You are on page 1of 16

CIRCUITE FUNCTIONALE IN SPITAL

Circuitul(traseul) functional are 2 componente principale:
I.
II.

MEDIUL(CIRCUIT) SEPTIC= circuit septic= mediul cel infectat
MEDIUL (CIRCUIT) ASEPTIC= circuit aseptic= mediul steril/neinfectat

CIRCUITUL FUNCTIONAL= un traseu urmat in practica medicala. Este un SENS
DE CIRCULATIE in interiorul unitatilor spitalicesti (sanitare) a bolnavilor, personalului
medical, a unor materiale, instrumente; tuturor materialelor.
Sunt 2 trasee diferite cel steril de cel infectat.
INFECTII NOSOCOMIALE (intraspitalicesti) = afectiune contactata in spital pe
langa afectiunea cu care s-a internat.
I.
CIRCUIT SEPTIC (INFECTAT)
Def: Este sensul de circulatie care indica introducerea germenilor patogeni, generatori de
infectii, in interiorul unitatilor sanitare.
II.
CIRCUIT ASEPTIC (STERIL, NEINFECTAT)
Def: Este sensul de circulatie ce asigura conditii de protectie impotriva infectiilor, in
interiorul unitatilor sanitare.
OBS:
- Niciodata nu se incruciseaza circuitul septic cu cel aseptic.
- Circuitele septice sunt separate de cele aseptice
- Daca se intersecteaza rezulta infectiile nosocomiale
CIRCUITELE FUNCTIONALE in spital
Sunt urmatoarele:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Circuitul functional de INTRARE/IESIRE A PERSONALULUI MEDICAL
Circuitul functional al BOLNAVULUI
Circuitul functional al VIZITATORILOR
Circuitul functional al LENJERIEI
Circuitul functional al ALIMENTELOR si a VESELEI
Circuitul functional de STERILIZARE (al INSTRUMENTARULUI,
INSTRUMENTELOR care au fost folosite si merg spre dezinfectare si sterilizare)
7. Circuitul functional al MEDICAMENTELOR
8. Circuitul functional al DEJECTELOR=materiale folosite=infectate
(REZIDUURILOR)

sanitare) sau transportul microbilor in afara spitalului. pt caz. Obs : NU se INTERSECTEAZA NICIODATA CIRCUITUL BOLNAVULUI cu alt circuit .In anumite sectii : (CHIRURGIE/OBSTETRICA-GINECOLOGIE) sunt necesare - 2 cabinete de consultatie : 1 cabinet pt. Scop : Respectarea circuitului impiedica introducerea microbilor in spital (unit. Circuitul functional de INTRARE/IESIRE A PERSONALULUI Def : Este un circuit pe care il urmeaza personalul medical in spital la intrarea/iesirea din serviciu. . Obs : NU se INTERSECTEAZA NICIODATA CIRCUITUL PERSONALULUI cu alt circuit (ex : cu al lenjeriei nesterile) EXTERIOR VESTIAR CABINE DUS (=BAIA=FILTRUL PERSONALULUI) VESTIARE cu ECHIPAMENT DE PROTECTIE SPALAREA MAINILOR (la fiecare tehnica) SECTIE . In spitalele de pediatrie e necesar un filtru pt.In sectiile cu caracter NEINFECTIOS NU este NECESAR DUSUL(BAIA) ci numai SPALAREA MAINILOR> 2.1. copiii contagiosi separat de cei necontagiosi. . Circuitul functional al BOLNAVULUI Def : Este circuitul urmat de bolnav de la internare pana la externarea din spital.Si la iesirea din serviciu se parcurge acelasi circuit dar in sens invers. cazurile septice si 1 cab. Bolnavii vor fi repartizati in saloane aseptice sau septice in functie de diagnostic.aseptice.

