orbital -alterarea conduitei morale cu
dezinhibitie a instinctelor (alimentar si sexual), euforie de aspect infantil si reactii impulsive
de ras nemotivat fara o afectare semnificativa a functiilor cognitive; atrofiile temporale modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in sensul stereotipiei si
perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico-legale - in special delicte
sexuale).
Perioada de stare: afectarea profunda a functiilor cognitive:
- memoria este conservata mai mult timp comparativ cu dementa in boala Alzheimer,
deteriorarea mnestica fiind selectiva - intereseaza in special cuvintele (pacientul recurge la
termeni generali de exemplu - obiect; uitarea cuvintelor desfasurandu-se de la particular la
general si de la complex la simplu, se uita adjectivele conservandu-se verbele si
substantivele)
- gandirea - elementul central este absenta criticii ca urmare a dezorganizarii principiilor eticomorale.
- Sindromul P.E.M.A: Palilalie - forma particuara a stereotipiei verbale care consta in repetarea
cuvintelor aflate spre sfarsitul frazei, in special a ultimului cuvant; Ecolalie - combinata
adeseori cu ecomimie si ecopraxie -; sindrom ecopatic; Mutism - este adesea consecinta
50. Sdr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta); este determinat de
invazia totala a constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situaie
proprie de obicei strilor psiho-organice acute: toxice (ex.delirium tremens la alcoolici), infecioase
(ex.meningo-encefalit, traumatisme cranio-cerebrale). Bolnavul nu doarme, dar e ca i cum ar
dormi cu ochii deschii, nemaiinnd cont de reperele realitii, el fiind animat de visul lui dar
acest vis este proiectat n realitate, substituie realitatea. Bolnavul halucineaz predominant vizual,
mai rar avnd i halucinaii auditive. Pentru c e un delirium cu halucinaii, bolnavul e agitat
conform acestei imagistici, e alergat, se lupt cu obstacolele imaginare. Deci onirismul pune n
pericol viaa bolnavului i a celor din jur. E un scenariu incoerent, fragmentar, pentru c aa e i
visul dar, spre deosebire de visul natural, visul acesta patologic nu se memoreaz (dect
excepional anumite fragmente). Deci acest sindrom este caracteristic patologiei organice acute
(infecii, intoxicatii, traumatisme), extreme de rar complica patologia endogena (furor-ul maniacal
sau melancolia confuza maligna), si se poate intalni in starile de soc psihogen foarte grave . Dup
ace trece perioada de stare, in cateva zile, bolnavul reintra in real, putand pastra cateva din
aceste fragmente (onirism residual).
51. Sindromul psihoorganic acut= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau
metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie
mentala. Simptomatologia se manifesta cu confuzie febrila, iluzii vizuale, incoerenta,
halucinatii.
52. Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta,
actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste 6 luni). In deteriorare
mentala, sdr demential, oligofrenie. Reprezint o tulburare psihic datorat unei disfuncii
cerebrale generale. Simptomele principale sunt: slbirea memoriei, scdere ateniei, scdere
capacitii de judecat, generalizare, abstractizare, fatigabilitate, bradipsihie, srcirea
nuanrii afective, tendina la perseverare, stereotipii, modificri evidente n personalitate
subiectului, egoism. Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociaz i se
condiioneaz reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial), distimie (pe plan emoional),
deteriorare (pe plan cognitiv).
53. Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune fen de
regresiune anatomo-fiziologica globala. Aceasta se numeste proces patoplastic (adica un
proces organic care favorizeaza si un
dezechilibru psihologic). Exista o involutie fiziologica, deci o scadere a performantelor insa cu
o compensare spiritual, si o involutie patologica in care creativitatea adultului e inlocuita cu o
noua dominanta care este corpul, dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este
intretinerea, mentinerea corpului , lupta cu deformarea si suferinta corporala. Omul are o
constiinta exagerata a corpului lui, asta il ingrijoreaza si incepe sa isi puna problema finala,
ajunge la probleme de filozofie, se pune deci problema mortii de care suntem angoasati,
nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la
acest final : cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu deteriorari
cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este cea degenerativa, globala sau in
principal cerebrala.
