You are on page 1of 3

Ce sunt fortele nucleare?

In nucleul cu o dimensiune incredibil de mica ( raza 10-15 m) exista 2 forte


foarte puternice care actioneaza una contra celeilalte. Cand echilibrul acestora
este rupt apare radioactivitatea ( emisia spontana de particule din nucleu ) cu
eliberarea unei energii foarte mari. De exemplu, intre 2 protoni se exercita o
forta de respingere electrica de 100 milioane ori mai mare decat forta cu care
este atras electronul de nucleul atomului de hidrogen. Totusi, ne punem
intrebarea cum exista impreuna mai multi protoni la o distanta atat de mica ca
cea din volumul nucleului ?
Experienta demonstrand ca exista nuclee stabile , concluzia fireasca este ca
trebuie sa existe si forte de interactiune intre nucleoni, care sa ii lege in nucleu.
Acestea se numesc forte nucleare. Ele nu depind invers proportional de patratul
distantei dintre paticule, ca in cazul celor electrice si actioneaza doar la distante
foarte mici, care sunt limitate de principiul de incertitudine al lui Heisenberg.
Fortele nucleare sunt cele mai puternice forte cunoscute din natura.
Fortele nucleare au urmatoarele proprietati care rezulta din experienta :
---- Nu depend de sarcina electrica ; aceste forte actioneaza si intre neuroni care
sunt neutri din punct de vedere electric. Deci fortele nucleare nu sunt de natura
electrica.
---- Au un caracter de saturatie, in sensul ca fiecare nucleon interactioneazacu un
nr limitat de alti nucleoni aflati in imediata sa apropiere.
---- Sunt forte de atractie.
---- actioneaza la distante foarte mici, egale cu raza nucleului (10-15 m ), fiind
numite forte de de raza mica de actiune.

---- Nu sunt forte de tip central, iar energia potentiala corespunzatoare nu are o
simetrie sferica.
---- Depind de orientarea spinilor nucleonilor aflati in interactiune ( spinul este o
proprietate a particulelor elementare, care se explica in cadrul teoriei cuantice
relativiste).
Fortele nucleare sunt o masura a interactiunii dintre nucleoni care se transmit
prin schimb de gluoni , adica se realizeaza prin intermediul unui camp nuclear,
analog campului electromagnetic prin care se transmit interactiunile dintre
sarcinile electrice.
Fora slab este datorat schimbului de bozoni W i Z, particule masive. Cel mai cunoscut
efect al ei l reprezint dezintegrarea beta (a neutronilor din nucleele atomice) i fenomenele
de radioactivitate asociate acesteia. Numele de slab provine de la faptul c intenistatea
cmpului este de aproximativ 1013 ori mai mic dect a cmpului unei fore tari. Chiar i aa,
ea este mai puternic dect gravitaia pe distane scurte. A fost dezvoltat i o teorie a
interaciunii electroslabe, care arat c forele electromagnetice i fora slab sunt identice la
temperaturi de aproximativ 1015 Kelvin. Asemenea temperaturi au fost testate
n acceleratoarele moderne de particule i arat starea universului n primele momente ale Big
Bangului.

Accidente nucleare i impactul acestora asupra omului


Cu cele de mai sus am intrat n domeniul riscului de accidente nucleare i
impactul acestora asupra populaiei umane.
Creterea necontenit a numrului de reactori
nucleari i a puterii acestora, precum i numeroasele
evenimente nedorite aprute, au demonstrat
necesitatea aplicrii unor msuri de securitate pentru
a evita eventualele accidente i consecinele lor.
De exemplu, accidentul de la Windscale, Anglia
n octombrie 1957, printre primele accidente, cnd au
fost eliminate n mod accidental n atmosfer
importante substane radioactive care au produs
contaminarea solului, a produciei agricole i a apei
potabile din ntreaga regiune.
Prin poluare, sau contaminare radioactiva, se nelege prezena nedorit sau
accidental, a materialelor radioactive, n interiorul sau la suprafaa unor factori de
mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau n organisme vii situaie n care se
depete coninutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv.
Una din principalele surse de poluare radioactiv a globului pmntesc i avea
proveniena n exploziile nucleare din atmosfer.
La 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima n Japonia explodeaz prima bomb
aruncat asupra populaiei, ca msur militar de distrugere, pentru ca n 9 august
1945 s explodeze cea de-a doua bomb atomic la
Nagasaki.
n urma acestor dou explozii bilanul a fost:
Hiroshima Nagasaki
Mori
78.150
23.753
Disprui
13.983
2.924
Rnii
37.425
23.345
Atini de arsuri 235.650 89.025
Alt urmare a acestei explozii a fost cderea
ploilor radiactive n luna mai a aceluiai an,
radioactivitatea meninndu-se la un nivel msurabil pn n septembrie1954.
Studii recente au artat c datorit tuturor cauzelor de poluare radioactiv,
doza de radiaii pe cap de locuitor a crescut n ultimii 20 de ani de 5 pn la 10 ori.