Situaţia şi necesităţile întreprinderilor mici şi mijlocii din România

2005

1

CUPRINS
1 Competitivitate IMM-urilor şi factorii de influenţă 1.1 Investiţiile IMM-urilor în anul 2004 1.2 Introducerea de produse noi 1.3 Achiziţia de noi tehnologii 1.4 Introducerea şi certificarea sistemului de management al calităţii 1.5 Participarea la achiziţii publice 1.6 Participarea IMM-urilor româneşti pe piaţa internaţională Planuri de dezvoltare ale IMM-urilor 2.1 Percepţii asupra tendinţelor din mediul de afaceri 2.2 Investiţii în curs de realizare 2.3 Surse de finanţare ale investiţiilor Atitudinea faţă de climatul de afaceri 3.1 Aprecierea evoluţiilor mediului de afaceri 3.2 Aprecieri ale cadrului legislativ 3.3 Noutăţile sistemului fiscal şi impactul acestora asupra IMM-urilor 3.4 Rolul Guvernului în construirea unui mediu de afaceri sănătos şi prietenos Spiritul de asociere al IMM-urilor 4.1 Participarea IMM-urilor în calitate de membri în organizaţii de afaceri 4.2 Participarea IMM-urilor în procesul de consultare cu privire la legislaţie Servicii pentru dezvoltarea afaceri 5.1 Participarea în programe de training 5.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor 5.3 Tipuri de informaţii de care au nevoie IMM-urile Anexa A – Tabele Anexa B – Nota metodologică

2

3

4 5

2

3

Cuvânt introductiv

Acest raport prezintă rezultatele anchetei de opinie Starea şi nevoile întreprinderile mici şi mijlocii, ediţia 2005, desfăşurată de Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC) în cadrul programului Phare Follow-up Technical Assistance for the Small and Medium Sized Enterprises Sector, finanţat de Uniunea Europeană. Ancheta a fost realizată prin sistemul CATI (Computer Assisted Telephone Interview), în perioada martie -iunie 2005, pe un eşantion de 1.031 firme, reprezentativ pe sectoare şi clase de mărime din universul de IMM-uri din România şi extras în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică. Datele prezentate se referă la anul 2004. Această anchetă reprezintă o continuare celei desfăşurate în anul 2004 şi cuprinde opiniile întreprinzătorilor. Analiza rezultatelor anchetei este o sursă de informaţii şi un instrument pentru ANIMMC, utilizat în dimensionarea şi dezvoltarea de programe destinate IMM-urilor, pentru a fi adecvate necesităţilor de dezvoltare şi orientare pe piaţă ale acestora. Coordonatorii acestei anchete de opinie doresc să mulţumească şi pe această cale întreprinzătorilor care au răspuns la chestionar.

Bucureşti, iulie 2005

José CERVERA-FERRI Expert UE în Statistică şi Baze de Date PHARE Follow-up Technical Assistance for the Small and Medium Sized Enterprises Sector

Anca POPESCU Director proiect Asistenţă Tehnică, Direcţia Strategii, Politici şi Analize pentru IMM şi Integrare Europeană - ANIMMC

4

5

1.Competitivitatea IMM-urilor şi factorii de influenţă
Guvernul României s-a angajat deplin pentru consolidarea competitivităţii firmelor româneşti în perspectiva accesării pieţei unice europene în conformitate cu prevederile Cartei Europene pentru Întreprinderi Mici adoptată la Lisabona în anul 2000. Carta de la Lisabona a fost proiectată să contribuie la îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor europene în contextul globalizării şi a economiei bazate pe cunoaştere. Mai mult decât atât, în anul 2002 România a semnat alături de statele candidate, la momentul respectiv, Declaraţia de la Maribor prin care se angajează să-şi armonizeze politicile de susţinere a competitivităţii firmelor autohtone cu prevederile Cartei de la Lisabona. Ca expresie a acestor angajamente internaţionale asumate de România, direcţiile şi măsurile care definesc Strategia naţională de susţinere şi promovare a IMM-urilor pentru orizontul 2004-2008 oglindesc nevoile interne ale firmelor mici, dar răspund şi preocupărilor la nivel european. Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (ANIMMC), în calitate de organism guvernamental, este responsabilă pentru implementarea strategiei naţionale de susţinere şi promovare a IMM-urilor, fapt pentru care urmăreşte fundamentarea deciziilor sale şi a propunerilor de politici de sprijin pentru IMM pe analiza, inclusiv calitativă, a statutului de dezvoltare, a nevoilor şi priorităţilor IMM şi cooperaţiei. Având în vedere aceste considerente, instrumentul de investigare utilizat, respectiv chestionarul, cât şi analiza rezultatelor urmăresc îndeaproape măsurile şi direcţiile de acţiune din strategia naţională. Printre acestea prioritatea B din strategie vizează creşterea competitivităţii IMM. Principalii factori de influenţă prin prisma cărora a fost analizat gradul de competitivitate a IMM-urilor sunt: (1) capacitatea de a face investiţii; (2) capacitatea de a genera şi aduce noi produse pe piaţă, cu menţiunea că în decursul cercetării accepţiunea de produs nou nu s-a rezumat la produs unic sau produs cu marcă înregistrată, ci a vizat orice îmbunătăţire ulterioară; (3) capacitatea de a concura atât pe piaţa internă (cu accent pe procesul de achiziţii publice) cât şi mai ales participarea pe pieţele internaţionale. În cele ce urmează redăm succint rezultatele şi concluziile anchetei cu privire la aspectele enumerate anterior. Se impune făcută şi precizarea că utilizatorii prezentului raport de cercetare pot merge la analize şi mai detaliate prin consultarea şi analizarea şi mai aprofundată, în funcţie de necesităţi de analiză specifice, a datelor integrale ale sondajului prezentate în tabelele din Anexă.

6

Investiţiile IMM-urilor în anul 2004
Investiţiile, în general, şi cele făcute de sectorul privat emergent, în principal, sunt un factor de creştere economică şi contribuie la crearea de locuri de muncă. În contextul de mai sus ANIMMC şi-a propus să focalizeze analiza pe capacitatea IMM-urilor autohtone de a realiza investiţii ca expresie a gradului de competitivitate dar şi în completarea imaginii despre investiţiilor interne în proiecte care urmăresc dezvoltarea bazei materiale, achiziţia de tehnologii noi, dezvoltare-cercetare şi crearea de produse noi, etc.

IMM-urile fac în cea mai mare măsură investiţii de dimensiuni mici. 46,1% dintre IMMuri au declarat că au făcut investiţii mici în anul 2004, în timp ce 14,3% au făcut investiţii de dimensiuni mari. În schimb, există şi un procent semnificativ (37,9%) de întreprinderi care nu au făcut nici un fel de investiţii în anul trecut;

Analiza pe sectoare de activitate scoate în evidenţă situaţia distinctă din sectorul „Hoteluri şi Restaurante” faţă de ponderea mare a IMM –urilor din celelalte sectoare care nu au facut nici o investiţie în anul 2004. Astfel, ponderea investiţiilor mici la IMM-urile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul „Hoteluri şi Restaurante” este aproape dublă decât media pe total, respectiv 73,3%, în timp ce în celelalte sectoare de activitate se înregistrează valori relative în jurul mediei. De altfel, acesta este şi singurul sector cu cel mai mare număr de IMM-uri ce au făcut investiţii de dimesniuni mari (25,3%). O situaţie particulară, de polarizare negativă se poate observa şi în „Agricultură şi Pescuit” unde o parte a întreprinderilor au făcut investiţii mici (32,8%) şi, respectiv, mari (19,1%), în timp ce, cealaltă jumătate (48,1%) nu au făcut nici o investiţie. Relativ la acelaşi grad de neimplicare în realizarea de investiţii se situează sectorul de „Transport şi telecomunicaţii” dar care, datorită specificităţii volumului investiţiilor mici, este de peste 40%.

Investiţiile IMM în anul 2004
% firm e Agric ultura si Pesc uit Industrie si Energie Construc tii Comert Hoteluri si Restaurante 1,4 Transport si c omunic atii A lte servic ii Toate IMM 46,8 43,3 37,9 38 46,1 33,4 28,2 39,6 73,3 41,8 48,1 32,8 49,7 56,3 46 19,1 15,4 14,9 13,5 25,3 7,3 14,1 14,3

nici una

mici

mari

7

Pe categorii de mărime a IMM-urilor, caracteristica generală rămâne dimensiunea mică a investiţiilor la care se adaugă o corelaţie directă între mărimea întreprinderilor şi dimensiunea investiţiilor pe care le-au realizat în anul precedent. Astfel, micro-întreprinderile au cel mai scăzut procent în ceea ce priveşte realizarea de investiţii mari (13,0%) şi cea mai ridicată pondere a firmelor care nu au realizat nici o investiţie (39,4%) în timp ce numărul de firme din categoria de întreprinderi mijlocii, care au efectuat investiţii mari creşte la 35,1%, iar ponderea întreprinderilor din această categorie, care nu au facut nici o investiţie, scade la 19,7%.

Firmele nu sunt suficient orientate către piaţă pentru a face investiţii pe termen lung care să le permită dezvoltarea şi consolidarea pe piaţă.

1.2. Introducerea de produse noi
Capacitatea de inovare a IMM-urilor este una dintre caracteristicile particulare acestui sector alături de flexibilitate şi orientarea către nevoile pieţei. Succesul activităţilor inovative derulate de către IMM se concretizează, atât în dezvoltarea pieţelor prin introducere de produse noi ori (sau?) îmbunătăţite, cât şi prin îmbunătăţirea şi inovarea în domeniul proceselor organizatorice şi tehnologice specifice fiecărei firme, inclusiv a proceselor de distribuţie. Din această perspectivă, ancheta se opreşte numai la analizarea capacităţii IMM –urilor de a crea şi introduce produse noi pe piaţă. Prin urmare, în prezenta abordare, produsul nou nu este asimilat cu produsul unic, nici nu se reduce la produs nou cu marcă înregistrată. Prin produs nou, în accepţiunea metodologică, se înţelege în contextul prezentei cercetări, atât un produs integral nou, cât şi produse substanţial îmbunătăţite. Analiza se aprofundează pe categorii evidenţiind sursa de provenienţă a produselor noi.

Capacitatea IMM –urilor de a introduce produse noi
0
Agric ultura Industria si Energie Construc tii Comertul Hoteluri si rest. Transport si c omunic atii Alte servic ii 10,1 25 % firme cu produse noi % firme cu produse noi 27,2 Mijloc ii 37,0 11,1 35,1 Mic i 30,0

10

20

30
29,9 37,3

40
0 10 20 30 40

Mic ro

30,2

8

Doar 1/3 dintre IMM-uri au reuşit introducerea de noi produse pe piaţă în anul 2004. În timp ce celelalte 2/3 respectiv 68,2% dintre IMM -uri nu au introdus pe piaţă produse noi.