54. Cura de dezintoxicare
-detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratamentului. Un tratament ce se
doreste eficace are drept componente de baza consilierea si alte terapii
comportamentale. Exista detoxifiere nonsubstitutiva: se face cu CLONIDINA maxim 1mg in
primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi; si substitutiva cu METADONA
(agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). Desi exista riscul de
dependenta la Metadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. Planul
terapeutic in detoxifierea substitutiva = 4tipuri:
a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin
b. detoxifiere pe termen lung = reducere doze in interval >1L
c. mentinerea pe termen scurt = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L
d. mentinere pe termen lung = >6L
Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg. Se mai
folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti (CARBAMAZEPINA 400-600 mg ;
VALPROAT DE NA pana la1000mg/zi) + anxiolitice (BZD) + antidepresive triciclice in doze
mici + hipnotice la nevoie. Dupa o perioada de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare
a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire.
55. Cura de dezobisnuire : are drept scop rezolvarea dependentei de substante psihoactive
pe termen lung, vizand in primul rand dependenta psihologica. Ea incepe practic odata cu
cura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului. Abordarea este medicamentoasa
si psihoterapeutica. Pt tratamentul psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura
de dezintoxicare.
Modelul este cel pt heroina (Metadona, anxiolitice, antidepresive triciclice,
anticonvulsivante). Un rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv,
de consiliere si pe prim plan la ora actuala de tip cognitiv-comportamental in
echipa psihiatru-psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este activ implicata familia
care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza.
56. Toxicomania la amfetamine(psihostimulante) : Dozele moderate (mai mici de 30 mg
dextroamfetamin) provoac: activitate simpatic excesiv, midriaz, tremor, HTA, nelinite,
hipertermie, tahipnee, tahicardie, hiperactivitate. La doze mai mari apar anxietate, atacuri de
panic, stare confuzional acompaniat de diverse tulburri vasomorii (mai ales HTA sever)
i de aritmii cardiace. Infarctul miocardic i hemoragia cerebral reprezint dou dintre cele
mai redutabile complicaii ale intoxicaiei severe cu cocain sau cu metamfetamin. n cadrul
aceluiai tablou clinic se descrie psihoza paranoid acut cu halucinaii auditive, psihoz dificil
de distins de forma paranoid a schizofreniei.
57. Toxicomania la benzodiazepine: in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez
simptome asemanatoare
intoxicatiei cu alcool (par beti), acuza ameteala, comportament dezinhibat, uneori violent, par
sedati si pe acest fond au perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitate
emotionala; BZD se acumuleaza, ceea ce la pacientii varstnici provoaca stari confuzionale
predominant vesperal; in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente.
Supradoza e frecventa, cu risc vital de obicei in asociere cu alcool sau alte sedative. Sevraj:
anxietate,disforie, insomnie, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala, crampe musc,
tahicardie, transpiratii, tremor generalizat, hiperreflexie, convulsii, fenomene perceptuale
productive (halucinatii vizuale, auditive). Hiperpirexie in formele severe, prognostic prost.
58. Toxicomania la heroina: efectul esential este euforizarea; alte semne: mioza, letargie,
somnolenta, dizartrie, tulburari de atentie si memorie, afectarea capacitatii de judecata (rar
insa insotita de agresivitate), constipatie, greata, varsaturi, hTA, aritmii, hiperpirexie.