la pediatrie. OBS : NU se INTERSECTEAZA NICIODATA CIRCUITUL LENJERIEI cu alt circuit 5. Se sterilizeaza la anumita temperatura. injectii. . . spalata si apoi depozitata. asupra celor internati de aceea este nevoie de supravghere stricta. In general. . STERILIZARE din plastic) (merg anumite instrumente.Resturile alimentare sunt dezinfectate si apoi evacuate la ghena de gunoi . anumite tehnici de ingrijire). INSTRUMENTELOR care au fost folosite si merg spre dezinfectare si sterilizare) Def : Este circuitul instrumentelor folosite in practica medicala (la tratamente. Circuitul functional al ALIMENTELOR si a VESELEI Def : Este un traseu urmat de alimentele preparate in bucataria spitalului care sunt transportate la oficiul alimentar al sectiei.3. Circuitul functional al VIZITATORILOR Def : Este circuitul persoanelor sosite din afara spitalului.Pentru a reduce contaminarea vizitatorilorcu mediul spitalului se vor stabili - anumite spatii de primire a vizitatorilor. (sef) sa dea relatii despre pacienti si sa permita/nu accesul vizitatorilor Intotdeauna vizitele reprezinta un potential epidemiologic crescut datorita frecventei purtatorilor de germeni. 4. Circuitul functional de STERILIZARE (al INSTRUMENTARULUI. 1. nu cele CAMERA DE DEPOZITARE (de predare) GHISEU DE PRIMIRE OBS : NU se INTERSECTEAZA NICIODATA CIRCUITUL DE STERILIZARE cu alt circuit .Este obligatorie recoltarea probelor alimentare in recipiente corespunzatoare si pastrarea probelor din toate preparatele si alimentele care nu se servesc prelucrate termic.Se va asigura separarea alimentelor perisabile de cele nepesisabile. maternitate se recomanda ca medicul sau asist.Vesela care este utilizata este dezinfectata. .Alimentele sunt deja portionate si vor fi repartizate bolnavilor . . 6. Circuitul functional al LENJERIEI Def : Este circuitul urmat de toata lenjeria utilizata in activitatea medicala care va fi transportata la spalatorie de unde se distribuie lenjeria curata.Se va respecta cu strictete programul de vizitare. Se dezinfecteaza 2.

SALONULUI..) Semnatura si parafa medicului la sfarsit .Medicamentele sunt prescrise intotdeauna pe : CONDICA DE SALON CONDICA DE APARAT CONDICA DE URGENTE CONDICA DE ANTIBIOTICE CONDICA DE STUPEFIANTE CONDICA DE PRESCRIPTIE MEDICALA – se completeaza in 3 exemplare. Un regim special au SOLUTIILE PERFUZABILE. Circuitul functional al MEDICAMENTELOR Def : Este un circuit urmat de medicamentele ce sunt utilizate in activitatea medicala ce vor fi transportate de la farmacia unitatii la sectia unde vor fi distribuite conform prescriptiilor medicale (medicului). STUPEFIANTELE.Medicamentul precris de catre medic este notat in rubrica TRATAMENTE care se gaseste in FOAIA DE OBSERVATIE: FOAIA DE OBSERVATIE contine: DATA CALENDARISTICA DOZA DE MEDICAMENTE CALEA DE ADMINISTRARE ORARUL DE ADMINISTRARE . .SECTIE 7.Nu se depoziteaza NICIODATA MEDICAMENTELE in noptiera - bolnavului. NR DE PAT NR. .Pe ETICHETELE medicamentelor sunt indicate : DOZELE RITMUL DE ADMINISTRARE CALEA DE ADMINISTRARE si anumite RECOMANDARI . FOII DE OBSERVATIE DENUMIREA MEDICAMENTULUI FORMA DE PREZENTARE A MEDICAMENTULUI CANTITATE (pe 24h/48h/8h. Se trece in ea : NR DE INREGISTRARE DATA SI NUMELE SECTIEI NUMELE SI PRENUMELE PACIENTULUI.Medicamentele sunt depozitate in DULAPUL COMPARTIMENTAT .