IMM-urile active în sectorul industriei înregistrează cel mai ridicat procent la capitolul produse noi introduse pe piaţă în anul 2004, respectiv 37,3 %. IMM-urile din industrie sunt urmate la acest capitol de către cele din comerţ cu o pondere de 35,1%. Toate celelalte sectoare de activitate înregistrează în măsură diferită ponderi sub media pe total (30,3%). În mare parte, aceste diferenţe sunt explicate şi prin specificitatea sectoarelor, în sensul că sunt sectoare de activitate precum construcţiile sau transporturile unde inovarea de noi produse este mai lentă. In schimb în sectorul serviciilor, un domeniu pretabil inovării, ponderea serviciilor noi introduse este sub media pe total. În baza celor de mai sus, se poate sublinia capacitatea redusă de inovare şi creare de noi servicii de către IMM-urile active în acest domeniu. Acest lucru este îngrijorător, cu atât mai mult cu cât costurile creării de noi servicii sunt, în general, mai scăzute decât costurile pe care le presupune inovarea şi creaţia în industrie, spre exemplu, sau în domeniul comunicaţiilor. Este de luat totuşi în consideraţie că în telecomunicaţii infrastructura este insuficient dezvoltată ceea ce în unele cazuri nu este permisă susţinerea performanţelor firmelor.

Capacitatea redusă a IMM-urilor de a introduce produse noi pe piaţă se păstrează şi la analiza pe categorii de mărime. Indiferent de mărime, cele mai multe IMM-uri au raportat că nu au adus produse noi pe piaţă în anul 2004. Procentul lor variază de la 69,4%, la întreprinderile mici, până la doar 61,5% la cele din categoria mijlocie de întreprinderi.

Originea produselor noi introduse pe piaţă
• Deşi numai o treime din IMM-uri au reuşit performanţa introducerii de produse noi pe piaţă, totuşi cele care au făcut acest lucru au apelat aproape în egală măsură la cele trei surse: produse noi din import (45,5%) şi produse creaţie a altor firme din România(46,0%). Pe ultimul loc se află produsele create de firma proprie (40,8%).

S-au înregistrat diferenţe semnificative între IMM-uri în funcţie de sectorul de activitate. 89,9% dintre IMM-urile din industrie care au raportat punerea de produse noi pe piaţă susţin că acele produse sunt creaţie proprie. Firmele din comerţ au introdus produse noi aproape în egală măsură, atât din import (66,0%), cât şi produse create de alte firme din România (68,8%). Ponderile prezentate ilustrează şi faptul că cele mai multe IMM-uri din comerţ folosesc ambele surse de aprovizionare cu produse noi. Urmărind ponderea IMM-urilor care au adus produse din import în comparaţie cu cele care au introdus pe piaţă produse noi create de alte firme din România, se poate

9

observa o anumită orientare la unele sectoare (construcţii, industrie şi din alte servicii) mai mult spre import decât spre produsele altor firme din ţară. Acest lucru demonstrează că inovarea în aceste sectoare este încă deficitară ca şi asimilarea de tehnologii noi care să le permită firmelor să răspundă exigenţelor pieţei.

În schimb, în mod indubitabil, capacitatea IMM-urilor de a
Micro 37,2 29,9 27,8 63,5 19 17,5 74,3 Produse din import Create de alte firme din Romania Creatie proprie 0 20 40 48,1 49 60 80

introduce pe piaţă produse noi, ca rezultat al creaţiei proprii, creşte odată cu categoria de mărime. Micro-întreprinderile se dovedesc a fi cel mai puţin capabile de inovare în domeniul produselor noi, doar 37,2% au
Mijlocii Mici

creat produsele respective, în timp ce întreprinderile mici în procent de 63,5% şi cele de dimensiuni mijlocii în proporţie de 74,3% susţin că produsele noi

aduse pe piaţă au fost creatie proprie. Tendinţa de orientare către produsele noi din import faţă de cele create de alte firme din ţară se păstrează şi la analiza pe categorii de mărime.

1.3. Achiziţia de tehnologii noi
Achiziţia de tehnologii noi în anul 2004

Achiziţia de tehnologii noi în sectorul IMM este scăzută. 68,1% dintre IMM-uri afirmă
0 10 20 30 40

că nu au facut nici o achiziţie de tehnologie nouă în 2004, doar 21,2 % au cumpărat tehnologii noi, în timp ce 9,7% au făcut achiziţii de completare, în anul trecut.

Agricultura

18

2,6

Industria si Energie

30

8,7


Constructii 20,7 16

Constatarea anterioară îşi menţine valabilitatea şi la analiza pe sectoare de activitate ale IMM-

Comertul

21,5

8,5

urilor intervievate. Ponderea IMMurilor care declară că nu au achiziţionat nici o tehnologie în 2004 devansează pe cele care au

Hoteluri si rest.

25,3

0,5

Transport si comunic atii

15,8

9,8

Alte servic ii

14,7

16,1

10

achizitie de tehnologii noi

achizitie de completare

cumpărat tehnologii sau au făcut unele achiziţii parţiale de completare, indiferent de sectorul de activitate principal. Totuşi, cea mai mare pondere a IMM-urilor care au achiziţionat noi tehnologii se găseşte în sectorul Industrie, (30,0%) dintre acestea.

40 30 20,2 20 10 0 Mic ro Mic i 25,3

39,5

Întreprinderile din categoria mijlocie au achiziţionat tehnologii noi într-o pondere de 39,5%, superioară mediei (21,2%), aproape dublu faţă de micro-întreprinderi (20,2%) şi cu mult înaintea întreprinderilor mici (25,3%). Cu alte cuvinte, şi în acest caz se menţine corelaţia directă dintre

Mijloc ii

dimensiunea IMM-urilor şi capacitatea lor de a achiziţiona tehnologii. Pe de altă parte, situaţia micro-întreprinderilor este şi mai

achizitie de tehnologii noi

agravată de faptul că puţine dintre ele au reuşit să facă chiar şi achiziţii de completare (9,1% dintre acestea).

1.4. Introducerea şi certificarea sistemului de management al calităţii
Introducerea şi certificarea sistemului de management al calităţii are importante beneficii pentru firme, respectiv: conştientizarea calităţii îmbunătăţite, o claritatea sporită a împărţirii responsabilităţilor la interiorul firmei, conduce la implicarea crescută a angajaţilor, la eficienţă internă, îmbunătăţirea imaginii companiei, atragerea de noi clienţi şi câştigarea încrederii acestora, uşurează participarea la licitaţii, simplificarea procedurilor pentru export şi, nu în ultimul rând, conduce la îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă. Certificarea sistemelor de management (al calităţii ISO 9000, al mediului - ISO 14000, HACCP, OHSAS 18001, SA 8000, securitatea informaţiei, etc.) şi certificarea produselor reprezintă un factor determinant pentru creşterea competitivităţii organizaţiilor româneşti şi pentru libera circulaţie a mărfurilor/serviciilor, atât pe piaţa internă dar, cu predilecţie, pe pieţele internaţionale, în special în Uniunea Europeană. Dacă introducerea sistemului de management al calităţii era perceput ca « un paşaport » necesar produselor şi firmelor a căror produse treceau graniţa, cu destinaţia export, odată cu încheirea procesului de aderare şi integrarea în structurile pieţei unice europene, aceste standarde devin obligatorii şi pe piaţa internă. Cu alte cuvinte, « paşaportul » devine o « carte de identitate » necesară

11

firmelor pentru a exista la ele “acasă”, adică pentru a opera tranzacţii pe piaţa internă. Având în vedere premisele arătate mai sus, sondajul ANIMMC a dorit să evidenţieze măsura în care IMM-urile sunt preocupate de aceste probleme de aliniere la standardele europene în perspectiva integrării. Concluziile principale sunt prezentate în cele ce urmează furnizând învăţăminte atât pentru factorii de decizie, pentru asociatii de afaceri, firme de consultanţă şi instruire, precum şi pentru toate IMM-urile, care au fost sau nu subiect de intervievare.

12

Stadiul de introducere a sistemului de management al calităţii

Introducerea managementului calităţii rămâne încă o provocare majoră pentru majoritatea absolută a IMM-urilor, atât timp cât 78,2% dintre IMM -uri declară că nu au introdus acest sistem. Rezultatele sondajului ne arată că sistemul de management al calităţii a fost introdus la 12,0% dintre IMM-uri. La doar 7,6% dintre întreprinderile intervievate acest proces este în curs de desfăşurare. Această situaţie este şi mai ingrijorătoare cu atât mai mult cu cât foaia de parcurs a procesului de integrare in UE ne arată o apropiere mai rapidă de momentul aderării.

Nici unul dintre sectoare nu se află într-o situaţie mai avansată deşi analiza evidenţiază diferenţieri IMM-urile abia preocupate din încep de unele importante. Agricultură să fie
Constructii Industria si Energie Agricultura 0 0 10 20 30 40

29,7 18,6

8,1

această

22,9 10,1 5,9

14,1

problemă având în vedere că nici una dintre firmele intervievate aceste de nu aveau ale schimb
Hoteluri si rest. 3,8 Comertul

certificări în

14,1

sistemului de management calitate,
Transport si comunicatii

29,7% dintre ele se aflau în proces de introducere a sistemului de management al calităţii. •
Alte servicii

5,9 4,8 16,1

3,3

introdus in 2004

in curs de implementare

IMM-urile din Comerţ, Hoteluri, Transporturi şi Comunicaţii au reuşit în mică măsură să se alinieze la aceste standarde. Reuşitele lor înregistrează ponderi sub media pe ansamblul sectorului. În situaţia cea mai bună, identificată cu ocazia sondajului, se află IMM-urile din Construcţii care în proporţie de 22,9% aveau aceste certificări, la care se adaugă o pondere importantă de 14,1% dintre întreprinderile care se aflau în proces de introducere. Rezultatele sondajului scot în evidenţă faptul că doar 18,6% dintre IMM-urile din industrie au obţinut certificările pe linia introducerii sistemului de management al calităţii, rezultat de natură să se constituie într-un semnal de alarmă cu privire la competitivitatea celor 73,1% de firme care nu au reuşit acest lucru, în contextul apropiat al integrării în Piaţa Internă.

13

Întreprinderile de mărime mijlocie sunt în avangardă la introducerea de calitate, sistemului deoarece
Mic ro 10,7 6,5

0

20

40

60

managementului

33,2% dintre cele intervievate deja l-au introdus şi 18,5% sunt în procedură de certificare. Situaţia cea mai gravă se înregistrează la categoria de micro-

Mic i

18,9

14,7

întreprinderi unde 80,5% dintre acestea nu au făcut nici un demers de introducere a managementului calităţii. Din nou, datele sondajului ne arată că se respectă corelaţia directă dintre categoria de mărime a întreprinderii şi succesul în introducerea sistemului de management al calităţii. Având în vedere faptul, că managementul şi asigurarea calităţii vor deveni condiţii sine-qua-non pentru operarea pe Piaţa Internă, în perspectiva integrării, reiese în evidenţă cu claritate, faptul că microîntreprinderile rămân cele mai vulnerabile dispariţiei de pe piaţă. Analiza mai detaliată cu privire la categoriile de certificări obţinute de IMM-uri în anul 2004 evidenţiază următoarele aspecte:
0
Agric ultura 0 Industria si Energie Construc tii Comertul Hoteluri si rest. Transport si c omunic atii A lte servic ii I SO 9000 75,1 82,6 73,3 87,4 100 71,9 ISO 14000 0 0,5 5,5 9,5 0 0

Mijloc ii

33,2

18,5

introdus in 2004

in curs de implementare

25

50

75

100

Chiar şi dintre cele 12% IMM-uri care au reuşit de au în introducerea al la aceste sistemului calităţii certificări rămase în management obţinut majoritate la

categoria standard şi sunt mult urmă categoria managementului mediului. Astfel, cele mai multe certificări (75,3%) au fost obţinute la categoria standard (respectiv ISO 9000), în timp ce doar 4,7% dintre IMM-uri au obţinut certificări din categoria

managementului mediului (ISO 14000). De subliniat că un număr destul de mare de respondenţi (12,4%) nu au ştiut să răspundă la această întrebare mai tehnică.