- se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna (neliniste, angoasa,
depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia, imaginatia, visarea); se poate ajunge chiar la
somn, specific somnul cu ochii deschisi
- un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie
igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist, daca il trezesti te
omoara pt ca i-ai stricat visul
- se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt excelente (60-70%
recaderi in prima luna de la abstinenta)
59. Tulb psihice in boala Parkinson: Substratul morfo-funcional al acestor tulburri rezid n
componentele motorii, oculo-motorii, limbice i prefrontale ale buclelor aferente i eferente
cortico-striato- talamico-cerebeloase care asigur conexiunea dintre regiunile corticale
anterioare i talamus (via striai). Prezint o gama larg de tulburri psihice: afective
(depresive, maniforme, mixte), psihotice (halucinaii, idei delirante, delirium), demen,
asociate simptomelor motorii clasice: bradikinezie, rigiditate, tremor, tulburri specifice de
mers i posturale. Circa 50% din pacieni sunt depresivi (n general datorit depleiei de DA n
neuronii ariei tegmentale ventrale care proiecteaz neuroni DA-ergici n zonele emoiei i
cogniiei, nucleul accumbens, cingulat, tuberculii olfactivi, cortexul entorinal, lobii prefrontali,
hipocamp). Tulburrile cognitive care duc la demen (mai frecvent la parkinsonieni dect la
subiecii control de aceeai vrst) s-ar datora deficitului colinergic. Strile psihotice apar prin
perturbarea echilibrului DA-ergic. Pacienii prezint vulnerabilitate mare la stri psihotice
confuzive (delirium) n circumstane care le solicit capacitatea de adaptare (intervenii
chirurgicale, intoxicaii, alte terapii). Tulburrile de somn sunt de asemenea ntlnite, pot fi
mai mult sau mai puin demodat, au preferine pentru hoby-uri singuratice (jocuri pe
computer, pescuit) i pentru ocupaii care nu i implic n relaiile cu publicul (paznici,
meteorologi, astronomi, matematiceni, filozofi), n care de altfel pot excela i realiza
performane de excepie. Pot fi foarte ataai de animale. Se implic deseori n miscari sau
actiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii, etc, devin vegetarieni, se
angreneaza in miscari filosofice sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nu
necesita o implicare in inter-relatii personale. La examenul clinic dau impresia de: raceala,
rezerv i lips de implicare n evenimente cotidiene sau care i privesc pe alii, distani, calmi
si tacuti, nesociabili, izolai. Au o bogat
via interioar, cu fantazri inclusiv pe teme sexuale, deseori n compensaie pentru redusa
activitate sexual.
82. Tulb schizotipala:
Se caracterizeaz prin excentriciti comportamentale evidente. Indivizii cu aceast tulburare
au credine particulare (clarviziuni, telepatie, gndire magic) ntr-un grad care depete
anumite obiceiuri i norme acceptate de cultur / subcultura unei populaii sau a unui grup,
al aselea sim(ca de ex. credina n farmece ntlnit n anumite zone rurale sau la anumii
indivizi credincioi, superstiii etc.) (Vine in contadictie cu normele sociale in general
acceptate de mediul in care traieste. Convingeri ciudate, gandire magica, (cred in miracole,
vraji spirite, simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale, paranormale (capacitatea de
a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii) ceea ce ii face sa participe la
practici oculte; se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti
(interpreteaza tot ce fac ceilalti ca fiind referitoare la ei in sens rau). Excentricitile se
manifest n modul straniu i inadecvat de a se mbrca, n vorbirea care este vag, digresiv,
abstract, cu stereotipii, metafore, detalii excesive, face dificila comunicarea cu altii i n mod
caricatural, poate culmina cu solilocviul n public. Au capacitati scazute pentru legaturi
apropiate, au relatii interpersonale deficitare, un deficit de adaptare sociala cu disconfort
afectiv acut. De altfel, ei prefer s se izoleze datorit inadecvrii lor sociale pe care o percep
ei singuri (prefera
izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu.
Pot avea idei de referin, iluzii sau halucinaii corporale, fenomene de derealizare,
depersonalizare, ajungnd chiar la episoade de tip paranoiac, cu pstrarea capacitii de
testare a realitii i cu absena tulburrilor formale de gndire (care apar n schizofrenie).
Aceste trairi de referinta nu sunt delirante dar indivizii pot face decompensri psihotice n
perioade de stres maxim. Incepe la adultul tanar se toceste relativ dupa 40 de ani.Unii
pacieni pot avea un statut social i marital acceptabil n timp ce alii, datorit
decompensrilor psihotice i percepiei sociale dezavantajoase nu reuesc (i nici nu ncearc
s realizeze) acest lucru. Circa 10 % au tentative de suicid sau chiar reuesc s se sinucid.