Utilizarea deseurilor ca sursa de energie Procesele si metodele folosite pt. REZIDUURILOR cu niciun alt circuit. GESTIONAREA DESEURILOR implica : . Colectarea deseurilor se va face in RECIPIENTE SEPARATE in functie de materialul colectat. Sa NU prezinte RISCURI pentru apa. Obs : Nu se intersecteaza CIRC. Fiecare recipient de colectare este prevazut cu un capac. Sa NU afecteze ZONELE PROTEJATE fiind interzisa abandonarea.1. lumina sau anumite produse care trebuie depozitate in frigider pentru a se evita degradarea lor. fauna sau vegetatie II. Prevenirea sau reducerea producerii deseurilor si a gradului de periculozitate al acestora . Reutilizarea si valorificarea deseurilor prin reciclare ori recuperare sau oricare alt proces prin care se obtin materii prime secundare.VACCINURILE. Se asigura o COLECTARE si o EVACUARE ritmica si corespunzatoare. ferite de temperaturi ridicate.colectarea . produsele care trebuie depozitate. . peretii sa fie de caramida iar in partea superioara sunt prevazut plase de sarma. aruncarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor.supravegherea acestor operatii si ingrijirea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora OBIECTIVELE prioritare ale gestionarii deseurilor sunt : . valorificarea sau eliminarea deseurilor trebuie sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si a mediului respectand urmatoarele PRINCIPII : I.2. Circuitul functional al DEJECTELOR=materiale folosite=infectate (REZIDUURILOR) Trebuie luate toate masurile necesare pt.eliminarea deseurilor .valorificarea . sol.transportul . Sa NU produca POLUARE FONICA sau MIROS neplacut III. PLATFORMA pentru DEPOZITARE a gunoiului trebuie sa fie amplasata corespunzator. prevenirea CONTAMINARII MEDIULUI EXTERN. aer. este spalat si dezinfectat dupa golire. 8.3. .

- Deseuri ANATOMO-PATOLOGICE si PARTI ANATOMICE care cuprind : parti anatomice material biopsic placente cadavre (animale) etc 2. DESEURI NEPERICULOASE - Sunt : ambalajele materialelor sterile resturile alimentare hartia flacoanele de pefuzie care nu au venit in contact cu sangele saci sau alte ambalaje din material plastic recipiente de sticla II.lame de bisturiu de unica folosinta . Deseuri INTEPATOARE.catetere .seringi cu ac . DESEURI PERICULOASE Sunt deseurile rezultate din activitati medicale si se clasifica in 4 mari categorii : 1. paraziti etc.serurile . 3.branule . TAIETOARE reprezentate de: .sticlarie de laborator (cele care au venit in contact cu sange sau cu material infectios 4. Deseuri INFECTIOASE (produsele patologice) care contin sau care au venit in contact cu sangele sau cu alte fluide biologice precum si cu virusuri. bacterii. Deseuri CHIMICE si FARMACEUTICE includ: .ace .DESEURILE MEDICALE Clasificare : I.pipete .