IMM-urile, indiferent de sectorul de activitate, au obţinut într-o foarte mică măsură certificări din categoria managementului mediului (ISO 14000, doar firmele active în

14

Comerţ, într-o proporţie de 9,5%, urmate de sectorul Construcţii cu o pondere de 5,5%). IMM-urile care au reuşit introducerea sistemului de management al calităţii indiferent de sectorul de activitate se încadrează în caracteristica generală menţionată pe ansamblu, obţinând certificări din categoria standard în proporţii care variază de la 100%, în cazul IMM-urilor din Transporturi şi Comunicaţii, la 75,1% pentru Industrie şi respectiv 71,9% pentru cele active în sectorul Alte servicii.

Pe categorii de mărime a IMM-urilor nu sunt diferenţieri semnificative faţă de caracteristicile generale subliniate anterior. Cu toate acestea, cele mai puţine certificări, chiar şi la categoria standard au fost obţinute de către microîntreprinderi, în comparaţie cu cele
0 20 40 60 80 100

de

dimensiuni

mai

mari

din

categoria lor. Datele oglindesc şi
Mic ro 72,3 4,3

faptul că nu există o corelaţie directă între mărimea de întreprinderii, unor certificări domeniile din

Mic i

85,4

6,9

activitate şi gradul de introducere a categoria cea a
Mijloc ii 87,7 4,3

superioară,

respectiv

managementului mediului. Astfel,
ISO 9000 ISO 14000

întreprinderile mici au raportat în procent de 6,9% introducerea ISO

14000, în timp ce doar 4,3% dintre cele de talie mijlocie au reuşit acest lucru, la fel şi întreprinderile micro. Cei drept în situaţia intervievaţilor de la categoria de microîntreprinderi, un procent ridicat (13,6%) nu au ştiut să facă distincţia sau nu au răspuns. Acest fapt dovedeşte că toate IMM-urile indiferent de clasa de mărime sunt restante la obţinerea acestor certificări, fie pentru că nu sunt suficient informate, fie că sunt încă deficitare privind abordarea antreprenorială în dezvoltarea afacerilor.

15

1.5. Participarea la achiziţii publice
Gradul de participare la procesul de achiziţii publice

Majoritatea absolută a IMM-urilor intervievate nu sunt participante la procesul de achiziţii publice. Pe ansamblul sectorului, ponderea celor care declară că nu au participat la nici un proces de achiziţie publică se ridică la 85,1%, în timp ce doar 14,3% au avut ocazia să participe.
0 20 40 60 80

Pe sectoare de activitate IMMurile din construcţii au participat în cea mai mare proporţie la achiziţii publice pentru lucrări. 42,5% dintre

Agricultura Industria si Energie

15,1

0,2

17,9

8,4

IMM-urile cuprinse în eşantion sau aflat în această situaţie de
25,5

Constructii

42,5

participant la achiziţii publice. IMM-urile din celelalte sectoare au avut a într-o măsură la obţinerea În mult de

Comertul Hoteluri si rest. Transport si comunicatii Alte servicii

10,2 6,5

diferită şi mai redusă ocazia de
12,7 0

concura

comenzi sectorului

publice.

cazul avem

Transporturi,

6,7

4,8

cel mai redus procent de IMM-uri ce au participat la achiziţii publice sectoare (6,7%), aflându-se celelalte în jurul

16,9

7,8

contractor

subcontractor

mediei (14,3%).
0 10 20 30 40 50

Mic ro

13,3

6,9

Mic i

20

10,8

Mijloc ii

30,2

12,1

contractor

subcontractor

16

Există o corelaţie pozitivă directă între categoria de mărime, domeniul de activitate şi participarea la procesul de achiziţii publice. Micro-întreprinderile au avut o participare restrânsă la achiziţii publice, în timp ce IMM-urile de dimensiuni mai mari au avut şanse sporite. Astfel, doar 13,3% dintre micro-întreprinderi au participat la procese de achiziţii publice, procent care creşte la 20,0% pentru cele din categoria mică şi, respectiv la 30,2% pentru întreprinderile de talie mijlocie. Analiza a urmărit să evidenţieze, mai departe, dacă, totuşi, IMM –urile au participat în calitatea de sub-contractor la achiziţii publice cu scopul contractării unei comenzi din sectorul public.

Paradoxal, analiza de profunzime scoate în evidenţă faptul că poziţia de subcontractor este şi mai inaccesibilă pentru IMM-uri. Cu alte cuvinte, dacă ele nu ajung să concureze direct în procesul de achiziţie publică se reduc şi şansele să meargă „la remorca” unor contractori mai mari. Doar 7,4% dintre IMM-uri au declarat că au avut o poziţie de sub-contractor în procesul de onorare a comenzilor publice.

Analiza pe sectoare de activitate, scoate în relief faptul că, din nou, IMM-urile din Construcţii au o situaţie particulară, mult diferită de a întreprinderilor din celelalte sectoare. Astfel, 25,5% dintre IMM-urile din construcţii au fost în situaţia de subcontractor, faţă de o medie de 7,4% pe total. Această performanţă a IMM-urilor din construcţii se explică, în cea mai mare parte, prin specificul domeniului şi al lucrărilor care se scot la achiziţie publică în acest sector aflat în pliă (plină?) dezvoltare.

Întreprinderile mijlocii au avut şanse ceva mai mari să obţină o sub-comandă, faţă de întreprinderile mici sau de micro-întreprinderi. Cu toate acestea, nota generală rămâne lipsa de acces. În sprijinul afirmaţiei anterioare este ponderea covârşitoare, care variază de la 92,7% în cazul micro-întreprinderilor la 85,6% în cazul celor mijlocii, a IMM-urilor care nu au obţinut poziţia de sub-contractor într-o achiziţie publică.

1.6. Participarea IMM-urilor româneşti pe piaţa internaţională
Relaţiile comerciale ale IMM-urilor pe pieţele internaţionale

Participarea foarte scăzută a IMM-urilor pe piaţa internaţională. 10 % dintre IMMuri au participat la piaţa internaţională în calitate de importator, doar 6% în calitate de exportator şi respectiv 6,9% ca sub-contractor al unor companii străine. Cea mai mare parte dintre firmele intervievate au declarat că nu au participat pe piaţa internaţională (80,1%).

17

0
A gric ultura 1,6 1,1

5

10

15

20
15,8

0

10

20

30

40

9,1

Industria si Energie 5,9 4,3 7,5 5,2

16,7 7,8

Micro
17,6

4,5 7

Construc tii

8,5

15,4

Comertul

2

Mici
14,1 5,8

14,1

Hoteluri si rest.

0 0,5 6 6,3

Transport si c omunic atii

21,7 14,1 16,1 11,4

Mijlocii
9,5

27,9

Alte servic ii

7,6

Ca importator

Ca exportator

Ca subcontractor

Pe acest fond general al unei participări reduse, totuşi IMM-urile din Industrie se detaşează în fruntea participării pe pieţele internaţionale, atât ca importatori, cât şi ca exportatori. O altă caracteristică este că numărul IMM-urilor din Industrie care participă la piaţa internaţională în calitate de exportator (17,6%) devansează cu foarte puţin numărul celor care au participat ca importatori (16,7%). Cum era şi de aşteptat, analiza pe sectoare ilustrează diferenţe semnificative. O altă particularitate se consemnează în rândul IMM-urilor din „Transporturi şi Comunicaţii” (14,1%) urmate de cele din „Construcţii” şi „Alte servicii” care în procente de 8,5%, respectiv 11,4%, prezintă ponderi superioare mediei pe total participând pe pieţele internaţionale ca sub-contractori ai unor companii străine, fenomen cunoscut sub denumirea de „outsourcing”.

Participarea pe pieţele internaţionale privită din perspectiva categoriei de mărime a IMM-urilor, arată un clivaj între micro-întreprinderi şi cele din categoria mică şi mai ales mijlocie. Rezultatele sondajului evidenţiază faptul că micro-întreprinderile din România nu sunt antrenate, pregătite şi în ultimă instanţă, capabile să valorifice avantajele globalizării economice, ele rămânând orientate cu preponderenţă spre piaţa internă de mărfuri şi servicii. Subliniem corelaţia între categoria de mărime şi gradul de participare la piaţa

18

internaţională. Astfel, doar 4,5 % dintre micro-întreprinderi s-au aflat în poziţie de exportator, în timp ce ponderea creşte la 14,1% la întreprinderile mici şi la 27,9% la cele mijlocii. Aceeaşi tendinţă se observă şi analizând participarea ca importator pe categorii de mărime a întreprinderilor. Luând în considerare caracterul de întrebare cu multiple variante de răspuns, putem obţine şi o indicaţie cu referire la faptul că foarte puţine dintre IMM-uri s-au aflat în ambele situaţii de participant la piaţa internaţională, ca importator şi, respectiv, exportator, ceea ce demonstrează o stratificare a pieţei, respectiv orientarea firmelor mari spre externalizarea unor activităţi către microîntreprinderi şi intreprinderi mici.

Obstacole întâmpinate de IMM în calitate de exportatori
• Un mix de obstacole în calea exportatorilor. Printre acestea cele mai frecvent menţionate au fost „lipsa de informaţii despre pieţele externe”, motiv invocat de 28,2% dintre respondenţi, la care se adaugă lipsa de capital pentru a acţiona pe pieţele externe şi finanţare pentru activităţile destinate exportului (20,8%). La aceste constatări trebuie adăugat şi faptul că un număr însemnat de firme nu cunosc obstacolele care au făcut imposibilă participarea lor pieţele internaţionale (25,3%).

In structura pe sectoare de activitate se poate observa că lipsa de informaţii despre pieţele externe constituie un principal obstacol pentru firmele din sectorul Comerţ (48,1%), în timp ce lipsa de capital şi de finanţare a fost cel mai important obstacol pentru firmele din Transporturi şi comunicaţii (64,9%). Lipsa de expertiză calificată şi de competenţe a fost o barieră de netrecut pentru IMM-urile din Construcţii deorece 76,2% dintre firmele din sector au invocat această cauză. Pentru firmele din industrie cauzele inaccesului pe pieţele externe sunt multiple.

Indiferent de categoria de mărime se remarcă tocmai caracterul multiplu al cauzelor care au condus la participarea atât de redusă a IMM-urilor româneşti pe pieţele internaţionale.