83. Tulb de personalitate obsesionala:
- ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor
- perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina o
actiune
- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util
- insistenta exagerata de a-i determina pe altii sa respecte propriile reguli
- devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber
- indecizie
- scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori
- lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor
84. Personalitatea pasiv-agresiva:
Comportament care exprima o agresivitate subiacenta si care este exteriorizata pasiv;
caracterizata prin: obstructionism+amanare, taraganare (procrastination)
+incapatanare+ineficienta
Criterii:
-Un pattern invadant, care patrunde peste tot constant (pervasive) de rezistenta pasiva la
performanta sociala si ocupationala, incepand din perioada de adult tanar si prezent in variate
contexte ca: amanarea, taraganarea, lasatul pe mai tarziu (procrastination to put off) a
lucrurilor care e nevoie sa fie facute la un termen precis, astfel incat acesta nu e respectat;
-Devine iritabil, suparat, imbufnat, ursuz (sulky) sau argumentativ cand incearca sa faca ceva
ce nu doreste sa faca;
-Pare sa lucreze deliberat lent nu sa faca prost ceva ce nu vrea de fapt sa faca;
-Protesteaza fara justificare ca ceilalti ii cer lucruri nerezonabile;
-Evita obligatiile pretinzand, revendicand, cerand (by climing) ca a uitat;
-Crede ca face mai multe decat cred altii ca face;
-Se simte ofensat, iritat, jignit (resend) cand altii ii fac sugestii utile privind modul in care ar
putea deveni mai eficient
-Obstructioneaza eforturile altora, sabotandu-le prin inactiunea sau proasta sa actiune care ar
trebui de fapt sa le sprijine acestora demersurile;
-Critica in mod nejustificat/batjocoresc, dispretuiesc (scorn) pe cei aflati in pozitii sociale de
autoritate;
85. Psihopatia borderline:
Se caracterizeaz prin instabilitate i schimbarea brusc a echilibrului emoional,
impulsivitate, tulburri de identitate (plictiseal cronic, senzaie de gol), comportament
recurent suicidal / parasuicidal i idealizarea primitiv sau identificarea proiectiv,
splitting(clivaj) ca mecanisme defensive care perturb controlul afectiv i stabilirea relaiilor
cu ceilali. Instabilitatea relaiilor datorit incapacitii meninerii unui raport afectiv constant
constituie simptomul central care determin particularitile existenei individului borderline:
acting out periodic, cu triri intense de furie i anxietate, consecin a speranelor
negratificate, a ateptrilor mereu nelate de ceilali, a tririlor de abandon care pot lua
forma clinic a unei stri reactive psihotice (microepisoade psihotice - simptomele lor
psihotice sunt mai totdeauna trecatoare, circumscrise sau indoielnice) sau a unei stri
disociative. Pacientii borderline par a fi totdeauna in stare de criza.
Comportamentul pacientului borderline este foarte impredictibil: acte autodistructive
repetate, de ex. sectionarea venelor pentru a smulge compasiunea / ajutorul celorlalti, pentru
a-si exprima furia sau pentru a stupefia, impresiona, paraliza pe ei insisi printr-un afect
excesiv. Se plng de lipsa unui sens real al propriei identitati, de sentimente cronice de
plictiseala/goliciune sufleteasca (= difuziunea identitatii). Prezint impulsivitate in cel putin
doua domenii care pot deveni autoprejudiciante cum ar fi: cheltuirea banilor , sex, uzul de
substante, furtul din magazine, abuzul de bautura si mancare.
-pattern de relatii interpersonale instabile/intense caracterizate prin alternarea intre extreme
pe supraidealizari si devalorizari;
-instabilitate emotional-dispozitionala poate dura ore, cel mult cateva zile;
-furie nejustificata si intensa sau pierderea controlului pana chiar la provocarea de conflicte
fizice repetitive;