.Deseurile intepatoare. Compartiment pentru DESEURILE NEPERICULOASE amenajat conform regulilor de igiena. . 2. DURATA DEPOZITARII TEMPORARE nu trebuie sa depaseasca 72 de ore din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala. .DURATA DEPOZITARII TEMPORARE a deseurilor va fi cat mai scurta posibil iar conditiile de depozitare vor respecta normale de igiena individuala.Pentru DESEURLE PERICULOASE. Compartiment pentru DESEURILE PERICULOASE prevazut cu un dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate.Aproximativ 25% din cantitarea totala a deseurilor produse intr-o unitate medicala sunt DESEURI PERICULOASE fiind in continua crestere acest procentaj.La nivelul unitatilor sanitare.- vaccinurile medicamentele cu termen de valabilitate expirat reziduurile de substante chimioterapice reactivi si substante folosite in laborator AMBALAJELE DE COLECTARE (colectoare) Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile rezultate din activitatea medicala sunt: GALBEN pentru DESEURILE PERICULOASE NEGRU pentru DESEURILE NEPERICULOASE . DESEURILE PERICULOASE pot fi supuse anumitor TRATAMENTE de NEUTRALIZARE si vorbim despre:  AUTOCLAVARE (unde se realizeaza sterilizarea instrumentarului)  DEZINFECTIE CHIMICA  DEZINFECTIE CU MICROUNDE SI IRADIERE . taioase si deseurile infectioase se colecteaza intotdeauna in CUTII GALBENE. . mai ales ca urmare a utilizarii materialelor de unica folosinta. .SPATIUL de DEPOZITARE TEMPORARA trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara si sa aiba 2 compartimente: 1.

Borundel C. Editura Viaţa Medicală Românească. Bucureşti. Ediţia XVI.. Scorţanu E. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Medicală. Covic M. FO 9981. Segall L. plus cartile recomandate in cursul anilor de studiu. Georgescu E... Editura Naţional. Spitalul Judeţean de Urgenţă. Bucureşti. 2008 16. . 2003 13. 2007 9. Georgescu M.. Editura Polirom.. 2009 5. – Manual de nefrologie. Nutriţie. – Rinichiul. Bucureşti.ro/f28/examen-absolvire-asistenti-medicali-tema-diploma-309/ e.. Mihele D.A.. R. Albu R. Editura Performantica. Moraru L. – Tratat de nefrologie. Titircă L. Editura ALL. – Manual de nefrologie clinică. Timişoara. – Anatomia şi fiziologia omului. Ediţia a II-a. – Ghid de nursing. Ediţia a IV-a. Gusbeth-Tatomir P. 2008 19. Editura Didactică şi Pedagogică... – Patologie medicală (volumul 2). Cancerologie. Harrison – Principii de medicină internă. – Nutriţie şi dietetică.. Editura Mirton. 1998 4. Gluhovschi Gh. Mogoş V. Editura Medicală. 2007 15. Bibliografie pentru Pielonefrita: http://www.mail este annemary_26@yahoo. 2005 6. secţia urologie. Editura Institutul European. Ghid diagnostic şi terapeutic. 1996 2. Iaşi. Traducere selectivă efectuată de Ediţia Medicală.Toate acestea se realizeaza inainte de a fi eliminate final prin depozitare in DEPOZITUL DE DESEURI. Manual pentru şcolile sanitare postliceale. 1998 3. Ediţia a III-a.A. Titircă L. Ediţia a X-a. Manual pentru asistenţi medicali generalişti. Piatra Neamţ 11. 2006 7. – Abecedarul îngrijirilor medicale. – Igiena alimentaţiei.injectia. Editura Corint. Bucureşti. Costin A. R. – Îngrijirea omului bolnav şi sănătos. FO 10693.. Nefrologie. secţia urologie. Bucureşti. Covic C. 2008 14. Romosan I. Spitalul Judeţean de Urgenţă. secţia urologie. – Semiologie medicală. 1999 18. M. Corugă A. Spitalul Judeţean de Urgenţă. Bucureşti.com 1. Ciocalteu A. Piatra Neamţ 10. 1995 17. 2006 8. Bucătaru M. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE Ca surse de inspiratie am avut cursurile predate la scoala. Bouvenot G. Volumul I. Editura Cison. Editura PIM. FO 16506. – Îngrijiri în boli interne şi specialităţi înrudite. – Manual de Medicină Internă pentru cadre medii. Chiru F. – Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate bolnavului pentru şcolile sanitare. 2008 20. – Curs de medicină internă pentru asistenţi medicali.T. Volumul I. Editura Viaţa Medicală Românească. Piatra Neamţ 12.