19

Industria si Energie
4

18 17

25

Constructii

0

4 12
4 76

Lipsa de informatii despre pietele externe Lipsa de capital si finantare Lipsa de competente / expertiza calificata Altele

48

Comertul

0

5 9
65

Transport si comunicatii
0

5
29

58

Alte servicii

2

0

4

Planuri de dezvoltare ale IMM-urilor
Sondajul şi-a propus pe lângă privirea retrospectivă şi o abordare proiectivă asupra viitorului apropiat pentru a putea furniza o imagine nu numai descriptiv-statică, ci şi una de dinamică a sectorului. Din acest considerent, în partea a –II- a a chestionarului, utilizat pentru derularea anchetei, s-au introdus o serie de întrebări referitoare la planurile de dezvoltare ale IMMurilor pornind de la o analiză internă a evoluţiilor înregistrate la nivelul firmei. În cele ce urmează vă redăm imaginea obţinută.

2.1. Percepţii asupra tendinţelor din mediul de afaceri
Percepţia asupra evoluţiei propriilor afaceri şi a firmei în 2004
Optimism echilibrat al IMM-urilor cu privire la evoluţia afacerilor lor. Pe ansamblu, mai mult de jumătate din IMM-uri (58,2%) apreciază evoluţia afacerilor şi a firmei lor cu un calificativ satisfăcător, la care se adaugă aproximativ o treime (mai exact 26,8%) în optica cărora evoluţiile au fost pozitive. Ponderea celor care caracterizează cu un calificativ foarte pozitiv evoluţia afacerilor şi firmelor lor, deşi se ridica doar la câteva procente (în jur de 2,3%), depăşeşte ponderea IMM-urilor care se declară foarte nemulţumite, acordând calificativul foarte negativ (1,4%).

20

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

100

IMM-urile care îşi desfăşoară activitatea de bază în domeniul ”Hoteluri şi Restaurante” sunt cele mai nemulţumite afacerilor. de 27,2% evoluţia

Agric ultura Industria si Energie Construc tii Comert Hoteluri si rest. Transport si c omunic atii Alte servic ii

caracterizează negativ evoluţia afacerilor lor şi doar un procent mult mai mic evoluţiile totuşi, de ca 14,1% fiind există în apreciază

unele pozitive. Deşi nu sunt substanţiale, diferenţe sectoare asupra modului

care IMM-urile din diferitele
Foarte negativa Foarte pozitiva Satisfacatoare

Negativa Pozitiva

apreciază de

evoluţiile lor.

înregistrate

firmele

Astfel, la polul celălalt se află IMM-urile din “Transporturi şi Comunicaţii” precum şi din “Alte servicii” confruntate cu o conjunctură mai favorabilă lor, care se declară mai mulţumite cu evoluţia afacerilor.


100 80 60 40 20 0 -20 Mijlocii Mici Micro -40

Micro-întreprinderile sunt mult mai rezervate în aprecierea pozitivă a mediului de afaceri, decât cele din categoria de mărime mijlocie. Astfel, doar 25,7% dintre micro-întreprinderi caracterizează ca pozitive evoluţiile afacerilor şi firmelor lor, în timp ce acest procent creşte la 35,9% din la categoria întreprinderile

mijlocie de mărime.

2.2. Investiţii în curs de realizare
Tipuri de investiţii planificate pe termen scurt

1/3 din IMM-uri nu aveau în plan la momentul sondajului nici un fel de investiţie. Dintre cele care aveau planuri investiţionale, în cea mai mare măsură erau

21

preocupate să achiziţioneze tehnologii şi în mult mai mică măsură, să investească în protecţia mediului. O treime dintre IMM-uri (30,2%) îşi propun investiţii în achiziţia de tehnologii (echipamente şi know how) şi doar 4,1% dintre ele sunt decise să investească în protecţia mediului. O pondere însemnată de IMM-uri, respectiv 26,4%, se confruntă cu lipsa bazei materiale pentru desfăşurarea corespunzătoare a afacerilor, motiv pentru care îşi propun investiţii: construirea de clădiri, hale industriale, birouri şi alte elemente de infrastructură pentru afaceri. Trebuie remarcată şi ponderea de 13,3% a IMM-urilor care sunt orientate către investiţii ce ţin de formarea continuă a personalului.
A gric ultura si Pesc uit Protectia mediului Achizitia de tehnologii noi Achizitia/constructia de cladirii, etc. Instruirea personalului Crearea de noi produse Nici o investitie

100 80 60 40 20 0
Mic ro Mic i Mijloc ii

Industria si Energie
100 80 60 40 20 0 Mic ro Mic i Mijloc ii 100 80 60 40 20 0 Mic ro

Constructii

Mic i

Mijloc ii

22

100 80 60 40 20 0 Mic ro

Comertul
100 80 60 40 20 0 Mic i Mijloc ii

Hoteluri si restaurante

Micro

Mici

Mijlocii

Hoteluri si restaurante 100 80 60 40 20 0
Micro Mici Mijlocii

A lte servic ii 100 80 60 40 20 0 Mic ro Mic i Mijloc ii

Diferenţe semnificative pe sectoare de activitate cu privire la priorităţile de investiţii viitoare. IMM-urile din Agricultură sunt într-o măsură mult mai mare preocupate de investiţii în protecţia mediului (16,9% faţă de media de 4,1%), în timp ce întreprinderile din Industrie se orientează, chiar şi într-o mai mare măsură decât celalalte către achiziţia de echipamente şi tehnlogii (51,7% faţă de o medie de 30,2%). De remarcat este şi faptul că IMM-urile din Industrie sunt, în al doilea rând, preocupate să investească în crearea de produse noi. Procentul de 18,6% faţă de media de 8,1% vine în sprijinul acestei concluzii. Pe de altă parte, IMM-urile din „Hoteluri şi Restaurante” sunt cel mai preocupate de dezvoltarea bazei materiale (cazare, servirea mesei, etc.) fapt demonstrat de ponderea de 42,7% a acestei categorii de investiţii faţă de media pe ansamblu de 26,4% şi faţă de doar 16,6% în sectorul alte servicii. De altfel, o altă concluzie, care subliniază priorităţile diferite

23

de investiţii ale IMM-urilor din diferitele sectoare de activitate, ne este dată şi de faptul că IMM-urile din „Alte servicii” sunt în cel mai înalt grad preocupate de investiţii în instruirea personalului (28,1% faţă de o medie de 13,3% şi faţă de ponderi mult mai mici pe care le deţine această categorie de investiţii în planurile IMM-urilor din celelalte sectoare).

Odată în plus se evidenţiază corelaţia directă între dimensiunea întreprinderii şi planurile de investiţii. Această corelaţie este şi mai puternică în ceea ce priveşte investiţiile în protecţia mediului, în achiziţia de tehnologii, instruirea personalului şi crearea de produse noi, fapt ilustrat de amplitudinea de variaţie a ponderilor înregistrate de tipul respectiv de investiţii la fiecare categorie de întreprinderi (micro, mici şi mijlocii). Astfel, doar 3,3% dintre micro-întreprinderi îşi propuneau să investească în protecţia mediului, în timp ce întreprinderile mici, într-o proporţie de 8,3%, iar ponderea celor mijlocii ajunge la 16,1%. O situaţie similară este oglindită şi de faptul că investiţiile în crearea de produse noi ocupă un procent de 7,6% în cazul micro-întreprinderilor, procent care creşte la 20,8% la cele de mărime mijlocie. La categoria de investiţii în instruirea personalului micro-întreprinderile îşi propun astfel de investiţii într-un procent de 12,3%, în timp ce acest procent creşte la 26,3% în cazul întreprinderilor mijlocii. Corelaţia este mai slabă la categoria de investiţii în elemente de infrastructură, fapt ilustrat de decalajul mult mai redus între ponderea pe care o deţine această categorie de investiţii la micro-întreprinderi (26%), la cele mici (28,5%) şi la întreprinderile mijlocii (29,7%).

24

2.3. Surse de finanţare ale investiţiilor
Principalele surse de finanţare pentru investiţii
• IMM-urile au început să utilizeze portofolii mai diversificate de surse de finanţare. Structura portofoliului este mult diferită de la un sector la altul de activitate. Cea mai importantă se atribuie resurselor proprii, urmate de creditele bancare şi, în al treilea rând, de surse din asistenţă financiară nerambursabilă, atât din alocaţii bugetare, cât şi din granturi ale UE. Ponderea surselor de pe piaţa de capital este nesemnificativă.

Deşi resursele proprii au rămas principala sursă de finanţare a proiectelor de investiţii, importanţa împrumuturilor bancare creşte. Utilizarea resurselor proprii, în proiectele de investiţii este diferită de la un sector la altul de activitate. Astfel, de la 100% în cazul IMM-urilor din Hoteluri şi Restaurante, la 51,7% la întreprinderile din Agricultură. IMM-urile din comerţ apelează în cea mai mare măsură la creditele bancare (59,1%), urmate la mica distanţă de IMM-urile din Transporturi şi Comunicaţii (51,7%) şi de cele din Agricultură (46,8%). În ceea ce priveşte programele de asistenţă financiară susţinute de către UE, firmele din agricultură se detaşează ca fiind cele care apelează la această sursă cel mai mult. Astfel, 26,6% din firmele din agricultură investigate îşi propun să apeleze la această sursă de finanţare a investiţiilor lor, în timp ce doar 0,6% din IMM-urile din Comert au această intenţie. Ponderea atât de mică a acestei surse în portofoliul de finanţare a investiţiilor firmelor din Comerţ este dictată, de fapt, de neeligibilitatea acestui sector pentru asistenţa financiară nerambursabilă.

Resursele proprii Imprumuturi bancare Accesarea de fonduri publice Programe ale UE Partic ipatii ale Fondurilor de investitii (equity) Alte surse Nu stiu
100 80 60 40 20 0

Agricultura si Pescuitul

Micro

Mici

Mijlocii

25

Industria si Energie
100 80 60 40 20 0 Micro Mici Mijlocii 100 80 60 40 20 0 Micro

Constructii

Mici

Mijlocii

Comertul
100 80 60 40 20 0 Micro Mici Mijlocii 100 80 60 40 20 0

Hoteluri si Resaturante

Micro

Mici

Mijlocii

Transport si Comunicatii
100 80 60 40 20 0 Micro Mici Mijlocii 100 80 60 40 20 0 Micro

Alte servici

Mici

Mijlocii

Indiferent de categoria de mărime, firmele folosesc aproape în egală măsură, atât resursele proprii, cât şi împrumuturile bancare. Diferenţele înregistrate la acest

26

capitol de către micro-întreprinderi, faţă de firmle mici şi, respectiv, faţă de întreprinderile mijlocii sunt de câteva procente. În schimb, accesarea fondurilor publice şi a asistenţei financiare nerambursabile furnizată de UE este mai ridicată în cazul firmelor mijlocii (3,5% şi respectiv 6,2%) faţă de micro-întreprinderi (0,8% şi respectiv 3,7%).