Editura Viaţa Medicală Românească. Fiziologie. Titircă L. 2000 22. 2005 26. Vasilachi A. II “ Tehnica ingrijirii bolnavului „ de Carol Mozes . Editura Fundaţia Românească a Rinichiului. 1979 “Abecedarul ingrijirilor medicale” de MIHAELA BUCATARU ” Ghid de nursing. Bucureşti. – Nursing. Editura Medicală. – Alimentaţia omului sănătos şi a omului bolnav. Editura Arc.. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentul medical” vol I. Titircă L. – Nefrologie clinică. 1998 23. Editura Medicală. Ediţia a IV-a. 2008 25. Zosin C. Recomandări pentru cele mai diverse cazuri de boală. 1999 21. – Infecţii urinare nespecifice. morfologie clinică şi terapie. Voinea F. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali.Bucureşti. Editura Viaţa Medicală Românească. – Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţi medicali. – Manual de nefrologie. 2001 24. Vasilachi G. Ediţia a IV-a. Ursea N.

Scopul aplicarii NORMELOR PSSM: .ORDINUL 185/6 martie 2003 privind NORMELE TEHNICE DE ASIGURARE A CURATENIEI.LG 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventionala la NORMELE DE IGIENA SI SANATATE PUBLICA.recunoasterea modalitatilor de transmitere a infectiilor . DEZINFECTIEI. sanatate si securitate in munca sanitara ~ CADRUL LEGAL: .LG 319/2006 .HG 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si familiei .PROTECTIA MUNCII NORME DE PROTECTIE. SANATATE.prevenirea transmiterii infectiei .cunoasterea substantelor toxice .prevenirea accidentelor de munca . SECURITATE IN MUNCA (PSSM) si METODE DE PROFILAXIE ~ Norme de igiena. protectie.cunoasterea aparaturii . efectuarea sterilizarii si pastrarea sterilitatii obiectelor si a materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private.HG 955/2010 . .

serviciile unde se lucreaza cu oxigen. electroencefalograma etc.profilaxia imbolnavirilor profesionale (infectii nosocomiale) RISCURI: . contagiunea) .identificarea cailor de transmitere a microbilor si a altor agenti patogeni (produc imbolnavirea) . consumul de alcool. rezonanta magnetica. servicii de sterilizare care utilizeaza vapori de apa sub presiune)..probleme specifice sanatatii personalului (Ex: fumatul. substante anestezice generale prin utilizarea buteliilor cu gaze lichefiate (butelia cu oxigen. abuzul de droguri) . zgomote si vibratie.bolile profesionale (sunt determinate de: pozitii incorecte..) . Cauzele accidentelor si ale bolilor profesionale in munca sanitara I. hidroterapie. aer comprimat. aerisire. stress. lovire. Curentul electric.mediu (microclimat): conditii necorespunzatoare de incalzire. reanimare. iluminat. umiditate. Gazele comprimate Exista pericolul de explozie in serviciile de anestezie.intreruperea cailor de transmitere a infectiilor . bioxid de carbon. Umezeala este specifica serviciilor de fizioterapie. suspensii de praf. NOXELE GENERALE 1. . in serviile de exploarari functionale (examene imagistice.) 3.manipularea incorecta a instrumentelor sau a aparaturii medicale (prin intepare. strivire etc. computer tomograf. balneologie si spalatorie 2. Exista pericolul electrocutarii in serviciile de diagnostic si tratament.noxe profesionale (curentii de aer. substante chimice sau iritante) .

(material moale= pansamente.. febra musculara Notatii: B=P(Bolnav= Pacient) II. Substante toxice. material metalic=pense. substante inflamabile: Dezinfectante. NOXE SPECIFICE MUNCII SANITARE - iradiatii cu raze ionizante (raze X) substante radioactive (izotopi radioactivi. schimbarea pozitiei bolnavilor imobilizati la pat pot sa aiba urmatoarele EFECTE = Discopatii. computer tomograf) razele roentgen (radiodiagnostic.sensibilizarea la medicamente. bisturiu) = se sterilizeaza sub abur) 4. intinderi de ligamente. substante utilizate in exploarari functionale (substante de contrast pe baza de iod).activitatea cu bolnavii psihici care sunt iresponsabili moral si penal care pun in pericol integritatea corporala (hemostazia= stare de bine a organismului ) . substante chimice folosite la curatenie etc. medicamente. solutii dezinfectante si alte substante chimice . radioterapie. caustice. transportul incorect al bolnavilor. Efortul fizic incorect dozat CAUZA EFECTE CAUZA = Ridicarea.infectiile intraspitalicesti(nosocomiale)= sunt forme tipice de risc profesional in sectorul sanitar . mobilizarea.) iradiatiile cu raze ultraviolete(serviciile de fizioterapie in timpul dezinfectiei cu raze ultraviolete) . 5. corozive.

albastru pentru oxigen) Manevrarea si depozitarea trebuie sa previna exploziile . 3. PREVENIREA ACCIDENTELOR PRIN ELECTROCUTARE . gratare de lemn si cizme de cauciuc. schimbarea pozitiei bolnavului se va executa de catre 2-3 persoane sau se vor utiliza sisteme de chingi.Purtarea manusilor de cauciuc previne macerarea tegumentelor membrelor - superioare care poate favoriza infectiile locale Sortul de cauciuc previne umezirea hainelor in timpul activitatilor de ingrijire Se folosesc in cazul pardoselilor acoperite cu apa. Se asigura contactul cu pamantul pentru toate aparatele electrice utilizate in activitatea medicala (impamantarea) Se va face verificarea periodica de specialitate a aparatelor electrice.Efortul fizic poate fi din cauza imbolnavirii aparatului locomotor.Recipientele cu gaze comprimate vor fi vopsite in culori conventionale (galben - pentru gaz metan. . MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA UMEZELII . 2.La transportul greutatilor se vor intrebuinta carucioare speciale. DOZAREA EFORTULUI FIZIC .Orice aparat electric va avea atasat la vedere FISA TEHNICA (CARTEA - TEHNICA) pe care sunt specificate normele de utilizare.Ridicarea bolnavului. Dupa utilizare aparatele electrice se deconecteaza. 4. PREVENIREA ACCIDENTELOR IN UTILIZAREA BUTELIILOR CU GAZE COMPRIMATE SI LICHEFIATE . lifturi etc. . Se interzice atingerea obiectelor din metal care au contact cu dusumeaua in cursul tratamentelor electroterapeutice. Pantofii vor avea talpa cauciucata izolanta Mainile vor fi absolut uscate si protejate cu manusi de cauciuc.OBIECTIVELE INSTRUCTAJULUI PSSM IN DOMENIUL MEDICAL 1.