27

3 Atitudinea faţă de climatul de afaceri
Barierele adminstrative constituie o piedică semificativă în calea bunului mers al afacerilor şi, în special, al întreprinderilor mici şi mijlocii, cauzând acestora pierderi de competitivitate şi vulnerabilitate majoră la schimbările frecvente din mediul extern. Pe lângă complexitatea şi stufoşenia procedurilor administrative se adaugă faptul că soluţionarea acestora ia timp şi se află la discreţia angajaţilor din respectivele instituţii responsabile. Conştienţi de efectele adverse asupra dezvoltării IMM-urilor, organismele guvernamentale de resort din România au luat continuu măsuri care au implicat reorganizări procedurale şi instituţionale pentru stabilirea competenţelor necesare şi raţionalizare normativă sau chiar dereglementări necesare. Merită să subliniem, poate şi numai cu titlu de exemplu, faptul că în anul 2004 ANIMMC a reuşit introducerea procedurii “aprobării tacite” la înregistrare firmelor noi şi declaraţia pe proprie răspundere în procesul de autorizare prealabilă a funcţionării întrepinderilor noi, cu rezultat direct, atât asupra reducerii intervalului de timp necesar înregistrării unei firme, cât şi reducerea costurilor asociate înregistrării şi autorizării. Cu toate acestea, o serie de proceduri de lucru sunt încă mult prea complicate pentru a putea fi urmate facil şi îndeplinite de către IMM –uri, care se ştie au un număr relativ limitat de personal total, si mult mai putin de specialitate, ceea ce le face vulnerabile îndeplinirii acestor cerinţe administrative, financiare şi de raportare. Ancheta de opinie a ANIMMC a urmărit să înregistreze punctul de vedere al IMM-urile faţă de aceste prezumţii de lucru. Iatăle sumarizate în cele ce urmează:

3.1 Evoluţii noi ale mediului de afaceri
Aprecieri cu privire la evoluţiile din mediul de afaceri românesc
Agricultura si Pescuitul 3,4 Industria si Energie Constructii Comertul Hoteluri si rest. Transport si comunicatii Alte servicii 19,7 33 24,1 14,1 10,5 31,8 57,1 54,9 79,8 51,1 33,1 57,4 73,3 28,3 12,7 16,6 27,8 29,8 16,1 12,7

s-au imbunatatit

au ramas la acelasi nivel

s-au inrautatit

nu stiu sa apreciez

28

Opiniile cu privire la evoluţia de ansamblu a mediului de afaceri din România în 2004 au fost relativ similare cu aprecierile pe care IMM-urile le-au exprimat faţă de evoluţia propriilor afaceri şi firme. De unde se poate trage concluzia că influenţa mediului de afaceri asupra IMM-urilor este una hotărâtoare, orice modificări în climatul general de afaceri fiind de natură să producă efecte pozitive sau perturbaţii majore acestor categorii de întreprinderi, care sunt mult mai vulnerabile în raport cu factorii externi. Astfel, 56,4% dintre IMM-uri au fost de părere că evoluţiile din mediul de afaceri în 2004 au rămas la acelaşi nivel, în timp ce cealaltă jumătate de IMM-uri are percepţii foarte împărţite şi anume, 23,2% susţin că mediul de afaceri s-a îmbunătăţit, iar 18,5% susţin că evoluţiile au condus către o înrăutăţire a mediului de afaceri.

-20

-15

-10

-5
Alte servic ii Comertul Construc tii

0

5

10

15

20

Hoteluri si rest. Industria si Energie Agric ultura si Pesc uitul Transport si c omunic atii


Evoluţiile pozitive au fost cu precădere resimţite de IMM-urile din Construcţii (33%) şi din Alte servicii (31,8%), în timp ce pentru IMM-urile din Transporturi, evoluţiile negative au fost ceva mai puternic resimţite (28,3% faţă de o medie de 18,5%). IMM-urile active în domeniul Agricultură au apreciat în marea lor majoritate (79,8%) că mediul de afaceri nu a înregistrat evoluţii faţă de anii anteriori, situaţia rămânând la acelaşi nivel.

0

20

40

60

80

100

Mic ro

23 24 26,6
s-au imbunatatit s-au inrautatit

56,9 52,5 53,6

18,7 17,6 13,8

Mic i

Mijolc ii

au ramas la acelasi nivel nu stiu sa apreciez

29

Categoria de întreprinderi mijlocii apreciază într-o mai mare măsură (26,6%) decât celelalte tipuri de întreprinderi că mediul de afaceri din România s-a îmbunătăţit. Aceasta, în timp ce micro-întreprinderile au perceput evoluţiile din mediul de afaceri ca mergând spre înrăutăţire, fapt arătat de ponderea mai mare (18,7%) decât media aprecierilor negative la adresa mutaţiilor intervenite în mediul economic şi de afaceri.

3.2 Îmbunătăţiri ale cadrului legislativ
În continuare, respondenţii au fost consultaţi cu privire la modul cum apreciază diferitele aspecte legate de mediul de afaceri din România, atât din punct de vedere al modificărilor apărute în 2004 în cadrul legislativ, cât şi asupra politicilor din domeniul fiscal. Opiniile IMM-urile se distribuie astfel:

Aprecieri cu privire la claritatea reglementărilor apărute în 2004
5 claritatea reglementarilor legislative aparute in 2004 nivelul de impozitare actual 3

4

2

1 Agricultura Industria si Energie Constructii Comertul Hoteluri si rest. Transport si Alte servicii comunicatii

Calitatea reglementărilor legislative apărute în 2004 a fost sub-satisfăcătoare, iar nivelul de impozitare este destul de mare. Calificativul mediu acordat de IMM-uri este de 2,5 pentru aprecierea clarităţii reglementărilor apărute în 2004, ceea ce pe scala utilizată se atribuie calificativul mediu de „sub-satisfăcător”. În ceea ce priveşte opinia faţă de noile nivele de impozitare opţiunea firmelor se situează la nivelul valorii medii de 2,3, ceea ce în termen de calificativ înseamnă „destul de mare”

30

5 4 3 2 1 M icro M ici M ijlocii
claritatea reglementarilor legislative aparute in 2004 nivelul de impozitare actual

IMM-urile indiferent de sectorul de activitate în care activează sunt solidare în aprecierile pe care le fac cu privire la claritatea reglementărilor şi la noile nivele de impozitare. Aprecierile se păstrează în jurul mediei, diferenţele de opinii în funcţie de sectorul de activitate fiind foarte mici.

Punctul de vedere unitar cu privire la aspectele investigate indiferent de categoria de mărime. Cu alte cuvinte, indiferent de mărimea întreprinderii, aprecierile se păstrează în jurul mediei.

3.3. Noutăţile sistemului fiscal şi impactul lor asupra IMMurilor
Aprecierile IMM-urilor cu privire la noile nivele de impozitare

Noile nivele de impozitare sunt resimţite ca “destul de mari”. Faţă de problematica noilor nivele de impozitare firmele se poziţionează la nivelul valorii medii de 2,3, ceea ce pe scala utilizată pentru a măsura aprecierile înseamnă „destul de mare”.

Unanimitate pe sectoare de activitate faţă de problema nivelului de impozitare actual. Calificativul mediu acordat de firme pe sectoare este relativ acelaşi. Mai mult decât atât, firmele din Agricultură sunt şi mai critice la aprecierea noilor nivele de impozitare pe care le consideră mari, printr-un calificativ mediu de 1,9.

Consensul firmelor legat de aprecierile faţă de noile nivele de impozitare se menţine şi la categoria de mărime. Variaţia calificativului mediu acordat pe categorii de mărime a întreprinderilor este nesemnificativ.

Opiniile IMM-urilor referitoare la proceduri de lucru şi circuitul documentelor privind plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat
• Doar 17% dintre IMM –uri au fost de părere că procedurile sunt corespunzătoare. Majoritatea IMM-urilor au apreciat că sunt prea multe instituţii care trebuie depuse documentele (69,3%), prea multe şi prea complicate documente trebuiesc

31

completate (69,3%), precum şi faptul că sunt prea multe conturi şi ordine de plată care revin în sarcina întreprinderilor (57%).

0

20

40

60

80

100

0

20

40

60

80

100

Agricultura Micro

Industria si Energie

Constructii

Comertul

Mici

Hoteluri si rest. Transport si comunicatii Mijlocii

Alte servicii

Proc. Corespunzatoare Prea multe documente si complicate Prea multe institutii Prea multi conturi Nu raspund

IMM-urile din Agricultură sunt mai critice în aprecieri, fapt ilustrat de proporţia mult mai mare a firmelor care au declarat că procedurile sunt prea complicate (92,0%), prea multe instituţii unde trebuie depuse documente (94,0%) cât şi prea multe conturi şi documente de plată solicitate (84%). Aceasta, în timp ce IMM-urile din sectorul Hoteluri şi Restaurante par să fie mai antrenate în urmărirea acestor proceduri de lucru, fapt evidenţiat de ponderea mult mai mare a firmelor care au fost de părere că procedurile sunt corespunzătoare, respectiv 31% din respondenţi în comparaţie cu 17,0% pe total sector IMM şi faţă de doar 3,4% în cazul firmelor din Agricultură.

Firmele mijlocii fac faţă mai bine procedurilor de lucru decât micro-întreprinderile. Acest lucru este explicabil prin numărul mai mare de personal, precum şi prin specializările mai bine definite ale personalului din firmele mijlocii faţă de cele mici

32

sau de micro-întreprinderi.

Acest aspect este ilustrat de ponderea mai mare a

firmelor mijlocii care se declară de acord cu procedurile, considerându-le corespunzătoare (23,9%) faţă de micro-întreprinderi, care sunt de această opinie doar într-un procent de 16,4%. Cu toate sublinierile anterioare, majoritatea IMM-urilor, indiferent de categoria de mărime căreia îi aparţine, împărtăşesc opinia că procedurile sunt necorespunzătoare, atât din punct de vedere al faptului că trebuie depuse la prea multe instituţii, cât şi pentru că sunt prea multe şi complicate documente de întocmit de către firme pentru a-şi onora obligaţiile de plată la fondurile de asigurări sociale de stat.

3.4. Rolul Guvernului în construirea unui mediu de afaceri sănătos
Puncte de vedere cu privire la instituţiile guvernamentale responsabile pentru iniţierea şi promovarea de politici publice pentru IMM
0 20 40 60 80

Ministerul Publice ANIMMC de

Finanţelor (45,9%) (43,3%) şi sunt al pentru şi

Agricultura

instituţiile care din punct
Industria si Energie

vedere

respondenţilor sunt cele responsabile iniţierea de

Constructii

implementarea politicilor
Comertul

dezvoltare a micilor

afaceri în România. Dacă
Hoteluri si rest. Transport si comunicatii

în sondajul din anul 2004 ANIMMC era creditată cu această de doar responsabilitate 20,7% din de iniţierea dintre 2005 IMM-uri şi

respondenţi, rezultatele
Alte servicii

sondajului dublu

evidenţiază că un număr
M FP ANIM M C ADR M EC Nu stiu

M EI

apreciază rolul Agenţiei în

implementarea politicilor de dezvoltare a micilor afaceri în România. Acest lucru

33

oglindeşte în mod indirect creşterea de vizibilitate publică a ANIMMC. O pondere însemnată în aprecierile respondenţilor o deţine şi Ministerul Economiei şi Comerţului (30,8%).

Percepţia IMM-urilor este mult diferită la analiza pe sectoare de activitate. Firmele din Agricultură, în general, creditează suplimentar toate instituţiile guvernamentale, ceea ce se poate explica prin faptul că ele se văd mult mai vulnerabile în absenţa unui sprijin guvernamental orientat. Prin urmare, şi ponderile cu care sunt declarate instituţiile listate ca responsabile pe partea de regelmentare sunt mult mai mari, atât faţă de medie, cât şi faţă de toate celelalte sectoare de activitate. În contrast cu firmele din agricultură, cele din sectorul Hoteluri şi Restaurante atribuie în egală măsură responsabilităţi către toate instituţiile guvernamentale listate. Astfel, aproape 60% din firmele din acest sector atribuie responsabilitatea către ANIMMC.

Fără a se deosebi radical, totuşi firmele din categoria mijlocie au atribuit ANIMMC un rol mai ridicat, respectiv 55,2% dintre ele faţă de o medie de 43,3%. Firmele se deosebesc semnificativ în funcţie de mărimea lor atunci când atribuie rolul Ministerului Integrării Europene. Astfel, firmele mici şi, mai ales, cele mijlocii apreciază într-o pondere mai mare rolul ce trebuie jucat de MIE în structura instituţiilor guvernamentale reponsabile, de 11,1% şi, respectiv 15,9% comparat cu media de 8,1% .

Opinii cu privire la rolul Guvernului în furnizarea de servicii de sprijin
Agricultura si Pescuitul Industria si Energie Constructii Comertul Hoteluri si rest. Transport si comunicatii Alte servicii 75 90 84 99 93 86 87
0 25 6 14 5 3 6 0 1 5 3 14 7 0

Da

Nu

Nu stiu

34

Rolul activ al Guvernului în asigurarea de servicii este solicitat de majoritatea firmelor. 87,4% dintre IMM-urile cuprinse în sondaj afirmă că Guvernul trebuie să-şi asume un rol activ în asigurarea de servicii în sprijinul lor.

IMM-urile din Agricultură solicită cel mai frecvent (99,1% dintre acestea) rolul activ al Guvernului în furnizarea de servicii de sprijin. Un număr mai mic de IMMurile din sectorul Hoteluri şi Restaurante consideră că Guvernul ar trebui să fie mai activ (74,7% faţă de media de 87,4%). De altfel, IMM-urile din acest sector apar mai confuze în opinii din moment ce un sfert dintre acestea (25,3%) nu ştiu dacă Guvernul ar trebui să joace sau nu un rol în furnizarea de servicii. Cu toate aceastea, se poate concluziona că marea majoritate a IMM-urilor, indiferent de sectorul de activitate, doresc un rol activ al Guvernului.
Mic ro 87 7 6

Mic i

89

8

4

Mijloc ii

88

8

4

Da

Nu

Nu stiu

Întreprinderile reclamă în egală măsură

rolul activ al Guvernului în asigurarea de

servicii în favoarea IMM-urilor. De menţionat că, în rândul celor care nu sunt de acord cu rolulul activ al Guvernului în furnizarea de servicii, deşi proporţional, mult mai puţini, faţă de prima categorie, totuşi, se observă o corelaţie directă între categoria de mărime şi punctul de vedere exprimat. Astfel, întreprinderile mijlocii într-o mai mare măsură (7,9%) decât cele mici(7,5%), şi respectiv, microîntreprinderile (6,9%) s-au exprimat pe aceste poziţii. Cele mai mici sunt şi cele care solicită un sprijin mult mai activ.

35

Problemele identificate de IMM-uri pe care Guvern ar trebui să le sprijine

Legislatie Instruire si consultanta Garantiile privind imprumuturi bancare
Mici Micro

Agric ultura si Pesc uitul

50 50 50 50 42
Industria si Energie Transport si Comunic atii

33

Hoteluri si Restaurante

Mijlocii 100

22

67 Micro Alte servic ii 44 Micro 44

63 36 40 43 35

75

78

Micro

20

40

Micro

Mici 22 M ici
Construc tii

Mici

29

100 43 67 67

Mici

Mijlocii 23 Mijlocii

Mijlocii

33

Micro Mijlocii

43 48

62 22 41

65 42 33 44 30 67 56 41 46 56 71 71 72

73

79 78

Mici

49 46

Comertul

Îmbunătăţirea legislaţiei se află în top-ul solicitărilor de implicare a Guvernului. Majoritatea exprimat cu IMM-urilor acest (68,7%) de s-au punct vedere.
Mijlocii 35 Micro 37

85 44 41

65

Aproape jumătate din IMM-uri consideră că şi problemele legate de instruire şi consultanţă ar trebui să fie sprijinite de Guvern. Pe locul trei, la o distanţă mai mare regăsim implicarea Guvernului în acordarea de garanţii privind împrumuturile bancare, respectiv 37,5% dintre IMM-uri au solicitat acest lucru.

Mici

36 36 64

77

Mijlocii

42 36

Fără a se deosebi radical, IMM-urile din diferitele sectoare solicită în mod diferit implicarea Guvernului în îmbunătăţirea cadrului legislativ. Sprijinirea problemelor de ordin legislativ este văzută de 99,4% dintre IMM-urile din Hoteluri ca fiind prevalentă. Pentru acest sector celelalte tipuri de implicare au apărut cu o intensitate mai scăzută a solicitărilor. În schimb, pentru IMM-urile din sectorul Agricultură, implicarea Guvernului este vazută prin toate formele de implicare, şi anume: modelarea legislaţiei (50,4%), prin instruire şi consultanţă (47,6%) şi acordarea de garanţii pentru împrumuturile bancare (49%) ale societăţilor agricole.

36

Interesant este de scos în evidenţă şi faptul că, cu cât întreprinderea este mai mare cu atât opinia faţă de implicarea Guvernului în modelarea legislaţiei este mai pronunţată. La capitolul „instruire şi consultanţă ”IMM-urile sunt mult mai apropiate ca poziţie indiferent de categoria de mărime căreia îi aparţin. În schimb, opinia lor se nuanţează la capitolul garanţii pentru împrumuturi, unde întreprinderile mijlocii sunt mai solicitante faţă de Guvern, urmate la anumită distanţă de micro-întreprinderi. E foarte probabil ca în situaţia întreprinderilor mijlocii acest lucru să fie impus de valorile mai mari ale creditelor la care acced şi pentru care trebuie constituite garanţii corespunzătoare, în schimb micro-întreprinderile să solicite această formă de sprijin ca urmare a lipsei de mijloace de garantare proprii.

37

Aprecierile faţă de modul de înţelegere a problemelor cu care se confruntă IMMurile, de către Guvern
1= Foarte slab... 5 = Foarte bine
5 Micro 4 Mici Mijlocii


Un

3

2
100

1 Agricultura Industria si Constructii Energie 80 Comertul Hoteluri si Transport si Alte servicii rest. comunicatii

procent mare IMM-uri (45,1%) consideră că problemele cu care se confruntă sunt înţelese în măsură către Guvern. slabă de de

% firme

60

40

20

0

Micro Agricultura Comertul Alte servicii

M ici Industria si Energie Hoteluri si rest. total

Mijlocii Constructii Transport si comunicatii

Acest aspect este suplimentar nuanţat şi de faptul că o altă parte semnificativă (23,9%) atribuie Guvernului un grad satisfăcător de înţelegere a problematicii, în timp ce alte 20,6% sunt de părere că Guvernul are o foarte slabă înţelegere faţă de problemele IMMurilor.

Din nou apare evident că IMM-urile sunt solidare în această apreciere indiferent de sectorul de activitate. Pe fondul unei aprecieri negative, cu câteva excepţii aflate pe poziţii şi mai categorice, respectiv cele din Agricultură (64,5%) şi Hoteluri şi Restaurante (57,3%), IMM-urile din celelalte sectoare consideră că înţelegerea Guvernului este relativ slabă. Ponderea IMM-urilor din celelalte sectoare care se află pe o poziţie de apreciere negativă variază foarte puţin, atât faţă de medie, cât şi unele faţă de altele. Firmele din

38

sectorul Construcţii au fost cel mai pozitive în aprecieri, fapt ilustrat de ponderea de 11,8% dintre IMM –urile din construcţii care creditează înţelegerea Guvernului cu calificativul “bine”.

Micro-întreprinderile s-au poziţionat mai critic faţă de celelalte categorii de mărime în ceea ce priveşte gradul de înţelegere a problemelor lor de către Guvern. 46,0% dintre acestea acordă un calificativ “slab” înţelegerii Guvernului. Astfel, putem identifica o corelaţie inversă între mărimea întreprinderii şi aprecierea faţă de modul în care Guvernul înţelege problemele celor care desfăşoară afaceri la scară mică. În baza acestei corelaţii, micro-întreprinderile se poziţionează mai critic faţă de celelalte categorii de mărime. În ciuda micilor diferenţe de percepţie, aprecierea generală este negativă.

4 Spiritul de asociere al IMM-urilor
Într-o economie de piaţă funcţională, definitorie este concurenţa liberă şi loială şi lupta pentru satisfacerea clienţilor în scopul obţinerii de profit. Există însă deseori situaţii în care cooperarea se dovedeşte a fi bine venită, servind interesele comune ale întreprinzătorilor. Cooperarea înseamnă, pe lângă dezvoltarea schimbului de informaţii la nivelul comunităţii de afaceri şi facilitarea relaţiilor cu autorităţile publice şi de reglementare legislativă. Cu toate aceste sublinieri favorabile dezvoltării sprititului de asociere, rezultatele sondajelor precedente ale ANIMMC scoateau în evidenţă faptul că majoritatea IMM-urilor îşi dezvoltă afacerile intr-un climat de izolare faţă de ceilalţi actori de pe piaţă, izolare care nu este de natură să favorizeze şi să fertilizeze tocmai schimbul de experienţă şi de bune practici, sau să conducă la atingerea unei greutăţi specifice „a vocii” cu care se exprimă IMM-urile în mediul de afaceri. Considerentele menţionate au justificat continuarea investigării gradului de asociere şi participare, în calitate de membrii, în diferite categorii de organizaţii de afaceri: organizaţii patronale, camere de comerţ şi industrie, asociaţii profesionale, etc. O imagine actualizată a participării şi activismului IMM-urilor în structurile asociative este redată în cuprinsul acestui capitol.

4.1. Participarea IMM-urilor în calitate de membri în organizaţii de afaceri
Gradul de participare al IMM în organizaţii de afaceri

Procentul redus al IMM-urilor care au statut de membru în organizaţii de afaceri. Doar 1/3 din IMM-uri şi-au declarat afilierea ca membru în cel puţin una dintre

39

formele de asociere. Majoritatea covârşitoare (71,7%) nu au făcut încă acest pas al asocierii;

Cel mai înalt grad de asociere se întâlneşte la IMM-urile din sectorul Transporturi şi comunicaţii (43,8%), în timp ce cea mai slabă participare în calitate de membru o regăsim la firmele din Comerţ (23,5%) şi Hoteluri şi resturante (17,9%);

Analiza pe categorii de mărime scoate în relief faptul că spritul de asociere se amplifică pe măsură ce întreprinderea este mai mare ca dimensiune. Astfel, mai mult de jumătate dintre întreprinderile din categoria mijlocie (54,9%) au statutul de membru în ceea ce, generic am denumit „organizatii de afaceri”, în timp ce microîntreprinderile participă într-un procent de doar 25,1%. Cu alte cuvinte, izolarea în care lucrează IMM-urile, în general, este mult mai accentuată la categoriile de mărime mai mică, ceea ce le face şi mai vulnerabile atât factorilor din mediul extern, cât şi lipsei de surse de informaţii şi schimb de experienţă.