10. PREVENIREA ACCIDENTELOR IN UTILIZAREA INSTALATIILOR DE GAZ METAN .Utilizarea directa a substantelor chimice sau a medicamentelor se va face - utilizand masca si manusi de protectie.La plecarea din serviciu e obligatoriu verificarea sursei de gaz metan . Se folosesc paravane protectoare (radiologie se utilizeaza. el va purta echipament de protectie: ochelari. MP IN FOLOSIREA INSTALATIILOR DE STERILIZARE .Se evita expunerea prelungita . Se asigura protectie prin purtarea de sort de cauciuc impregnat cu Pb.PREVENIREA INFECTIILOR . La aparitia semnelor care tradeaza sensibilitate(predispozitia) la alergii se recomanda schimbarea locului de munca. manusi de cauciuc impregnate cu Pb.Cantitatea maxima de raze ionizante. Se evita caderea. medicina nucleara. masca ce acopera complet capul prevazuta cu fanta pentru vedere.Incaperile vor fi aerisite . ambalate si etichetate in incaperi special destinate. . DOZA - TOLERATA si poate fi controlata cu ajutorul DOZIMETRELOR.Instalatiile de sterilizare vor fi manevrate numai de catre personal special instruit. schimbate la fiecare 4 ore.Substantele chimice utilizate in tehnicile de dezinfectie vor fi pastrate.In cazul in care operatorul este in situatia de a fi expus la radiatia directa. trepidatiile sau murdarirea recipientelor Asezarea se va face la minim 1 m de radiatoarele d eincalzire cu foc deschis Se interzice transportul buteliilor cu oxigen impreuna cu grasimi sau ulei.n.5.Defectiunile instalatiei de gaz metan. scurgerile de gaz vor fi anuntate de urgenta. . MASURI DE PROTECTIE (MP) IN TIMPUL ACTIVITATII CU RAZE ULTRAVIOLETE . PREVENIREA ACCIDENTELOR PROVOCATE DE SUBSTANTELE CHIMICE / SI. tolerata zilnic de organism s. Pentru prevenirea infectiilor digestive se va evita contactul direct cu alimentele si vesela bolnavilor.) 8. ..SAU MEDICAMENTOASE . Remedierea defectiunilor va fi facuta numai de catre personalul tehnic specializat. MASURI DE PROTECTIE IN TIMPUL ACTIVITATII CU RAZE ROENTGEN . 6. lovirea. manusi de cauciuc (la dermatologie) 7.Pentru prevenirea infectiilor respiratorii cu transmitere aerogena se vor purta - masti de protectie.Periodic se va efectua PURJAREA instalatiei si se va verifica. 9. Transportul buteliii se va face in pozitie verticala.

MODUL DE VIATA SANATOS Are in vedere:  Alimentatia rationala. controale periodice pentru evaluarea starii de sanatate imunizari respectarea regimului de munca si de odihna schimbarea echipamentului de protectie ori de cate ori este nevoie. sputa care nu contine sange infectat. Tipuri de protectie:         folosirea manusilor de protectie la contactul cu secretiile pacientului folosirea de masti si ochelari pentru prevenirea stropirii cu secretii spalarea imediata a mainilor cu apa si sapun evitarea leziunilor prin taiere..Pentru prevenirea infectiilor transmise prin contact direct se utilizeaza manusi de protectie in timpul tehnicilor de ingrijire. recreative  Se recomanda inlocuirea emotiilor negative cu emotiile pozitive ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE AL ASISTENTULUI MEDICAL . secretiile lacrimale. intepare. echilibrata  Ritmicitate in activitatile zilnice  Activitati sportive zilnic  Calirea organismului prin folosirea factorilor naturali: aer..PREVENIREA BOLILOR PROFESIONALE IN SECTORUL SANITAR .. sperma .produse care contamineaza: secretiile vaginale. apa. soare  Autocunoasterea limitelor fizice si psihice favorizeaza un comportament echilibrat  Consultatii medicale periodice  Imunizari prin vaccinari specifice  Se asigura amenajarea igienica a locului de munca si a locuintei  Inlaturarea obiceiurilor daunatoare: nicotinei. 11. consum excesiv de alcool.. automedicatia  Participarea la activitati placute. 12.produse care nu contamineaza: urina.

cu tocuri joase.             Halat (alb-pt elevi) sau costum: bluza cu pantalon sau fusta Boneta Papuci inchisi in fata. pentru asistarea unor proceduri cu potential mare de infectie. predispozitie la manifestari alergice in cursul manipularii medicamentelor (antibiotice in special) Al doilea halat pentru sectiile de boli contagioase se imbraca la intrarea in sectiile de boli contagioase si se dezbraca la iesirea din sectii Sort de cauciuc impregnat cu Pb Manusi de cauciuc impregnate cu Pb . silentiosi Sosete din bumbac. Se folosesc pentru recoltari. comozi. albe Echipament special: halat de molton Masca de protectie Protectoare pentru pantofi Manusi de protectie Ochelari de protectie Protectoare faciale.