Perspectiva cu privire la calitatea de membru în asociaţii
100

80

% firme

60

40

20

0 AgriculturaIndustria siConstructii Comertul Hoteluri siTransport si Alte servicii Energie Da Nu rest. Nu am decis inca comunicatii total

Nu stiu/ Nu raspund

Planurile celor care nu sunt încă cuprinşi într-o formă de asociere nu sunt pozitive şi nici definitive. 56,5% dintre firmele intervievate susţineau că nu intră în planurile lor să devină membru în vreun tip de formă asociativă, în timp ce pentru mai mult de un sfert dintre IMMuri (28,0%) înscrierea într-o asociaţie este o decizie asupra căreia încă mai reflectează. Cert este ca doar 12,8% sunt decişi să devină membrii într-un viitor apropiat.

Dacă analizăm intenţiile pentru viitor observăm diferenţe mari de opinie între IMMurile din diferitele sectoare de activitate. Astfel, firmele din Hoteluri şi restaurante au afirmat aproape în totalitate (95,9%) că nu intenţionează să facă acest pas, şi doar

40

4,1% încă reflectează asupra acestei decizii. In schimb, firmele din agricultură sunt mult mai preocupate de această decizie, din moment ce 26,8% spun că vor face acest • • lucru, iar 47,1% sunt într-un proces de decizie care încă nu s-a finalizat cu o hotărâre. Deşi nu într-un procent mare, totuşi, micro-întreprinderile sunt mai hotărâte să opteze pentru statutul de membru într-o forma asociativă.Cu toate acestea, opiniile şi intenţiile IMM-urilor, indiferent de categoria de mărime sunt mult prea împrăştiate, ceea ce denotă, odată în plus, incertitudinea cu care ele abordează această eventuală opţiune de asociere.

Criterii de alegere a asociaţiei în care să devină membri
Atât IMM-urile care aparţin unei forme de asociere, cât şi pentru firmele care intenţionează să devină membre într-un viitor apropiat, au la baza opţiunii lor un set de criterii de selecţie a organizaţiei unde sunt membre sau intenţionează să devină.
0 20 40 60 80 100

Agricultura

Industria si Energie Constructii

Comertul Hoteluri si rest. Transport si comunicatii

Alte servicii

Asociatie profesionala Puterea de a face lobby

Reprezentativitate nationala Numar de membri

IMM-urile au optat pentru criteriul” asocierii profesionale” în proporţie de 57,8%, criteriu care este urmat de nevoia de a avea” reprezentativitate la nivel naţional”. Lucrul acesta este important pentru 44,3% dintre IMM-urile respondente sondajului, la care se adaugă 32,% care menţionează şi faptul că în alegerea organizaţiei a prevalat şi puterea de a face advocacy şi lobby. Firmele intervievate nu au avut ca şi criteriu de selecţie “ numărul de

41

membrii ai organizaţiei”, acest lucru este evidenţiat de un procent rezidual de 4,4%.

Transportatorii şi agricultorii optează în totalitate pentru criteriul „asocierii profesionale” dublat de reprezentativitate naţională şi puterea de a le reprezenta interesele în faţa factorilor de decizie (capacitatea de a face advocacy şi lobby).În schimb, pentru IMM-urile din comerţ criteriul prevalent este „puterea de a face lobby”, criteriu care cu 39,8% se află pe prima poziţie în opţiunea firmelor din comerţ.

Pentru micro-întreprinderi ca şi pentru firmele mijlocii puterea de a face lobby este mai importantă decât pentru întreprinderile mici. Această din urmă categorie, plasează în vârful ierarhiei criteriilor de selecţie a organizaţiei din care fac sau urmează să facă parte, criteriul corespondenţei profesionale. Astfel, 63,2% din firmele mici susţineau că prioritar în alegere este „caracterul profesional al asociaţiei”, de breaslă al organizaţiei.

Principalele beneficii aşteptate în calitate de membru deplin sau afiliat
Influenta asupra reglementarilor 100 80 60 40 20 0 Influenta asupra reglementarilor 100 80 60 40 20 0

Mai mare vizibilitate

Nici un beneficiu

Mai mare vizibilitate

Nici un beneficiu

Relatii de comunicare

Schimb de informatii

Relatii de comunicare

Schimb de informatii

Agricultura si Pescuitul

Industria si Energie

42

Influenta asupra reglementarilor 100 80 60 40 20 0

Influenta asupra

Mai mare vizibilitate

Nici un beneficiu

Relatii de comunicare

Schimb de informatii

Comertul

reglementarilor 100 80 60 Mai mare 40 Nici un Influenta asupra beneficiu Influenta asupra vizibilitate 20 reglementarilor reglementarilor 0 100 100 80 80 60 60 Relatii Mai mare de Schimb de Mai mare 40 40 Nici un beneficiu Nici un beneficiu informatii vizibilitate comunicare 20 vizibilitate 20 0 0

Constructii

Relatii de comunicare

Schimb de Relatii de informatii comunicare

Schimb de informatii

Cât priveşte beneficiile pe care IMMurile le urmăresc să le obţină ca

Transport si Comunicatii si Restaurante Hoteluri

urmare a afilierii şi participării active la viaţa unei organizaţii de afaceri sunt, prima concluzie se referă la faptul că acestea urmăresc un mănunchi de beneficii şi nu avantaje singulare sau izolate. Cel mai important set de beneficii adună la un loc 96,7% dintre IMM-uri şi acest set curpinde” schimb de informaţii şi de experienţă” şi „ posibilitatea de a stabili relaţii de comunicare cu alţi parteneri”. Cu alte cuvinte cvasitotalitatea respondenţilor văd în participarea la o organizaţie de afaceri, posibilitatea relaţionării şi comunicării sistematice în reţea. Tot atât de adevărat este că un număr important de IMM-uri, respectiv 33,8% caută să obţină de la asociaţiile în care sunt sau vor să se înscrie, beneficii şi mai tangibile concretizate în „ servicii”. Într-o măsură ceva mai mică, respectiv 22,5% dar destul de semnificativă în contextul analizei de tip cluster a beneficiilor aşteptate, se află şi „nevoia de vizibilitate şi recunoaştere în comunitatea” unde funcţionează.

Structura pachetului de beneficii, precum şi ierarhia beneficiilor aşteptate din partea organizaţiilor de afaceri variază semnificativ de la un sector de activitate la altul. Astfel, în timp ce firmele din categoria Hoteluri şi Restaurante sunt mult mai ferme în menţionarea beneficiilor aşteptate, în sensul că ele includ doar 3 mari aşteptări, respectiv: comunicarea cu eventuali parteneri, schimbul de informaţii şi primirea de servicii, firmele din Agricultură includ pe lista aşteptărilor lor beneficii din toate categoriile reţinute pentru sondaj. Opţiunea lor diversificată demonstrează, odată în plus, gradul de izolare în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi faptul că se văd mai lipsite de sprijin. IMM-urile din Transporturi şi Comunicaţii apar mult mai dezinteresate în sfera beneficiilor aşteptate, sau mai puţin focalizate pe primirea unor foloase imediate, fapt ilustrat de ponderea mare (37,7%) a firmelor respondente din acest sector care afirmau că nu aşteaptă „nici un beneficiu”, deşi cum constatam

43

anterior, gradul de asociere cel mai mare s-a înregistrat în acest sector de activitate, 43,8% din firmele investigate erau membre într-o organizaţie de afaceri.

Pe categorii de mărime nu se distinge o tendinţă clară şi particulară. IMM-urile din toate clasele de mărime urmăresc acelaşi pachet compozit de beneficii. Pe acest fond general, sunt, totuşi, două nuanţe pe care le putem sublinia din modul în care se distribuie opţiunile firmelor respondente. Astfel, prima se referă la faptul că cu cât este mai mare întreprinderea cu atât urmăreşte să obţină prin asociere la o organizaţie de afaceri, în mai mare măsură, posibilitatea să exercite influenţă asupra reglementărilor de natură să le afecteze activitatea, precum şi vizibilitatea în comunitate. A doua constatare este că pe măsură ce categoria de mărime creşte, firmele ştiu mai bine beneficiile aşteptate, cu alte cuvinte sunt mai focalizate în abordarea lor.

4.2.Participarea IMM-urilor în procesul de consultare cu privire la legislaţie
Participarea în mecanisme de consultări cu privire la proiecte de reglementări
Nu stiu de existenta unui m ecanism de consultare 4%

Da 43%

Nu 53%

43

dintre

întreprinzători ai căror firme sunt membre ale organizaţiilor de afaceri au avut prilejul să-şi spună punctul de vedere cu privire la proiectele de acte normative prin intermediul consultărilor organizate de către organizţiile din care fac parte;

Situaţia este mult diferenţiată pe sectoare. Astfel, se evidenţiază faptul că întreprinzătorii din categoria Hoteluri şi restaurante nu au fost în marea lor majoritate consultaţi (89,4%). De altfel, nici firmele din industrie nu au fost, în cea

44

mai mare măsură consultate (66,7%). In schimb, în procesul de consultare au avut mai mari şanse cei din agricultură şi, respectiv comerţ (49,2%). Un procent apropiat de medie se înregistrează în rândul respondenţilor din Transporturi şi comunicaţii;

Întreprinzătorii din firmele mijlocii au fost în mai mare pondere cuprinşi în procesele de consultare publică cu privire la diferitele proiecte de acte normative, s-a inregistrat o pondere de 50,8% de membri aparţinând acestor categorii de firme care au avut prilejul ocazioanat de organizaţiile lor să participe la aceste tipuri de consultări.

5 Servicii pentru Dezvoltare a Afacerilor
Cu sprijinul financiar şi asistenţa tehnică din partea Uniunii Europene, Guvernul României, prin intermediul Ministerului Integrării Europene şi, respectiv ANIMMC va pune la dispoziţia sectorului IMM, un nou program direcţionat spre furnizarea de instruire şi servicii de consultanţă in directă colaborare cu furnizorii locali de servicii de sprijin în dezvoltarea afacerilor, astfel încât să se asigure un transfer important de know-how şi expertiză în scopul îmbunătăţirii capacităţii profesionale a furnizorilor locali în crearea şi livrarea de servicii de înaltă clasă calitativă. Programul vizează dezvoltarea unei reţele naţionale de furnizori de servicii de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor, coordonat la nivel regional cu IMM-urile, în calitate de potenţiali beneficiari, precum şi cu alte instituţii relevante care activează în domeniul IMM şi al dezvoltării regionale. Programul de crearea a reţelei naţionale de servicii de consultanţă şi sprijin pentru IMM în dezvoltarea afacerilor se va axa pe trei componente care vor îmbina elementele unei abordări curpinzătoare, orientată atât către ofertă (supply driven), cât şi către întâmpinarea cererii (demand driven) şi anume: (1) crearea de capacitate la nivelul furnizorilor de servicii de instruire şi consultanţă în afaceri; (2) creare de servicii de sprijin pentru întreprinderi;(3) impulsionarea cererii de astfel de servicii de consultanţă şi sprijin pentru IMM. Avind în vedere cele de mai sus, sondajul ANIMMC a prilejuit tocmai ocazia măsurării gradului în care IMM-urile au aplelat la astfel de servicii profesionale în decursul funcţionării lor. Concluziile care s-au desprins cu privire la stadiul actual al cererii de servicii de instruire şi consultaţă generală sau de specialitate sunt mai redate în cuprinsul acestui ultim capitol al raportului de cercetare.

45

5.1.Participarea în programe de training
Participarea managerilor la cursuri de instruire în 2004
100

80

60

40

20

0
Agricultura Industria si Constructii Energie Nici unu Putini Comertul Hoteluri si Transport si Alte servicii rest. Destul de multi comunicatii Toti

Semnal de alarmă! Interesul managerilor din IMM-uri pentru împrospătarea cunoştinţelor şi aptitudinilor lor prin cursuri de pregătire este foarte scăzut. Marea majoritate a firmelor (70,2%) nu au avut nici un manager participant la cursuri de instruire, în timp ce numai 16,8% dintre IMM-uri susţin că puţini dintre managerii lor au fost cuprinşi în cursuri de instruire.

Pe sectoare de activitate situaţia participării la cursuri de instruire a managerilor este şi mai alarmantă. Astfel, în Agricultură întâlnim cel mai mare număr de IMM-uri care nu au avut nici un manager participant la cursuri de instruire (97,5%), sector îndeaproape urmat de firmele din Transporturi şi Comunicaţii, cu un procent de 84,4% de IMM-uri ce nu au avut nici un manager cursant. În schimb, o situaţie aparent mai bună întâlnim la IMM-urile din sectorul Alte servicii, unde 29,9% din IMM-uri şi-au trimis puţini dintre managerii lor la cursuri de pregătire continuă.
100 80 60 40 20 0

Micro
Nici unu Putini

M ici

Mijlocii
Toti

46

Destul de multi

Întreprinderile din categoria mijlocie şi-au trimis managerii la cursuri într-o măsură sporită decât au făcut-o celelalte categorii. Se observă o corelaţie pozitivă între mărimea întreprinderii şi frecvenţa cu care îşi trimit managerii la cursuri de instruire. Astfel, 71,8% dintre micro-întreprinderi au declarat că nu au avut nici un manager cursant, în timp ce doar 43,5% dintre întreprinderile mijlocii s-au aflat în această situaţie. În replică, întreprinderile din categoria mijlocii au reuşit într-o proporţie de 35,1% în comparaţie cu cele mici (21,7%) şi cu mult mai mult decât micro-întreprinderile (15,8%) să-şi trimită unii manageri la training.

Participarea angajaţilor la cursuri de instruire în 2004
100

80

60

40

20

0
Agricultura Industria si Energie Nici unu Putini Constructii Comertul Hoteluri si rest. Destul de multi Transport si Alte servicii comunicatii Toti

Situaţia poate fi catalogată ca fiind gravă, cu atât mai mult cu cât nici tabloul participării angajaţilor nu se deosebeşte esenţial faţă de participarea managerilor. La fel ca şi în analiza de mai sus întâlnim un procent foarte mare de IMM-uri (68% în medie) ce nu au avut nici un angajat cuprins în programe de instruire. Doar în 7,1% dintre firme toţi angajaţii au participat la cursuri de instruire, iar 19,3% dintre IMM –uri spuneau că puţini dintre angajaţii lor au participat la cursuri de instruire.

47

100 80 60 40 20 0

Micro
Nici unu Putini

M ici
Destul de multi

Mijlocii
Toti

Cu

toate

acestea o raportare ceva mai pozitivă se identifică în sectorul “Alte servicii” unde s-a înregistrat cel mai mare procent de firme ce au avut angajaţii cuprinşi în programe de instruire (42,8% în mod cumulat). La polul opus, al experienţei negative se află firmele din Transporturi şi Comunicaţii. Acestora li se asociază cel mai mare procent de firme ce nu au avut nici un cursant (80%) în programe de pregătire.

Procentul firmelor mijlocii care şi-au trimis angajaţii la cursuri de perfecţionare este de aproape 2 ori mai mare decât cel al microîntreprinderilor sau al firmelor mici. Se păstrează corelaţia semnalată în analiza anterioară, conform căreia în cazul micro-întreprinderilor (69,7%) întâlnim mai multe firme fără nici un angajat cursant, decât în cele mici (60,2%) sau mijlocii (36,3%).

48

5.2. Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor
Măsura în care IMM apelează la servicii de consultanţă
• Puţine sunt IMM-urile care au apelat la servicii de consultanţă în mod regulat (6,6%), un procent mai ridicat (15,6%) au făcut-o în mod sporadic, şi mai mult decât atât, marea majoritate nu au solicitat niciodată active (77,1%). astfel de servicii în timpul vieţii lor

0

20

40

60

80

100

0

20

40

60

80

100

Agricultura Industria si Energie Constructii Comertul Hoteluri si rest. Transport si comunicatii Alte servicii In mod regulat Niciodata Sporadic Nu stiu / Nu raspund In mod regulat Niciodata Sporadic Nu stiu / Nu raspund M ijlocii M ici M icro

Inexistenţa unor diferenţe semnificative pe sectoare de activitate întăreşte concluzia că acesta este un fenomen generalizat. Singurul sector care se detaşează de această fotografie generală este Industria, caz în care un sfert din IMM-uri au apelat în mod sporadic la servicii de consultanţă.

În schimb, pe categorii de mărime se evidenţiază faptul că, cu cât întreprinderea este mai mare, a fost pusă mai frecvent în situaţia de a apela la servicii de consultanţă, fie regulat (în cazul a 12,4% la întreprinderile mijlocii, fie sporadic (32,2% la aceeaşi categorie de firme). O astfel de corelaţie pozitivă poate fi pusă pe seama accesului mai mare la firmele mai mari, deci a disponibilităţilor financiare dar şi de informare, cât şi pe seama nevoilor mai complexe de expertiză din întreprinderile mijlocii în comparaţie cu celelalte. Menţionăm că cele subliniate anterior sunt indicii, şi nu evidenţe clare a cauzalităţii, sondajul nepropunându-şi în

49

această fază să aprofundeze analiza accesului la servicii de consultanţă. Bineînţeles, că se impune o cercetare separată a motivelor şi barierelor pe care le întâmpină IMM-urile în accesarea serviciilor pentru dezvoltarea afacerilor, inclusiv a celor de consultanţă. Analiza prezentă s-a concentrat pe tipurile de servicii care au fost utilizate, astfel la întrebarea •

Tipuri de servicii de consultanţă utilizate
100 80 60 40 20 0
ra tu ul ic gr ie rg ne E ii ct ru t ns Co m Co l tu er t ii ca ni s u i m ur co el ot si H t or sp an Tr e ir st. cii vi er s

A

ria st du In

si

te Al

Plan de afaceri Consultanta in domenii operationale Asistenta tehnica pentru standarde si certificare Instruire de personal Alte servicii

Cererea de consultanţă a IMM-urilor se îndreaptă cu precădere către: consultanţă în domenii operaţionale, precum: finanţe, marketing, producţie, creaţie, proiectare. Din 80,4% dintre IMM-urile care au apelat, fie în mod regulat fie sporadic, la servicii de consultanţă de acest gen, doar 1/3 s-au îndreptat către servicii de instruire de personal şi într-o măsură mult mai scăzută către alte categorii de servicii de consultanţă: sprijin în întocmirea unui plan de afaceri (21,7% dintre opţiunile exprimate) sau asistenţă tehnică pentru introducerea şi certificarea diferitelor categorii de standarde (20,3%) . Acest din urmă aspect se coroborează cu preocuparea încă scăzută a firmelor de a introduce sistemul de management al calităţii (subliniată în partea întâi a acestui raport de analiză) sau a altor tipuri de certificări, atestări şi autorizări.

Pe categorii de mărime nu se remarcă o tendinţă aparte, cu excepţia faptului că se observă o corelaţie directă între categoria de mărime şi frecvenţa cu care

50

firmele au apelat la servicii de asistenţă tehnică pentru standarde şi certificări. Astfel, dacă doar 16,3% dintre micro-întreprinderi au solicitat acest tip de consultanţă, în cazul firmelor mijlocii acest procent se dublează, respectiv 33,8% dintre ele au apelat la acest tip de asistenţă de specialitate, fapt care se coroborează cu preocuparea lor mai ridicată de a se certifica şi introduce sistemul de management de calitate, atât la categoria standard, cât şi protecţia mediului.

5.3. Tipuri de informaţii de care au nevoie IMM-urile
Tipuri de informaţii solicitate de la ANIMMC
La această întrebare răspunsul IMM-urile se distribuie după cum urmează:

Cele mai multe firme doresc să obţină de la ANIMMC informaţii cu privire la legislaţie (57,3%), precum şi asupra normelor de aplicare a reglementărilor (42,4%). În al treilea rând firmele sunt interesate în obţinerea de sprijin sub formă de informaţii pe linie de standarde (28,5%). Într-o proporţie mult mai mică firmele sunt interesate de informaţii despre sursele de finanţare (3,1% dintre IMM-uri) şi facilitarea oportunităţilor de afaceri (2,1%).
0 20 40 60 80 100 0 Agricultura 20 40 60 80

Industria si Energie

Micro

Constructii

Comertul

Mici

Hoteluri si rest.

Transport si comunicatii Mijlocii Alte servicii

Standarde Norme de aplicare Surse de finantare

Legislatie Oportunitati de afaceri

51

ANIMMC trebuie să facă faţă unei heterogenităţi de interese exprimate de IMM-uri în funcţie de sectorul de activitate din care fac parte. Astfel, pentru firmele din categoria Hoteluri şi Restaurante agenţia trebuie să le furnizeze în cea mai mare măsură (86,9%) informaţii despre legislaţie, în timp ce pentru cele din Agricultură, normele de aplicare a reglementărilor reprezintă cea mai mare solicitare (64,3% dintre IMM-urile din acest sector), firmele din Alte servicii sunt în proporţia cea mai mare interesate de problematica standardelor (43,3%). Deşi subliniam anterior că, pe ansamblul sectorului IMM, interesul pentru obţinerea de informaţii referitoare la sursele de finanţare din partea ANIMMC nu reprezintă o opţiune majoră, totuşi firmele din agricultură manifestă un interes mai ridicat în această directie. Astfel, ANIMMC a fost solicitat de un procent de 14,7% dintre firmele din agricultură să li se alăture cu sprijin informaţional pe această direcţie.

Concluziile pe ansamblul sectorului se validează şi la analiza pe categorii de mărime. În schimb, urmărind structura opiniilor firmelor în funcţie de categoria de mărime putem reţine următoarele accente, şi anume: întreprinderile mici au manifestat un interes suplimentar faţă de obţinerea de informaţii despre standarde (31,4% faţă de o medie de 28,5%), iar firmele mijlocii sunt interesate în puţin mai mare măsură de informaţii referitoare la legislaţie şi norme de aplicare (60,4% faţă de o medie de 57,3%). Tot acestea din urmă sunt mai preocupate să obţină de la ANIMMC sprijin informaţional pe linia oportunităţilor de afaceri (7,1% din firmele din această categorie faţă de o medie de 2,1% pe total sector).

52

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful