You are on page 1of 128

1

CUPRINS
Introducere..................................................................................................................4
Capitolul 1 Bazele teoretice şi juridice ale sistemului de salarizare, a asigurărilor
sociale şi protecţiei sociale.........................................................................................8
1.1 Generalităţi privind munca si piaţa de muncă..................................................8
1.2 Sistemul de salarizare.....................................................................................10
1.2.1. Consideraţii generale..............................................................................10
1.2.2. Principiile sistemului de salarizare.........................................................11
1.2.3. Componentele sistemului de salarizare..................................................13
1.2.3 Formele de salarizare...........................................................................15
1.3 Sistemul premial.............................................................................................17
1.4 Sistemul de sporuri.........................................................................................18
1.5 Indexarea salariului.........................................................................................21
1.6 Asigurările sociale si protecţia socială...........................................................23
1.6.1 Contribuţia la asigurările sociale.............................................................23
1.6.2 Contribuţiile la asigurările sociale de sănătate........................................25
1.6.3 Contribuţiile la fondul de somaj.............................................................25
1.6.4 Contribuţiile la asigurarea pentru accidente şi boli profesionale.............26
1.7 Impozitul pe venituri de natura salariilor........................................................27
1.8 Cadrul legal privind salarizarea, drepturile şi obligaţiile aferente................28
1.9 Sistemul de salarizare al unităţii.....................................................................32
Capitolul 2. - Prezentarea S.C. NICIMAN S.A Iaşi.................................................35
2.1 Scurt istoric.....................................................................................................35
2.2 Structura organizatorică şi functională...........................................................35
2.3 Organizarea compartimentului financiar – contabil.....................................41
2.4 Organizarea biroului personal –salarizare......................................................43
2.5 Prezentarea principalilor indicatori economico -financiari...........................44
Capitolul 3 Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu salariaţii, asigurările
sociale şi protecţia socială........................................................................................47
3.1 Organizarea contabilitaţii decontărilor ocazionate de folosirea forţei de
muncă....................................................................................................................47
3.2 Sistemul purtătorilor primari de informaţii privind drepturile de personal,
asigurări sociale şi protecţia socială.....................................................................48
3.3 Contabiltatea decontărilor cu personalul........................................................54
3.3.1 Contabilitatea salariilor datorate personalului........................................55
3.3.2 Contabilitatea ajutoarelor materiale datorate personalului......................56
3.3.3 Contabilitatea participării personalului la profit......................................57

3.3.4 Contabilitatea avansurilor acordate personalului...................................58
3.3.5 Contabilitatea drepturilor de personal neridicate.....................................59
3.3.6 Contabilitatea reţinerilor din salarii datorate terţilor...............................60
3.3.7 Contabilitatea altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul..............60
3.4 Contabilitatea asigurărilor sociale şi protecţia socială.................................62
3.4.2. Contabilitatea cotribuţiei la fondul de somaj .........................................67
3.4.3 Contabilitatea altor datorii si creanţe sociale...........................................69
Capitolul 4 - Analiza cheltuielilor salariale şi controlul decontărilor cu salariaţii...71
4.1. Analiza structurii personalului.......................................................................71
4.2. Analiza situaţiei generale a cheltuielilor salariale.........................................73
4.3. Controlul intern al modului de calcul si plată a obligaţiilor faţă de salariaţi.74
Capitolul 5 Prototip de sistem expert pentru selecţia drepturilor personalului........77
5.1. Importanţa sistemului informaţional contabil................................................77
5.2. Descrierea sistemului informatic al unităţii...................................................79
5.3. Aplicaţie – prototip de Sistem Expert în domeniul analizei economicofinanciare a resurselor umane...............................................................................82
Concluzii.................................................................................................................109
Bibliografie.............................................................................................................111
ANEXE...................................................................................................................115

declarând ca “este judecatorul drept al trecutului. 1 Horomnea. aşa cum la rândul său. 39. Editura. 2001. Bazele contabilitatii. Desfăşurarea şi finalitatea oricărui act economic sunt influenţate de procesul conducerii. La orice nivel s-ar afla managerul gestionează domeniul său de responsabilitate. şi reforma sistemului contabil românesc. consilierul prezentului si ghidul indispensabil al viitorului. dar credibile şi de neinlocuit. legată de valorificarea factorului munca este reflectarea decontărilor cu salariaţii.”1 Contabilitatea trebuie înţeleasă ca ansamblu de informaţii agregate. se disting urmatoarele etape:  perioada 1990-1994 caracterizată prin încercari de adaptare a vechiului sistem de contabilitate monist la cerinţele economiei de piaţă.Introducere Activitatea economică reprezintă un domeniu fundamental pentru existenţa societăţii omeneşti. Teorii. Iasi 2003. standarde. aplicaţii. fundamentate pe principii şi postulate verificate pe practica economica.. suscită puternic si perpetuu atenţia. I.2 În cadrul acestui proces de reformă. Sedcom Libris. concepte. de calitatea deciziei elaborate la momentul oportun. utilizarea şi plata muncii ca factor de producţie. Fr. D. Sistemul de principii. J. Omul nu poate exista fără să producă.. deoarece de modul în care se realizează recompensarea muncii depinde asigurarea cu mijloace de existenţă a unei parţi semnificative din populaţia planetei. producţia nu are raţiune fără consum. Iasi. norme şi convenţii contabile asistă producerea unei oferte informaţionale imperfecte. 2 Budugan. Toate eforturile şi acţiunile intreprinse pe plan economic au o trăsătura comuna: pot fi exprimate pecuniar. declanşând acţiuni în scopul obţinerii unui efect maxim cu efort minim. p.12 . demarat în anul 1990. Georgescu. cuantificată şi controlează printr-o dubla reprezentare ansamblul mişcarilor de valori care produc modificari în mărimea si structura patrimoniului. inclusiv rezultatele acestor modificari. vol. Schär percepe contabilitatea ancorată în cele trei timpuri ale existenţei unei întreprinderi. Marele gânditor german. ceea ce înseamnă implicit intervenţia contabilităţii. p. Tratat de contabilitate. pentru ameliorarea continuă a condiţiei umane. “Evidenţa contabilă sau contabilitatea consemnează. principii.. între altele . problematica salarizării este legată de relaţiile ocazionate de angajarea. Tranziţia la economia de piaţă a generat. însă preocupările pentru perfecţionarea contabilităţii în ţara noastră continuă şi în prezent. Editura Sedcom Libris. O parte importantă a contabilităţii. In teoria şi practica economica. E. I.

65 milioane euro. 629 din 26. 82/1991 republicată in Monitorul Oficial al României.3 milioane euro . nr.F.08. Ea s-a produs în plan reglementar şi aplicativ prin trecerea de la sistemul contabil monist la sistemul contabil dualist. nr.2002.2002. Astfel . partea I. Nr. 1752/2005. adoptată în 1984 privind calificarea profesională a expertilor contabili. publicată in Monitorul Oficial al României. aflate in curs de implementare .1999. 1080 bis din 30. 48 din14. Partea I.2005 4 *** Ordinul Ministrului Finanţelor Publice. Începând cu data de 1 ianuarie 2006 persoanele juridice care îndeplinesc cel puţin două dintre urmatoarele criterii: 4  cifra de afaceri -până la 7. ele reprezintă instrumentele de influenţare a reglementărilor naţionale în domeniul contabilitatii şi practicilor contabile.  perioada 1999 pâna în prezent se remarca prin eforturile de armonizare a legislaţiei contabile cu directivele europene îi de asimilare a Standardelor Internationale de Contabilitate (sunt avute in vedere atât standardele contabile internanţionale cât şi interpretarile referitoare la unele din standardele contabile intrenationale). 3 *** Legea Contabilităţii nr. in această etapă s-a urmarit armonizarea normelor contabile românesti cu directivele europene (Directiva a IV-a.P nr. nr. reguli şi metode contabile corelate între ele . Programul de armonizare contabilă din România in concordantă cu Directivele europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.M. adoptată în 1978 privind conturile anuale.  total active -până la 3.82/1991 care a fost republicată 3 si Legea nr. Aplicarea Reglementărilor contabile armonizate a impus modificarea si completarea Legii contabilitaţii nr. se inscrie intr-un amplu proces de normalizare contabilă ce se desfăsoară din nevoia de utilizare a unui limbaj contabil universal . 310 din 22.Practic. Partea I. standardele contabile internaţionale sunt veritabile instrumente de referinţa.11. publicată în Monitorul Oficial al Românie. Aceste standarde reprezintă un ansamblu de principii. Spre deosebire de normele contabile .1. în anul 1999 Ministerul Finantelor Publice elaborează Reglementări contabile armonizate cu Directiva IV-a a Comunitaţii Economice Europene (CEE) şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionala aprobate prin O. pe plan doctrinar. Directiva a VII-a adoptata in 1983 privind conturile consolidate si Directiva a VIII-a.).403/22. specific ţarilor Europei continentale . perioada 1994-1999 caracterizată prin acceptarea .2005 . a necesitaţii unei reforme contabile de profunzime .04. axate pe o temă principală bine delimitată.10.In plan funcţional.

Se formează astfel circuitul contabilitaţii financiare sau generale si circuitul contabilitaţii de gestiune. Deci . întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activitaţi. asigurând întocmirea documentelor de sinteză contabilă . Prin urmare. cât şi a rezultatului operaţiilor efectuate.2002).02. lucrărilor şi serviciilor executate.clienţilor. clienţii.. urmarirea şi controlul acestuia în vederea cunoasterii rezultatelor şi furnizarea datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestionarea patrimoniului.stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor obţinute . în prezent. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii şi acţionarii. Ea are ca abiective principale: calcularea costurilor de producţie . aceasta se organizează de fiecare unitate patrimonială în funcţie de specificul activitaţii ei şi de necesitaţile proprii.cu costuri raţionale. precum şi rezultatele financiare şi într-un alt circuit conturile care înregistrează producţia costurile şi rentabilitatea produselor.306/26.furnizorii. băncilor şi instituţiilor financiare . lucrări şi servicii de calitate.279 bis/25. armonizate cu directivele europene aprobate prin Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.băncile. fidelă şi retrospectiva a situaţiei întreprinderii. aplică Reglementările contabile simplificate . Contabilitatea financiară (generală) are ca obiect înregistrarea tranzacţiilor întreprinderii cu mediul ei extern pentru determinarea periodică şi sintetică a situaţiei patrmoniale şi financiare . Caracteristica principală a sistemului contabil dualist este ca delimitează în mod clar informaţiile ce pot fi date publicaţii de informaţiile confidenţiale . norme unitare privind organizarea şi conducerea acesteia cu caracter obligatoriu pentru toate unitaţile patrimoniale. Informaţiile furnizate de contabilitatea financiară sunt utile atât managementului întreprinderii. organele fiscale şi alte persoane fizice şi juridice.2002(publicat în Monitorul Oficial nr. furnizorilor şi altor creditori. Contabilitatea financiară are la bază . cât şi acţionarilor sau asociaţilor . după concepţia dualistă ceea ce înseamnă că îşi înregistrarea schimburilor şi relaţiilor cu terţii.având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor necesare atât pentru necesitaţile proprii .Aceste documente oferă utilizatorilor exteri imaginea sintetică . salariaţilor şi publicului . caracteristica principală a sistemului contabil dualist este ca distinge în mod clar informaţiile ce pot fi date publicitaţii de cele confidenţiale.04. a lucrărilor executate . numar mediu de salariaţi-până la 50 de salariaţi . Sistemul de contabilitate din ţara noastră este organizat . Contabilitatea de gestiune (managerială) are ca scop principal controlul factorilor de producţie în vederea obţinerii de produse. autorităţilor publice şi fiscale organelor judiciare .

membri ai Corpului Expertilor şi contabililor autorizaţi din România . În schimb. Aceste compartimente specializate pot să aparţina unei anumite entitaţi economico -sociale sau pot fi entităţi cu statut de societaţi independente.larg pentru fundamentarea deciziilor economico.financiare . Acestea din urmă trebuie să fie abilitate şi să fie încadrate cu specialişti. termenul contabilitate îi este atribuit şi sensul de compartiment specializat in care se realizează sistemul de informaţii contabile . analiza şi control intern . În zilele noastre . contabilitatea de gestiune furnizează informaţii ce pot fi utilizate numai de catre manageri şi organismele proprii de supraveghere . .

Cererea se exprimă prin intermediul numarului de locuri de muncă. prin intermediul pieţei. pe întâlnirea şi confruntarea cererii cu oferta.Ea functionează îi fiecare ţară. Cererea de muncă reprezintă nevoia de munca salariată care se formează la un moment dat într-o economie de piată. studenţii. au resurse pentru existenţă sau au alte preocupări. se asigură. în oferta de muncă nu se includ femeile casnice. pe diferite grupuri de tări şi la scară mondială.Capitolul 1 Bazele teoretice şi juridice ale sistemului de salarizare. Satisfacerea nevoii de muncă se realizează pe seama utilizării disponibilităţilor de muncă existente în societate. în perioada dată. studenţi. salarizate. Prin urmare. ci numai acelea care urmează să fie remunerate. ca şi ceilalţi factori de producţie. Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societăţii în condiţii salariale. în cererea de muncă nu se includ activităţile care se pot realiza de către femeile casnice. Piaţa muncii se intemeiază. a asigurărilor sociale şi protecţiei sociale 1. Dar ea nu constituie înîintregime o cerere care se exprimă pe piaţa muncii. . militarii în termen. militarii în termenî alţi oameni care depun activităţi nesalariale. adică a volumului de muncă ce poate fi depus de populaţia aptă de muncă a ţării respective. care se iniţiază sau există în societate. de asemenea. salarizarea ei. în calitate de conditie generală a oricarei activităţi. al studenţilor şi al celor care nu doresc să se angajeze în nici o activitate. Orice activitate. Aceasta reprezintă volumul total de muncă necesar activităţilor dintr-o tară pe o perioadă dată. Oferta de muncă se exprimă prin numărul celor apţi de muncă sau populaţia aptă disponibilă din care se scade numărul femeilor casnice. Şi în acest caz.1 Generalităţi privind munca si piaţa de muncă Factorul muncă. întrucât. generează nevoia de muncă. alţi nesalariaţi. trebuie să avem în vedere ca nu toate disponibilităţile de muncă se constituie în ofertă. Condiţia generală pentru că nevoia de muncă să ia forma cererii de munca este remunerarea sa. De aceea.

De asemenea. determinate de particularităţile tehnico-economice ale activităţilor. Bucureşti 2002. ci ca oameni. pe baza contractelor si a altor angajamente asumate 5 Ignat. I. ci ca nişte categorii specifice cu un conţinut care le este propriu. se conturează principiile care acţionează la stabilirea salariilor şi o anumită tendinţă de stabilire a salariilor la un nivel înalt sau scazut. p.  generaţiile de tineri nu sunt crescute de părinţii lor ca niste mărfuri sau numai pentru a deveni salariaţi. cel ce face oferta trebuie să trăiasca. ofertă de muncă depinde de vârstă.. cererea de muncă este practic invariabilă. Cererea se dimensionează precis. ci se compun din segmente şi grupuri neconcurenţiale sau putin concurenţiale.  oferta de muncă în ansamblul său se formeazăîin decursul unui timp îndelungat în care creşte şi se instruieşte fiecare generaţie de oameni pană la vârsta la care se poate angaja.254. ca expresie a raporturilor dintre cerere si ofertă. În acest sens se impun atenţiei următoarele aspecte: 5  pe termen scurt. nu poate aştepta oricat angajarea pe un loc de muncă. Luţac. Economie politica. În cadrul acestei faze. Prima se manifestă pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere şi ofertă. deoarece dezvoltarea unor activităţi existente şi iniţierea altora noi. ca volum şi structură.  oferta de forţă de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid. oferta de muncă nu se formează în exclusivitate pe principiile economiei de piaţă. oamenii nu se deplasează dintr-o localitate în alta şi nu-şi schimbă cu uşurinţă munca. A doua fază reprezintă o continuare a celei dintâi şi constă în întâlnirea cererii cu oferta de muncă în termeni reali. Editura Economica. condiţii de muncă etc. ci sunt ataşati mediului economico-social. Piaţa muncii.Cererea şi oferta de muncă nu trebuie considerate prelungiri simple şi directe ale cererii şi ofertei de bunuri economice pe o altă piaţă. neputându-se substitui reciproc decat în anumite limite sau deloc. se desfasoară în două trepte sau faze. sex. Pascariu. în funcţie de condiţiile concrete ale firmei si salariaţilor ei. .  Cererea şi oferta de munăa nu sunt omogene.. aspecte care nu sunt neapărat de natură economică. G.  posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă. se formează codiţiile generale de angajare ale salariaţilor. psihologie. G.. chiar dacă nu au avantaje economice. starea sănătăţii.. I. generatoare de locuri de muncă. Pohoaţă. presupun o anumită perioadă de timp. De aceea.

Consideraţii generale Din punct de vedere etimologic. 1. se are în vedere salariul minim pe economie şi consultarea sindicatelor.. p. reprezentat printr-o sumă de bani sau produse în natură. Prin definiţie. în conceperea sistemului de salarizare. firmele private au avantajul de a-şi concepe liber propriile sisteme de salarizare. rezultă două lucruri : 6 Ignat. . iar pentru cel care plăteste acest salariu. pe baza unor principii economice şi sociale. Rezultatele preocupărilor teoreticienilor în domeniu în încercarea de a defini sistemul de salarizare.de firmă. Pascariu. distribuit posesorului forţei de muncă pentru serviciile aduse economiei şi societăţii6. Daca întreprinderile cu capital majoritar de stat. Din confruntarea cererii cu oferta de muncă la acest nivel se determină marimea şi dinamica salariului nominal. îndeosebi sub formă băneasă. I. Economie politica. Insuficienţa ofertei la acest nivel se traduce pritr-o cerere suplimentară care se manifestă pe prima treaptă. Din această împrejurare.1. la momentul respectiv. generat de legea cererii şi a ofertei. din faptul că salariul reprezintă în acelasi timp cost şi venit.. G. G. Dar. converg către formula că acesta constituie un ansamblu coerent de măsuri. printr-o ofertă suplimentară pe aceeasi treaptă. acesta reprezintă un venit. indiferent de natura capitalului. de situaţia socială si economică etc. Salariul reprezintă venitul. în această privinţă.. Luţac.2 Sistemul de salarizare Noţiunea de salarii cuprinde remunerarea întregului personal angajat printr-un contract de muncă. I. termenul de salariu este de orgine latină..2. iar oferta se delimitează şi ea pornind de la programul de muncă. reprezintă un cost. Editura Economica. Orice persoană angajată pentru contribuţia la desfăşurarea unei activităţi sociale are dreptul să primeasca un salariu. număr de ore suplimentare pe care salariaţii acceptă să le efectueze sau nu. În ceea ce priveşte definirea noţiunii de salariu în prezent se acceptă aproape unanim formularea potrivit careia acesta reprezintă suma de bani pe care o primeşte orice persoană angajată pentru contribuţia la desfăşurarea unei activităţi sociale.252. Pohoaţă. iar insuficienţa cererii. sunt marcate puternic de acţiunea cadrului instituţional. în funcţie de nevoile şi aspiraţiile lor. 1. “salarium” desemnând suma de bani plătită soldaţilor (romani) aflaţi sub arme în vederea achiziţionării sării pentru alimentaţie. Bucureşti 2002. pentru cel ce încasează salariul.

cel puţin din punct de vedere financiar. 1. .Toate acestea ţin de apartenenţa la o categorie profesională. la nevoie adâncul apelor. Alte munci sunt însă mai puţin atrăgătoare. Luţac. care se vor afla în vârful piramidei salariale. mărimea sa concretă se stabileşte la acest nivel. avocatului. Munca silvicultorului. salariul reflectă o relaţie conflictuală între angajator şi angajat şi. G.. I. I. de moştenirea sau dobândirea unor aptitudini deosebite.2. vin pe lume cu un talent aparte. prestigiu social scazut.  distribuţia salariului vizează perimetrul microeconomiei . cât de cât atractive. profesorului. b) Diferenţieri determinate de capitalul uman Fundamentală în diferenţierea salarială rămâne calitatea muncii.Daca ne referim în primul rând la ceea ce oamenii moştenesc. şi de care societatea are nevoie. Editura Economica. cantitatea. iminente. de petrolişti pe o platformă în largul mării şi de scafandri pentru a sonda. trebuie să primeasca o diferenţă compensatorie pentru a deveni. de salvamontişti şi de spălătorii de geamuri la zgârie-nori. este o muncă “curată” şi fără riscuri directe. Pascariu. unde se poate cunoaşte contribuţia concretă a fiecarui salariat la rezultatele economice. societatea are nevoie de munca vidanjorului şi a măturătorului de stradă. Bucureşti 2002. Şi totuşi. vor câştiga infinit mai mult decat un coleg de-al 7 Ignat. Economie politica. G. un chirurg renumit.. un prezentator TV de excepţie.. e bine să stim că nu ne naştem egali şi nici nu rămânem egali.261. efort fizic sau psihic deosebit. Pohoaţă. prin însăşi natura sa. rezistenţă la stres.. Şi toate aceste deosebiri produc diferenţieri salariale7. respective. cu perioade de inactivitate sau care implica activităţi in timpul legal de odihnă sau desfăşurate pe mai multe schimburi etc. De aceea un pictor talentat şi consacrat. inspiraţie etc. Principiile sistemului de salarizare Este un lucru ştiut de toată lumea ca veniturile variază în funcţie de calitatea. de aceea. un sculptor. importanţa si “raritatea” muncii depuse.”Norocoşii”. al penibilităţii. p. un actor sau chiar un matematician cu rezultate iesite din obişnuit etc. Asemenea munci. mărimea sa va reflecta dimensiunea raportului tensional dintre cererea şi oferta de muncă . cu o propensiune specială pentru un anumit domeniu de activitate. de talent.2. preotului. poliţistului etc. de meteorologi izolaţi în vârful muntelui şi de mineri pentru a scoate carbunele din subteran. care presupun riscuri.Dintre cele mai importante reţinem: a) Diferenţierile compensatorii Muncile diferă între ele din punct de vedere al atractivităţii sau.

totul este bine. Mai puţin bine şi greu de înţeles este atunci când diferenţierea operează după criterii irelevante. recuperată. sacrificând din veniturile posibile de dobândit. recunoscut de piaţă. vechimea în muncă. cantitatea bunurilor realizate etc. cum ar fi nivelul de calificare. ea se prezintă ca un complex de pieţe pe care se manifestă o diversitate de profesii. de timp şi bani. pe medici de jurişti de economişti etc. Cel care astăzi a cheltuit timp şi bani pentru a se perfecţiona. Relaţia cu veniturile altor categorii profesionale este slabă. venitul lui va creşte şi va scadea în funcţie de situaţia din perimetrul profesiei sale. graţie acestuifapt. La o analiză atentă constatăm ca aceste grupuri sunt neconcurente. fiecare individ intră într-o anumită categorie profesională în cadrul careia îşi va consuma energia şi talentul multă vreme. socială sau sexuală Diferenţierea şi stratificarea salarială au fost şi sunt considerate normale. d) Diferenţieri determinate de discriminarea religioasă. Dar acest lucru este neconsonant cu regulile pieţei libere. prin cunoştinţele dobândite şi prin propensiunea pentru un anumit domeniu. această investiţie trebuie. cel puţin. o minimă dotare nativă este necesară. cu alte cuvinte. Putem spune. Relaţia dintre cerere şi ofertă capătă tensiune doar în interiorul unui grup profesional. Trecerea unui individ de la un grup la altul este dificilă sau chiar imposibilă în cele mai multe cazuri. dar şi în detaliu a muncii îi separă pe strungari de zidari.lor de breaslă. Un lucru e clar: se poate acumula capital uman numai pe un fond pregătit. Ca să poată fi socotită rentabilă. cum ar fi sexul. Daca diferenţierea salarială se datorează unor motive logice sau măsurabile. Piaţa îl aşează pe fiecare acolo unde îi este locul şi din punctul de vedere al veniturilor dobândite. Dimpotrivă. de exemplu. Nu se compară. Acumularea de capital uman se face cu eforturi materiale. e vorba de fructul unui talent solicitat. dar cu rezultate medii. în general. c) Diferenţe determinate de lipsa concurenţei între grupurile profesionale Piaţa muncii nu este un tot omogen. Doar o politica statală poate uniformiza şi aduce salariul medicului la nivelul celui al paznicului. La piaţă se întâmplă ca anumite categorii profesionale să-şi vândă serviciile pe segmente specializate ale forţei de muncă. Capitalul uman se poate însă şi însuşi. el intră şi sub incidenţa mecanismului cerere-ofertă din acel domeniu şi. salariul inginerului cu al tâmplarului. investiţia în capital uman este profitabilă. segmente separate prin bariere greu de trecut şi pe care jocul cererii şi al ofertei câştigă o anumită autonomie. fireşti. Să inţelegem bine. Deci e dificilă o partajare netă între ceea ce înseamnă zestre nativă şi ceea ce s-a adăugat la acea zestre. . Calculele arată ca. Pe aceste pieţe secundare salariile variază foarte mult de la o profesie la alta. O diviziune naturală. va compensa şi va câştiga în viitor pe seama unui salariu mult mai mare. că prin zestre de plecare. Odată intrat într-un anumit grup profesional.

Pohoaţă.3. a frizerului etc. Cauza şi sursa unei asemenea stări de fapt rezidă în împrejurarea ca. I. avem de-a face cu ceea ce stiinţa economica defineşte ca fiind salariu nominal. În această situaţie diferenţierea se bazează pe ceea ce se numeşte discriminare. sursa discriminării se poate situa la nivelul gusturilor consumatorilor. sexul sau etnia medicului curant. Economie politica. în sine. Componentele sistemului de salarizare Privit (strict) ca număr de unităţi monetare de care beneficiază personalul salariat în schimbul muncii prestate. Câştigurile mici îi marginalizează în planul condiţiilor de viaţă si educaţie. definită drept cantitatea bunuri şi servicii ce ar putea fi procurată. Cel mai adesea ea constă în excluderea anumitor grupuri de la acuparea unor slujbe bine plătite. Alteori. Editura Economica. la un moment dat. G. anumite minorităţi au fost excluse şi nu pentru ca. ea se practica. Luţac. populaţia de culoare. Dar e presupus ca există clienţi consumatori pe care îi interesează rasa. Acesta reprezintă suma de bani pe care angajatul o primeşte în schimbul muncii depuse. prejudicaţile pot juca şi ele un anumit rol.. În afară de discriminarea pe considerente religioase. Pregătirea profesională precară a urmasilor îi condamnă la a perpetua o ofertă de munca cu o produictivitate marginală scazută care nu se va intâlni decat cu cerere redusă. Odată exclus. cu ajutorul salariului niminal. din start. hispanica sau afro. Pascariu. subtil. prost plătit. ele nu pot proba aceleasi calităţi ca grupurile majoritare şi deci „merită” salarii mai mici.. . 1. sacrifica rentabilitatea firmei în folosul prejudecaţilor. I. subjugaţi de prejudecaţi. există şi patroni care.aparteneţa etnica. p. G. Membrii săi sunt obligaţi să accepte posturi mai prost plătite.. grupul respectiv intră intrun cerc vicios.. în mod voalat. Bucureşti 2002.2. În strânsă legatura cu noţiunea de salariu nominal se află cea de salariu real.280. Este vorba de consumatorii de servicii pentru ca e greu de crezut ca pe cineva îl interesează culoarea pielii celui care a croit costumul pe care îl cumpără de la supermarket. Salariul real se află în relaţie direct proporţională cu salariul nominal şi în relaţie invers proporţională cu nivelul preţurilor :8 Sr  Sn Is sau Is r  n  100 p Ip 8 Ignat. religia etc. sexuale sau rasiale şi a cărei victime cad femeile. Observăm ca mărimea salariului real depinde de mărimea salariului nominal şi de nivelul preţurilor.asiatica. Deşi se pot mări profiturile prin angajarea unui grup minoritar. Deşi legislaţia din cele mai multe ţări interzice în mod categoric discriminarea pe orice considerente.

iar conţinutul salariului poate fi definit ca preţul acestei mărfi. Calificarea noţiunilor de muncă şi forţă de muncă a permis statuarea faptului că în condiţiile economiei de piaţă.In ceea ce priveşte conţinutul salariului în condiţiile economiei de piaţă. exprimă relaţiile dintre patron şi salariaţi cu privire la angajarea şi utilizarea forţei de muncă în activitatea economică. teoreticienii domeniului contestă această viziune asupra salariului ca preţ al muncii. forţa de muncă este o marfă. Aşadar salariul. fiind caracterizat de următoarele particularităţi:  este element al cheltuielilor primare.  este element al costurilor variabile (fondul de salarii al unei întreprinderi evoluează în funcţie de volumul producţiei sau serviciilor realizate şi de productivitatea muncii). el repartizându-se cu precizie pe unitatea de produs. iar variaţia cuantumului salarial depinde de volumul de muncă depus. c) Salariul ca venit principal al majorităţii populaţiei ocupate În cazul ţărilor cu economie dezvoltată salariul reprezintă cea mai mare parte a venitului populaţiei ocupate – cel mai adesea între 2/3 si 3/4 din populaţia ocupată. Aceştia susţin că obiectul relaţiilor dintre salariat şi patron nu este munca. În cazul României se tinde spre pragul minim al marjei menţionate. Cu toate acestea. din punct de vedere al sursei de recuperare. acesta este reliefat de analiza următoarelor faţete ale acestuia: a) preţ al muncii (sau al forţei de muncă) b) element important al costurilor c) venit principal al majorităţii populaţiei ocupate a) În susţinerea formulării de “preţ al muncii” operează faptul ca plata salariului la anumite intervale de timp îi crează acestuia apartenenţa de preţ al muncii depuse. precum şi la repartizarea rezultatelor obţinute prin activitatea respectivă. este dat de suma cheltuielilor efectuate de întreprinzător cu salariile şi contribuţiile legate de acestea. serveşte refacerii forţei de muncă salariatului şi intreţinerii familiei sale. b) Salariul ca element important al costurilor. prin conţinutul său. Astăzi salariul individual sau personal se dovedeşte .  este cheltuială directă. dar şi cheltuială indirectă – când se repartizează pe produs prin intermediul unor coeficienţi.  este o cheltuială care. ci forţa de muncă.

Salariul social se obţine în urma redistribuirii venitului naţional în vederea asigurării de venituri unor categorii de salariaţi care se confruntă cu probleme deosebite sau se află într-o situaţie materială precară(şomaj. De multe ori. cota parte din profitul net. o parte fixă. accidente de muncă. In acest fel. În România. alte adaosuri. b) adaosurile formate din: plusul de acord. boli profesionale. sub nivelul careia nu se poate coborî fără a provoca diverse urmări. grele. pentru condiţii nocive de muncă. incompresibilă (salariul de bază) . etc. Salariul colectiv9 este atribuit tuturor salariaţilor unei intreprinderi. De asemenea. Economie politica. pentru lucru în zilele libere şi sărbătorile legale. pe bază de cote procentuale. p. aceeasi firmă. o salarizare mixtă.2. pentru lucru în timpul nopţii etc. de politica fiscală şi socială a statului şi de comportamentele partenerilor sociali. pe lângă salariul individual sau personal s-au mai constituit salariul colectiv şi cel social. fiecare firmă pleaca şi de la 9 Ignat. G. Poate practica. o parte variabilă formată din diverse complemente salariale.a fi insuficient în raport cu ceea ce se consideră o existenţă normală. I. c) sporurile la salariul de bază: pentru condiţii deosebite de muncă. cantitative în regie. pentru vechime în muncă. premiile acordate din fondul de salarii. 2. în virtutea autonomiei sale funcţionale. Editura Economica. ca participare la rezultatele acesteia (la profit) sau sub forma diferitelor facilităţi. Realizarea funcţiilor salariului depinde în măsură importantă de politicile de personal şi cele salariale de la nivelul companiilor.. Pascariu. în acord. altfel spus. În orice sistem de recompensare există două părţi: 1. pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de muncă... periculoase sau penibile. G. . reglementează o divizare de genul: a) salariul de bază. acte normative speciale. Luţac. Bucureşti 2002. I.). intrând în funcţiune modalităţi de completare al lui cu resurse care au revenit iniţial întreprinderii sau societăţii. Fiecare din cele trei forme uzuale de salarizare îşi are avantajele şi dezavantajele ei. Pohoaţă.3 Formele de salarizare Pentru a pune în relaţie cât mai directă rezultatele. în aplicarea politicii de salarizare.280. poate proceda la o combinare de elemente aparţinând a două sau chiar trei forme de salarizare.. 1.

Salarizarea în acord -se practică la firmele a caror activitate este relativ omogenă. pe de altă parte. veniturile personalului salarizat în această formă sunt inferioare faţă de cele ale personalului plătit după alte forme de salarizare.premise ca proprii săi angajaţi pot fi coparticipanţi la salariul colectiv sau social. bucaţi etc. metru pătrat. funcţia îndeplinită. care se angajează ca într-un anumit interval de timp să execute lucrarea la parametrii cantitativi şi calitativi descrisi. la regimuri lunare egale. vechime etc. Acordul ia forma unei înţelegeri între cele două părţi: firma. este cea mai veche şi mai simplă formă de salarizare. etc. iar rezultatele muncii sunt pe deplin măsurabile. 2. Când de la un animit număr de piese. se fixează tariful orar precum şi eventualele recompense(premii. Nivelul salariului orar diferă în funcţie de gradul de calificare. chiar în condiţiile aceluiaşi timp de muncă prestat. în sus tariful creşte progresiv. astfel ca. aici. Fiecarui lucrător îi sunt fixate. iar dacă este cazul eventualele sancţiuni sau diminuări de salariu. În practica. În funcţie de modul cum şi le îndeplineşte. Această formă de salarizare nu este stimulativă. gratificaţii. pot fi beneficiarii sistemului de participare la împărţirea profiturilor etc. gradaţii. Când se practică acelaşi tarif pentru toate elementele ce compun lucrarea. administraţie. piesă. pe de o parte. şi o formaţiune de lucru. metru cub. sarcinile şi responsabilităţile ce-i revin.). disciplina si sporirea productivităţii. în mod individual. 1. sănătate. avantajele ei facând-o preferabilă salarizării in regie:  plăţile lucrătorilor se corelează mai bine cu contribuţia lor la rezultatele companiei. justiţie. Prima formă este consonantă cu teoria . ansamblu. apărare naţională. printr-o fişă a postului. ca un produs intre tariful orar şi numărul de ore prestate. Tariful se fixează pe unitate fizica de lucrare executată(bucată. care are lucrări de executat. personalul poate primi salarii inegale. această formă de salarizare predomină în companiile prestatoare de servicii ( regii autonome sau societăţi comerciale ) şi presupune determinarea mărimii salariului ţinând seama de timpul lucrat si de preţul muncii pe unitatea de timp( salariul orar ). salarizarea se numeşte în accord direct. etc.).  salariul fiind “ legat “ de rezultatele muncii se stimulează efortul personalului. salarizarea ia forma acordului progresiv.este aplicabilă în acele sectoare de activitate în care munca poate fi normată. unde rezultatele muncii nu sunt pe deplin comensurabile: învăţământ. Salarizarea în acord . Venitul se determină.. subansamblu etc. Salarizarea după timpul lucrat(în regie) -salarizarea în regie sau după timpul de lucru se practica în acele unităţi sau pentru acele categorii de salariaţi. Salarizarea în regie denumită şi “ salarizare după timpul lucrat “.

salarizarea se numeşte ăn accord global. În sfârsit. Ultimele piese executate trebuie plătite mai bine.obiectivă a valorii. Altfel spus. pe măsură. Economie politica. Pentru a fi stimulaţi în promovarea imaginii şi vânzarea mărfurilor şi serviciilor. inclusiv sporurile acordate. ş. Bucureşti. Salarizarea în cote procentuale -se practica îndeosebi. după care. 3.3 Sistemul premial Premiile sunt adaosuri care se acordă în funcţie de aportul (individual şi/sau colectiv)la realizarea veniturilor10 . . în intervale de timp egale. p. Îndepărtarea momentului acordării premiilor faţă de cel al realizărilor deosebite diminuiază motivaţia salariaţilor . 1998.. când se fixează o sumă globală pentru execuţia unei lucrări în ansamblul său. Cea de-a doua formă se pliază pe teoriei subiective a valorii potrivit căreia pe muncitor nu-l costă. de aceea. desfacerii de mărfuri sau prestării de servicii 1. gradul de penibilitate al muncii creşte şi el. tariful trebuie să fie liniar. fizic şi psihic. cu condiţia realizării rezultatelor economice şi în funcţie de posibilitaţile financiare ale firmei. în funcţie de contribuţia adusă de fiecare la execuţia lucrării. munci egale creează valori egale. Recompensa trebuie să fie. Această formă de salarizare presupune efectuarea unor calcule asemănătoare acordului direct. 10 Ignat. veniturile personalului depinzând direct de nivelul de realizare a sarcinilor stabilite. pe măsură ce timpul de muncă se prelungeşte şi numărul de piese executate creşte. Ca urmare.a. Editura Economica. Cotele procentuale sunt aplicate la valoarea achiziţiilor.I. în mod individual. Suma respectivă se împarte lucrătorilor.  se acordă promt.  fondul de participare a angajaţilor rămas după plata impozitului datorat potrivit legii de până la 10% . Sursele din care se plătesc premiile pot fi:  fondul de premiere constituit din veniturile realizate după acoperirea cheltuielilor maxim 10% din fondul lunar plătit sub formă de salarii. în unităţile comerciale. 276.. ultima oră de lucru şi prima. Premiile se acordă lunar. în aceeaşi măsură. lucrătorii acestor unităţi sunt salarizaţi în cote procentuale aplicate valorii vânzărilor.  au o anumită consistentă . Premiile acordate din fondul de salarii sunt considerate eficace dacă :  reflectă în mod obiectiv importanţa aportului adus de catre salariatul premiat.

Ele indica specificitatea veniturilor salariale . p.  spor pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru (in locul sporului pentru ore suplimentare). cu excepţia celor cu specific deosebit cu reglementări distincte . pentru timpul lucrat în aceste condiţii:  spor pentru lucru în subteran.  spor pentru timpul lucrat în timpul nopţii .  pentru producerea substanţelor explozive . iar diferenţa la sfîrsitul anului. De asemenea .  spor pentru condiţii grele de muncă. 369.4 Sistemul de sporuri Sporurile la salarii plătite angajaţilor. Până la 50%din acest fond poate fi acordat salariaţilor în timpul anului .  spor pentru condiţii nocive . A. profitul constituie sursa acordării premiilor pentru invenţii realizate în cursul anului precedent.  pentru activitate în subteran.  îndemnizaţie de zbor. au de regulă . indiferent de modul de organizare al programului de lucru.  spor de santier.  spor pentru condţii periculoase . acelaşi aspect precuniar ca şi salariile. fie sub forma cotelor procentuale aplicate salariilor tarifare de bază .Premiile acordate din profitul anual este stabilit de catre Adunarea Generală a Actionarilor după închiderea situaţiilor financiare. fiind grupate astfel11:  grupaA.sporuri ce se pot acorda în funcţie de locul de muncă . Editura Economica.alte sporuri:  spor pentru ore lucrate suplimentar peste timpul lunar de lucru.  grupa B . 11 Băcescu.. . Compendiu de macroeconomie. 1.Carbunari. 2005.  spor pentru lucru pe platformele marine de foraj si extracţie. Sistemul este valabil si pentru regii autonome . Societaţile comerciale pot constitui un fond de stimularea salariaţilor de aproximativ 10% din profitul net. Bucureşti. fie ca o suma fixă.

 alte locuri de muncă izolate.constituie un supliment la sporurile acordate pentru productia propri-zisă. se stabilesc prin contractele colective de muncă.în procent de până la 20% din salariul de bază . în raport cu importanta obiectivului şi cu gradul de raspundere.  spor pentru utilizarea cel putin a unei limbi straine acolo unde necesitatile postului o impun. Pentru locurile la care există situaţii complexe . spor pentru exercitarea unei functii suplimentare. ci indemnizaţie care compensează privaţiunea parţială de libertate între anumite ore când un . Consiliul de Administracţie al unităţii poate aproba plata cumulată a sporurilor pentru condiţiile grele de muncă .Spor de izolare. fie procentuale. mai relevă şi alte tipuri de sporuri. Nivelul sporurilor . se corectează în aceeaşi propoţie în care se aprobă cresterea salariului minim brut pe ţară şi categoriile de personal carora li se acordă sporurile .  personalul de la staţiile meteorologice. prevazute în legislaţie sunt maxime. fie în sume fixe .  spor pentru obiective speciale. po fi adaptate prin contractul colectiv de munca la specificul diferitelor activităţi. Cele în sume fixe. Indemnizaţiile de imersiune. periculoase sau nocive. se acorda scafandrilor în suma fixa pe ora de scufundare. a simţului de răspundere şi a păstrării secretului de fabricaţie. Denumirle sporurilor nominalizate mai sus. Sporurile la salariile de bază se acordă în raport cu rezultatele obţinute şi condiţiile concrete în care se desfasoară activitatea . Se acordă tuturor salariaţilor ocupaţi tot timpul în programul de realizare a producţiei speciale din orice întreprindere. pentru a încuraja ridicarea calităţii produselor. Spor pentru consemnare la domiciliu nu reprezintă salariul pentru o muncă prestată .  spor de vechime în muncă. pentru:  personalul de la staţiunile de supraveghere şi dirijare a navigaţiei. Contractele colective de muncă încheiate şi aplicate pe anumite ramuri în ultimii ani.se acordă diferenţiat . cum sunt:  spor pentru producţie specială . mentinându-se conţinutul şi cuantumul mediu al sporului respectiv. corespunzator timpului lucrat în locurile de munăa respective.  presonalul de la releele de televiziune.

având în vedere raspunderea crescândă pe timpul unor misiuni. Acestea .  pentru lucrul in timpul noptii. sa extins ( uneori nejustificat ) aplicarea unor sporuri consistente pentru orele lucrate peste programul lunar de lucru ( aşa . unele societaţi naţionale şi regii autonome depăsesc cu mult aceste valori .salariat. Pot fi redate .  spor de delegat .î in final. pentru condiţii nocive de muncă. respectiv costuri cu plata concediilor medicale . periculoase sau penibile .  pentru vechime în muncă. situaţie care . De altfel . ce depăşeşte 120ore/salariat/ an se plăteşte cu un spor de 50% din salariul de bază. Dupa 1990. depăşeşte frecvent 50-60%. din salariul de bază. slabirea interesului fată de muncă în timpul programului obişnuit de lucru sperându-se obţinerea unui spor de salariu în orele de după program .  spor pentru personalul de pază . Criteriile de acordare se stabilesc de Consiliul de Administraţie la propunerea direcţiei întreprinderii. Din necesitaţi obiective dar ca urmare a presiunii sindicale .se acordă în unele înrteprinderi pentru creşterea personalului respectiv în prevenirea sustragerilor (frauduloase) de bunuri.numite ore suplimentare ) sau pentru lucru sistematic peste programul lunar. cu titlu de 1 Sporurile minime ce se acordă sunt:  pentru condiţii deosebite de muncă . 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate. este la dispoziţia întreprinderii care il poate solicita în orice moment pentru intrvenţii urgente. sporirea cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale . după cum pot apare unele consecinţe economice negative pe termen lung : scaderea performanţei personalului ori chiar pierderea capacitaţii de mună ce se poate solda cu pensionări anticipate ( medicale). până la 120 de ore/salariat /an . Nivelul acestui spor este de 25% din salariul de încadrare .  pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale se acordă un spor de 100% din salariul de bază . 25% din salariul de bază. minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 ani. cu toate ca disciplinele ergonomice şi psihologia muncii semnalează posibilă apariţie a unor inconveniente: supra solicitarea organismului uman poate conduce la îmbolnaviri şi.10% din salariul de bază. ansamblu sporurilor ca pondere în masa salarială . la nivelul acestora .se acordă în sumă fixă unor delegaţi care însotesc transporturi feroviare sau rutiere . conduce la scaderea productivitaţii muncii si creşterea costurilor privind resurslele umane. grele . desi aflat la domiciliul sau . . nu se mai pune problema existenţei unor dificultaţi in atragerea şi menţinerea fortei de muncă .

Profesorul francez. între cresterea preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a bunurilor . mărimea salariilor muncitorilor determină direct cresterea preţurilor .inflatia actionează ( în masura diferită) asupra salariilor în sensul diminuării puterii de cumpărare a acestora .inflatia constă în . Trebuie amintit că a apărut şi s-a dezvoltat chiar o teorie în acest sens şi anume teoria cercului vicios al preţurilor şi salariilor numită şi . în folosul celor care sunt în masura să obţină cresterea salariilor înaintea altora'' . închizându-se astfel cercul vicios şi realizându-se spirala inflaţionistă. Ea se produce prin deposedarea deţinatorilor de creanţe în folosul debitorilor acestora sau prin deposedarea celor ce economisesc şi a pensionarilor .. Indexarea este una din modalitaţile practice utilizate pentru prevenirea sau atenuarea eroziunii puterii de cumpărare a salariilor şi chiar pentru cresterea acestora . inflaţia ''.latentă . in cartea sa . Sub toate formele ei . în folosul salariaţilor . în masa monetară şi masa mărfurilor şi serviciilor puse în circulaţie . teoria spiralei inflaţioniste a preţurilor 'sau a ciclului infernal al preţurilor si salariilor. are ca efect modificarea considerabilă a reparţiei veniturlor .5 Indexarea salariului Fenomenul inflaţionist a constituit dintotdeauna o problemă dificilă cu incidenţa asupra teoriei şi practicii salariale. deschsă sau galopantă . cazurile în care se aplică această prevedere şi cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de muncă la nivel de ramură. 1. Datorită unor fenomene în procese care. Maurice Allais . conduc la sporirea indecelui preţurilor . ca fenomen economic . distorsiunea puternică existentă între procesele monetare şi procesele ceconomice reale . conducând la scumpirea vieţii şi la necesitatea unor noi şi noi majorării de salarii.L' import sur le capitel et la reforme monnetaire'' definea inflaţia in modul următor .. Cu ajutorul indexării se realizează progresia salariilor în raport cu rezultatele producţiei firmei . grupuri de unitaţi sau subunitaţi . cu efecte majore în sfera producţiei şi pe ansamblul macro social''. prin rezultatele lor .. precum şi prin deposedarea acelor salalariaţi ale căror salarii nu cresc decât cu întarziere . pentru exercitarea şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de până la 50% din salariul de bază al funcţiei înlocuite. laureat al premiului Nobel . .ramurii şi ale economiei naţionale în general.. Potrivit acestei teorii .

asupra investiţiilor şi cererii globale. Indexarea reprezintă corelaţiile dintre salarii şi preţuri . Formulele utilizate de ajustare a salariilor în cadrul indexarii se incadrează . asupra ocupării . acela de a transmite presiunile inflaţioniste asupra costurilor . Cu alte cuvinte între cresterea de preţ şi indexarea existentă mereu o perioadă . dintre salarii şi costul veţii. în 2 categorii: . poate să duăa la nasterea şi dezvoltarea spiralei inflaţioniste.Indexarea este o modalitate tehnică . uneori destul de mare. un stat poate acoperi prin indexare 90% . în linii mari .  pe perioade indelungate face ca diferenţele de venit dintre participanţii la viaţa economică să se adânceasă astfel că îi avantajează pe cei cu venituri mari . asa cum un altul poate acoperi numai 50-60%.în care cresterile de preţuri sunt cunoscute . asupra prţurilor şi rentabiliţătii . de nivelul general al preţurilor sau de alte variabile . dintre salarii şi venitul naţional . Principalele avantaje sunt :  evită nivelarea veniturilor .  poate fi negociată între participanţii la viaţa economico. prin care veniturile salariaţilor şi pensionarilor sunt crescute (actualizate) prin adaugarea unui procent de crestere .  presiunile asupra bugetului de stat sunt mai reduse şi amânate în timp. dintre salarii şi cresterea economică. Tehnicile de indexare . guvern patronat sindicat. Indexarea este o metoă specifică ţarilor cu economie de piată . dintre salarii şi productivitate .  din cresterile de pret . In principal . In practică .  se aplică pentru viitor la o crestere de preţuri deja trecută . Suma primită va fi diferită în functie de veniturile fiecărui beneficiar . modificarile salariale sunt aproape întotdeauna legate de modificările apărute în nivelul preţurilor de consum . Indexarea are şi un efect secundar . salariile ar trbui indexate în functie de nivelul PNB. în funcţie de puterea economică . păstrând diferenţele impuse de poziţia fiecăruia în viaţa economică.  este flexibilă şi măreşte veniturile pentru toate perioada următoare .are şi unele dezavantaje cum ar fi:  aplicată pentru o perioadă indelungată la creşteri de preţuri mari .socială . sunt capabile să se adapteze la dferite situaţii naţionale şi să contribuie la soluţionarea probemelor de care se lovesc negocierile colective în perioada de inflaţie . datorită multiplelor forme pe care le îmbraăa . viabilă .  nu acoperă întotdeauna în întregime cresterile de preţ. Deşi des aplicată indexarea .

în mod evident . bugetul asigurărilor sociale şi cu unele fonduri special constituite la dispoziţia organismelor publice. astfel :  condiţia de mună în care îşi desfasoară activitatea contribuabilii. respectiv să inducă la nivelarea lor. chrie.are avantajul că.un procent mai ridicat de crestere în cazul salariilor mai mici.  tipul de contribuabili . la care angajatorul datorează ''CAS" nu . Folosirea forţei de muncă de către unităţi generează relaţii de decontare cu salariaţii proprii. este neută . 1.  ajustarea de tip uniform pentru toţi lucrătorii ( compensarea în sume fixe ) tinde să retragă evantaiul remuneraţiilor . care se determiăa prin aplicarea unor cote procentuale la fondul de salarii. deoarece asiguă ca ierarhia salariilor să rămână nemodificată . cresterea preturilor îi afectează mai dur pe cei mai defavorizaţi deoarece . Cota contribuţiei de asigurări sociale datorată de contribuabili este diferenţiata în funcţie de doi factori. deoarece aplicandu-se aceaşi sumă absoluă pentru toţi . 1. Contribuţia la asigurările sociale(CAS) -constituie pentru unitate o cheltuială de exploatare . Partizanii acestei formule subliniază faptul . că. ea reprezinăa evident . pe baza acesteia determinindu-se apoi dreptul la diferite tipuri de pensii acordate de stat .întreţinerea locuinţei). Baza lunară de calcul. ajustarea proporţională -exprimă frecvent în procente .1 Contribuţia la asigurările sociale Contribuţia la asigurările sociale (CAS). în general o valoare mai importantă pentru articolele de primă necesitate 9 alimente . indicele preţurilor atribuite .se datorează către bugetul asigurărilor sociale de stat. datorat angajaţilor cu contract de mună . Ea se datorează lunar de către persoanele angajate pe baza unui contract de mună şi funcţionarii publici.6 Asigurările sociale si protecţia socială Desfăşurarea oricărei activităţi sociale este de neconceput fără intervenţia muncii.6. prin efectul ponderii. îmbracaminte . bugetul statului. problema dintotdeauna dificilă în cadrul negocierilor .

5%+0.5% = 29. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 12 stabileste urmatoarele cote pentru contribuţia de asigurări sociale 13:  pentru grupa I-a de muncă (condiţii speciale de muncă) 30% -(9.75%  pentru grupa III-a de muncă (condiţii de muncă speciale) 40% -(9.destinată. publicată in Monitorul Oficial al României. nr.2005 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2006. nr.poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu de asiguraţi din lună pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzatoare a cinci salarii medii brute pe economie.75% Indiferent de grupa de muncă în care sunt încadraţi .5% +0. şi se achită la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale. aplicată la fondul de salarii sau. .5% la asigurarile sociale din veniturile brute realizate lunar. partea I. este de 0.12.începând cu data de 1 ianuare 2006.75%.5%+0. publicată in Monitorul Oficial al României. salariaţii contribuie cu o cotă de 9.103/2000. după caz .75%) =19. la drepturile reprezentând îndemnizaţie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit.75%) = .exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevazute de prezenţa ordonantă de urgentă. Pentru anul 2006. 12 *** Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj si stimularea ocupării forţei de munca. În funcţie de tipul de contribuabil.75%)= 24. . 380/15. 13 *** Legea nr.5%+0.  cota contribuţiei de asigurări sociale. Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) . partea I. cota de contribuţie pentru concedii şi îndemnizaţii. .75%  pentru grupa II-a de muncă (condiţii deosebite de muncă) 35% -(9.1150/2005. iar diferenţa până la nivelul cotelor menţionate este suportată de unitate .(9. contribuţia de asiguări sociale se calculează pe baza :  cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale . Tot până la această dată angajatorii sunt obligaţi să depună la casa de Pensii în raza căreia âşi au sediul o Declaraţie privind evidenta nominală a asigurarilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor sociale de stat. Termenele de plată a contribuţiei pentru asigurările sociale este data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datorează contribuţia.  diferenţei dintre cota contribuţiei de asiguări sociale şi cota contributiei individuale de asigurări sociale.

în sensul prezentei ordonanţe de urgentă . Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfasoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevazut din lege.contribuţia de 7% datorată pentru asigurarea sănătaţii personalului din unitatea respectivă .2 Contribuţiile la asigurările sociale de sănătate Contribuţia la asigurările sociale de sănătate 14 angajatorii au obligaţia să calculeze . Angajatorul are obligaţia calcularii . 2006. Contribuţia asiguţtilor contribuţia lunară a persoanelor asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6. se aplică asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora . Deva. să reţină şi să vireze lunar în contul deschis la unitaţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază sunt luaţi în evidenţă ca platitori de impozite şi taxe . de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă .5%.75%. acesta se calculează prin aplicarea unei cote la o bază de impozitare.raportat la fondul de salarii realizat .265. I. se înţelege totalitatea sumelor constituite şi utilizate de persoane fizice şi juridice pentru plata drepturilor salariale sau / şi drepturilor asimilate salariaţilor .3 Contribuţiile la fondul de somaj Contribuţia unitaţii la fondul de somaj se constituie în scopul plăţii îndemnizaţiilor de somaj în cazul nefericit în care o persoană nu-si poate gasi un loc de muncă. asa cum sunt definite în legislaţia fiscală. se întelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natură salarială.6. Editura Intercredo. Prin fondul de salarii realizat . reţinerii şi viăarii lunare integrale a contribuţiei datorate de catre persoana asigurată în contul deschis pe seama Casei Nationale de Asigurări de sănătate la unitaţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază angajatorii sunt luaţi în evidentă ca platitori de impozite . 1. cu respectarea prevederilor legislaţiei financiar. Astfel . si anume: 14 Pantea. Contabilitate financiara.Persoanele juridice sau fizice au obligaţia plăţii cotei de contribuţie pentru concedii şi îndemnizaţii de 0. p. 1. aplicată la fondul de salarii realizat . Mecanismul de functionare a contribuţiei de asigurări pentru somaj este asemănător celui al contribuţiei pentu asigurările sociale . în sensul prezentelor norme metodologice .fiscale în materie . care sunt supuse impozitului pe venit . indiferent de perioada la care se referă . Prin fondul de salarii realizat . .P. inclusiv îndemnizatiile pentru incapacitate temporară de muncă.6.

I. 1. Plata contribuţiei pentru asigurarea de somaj trebuie facută până cel târziu la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datorează contribuţia .AS= Cota x fondul de salarii În ceea ce priveste cota de contribuţie . pentru persoanele angajate pe baza unui contract individual de muncă este de 1% la salariul de bază brut lunar. Berheci. nu se plaste pe perioada în care raporturile de mucă sau de serviciu ale persoanelor asigurate sunt suspendate potrivit legii. Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza. p. acesta se diferenţiază în funcţie de categoria de contribuabili .. C. Până la aceaşi dată. Dumitrean. contracte de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi care sunt asigurate în sistemul public de pensii.. Declaraţia lunară privind evidenţa nominală a asigurăţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru somaj. Contribuţia lunaă de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de angajatori se determină . Iasi 2005.  cota de contribuţie de asigurări de somaj platită de angajator este de 2. Contabilitate financiară I. diminuarea capacitaţii de muncă şi decesul ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale15 . Se datorează numai de angajatori şi de persoanele fizice care încheie . Haliga. începand din ianuarie 2006. E.6.5% la fondul de salariibrute lunare.. cu excepţia perioadei de incapacitate temporară de muncă . cu exemplificarea pentru anul 2006 şi baza impozabilă la care se aplică sunt:  cota de contribuţie .  cota de contribuţie de asiguări de somaj platită de angajatori Specific pe tipuri de plăţi . astfel încât putem vorbi de existenţa a două tipuri de cote:  cota de contribuţie individuală de asigurări pentru somaj. Cota de 1% reprezintand contribuţia individuală la bugetul asigurărilor de somaj..93 . cotele platite de acestea . dacă acesta nu depăseste 30 zile.4 Contribuţiile la asigurarea pentru accidente şi boli profesionale Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecţia sociaă împotriva urmatoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea . după urmatoarea formula: 15 Toma. în condiţiile legii. angajatorul este obligat să depună la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Foţtei de Mună în raza căreia âsi are sediul . I.

indiferent de perioada la care se referă . Declaraţia de venit cumulează veniturile obtinute sub formă de salarii cu celelalte venituri care intra în sfera impunerii. calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni ( pentru protecţia sociala a somerilor . Ca urmare a introducerii impozitului pe venitul global. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă pentru prestarea serviciilor prevazute în lege . Acest impozit se determină astfel: a) la locul unde se afla funcţia de bază .7 Impozitul pe venituri de natura salariilor Impozitul pe veniturile de natura salariilor apare în cadrul decontărilor unitaţii cu bugetul statului . urmând ca decontarea finală să aibă loc în cursul exerciţiului următor pe baza declaraţiei de venit depusă de angajat . angajatorilor cărora le păstrează şi le completează carnetele de muncă şi 0.25% din fondul lunar de salarii. TR. de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă . care se calculeaă şi reţine la sursa de către platitorii de venituri . iar contribuţia aferenă noii cote se virează la bugetul asigurărilor sociale de sănătate . iar decontarea finală se realizează direct între contribuabil şi organele fiscale. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinată ca diferentă între venitul net din salarii . Direcţiile generale de muncă şi protecţie sociala vor percepe un comision.5%si 4%. stabilit la 0. pentru .C=(TRXFs)/100. între limitele de 0. Beneficiarii de venituri dn salarii datorează un impozit lunar . la Administraţiile financiare teritoriale . doar în virtutea metodei de calcul si reţinere : stopajul la sursă . Din acest motiv nu vom avea în vedere decăt impozitul pe veniturile de natura salariilor reţinut de unitate de la proprietarii angajaţi si colaboratori . decontarea impozitului pe venituri de natura salariilor se realizează provizoriu de către unitatea unde persoana este angajată cu carte de muncă . FS-fondul brut de salarii realizate de către angajator în luna anterioară perioadei de plată a contribuţiei . Cota contribuţiei la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabileşte în funcţie de riscuri pe sectoare economice .tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul. angajatorilor cărora le prestează servicii constând în verificarea şi certificarea legalităţii înregistrarilor efectuate de către acestea. 1. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/ sau în natură obţinute de o persoană fiziăa ce desfaşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevazut de lege. final . inclusiv îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă .75% din fondul lunar de salarii.

prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinată ca diferentă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a venitului . astfel : . care se obligă să presteze munca si angajator se bazează pe contractul individual de muncă pe durată nedeterminată 16. partea I.2005.pentru contribuabili care au o persoană în întreţinere .pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere -550 RON.contribuţia individuală de asiguăari sociale . Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.250 RON . contract de muncă temporară.650 RON. Deducerea personaăa se acordă pentru persoanele fzice care au un venit lunar brut de până la 1. în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.350 RON. . 3) Contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupationale.inclusiv . .8 Cadrul legal privind salarizarea. contract individual de muncă pe timp parţial contractul individual de muncă la domiciliu. după caz) şi urmatoarele elemente: 1) Deducerea personală acordată pentru luna respectivă . . Prin derogare de la regula de mai sus.pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere . Relaţia dintre salariat. deducerile personale sunt degresive fată de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministerului finantelor publice. meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze.001 RON şi inclusiv .asigurările sociale de sănătate . . precum şi alte contribuţii obligatorii stabilite de lege . drepturile şi obligaţiile aferente Libertatea muncii este garantată prin Constituţie. angajatorii au posibilitatea de a angaja personal salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată.000.12. publicată in Monitorul Oficial al României.000 RON . 1. astfel încât la nivelul anului să nu se depasească echvalentul în RON 200 euro. b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri . astfel ca orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei.pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere . . nr.pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere -450 RON. 1150/19. la nivel naţional se încheie contractul colectiv de muncă unic ce cuprinde drepturile şi obligaţiile 16 *** Legea 380/2005 privind bugetul asigurărilor de stat pe anul 2006. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare de peste 3. 2) Cotizaţia sindicală platită pentru luna respectivă .000 RON nu se acordă deducere personală.

astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în salariu.5% din fondul de salarii realizat lunar. Adaosurile la salariul de bază sunt:  adaosul de acord. 25% din salariul de bază. Salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore. Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază. începând cu 1 ianuarie 2005. Sporurile minime ce se acordă sunt:  pentru condiţii deosebite de muncă. care să reprezinte retribuţia pentru munca prestată si condiţiile de la locul de munca.  alte adaosuri.  premiile acordate din fondul de premiere. minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani. este de 330 RON.patronilor şi ale salariaţilor cu privire la condiţiile generale de muncă şi se încheie pe o perioadă de un an17. grele. cazurile în care se aplică această prevedere şi cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de muncă la nivel de ramură. până la 120 de ore/salariat/an. partea I. în medie.11. periculoase sau penibile. grupuri de unităţi sau unităţi. ceea ce depăşeşte 120 de ore/salariat/an se plăteşte cu un spor de 50% din salariul de bază. nr.  pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale se acordă un spor de 100% din salariul de bază. 10% din salariul de bază. din salariul de bază. Părţile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să acţioneze pentru includerea unor sporuri în salariul de bază. 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate. 1074/29.2005 privind concediile si indemnizaţiile si asigurările sociale de sănătate. calculate într-o proporţie de minimum 1. Alte venituri sunt:  cotă-parte din profit ce se repartizează salariaţilor.  pentru condiţii nocive de muncă. 158 din 17.11. nr.  pentru vechime în muncă. care este de până la 10% în cazul societăţilor comerciale şi de până la 5% în cazul regiilor autonome.  pentru lucrul în timpul nopţii.  pentru exercitarea şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de până la 50% din salariul de bază al funcţiei înlocuite.94 RON /oră. . adică 1.  tichetele de masă acordate conform prevederilor legale şi înţelegerii părţilor.2005. convenite la nivelul unităţilor şi instituţiilor. publicată in Monitorul Oficial al României. 17 *** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României.

să se plătească şi o primă de vacanţă. de unde să poată fi convocaţi de unitate.  dacă decesul a survenit din cauza unui accident de muncă. salariata mamă poate beneficia de înca un an concediu fără plată. diminuare sau anulare a participării la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere. . acordat familiei. soţul acesteia beneficiază de plata unui salariu de bază. care nu poate fi mai mare de un an. a unui accident în legătură cu munca sau a unei boli profesionale. în condiţiile legii. plătit de unitate mamei. În afara concediului legal plătit pentru ingrijirea copiilor în vârstă de până la doi ani. în cadrul programului zilnic de muncă stabilit. a cauzei decesului. când din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost întreruptă. diferenţa de 2 salarii se va plăti după stabilirea. dacă mama nu este salariată. cu condiţia ca încetarea lucrului să nu se fi produs din vina lor şi dacă în tot acest timp au rămas la dispoziţia unităţii. pentru naşterea fiecarui copil. Salariaţii vor beneficia de următoarele ajutoare:  în cazul decesului salariatului.Condiţiile de diferenţiere. Prin negocieri la nivelul unităţii se va stabili modul concret de realizare a prevederii de a rămâne la dispoziţia unităţii. Prin contractele colective de muncă se poate stabili ca. prezenţi în incinta unităţii în aşteptarea reluării activităţii sau la domiciliu. parţial sau total. un ajutor. precum şi perioada pentru care se acordă cota de profit salariaţilor. pe lângă îndemnizaţia de concediu.  un salariu de bază plătit de unitate la decesul soţului sau soţiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate în întreţinerea salariatului. condiţiile necesare realizării sarcinilor de serviciu. el este obligat să plăteasca salariaţilor salariul de bază pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt. salariaţii vor primi 75% din salariul de bază individual avut. în raport cu posibilităţile economico-financiare ale unităţii. de un salariu mediu lunar pe unitate.  un salariu de bază. cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel puţin 3 salarii de bază. În cazuri excepţionale. se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. Patronul va asigura condiţiile necesare realizării de catre fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin. Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricaror obligaţii băneşti ale unităţii. In situaţia în care patronul nu poate asigura pe durata zilei de lucru.

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul caruia o persoană fizică.în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. contracte de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi care sunt asigurate în sistemul public de pensii. în condiţiile legii. ajutoarele de şomaj sau se acoperă alte cheltuieli publice. Se datorează numai de angajatori şi de persoanele fizice care încheie.  contribuţia unităţii la fondul de şomaj. până la data de 31 ianuarie. Contribuţia lunară de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajatori se determină.  contribuţia unităţii la fondul de asigurări sociale de sănătate. diminuarea capacităţii de muncă şi decesul ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Contribuţiile unităţii sunt:  contribuţia la asigurările sociale. TR – tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul. In anul 2006 cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt prezentate într-un paragraf anterior. Fs – fondul brut de salarii realizate de către angajator în luna anterioară perioadei de plată a contribuţiei Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale va comunica angajatorilor anual. începând din ianuarie 2006.  comisionul plătit Inspectoratului Teritorial de Muncă. după următoarea formulă: C = (TR x Fs)/100. se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator. o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate şi nu poate fi mai mare decat produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare. tariful de risc stabilit pentru determinarea contribuţiei pe anul în curs. denumită salariat. Cota . Contribuţia de asigurări pentru accidentele de muncă şi boli profesionale este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecţia socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea.  contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. unităţile patrimoniale mai au şi obligaţia calcului şi virării obligaţiilor de natură destinate constituirii fondurilor din care se plătesc pensiile. persoană fizică sau juridică . deosebite sau speciale. la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale. Baza lunară de calcul. Odată cu înregistrarea salariilor. Contribuţia la asigurările sociale se exercită prin cotele de contribuţii şi sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă în normale.

9 Sistemul de salarizare al unităţii Sistemul de salarizare al societăţii este stabilit prin contractul colectiv de muncă.C.75% din fondul lunar de salarii.A. aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate. nr.5% si 4 %. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca pentru prestarea serviciilor prevăzute în lege Direcţiile generale de muncă şi protecţie socială vor percepe un comision. 19 *** Contract colectiv de munca incheiat intre S.5%.12. sunt obligatorii şi funcţionează descentralizat. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate alimentează fondul necesar sistemului principal de ocrotire a sănătăţii populaţiei. angajatorilor carora le păstrează şi le completează carnetele de muncă si 0. Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj. 2. . angajatorilor cărora le prestează servicii constând în verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor efectuate de către aceştia.contribuţiei la asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale se stabileşte în funcţie de riscuri pe sectoare economice. favorizând crearea unui cadru necesar pentru oferirea unor servicii calitativ superioare. 1. si angajaţii proprii. a unităţii sanitare şi a casei de asigurări de sănătate.18 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj asigură constituirea fondului necesar pentru plata ajutorului de şomaj. iar contribuţia aferentă noii cote se virează la bugetul asigurărilor sociale de stat. a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin contribuţii ale unităţilor patrimoniale.2005. în regie sau după timp. între limitele de 0. în acord. Partea I. 5 din 04.01. sistem ce are ca scop ameliorarea continuă a condiţiilor de muncă. Conform Contractului colectiv de muncă 19 la nivel naţional formele de organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele: 1. depunându-se eforturile necesare în vederea implementării unui sistem de muncă organizat.25% din fondul lunar de salarii. Asiguraţii din sistemul asigurărilor sociale de sănătate datorează o contribuţie în cotă de 7% datorată de angajator îi aplicată asupra fondului de salarii brute lunare. 18 *** Norme metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale din 09.2004. conferă dreptului alegerii libere de catre asiguraţi a medicului. Niciman S. în cotă de 2. stabilit la 0.

din care doua fixe în perioada sărbătorilor de Paşti şi de Crăciun (pentru care se rezerva 10 zile) şi una la solicitarea persoanei pe baza de programare.spor de vechime. boli profesionale sau accidente de muncă se acordă conform legii pe baza certificatului medical. Forma de organizare a muncii şi de salarizare la SC NICIMAN SA este în acord pentru toate categoriile de personal. cancer de orice tip). Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporara de muncă se determină prin aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul stabilită conform legii.În vederea stabilirii concrete a drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor. astfel:  21 zile de concediu.  25 zile de concediu.  23 zile de concediu.3. pentru salariaţii cu o vechime în muncă de 5 – 10 ani. În cursul anului se acordă premii. Concediile de odihnă se acordă în funcţie de vechimea în muncă. accidente de muncă. Plata salariilor se face în 2 tranşe lunare în zilele de 8 si 23 ale fiecarei luni. tuberculoza. Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce urmează să se aplice fiecarei activităţi se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. pentru salariaţii cu o vechime în muncă de 11– 20 ani. care se determină prin aplicarea unei cote specifice vechimii în muncă asupra salariului tarifar de încadrare a fiecarui salariat în parte: Sporurile de vechime acordate de SC NICIMAN SA Iasi Vechime in munca 3 – 5 ani 5 – 10 ani 10 – 15 ani 15 – 20 ani Peste 20 ani Spor (%) 5 10 15 20 25 . angajarea se face prin încheierea . pentru salariaţii cu o vechime în muncă de 0 – 5 ani. Sporurile care se acordă de societate sunt următoarele: . 4.  27 zile de concediu. pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate.spor pentru ore suplimentare de 25%. sau 100% în unele situaţii speciale ( boli profesionale. Fiecare salariat are dreptul la un salariu ce cuprinde salariul tarifar de încadrare. Concediul de odihna se va acorda în trei etape. Concediul şi îndemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă. cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii. alte forme specifice unităţii. pentru salariaţii cu o vechime în muncă de peste 20 ani. care sunt în valoare de 10% din profitul societăţii. SIDA. boli infectocontagioase din grupa A. care sunt înregistrate în carnetul de muncă. sporurile şi adaosurile.

Încheierea contractului individual de muncă se face în baza condiţiilor stabilite de lege.contractului individual de muncă. . cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului si numai pe criteriul aptitudinilor şi competenţei profesionale. în care se prevede şi salariul de bază.

matriceală. Iasi. crescatoare. realizându-se prin departamentarea/separarea activităţilor şi gruparea lor în posturi şi departamente. La nivelul anului 1999. funcţională.8 miliarde lei. sau criteriul de departamentare cu stuctura simplă. Diviziunea verticală a muncii presupune stabilirea ierarhiilor. firma a cautat să-şi atragă cea mai bună forţă de muncă. fără a fi nevoie să-si sporească foarte mult numărul personalului. din anul înfiinţării.. Sedcom Libris. geografica. antrenarea şi coordonarea oamenilor ce realizează aceste activităţi. 267. pp.au crescut veniturile obtinute pe piaţa internă de la 5. pe unităţi descentralizate de profit. N.Selgros. sfera de autoritate a managerilor. precum şi fluxul de comunicaţii din interiorul organizaţiei. iar la nivelul anului 2000 de 7. Identificarea şi caracterizarea structurilor organizatorice se poate realiza după criteriul funcţionalităţii si întâlnim structura clasiăa. NICIMAN S. Astfel.A.304.20 A organiza activitatea unei firme înseamnă a realiza o diviziune a muncii.A Iaşi 2. s-au achizitionat utilaje noi . a liniilor de autoritate. niveluri ierarhice si relaţii interumane. veniturile din export erau de 1..Capitolul 2.1 Scurt istoric SC Niciman SA a luat fiinţă în anul 1993.Cu timpul. sau de conglomerat.Prezentarea S. circumstanţială. A. în cea mai mare parte. cu unele scaderi în anii 1995-1996. departamente. .Carrerffour. În această perioadă. care are autoritatea necesară pentru orientarea.8 miliarde lei. Evoluţia veniturilor pe piaţa externă a fost. Editura. Structura organizatorică poate fi caracterizată prin: posturi. de la cei 100 salariaţi. ediţia a V-a. pe unităţi strategice de profit.Practiker. prin privatizarea unei sectii din cadrul SC Bucium SA .6 miliarde lei la 76 miliarde lei în 2004. 2002. 2. Iftimescu.mult mai productive. comportamentală. . Pentru a ajunge la aceste realizări.C. Diviziunea orizontală a muncii porneşte de la faptul ca munca specializată este mai eficientă. atât pe verticală cât si pe orizontală. firma are în prezent 238 de angajaţi. 20 Panaite. şi s-a cautat ca desfacerea să se faca într-o retea distribuita gen Metro .. Prodan.2 Structura organizatorică şi functională Procesul de organizare constă în guparea activităţilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor unei firme şi atribuirea fiecarei grupe unui manager. Management concepte si aplicaţii practice. când a început şi activitatea de export.

B)Comisia de cenzori este formată din 3 membri.  stabileşte competenţele şi răspunderile Consiliului de Administraţie. permiţând dezvoltarea funcţională. care decide asupra activităţii acesteia şi îi asigură politica economica şi comercială. conform normelor legale şi profesionale. . participarea la constituirea altor societăţi comerciale. aprobă sau modifica Bilanţul si Contul de profit şi pierderi după analizarea rapoartelor Consiliului de Administraţie şi Raportului de verificare şi certificare a bilanţului contabil Audit.SC NICIMAN SA are o structură organizatoric de tip funcţională. verifica şi certifica bilanţul contabil. Firma este organizată ca o societate pe acţiuni.  examinează. In anexa nr 2.  hotărăşte schimbarea obiectului de activitate.  hotărăşte cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social.  hotărăşte cu privire la comasarea.  hotărăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi la acordarea de garanţii. a comisiei de cenzori pentru eventualele pagube pricinuite societăţii. divizarea sau dizolvarea precum şi lichidarea societăţii. aprobă repartizarea dividendelor între acţionari. Aceasta se compune din toţi proprietarii a cel puţin o acţiune. AGA are următoarele atribuţii principale:  alege membrii Consiliului de Administraţie. permite centralizarea controlului strategic al rezultatelor. la modificarea numărului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora.1 este redata Organigrama SC. care-si exercită dreptul la vot. NICIMAN SA IASI A) Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere al societăţii. conducerea este asigurată de Adunarea Generala a Acţionarilor (AGA). directorilor şi.  hotărăşte cu privire la acţionarea in justiţie a membrilor Consiliului de Administraţie. precum şi la transformarea formei juridice a societăţii.  hotărăşte cu privire la adoptarea sau modificarea statutului. a sediului. executând misiunea încredinţată de AGA. controlează gestiunea societăţii prin mijloace specifice. este bine adaptată activităţii firmei. hotărăşte în orice alte probleme privind societatea.  aprobă si modifica programele de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli al societăţii.

precum şi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul următor. respectiv economic ai societăţii . negociază cu aceştia salariile de încadrare direct. organizarea şi funcţionarea societăţii comerciale în condiţii de eficienţă economică. respectiv economic ai societăţii.  hotărăşte cu privire la executarea de reparaţii capitale şi realizarea de noi investiţii. Directorul General al societăţii are următoarele atribuţii. numărul de posturi.  stabileşte strategia şi politica societăţii pe termen scurt şi pe termen lung.  stabileşte modul de valorificare al acestora.negociază Contractul Colectiv de Munca cu reprezentanţii salariaţilor societăţii şi sindicatele. bilanţul şi contul de profitşsi pierderi pe anul precedent. Atribuţiile principale ale Consiliului de Administraţie sunt:  alege şi revoca directorul general al societăţii şi stabileşte remuneraţia.  aprobă structura organizatorica a societăţii. precum şi a celor cu durată de folosinţă neindeplinită.  aprobă angajarea şi concedierea salariaţilor. drepturile şi obligaţiile acestora.  aprobă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al societăţii. stabileşte competenţele. precum şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi gestiunilor. competenţe şi responsabilităţi.  le supune aprobării Adunării Generale.pune la dispoziţia acţionarilor. D) Directorul general este ales de Consiliul de Administraţie al societăţii din rândul membrilor săi şi are rolul de a asigura conducerea. cu posibilitatea de a fi realesi pe noi perioade de 2 sau 4 ani. pentru o perioadă de 2 ani. prin afişare şi publicare cu cel puţin 15 zile înainte de Adunarea Generală Ordinară.C)Consiliu de Administraţie format din 5 persoane alese de AGA dintre acţionarii care posedă peste 2000 de acţiuni. Directorul General al societăţii coordonează activitatea directorilor comercial. ducând la îndeplinire toate hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor.  aprobă angajarea şi revocarea directorilor comercial. exercitate direct sau prin intermediul delegărilor si împuternicirilor acordate.  aprobă scoaterea din uz a mijloacelor fixe amortizate integral. hotărârile redactate în Raportul de audit financiar şi hotărârile Consiliului de Administraţie. după cum urmează: .

 angajează personalul necesar societăţii. protecţia muncii.  răspunde de asigurarea forţei de muncă necesară realizării volumului de vânzări programat.  organizează şi răspunde de perfecţionarea şi specializarea cadrelor. funcţie de prospectarea pieţii şi a comenzilor ferme.  angajează. răspunde în faţa Adunării Generale a Acţionarilor şi a Consiliului de Administraţie de activitatea managerială a societăţii comerciale.  premiază sau sancţionează personalul din unitate la propunerea directorilor. analizează şi propune măsuri de îmbunătăţire a sistemului de calitate din SC NICIMAN SA. conform legislaţiei în vigoare. propune structura organizatorică a societăţii în funcţie de volumul de venituri ce trebuie realizat. import – export. toate activităţile economice. secretariat. depozite. vânzări. răspunde de funcţionarea societăţii în condiţii de eficienţă economică. .  stabileşte relaţii de colaborare cu firme din ţară si străinătate. sociale şi de altă natură ale societăţii comerciale. facturare. organizează şi conduce. prin factorii de decizie. îndrumă şi controlează activitatea de marketing.  organizează.  propune spre aprobare Consiliului de Administraţie al societăţii forma de organizare a societăţii în vederea realizării obiectului de activitate în condiţii de eficienţă economica. emite decizii de recuperare a pagubelor aduse societăţii. aprovizionare. şefilor de compartimente şi gestionarilor. prin semnătură. E) Directorul comercial este subordonat Directorului General al societăţii şi are în principal următoarele atribuţii. gestiuni. control financiar – intern.  răspunde juridic în cazul unor divergenţe apărute în relaţiile cu clienţii. juridic.  coordonează activitatea de întocmire a Contractului Colectiv de Muncă. asigură respectarea normelor privind disciplina economică.  negociază cu reprezentanţii salariaţilor şi/sau sindicate Contractul Colectiv de Muncă ori de câte ori este nevoie. societatea în relaţiile cu terţii în limita competenţelor date de Consiliul de Administraţie.  urmăreşte continuu modul în care este folosită forţa de muncă şi stabileşte necesarul acesteia în perspectivă. ecologică si administrativă în societate.  coordonează şi îndrumă activitatea privind prospectarea pieţei interne şi externe. competenţe şi responsabilităţi:  coordonează activitatea de control tehnic de calitate. decide aplicarea tuturor măsurilor care să asigure cadrul normal de desfăşurare a activităţii de comerţ.

 întocmeşte studii privind orientarea şi dezvoltarea viitoare a societăţii comerciale. în domeniul său de responsabilitate. din conturile de împrumut.  efectuează calculele de fundamentare a indicatorilor economici şi financiari privind veniturile.  organizează analiza lunară a utilizării mijloacelor circulante şi dispune măsuri pentru readucerea în circuitul economic a stocurilor disponibile.  răspunde de obţinerea autorizaţiei de plăţi externe.  răspunde de organizarea şi efectuarea operaţiunilor de plăţi şi încasări. prospecte. fără mişcare sau cu mişcare lentă.  organizează analiza periodica a utilizării şi stării mijloacelor fixe.  urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor. întocmirea lucrărilor de planificare financiară şi urmărire a profitului obţinut de societate. pliante.  analizează evoluţia situaţiilor din contul curent.  analizează cheltuielile de desfacere şi ia măsuri concrete pentru reducerea acestora.  asigură efectuarea inventarierii patrimoniului. .  răspunde de întocmirea de cataloage.  analizează şi ia măsuri pentru creşterea rentabilităţii economice a societăţii. finanţarea investiţiilor proprii şi a altor indicatori financiari (indicatori de lichidităţi.  răspunde de efectuarea la timp a vărsămintelor pentru obligaţiile ce revin Societăţii comerciale. indicatori de profitabilitate. cheltuielile. profitul din activitatea de bază şi din celelalte activităţi. comparativ cu limitele de creditare stabilite.  asigură în conformitate cu dispoziţiile legale. rentabilitatea. indicatori de activitate.  răspunde de realizarea activităţilor economice ale societăţii. participă la organizarea sistemului informaţional al societăţii.  decide asupra metodologiei de întocmire a lucrărilor contabile si financiare. F) Directorul economic este subordonat Directorului General al societăţii comerciale şi  organizează şi realizează planificarea financiară a societăţii. indicatori de indatorare).  ţine evidenţa debitorilor şi urmăreşte recuperarea tuturor debitelor. afişe pentru prezentarea la expoziţii în ţară şi în străinătate.

a obligaţiilor faţă de bănci şi celelalte instituţii. . Biroul Protecţia Muncii este subordonat Directorului General şi asigură pregătirea angajaţilor în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. aşa încât instalaţiile să funcţioneze la parametri normali.  răspunde de îndeplinirea tuturor sarcinilor trasate sau stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor. Biroul Mecano – Energetic efectuiază reparaţia utilajelor.  răspunde de întocmirea lunară şi în mod corect a balanţelor contabile şi a bilanţului contabil.  răspunde şi de îndeplinire la termen. In societate funcţionează 3 gestiuni de mărfuri.  aprobă documentele privind obligaţiile bancare şi fiscale ale societăţii. în condiţiile legii. Directorul Comercial supraveghează activitatea Biroului Aprovizionare. Gestiuni – Facturare este sectorul în care se realizează obiectul de activitate al SC NICIMAN SA. Gestiunile de valori materiale sunt organizate astfelîincât să asigure evidenţa analitica şi sintetica a elementelor patrimoniale. decide alături de Directorul General al societăţii la angajarea societăţii prin semnătură în toate operaţiunile patrimoniale. condiţii şi termene de livrare optime. asigură îndeplinirea misiunile trasate de catre Directorul Comercial cu privire la desfacerea mărfurilor. urmăreşte realizarea obiectivelor politicii comerciale. conformitatea. Biroul Vânzări este format din 5 economişti. Biroul Aprovizionare are ca sarcină principală obţinerea şi selectarea celor mai bune oferte de marfă privind: calitatea. în conformitate cu dispoziţiile legale.  răspunde de întreaga activitate financiar-contabilă a societăţii. având obligaţia de a refuza. preţul.  pe acelea care contravin dispoziţiilor legale şi măsurilor stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor şi Consiliul de Administraţie. Biroul Marketing este coordonat de Directorul General. îndrumând cei 5 economişti în realizarea acestui obiectiv.  răspunde de realizarea corectă şi în conformitate cu prevederile legale a operaţiunilor patrimoniale. Consiliul de Administraţie si Directorul General al societăţii.  răspunde de efectuarea la timp a vărsămintelor pentru obligaţiile ce revin societăţii comerciale.

răspund de valorile gestionate.  gestionarii asigură coordonarea activităţii supraveghind: recepţionarea şi livrarea mărfurilor.  urmăreşte permanent circulaţia documentelor de decontare cu banca. care exploatează programul informatic GESTOC.3 Organizarea compartimentului financiar – contabil Compartimentul financiar – contabil se subordoneazǎ ierarhic Directorului Economic. asigură servicii de calitate. Lucrătorii comerciali au următoarele sarcini de serviciu:  întocmesc documentele primare. competenţe şi reponsabilităţi în următoarele domenii:  rǎspunde de asigurarea disponibilităţilor bǎneşti pentru plata la timp a furnizorilor.  intocmeşte proiectul planului de finanţare-creditare a investiţiilor şi se ocupǎ de celelalte operaţiuni financiare în derularea investiţiilor. are atribuţii. recepţionează mărfurile aprovizionate. servirea operativă şi de calitate a clienţilor. salariilor. de calculul impozitelor. Consilierul Juridic este subordonat Directorului General. rentabilitǎţii şi profitului. întocmeşte şi semnează contractele iniţiate de SC NICIMAN SA. asigură interpretarea actelor normative. este format din 4 economişti si 2 contabili. răspund de integritatea gestiunii alături de gestionari. Serviciile sunt asigurate de personal calificat:  4 gestionari şi 12 lucrători comerciali.un magazin de incintă şi o gestiune de mijloace fixe. Facturarea este asigurată de 4 operatori. impozitelor si taxelor şi a oricǎror fel de datorii cǎtre bugetul statului şi terţi.  rǎspunde de calculul veniturilor. postul este încredinţat unei persoane cu înaltă calificare şi abilităţi de comunicare. veniturile. Secretariatul este subordonat Directorului General. întocmirea documentelor de evidenţă operativă.  efectueazǎ calcule de fundamentare a indicatorilor economici corelaţi cu indicatorii financiari privind marfa vândută şi încasatǎ. 2. . mijloacele circulante şi alţi indicatori economici şi financiari.  analizeazǎ lunar volumul facturilor neincasate şi stabileşte mǎsurile corespunzǎtoare pentru a accelera ritmul încasǎrilor.  rǎspunde de realizarea şi intocmirea planului financiar.

planul forţei de muncǎ şi productivitatea muncii.  asigurǎ corelarea costurilor cu programul de venituri.  urmareşte modul de repartizare a profitului pe destinaţii.  prezintǎ bilanţul contabil Consiliului de Administraţie spre analizǎ şi aprobare. ia mǎsuri pentru înlǎturarea pierderilor.  exercitǎ controlul financiar preventiv conform deciziei emise în acest scop de conducerea societaţii.  asigurǎ şi rǎspunde de efectuarea corectǎ şi la timp a înregistrărilor contabile privind intrǎrile şi iesirile de mijloace fixe. angajarea cheltuielilor şi corecta lor înregistrare.  întocmeşte balanţele sintetice şi analitice de verificare pentru conturile sintetice şi analitice.  asigurǎ şi urmăreşte aplicarea reglementǎrilor legale referitoare la întocmirea actelor justificative.  ţine evidenţa garanţiilor administratorilor şi cenzorilor. aceasta sǎ fie valorificatǎ ca deşeuri refolosibile.  analizeazǎ activitatea economico financiarǎ pe bazǎ de bilanţ. urmareşte îndeplinirea sarcinilor reiesite din procesul verbal al acestei analize. acţioneazǎ pentru publicarea şi depunerea la organele în drept a situaţiilor principalilor indicatori economico financiari şi a bilanţurilor contabile. organizeazǎ circulaţia documentelor contabile. urmareşte permanent utilizarea eficientǎ a plafoanelor de credite şi ia mǎsuri pentru diminuarea lor conform necesitǎţilor desfacerii. cheltuielile de amortizare a mijloacelor fixe.  rǎspunde de organizarea si funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale.  rǎspunde de afectarea integrităţii propietǎţii societǎţii comerciale luând mǎsuri imediate în caz de abateri. cheltuielile de desfacere.  ia masuri ca în termenul legal de la data aprobǎrii scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe amortizate integral şi neutilizate. . a documentelor contabile.  întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico financiari. nevalorificate ca atare sau sub formǎ de subansambluri sau piese de schimb. bilanţurile şi coordoneazǎ întocmirea raportului explicativ al acestora.  urmǎreşte concordanţa dintre balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi balanţa de verificare pentru cele analitice. prin vânzarea pe piaţǎ.

 stabileşte în legătură cu şefii compartimentelor funcţionale sarcinile ce revin fiecarui compartiment. sistemul de sporuri.  răspunde de perfecţionarea forţei de muncă.  Din punct de vedere al contabilităţii decontărilor cu personalul este importantă colaborarea biroului financiar – contabil cu biroul personal – administrativ.  întocmeşte proiectul Contractului Colectiv de Muncă şi a celui Individual. Biroul are atribuţii.  decide asupra unor redistribuiri de sarcini de serviciu. întocmeşte Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al societăţii. oportunitatea şi realitatea datelor din documentele pe care le întocmeşte şi care se supun aprobǎrii şi controlului conducerii societaţii şi Consiliului de administraţie. coordonează activitatea de întocmire a evidenţei militare solicitate de organe specializate.  elaborează anexele la Contractul Colectiv de Muncă privind sistemul de salarizare. concediul de odihnă şi sistemul premiilor din cadrul societăţii şi le supune aprobării Consiliului de Administraţie şi reprezentanţelor salariaţilor. luând mǎsuri când se constatǎ deficienţe. necesitatea. asigură inspecţia de personal. ţine evidenţa personalului TESA şi a lucratorilor comerciali în carţile de muncă. 2. competenţe şi responsabilităţi în următoarele domenii:  urmăreşte lunar modul cum este repartizată forţa de muncă în baza organigramei de funcţionare a societăţii.  solicită acestora întocmirea şi actualizarea fişelor de personal. .pentru eliminarea pierderilor. ia masuri imediate – după stabilirea cauzelor .4 Organizarea biroului personal –salarizare Biroul personal – salarizare se subordoneaza ierarhic Directorului General.  rǎspunde de legalitatea.  organizează analize lunare privind folosirea forţei de muncă în funcţie de competenţele acesteia. salarizare.  urmareşte şi analizeazǎ periodic stocurile de valori materiale.

. 033 1. 342. Indicatori de risc 21 Horomnea. p. E.686   2.5 Prezentarea principalilor indicatori economico -financiari Activitatea economică presupune consum de resurse umane. materiale financiare.C Niciman S.586. 2004. studiul rezultatelor înregistrate în trecut şi orientarea activităţii viitoare.  eliberează adeverinţele şi actele care atestă calitatea de salariat. – Bazele Contabilităţii.168 2 .488.123. Analiza economico . controlul realizării acestora. 21 Analizînd principalii indicatori economico.financiară serveşte pentru cunoaşterea realităţii. Editura Sedcom Libris.168  (active _ circulante)  stocuri datorii _ curente (indicatorul capitalului circulant) Indicatorul lichiditaţii imediate  3. 2. Concepte si aplicare.  colaborează cu Inspectoratul Teritorial de Muncă în ceea ce priveşte înregistrarea contractelor individuale de muncă. solicitate de personalul societăţii. Iasi.404  1.686  1.  întocmeşte dosarele privind deducerea personală la impozitarea venitului global. 099 datorii _ curente 1. Ediţia a doua revăzută si actualizată.  răspunde de aplicarea în termen util a eventualelor modificari sau reglementări pe linie de salarizare a personalului.123.488.A Iaşi s-au obţinut urmatoarele situaţii: 1 Indicatorii de lichiditate Indicatorul lichiditaţii curente  active _ circulante 3. în vederea stabilirii obiectivelor. având ca scop obţinerea de bunuri şi servicii necesare satisfacerii unor nevoi sociale.financiari pe baza datelor preliminare din situatia financiara pe anul 2005 de la S. precum şi în privinţa pensionării salariaţilor care îndeplinesc condiţiile de pensionare. urmăreşte permanent evoluţia consumului fondului de salarizare şi înaintează propuneri corespunzătoare de corectare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

168 6.586.756.715  1.648  62.84 Active 8.88% cifra _ afaceri 6.756.37 4.850) / 365  864.016 capital _ imprumutat *100 0*100  0 capital _ propriu 6.580. 05 capital _ angajat 6.016  1.268   0.069.613   0.648  62. 70 cifra _ afaceri 6.613    0.111  836.268 Firma poate achita din profitul net de 5 ori cheltuielile co dobânzile.756.605  / 2*365  36.613 viteza de rotaţie a creditelor furnizorilor  sold _ mediu _ furnizori Si  Sf 365 *365  *   526.586.286 a1  profit  dobanzi  Iprofit 383.945.380    0.848 Profit net reprezinta aproximativ 5% din capitalul angajat marja bruta din vanzari  profit _ brut _ vanzari *100 532.756.268 =   profit  dobanzi  impozit profit cheltuieli _ dobanda  383.283*365  46.613 5.404*365   0.568. Indicatori de profitabilitate rentabilitatea capitalului angajat: a1  profit  dobanzi  Iprofit 383.613  1.756.404*365 total _ stocuri *365 1. 44% acti _ bilantier 8.816.069.613 viteza de rotaţie a debitelor clienţilor  Si  Sf  / 2 Cifra _ afaceri *365   sold _ mediu _ clienti *365  cifra _ afaceri (691. 69 6.648  268  5. 05 Tactive  Dcurente 8.161 62.488.519*100   7.gradul de îndatorare = îndatorarea capitalului acoperirea dobânzilor  datorii _ curente 148. Indicatori de activitate viteza de rotaţie a stocurilor  numar de zile de stocare  cifra _ afaceri 6. 3.330 viteza de rotaţie a activelor imobilizate Activeimobilizate Cafaceri 6.81 cifra _ afaceri Ca 2  Cafaceri  6.568. 23*365  85.800 *100   18.036. Productivitatea muncii .756. 012 total _ stocuri *365 1.016 totale viteza de rotaţie a activelor totale 4.268 321.069.

226 lei/pers) 6.12.  gradul de îndatorare la sfârşitul anului 2005 este de 18. indicând o pondere scazută a datoriilor curente (egale cu cele totale ) în activul total .016 solvabilitatea patrimonială Analizand principalii indicatori economico.2006 .40% -ceea ce indică o situaţie financiară foarte bună.033 la o valoare recomandată (0.deci firma prezintă capacitatea bună de a-şi transforma activele circulante în lichiditaţi Lichiditatea imediată este de asemenea bună.44%.financiari realizati de societate în anul 2005.568.65. rezulta că:  lichiditatea curentă înregistrată este de 2.productivitatea muncii  cifra _ afaceri 6. 40% activ _ total 8. respectivde 1.286   81.  Solvabilitatea patrimonială este de 81. Se observă cresterea valorilor indicatorilor lichiditaţii şi solvabilitţii faţă de anul precedent.069. .707 nr _ mediu _ salariati 162 lei /pers Productivitatea muncii a crescut fata de anul 2004 (32.099. Datoriile pe termen mediu şi lung sunt nule la 31. deci firma prezintă capacitate de rambursare a creditelor.1).756..613   41. Solvabilitatea patrimonială capital _ propriu 6. valoarea acceptabilă fiind 2.

chirii şi rate la împrumuturi pentru cumpararea pe credit a unor bunuri de folosintă îndelungată . sporurile. C. potrivit dispozitiilor legale. potrivit reglementărilor în vigoare.. îndemnizaţiile pentru concediile de odihnă. sume datorate terţilor în baza unor sentinţe judecătorşti etc.retineri în favoarea unor terţe persoane fizice sau juridice : impozitul pe venit. adaosurile.alimente. I. din fondul de salarii. Salariile nu pot fi stabilite sub un nivel minim prevazut în legislaţia în vigoare. pentru participarea salariatilor la profit . I. contribuţia salariaţilor la asigurările sociale . Contabilitate financiară I.. În contabilitate şe înregistrează alte drepturi şi avantaje care. Haliga. . Folosirea forţei de muncă de către unitaţi generează relaţii de decontare cu salariaţii proprii. Berheci. nu se suportă din fondul de salarii(masa caldă. 22 Pentru munca prestată de angajaţi unităţile beneficiare (denumite şi angajatori) înregistrează obligaţii de plată a salariilor sau a altor sume cuvenite salariaţilor potrivit legislaţiei în domeniu.Capitolul 3 Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu salariaţii. E. Totalitatea drepturilor cuvenite salariţilor dau expresie veniturilor brute ale acestora .Reţinerile pot fi structurate în două categorii: . premiile din fondul de salarii. Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale. asigurările sociale şi protecţia socială 3.la asigurările sociale de sănătate şi fondul de somaj. antidot etc..). din care se reţin anumite sume .. 2005. repartizarea profitului net realizat.sociale este de neconceput fară intervenţia muncii. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de unitate personalului pentru munca prestată şi care se suportă. Desfăşurarea oricărei activitaţi economico. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă.. 22 Toma. p. Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iasi. nivel care se actualizează periodic.90. bugetului asigurărilor sociale şi cu unele fonduri speciale constituite la dispoziţia organismelor publice .1 Organizarea contabilitaţii decontărilor ocazionate de folosirea forţei de muncă. precum şi avansurile acordate potrivit legii. aprobata de AGA. Dumitrean. bugetului statului .

D. Editura Economica.  conţinutul operaţiunii economice şi.1998..  menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economice (când este cazul). daca este cazul. republicată în 2005. Documentele justificative cuprind. dobândind astfel calitatea de document justificativ. într-o obligaţie faţă de salariaţi . utilizate în activitatea financiară şi contabilă.în acelaşi timp.  denumirea şi sediul persoanei juridice care întocmeşte documentul.82/1991. temeiul legal al efectuării acesteia.*** Norme metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si modelele acestora. cel puţin. urmatoarele elemente principale23:  denumirea documentului. lipsuri în gestiune sume nejustificate . orice operaţiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrării lui în contabilitate.pp. asigurările sociale şi protecţia socială cei mai utilizaţi sunt următorii: 2322. 1 din Legea contabilităţii nr. 3.  numărul şi data întocmirii acestuia. precum şi semnăturile persoanei care le-au întocmit.numele şi prenumele. De asemenea . Totalitatea drepturilor cuvenite salariaţilor pentru munca depusă sau în virtutea calitaţii de angajat reprezintă fondul de salarii al unitaţii. asigurări sociale şi protecţia socială Potrivit prevederilor art. precum şi a celorlalte prevederi legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune şi a celor cu regim special.fondul de salarii reprezintă baza de calcul a contribuţiilor unităţii la diverse organisme publice sau sociale. Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune. Dintre purtătorii primari de informaţii privind drepturile de personal.2 Sistemul purtătorilor primari de informaţii privind drepturile de personal.19-20 . 6 alin.retineri în favoarea propriei unitaţi pentru pagube produse acesteia . avansuri şi salarii necuvenite. vizat şi aprobat după caz.  alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. El se constituie într-o cheltuială de exploatare pentru unitate şi.  datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate.

Foile de pontaj Aceste documente cuprind date referitoare la prezenţa salariaţilor . salariul de bază prevazut la data încheierii contractului . . Lista de avans chenzinal serveşte ca: - document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri chenzinale.1 este prezentat modelul fişei de pontaj Listă de avans chenzinal Lista de avans chenzinal se întocmeşte lunar.Registru general de evidentă a salariilor Fiecare angajator are obligaţia de a întocmi acest registru .contabil. data şi temeiul legal în baza căruia încetează contractul . ocupaţia ( funcţia şi/ sau meseria ). şefi birou . se întocmesc de către gestionarii . un exemplar transmis şefului de unitate. Foile de pontaj sunt semnate de către şefii compartimentelor şi sunt întocmite în 2 exemplare: un exemplar ramâne la biroul personal-salarizare . concediu de odihnă brut .A. ore de noapte . majorări sau diminuări . de către compartimentul financiar-contabil. această persoană fiind contabilul din cadrul compartimentului financiar. Foile se trimit biroului personal-salarizare .C NICIMAN S. data încheierii contractului .Chenzina I(extras)”. care completează date .C NICIMAN S. - document pentru reţinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite. - la casieria unităţii împreună cu „Drepturi băneşti. a certificatelor medicale prezentate şi se semnează pentru confirmarea exactităţii calculelor de către cel care a calculat avansurile chenzinale şi a întocmit lista. sume brute restituite(penalizari). pentru efectuarea plăţii avansurilor cuvenite(exemplarul 1). prenume . a timpului lucrat evectiv. modificarea şi suspendarea contractului . durata acestuia . ore lucrate . ore concediu de odihnă . ore concediu fară salar . referitoare la : nume . data începerii activitaţii . In cazul S. pe baza documentelor de evidenţă a muncii. Circulă: - la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata (exemplarul 1). - document justificativ de înregistrare în contabilitate. în cazul S. durata muncii exprimata în ore/zi. pentru fiecare salariat .A persoana care exercită controlul financiar preventiv este contabilul şef. prima de vacanţă . absenţe nemotivate . În anexa nr. Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor .

pentru plata sumelor cuvenite. Se arhivează : - la compartimentul financiar-contabil. simbolul contului debitor/creditor. Circulă: - la persoanele autorizate să excercite controlul financiar preventiv. s e întocmeşte într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil. semnatura de întocmire şi de verificare. pentru înregistrare în contabilitate(exemplarul 1) şi pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârşitul lunii(exemplarul 2).  document justificativ de înregistrare în contabilitate.- la compartimentul financiar. şi se semnează pentru confirmarea exactităţii calculatoarelor de către contabilul. este prezentat modelul listei de avans chenzinal Nota contabilă Serveşte ca document justificativ de înregistrare în contabilitatea sintetică şi analitică. se arhivează la compartimentul financiar-contabi. ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă. numărul şi data întocmirii. pe secţii. servicii etc. ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă(exemplarul 1) şi pentru a servi la întocmirea statelor de salarii(exemplarul 2). lunar. la persoana care asigură contabilitatea din cadrul compartimentului financiar-contabil. pentru acordarea vizei. certificatelor medicale.contabil. În anexa nr. - la casieria unităţii. a documentelor privind reţinerile legale. suma. În anexa nr 2.contabil.. explicaţii. de regulă pentru operaţiunile care nu au la bază documente justificative (stornări). Nota circulă la persoana autorizată să verifice şi să semneze documentul. 3 este redactată nota contabilă Stat de salarii Este un document care se întocmeşte lunar în 2 exemplare. servicii. ateliere. ateliere. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este: denumirea. care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii. Statul de salarii serveşte ca:  document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor. de către compartimentul financiar. Se întocmeşte în două exemplare. a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord etc. pe secţii. pe baza documentelor de evidenţă a muncii. . pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv. denumirea unităţii. de compartimentul care are această atribuţie. precum şi a contribuţiei privind protecţia socială şi a altor datorii.

Fişă de evidenţă a salariilor Documentul se întocmeşteîintr-un exemplar. pe baza statelor de salarii. .) Coloanele de reţineri ale formularului se completează cu sumele a caror reţinere urmează a se face eşalonat pe luni. În anexa nr.  la compartimentul financiar-contabil. - la compartimentul care a întocmit statele de salarii. ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă. pentru efectuarea controlului financiar preventiv şi aprobarea plăţii(exemplarul 1). de compartimentul financiar. pentru efectuarea plăţii. pe măsura plecării personalului în concediul de odihnă. pentru înregistrarea în contabilitate. popriri etc.4 este prezentat modelul unui stat de salarii Listă de îndemnizaţii pentru concediul de odihnă Lista de îndemnizaţii pentru concediul de odihnă. şi se semnează pentru confirmarea realităţii datelor şi exactităţii calculelor de catre contabilul din cadrul compartimentului financiar-contabil.contabil.Chenzina a II-a(extras)”. Serveşte ca:  document pentru evidenţa timpului lucrat efectiv şi a salariilor în vederea calculării îndemnizaţiilor pentru concediul de odihnă. se întocmeşte în două exemplare.  document de evidenţă a sumelor care se reţin eşalonat(rate. chirii. de compartimentul financiar-contabil. care are ca atributie calcularea îndemnizaţiilor şi întocmirea listei. pe baza contractelor sau a altor documente legale. pe baza datelor din fişa de evidenţă a salariilor.- la compartimentul financiar.contabil. Se arhivează: - la compartimentul financiar contabil separat de celelalte acte justificative.  la casieria unităţii împreună cu „Drepturi băneşti. lunar. - la compartimentul care a întocmit statele de salarii. Circulă:  la şeful contabil şi directorul economic. Se arhivează:  la compartimentul financiar-contabil(exemplarul 1 şi exemplarul 2). pentru înregistrare în contabilitate(exemplarul 1) şi pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârsitul lunii(exemplarul 2).

 document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de reţinut de titularul de avans. pentru semnare.  la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea să confirme sosirea şi plecarea persoanei delegate.În cazul în care într-o lună suma efectiv reţinută nu corespunde cu aceea înscrisă în formular. avându-se în vedere eventualele penalizări şi semnând pentru verificare. precum şi pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale în numerar. Ordin de deplasare(delegaţie) Documentul se întocmeşte într-un exemplar. stabilind diferenţa de primit sau de restituit. Nu circulă. pentru fiecare deplasare. pe baza actelor justificative anexate la acesta de catre titular la întoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurării materialelor. Serveşte ca:  dispoziţie către persoana delegată să facă deplasarea.  in cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit.contabil. alături sau sub suma trecută pe baza contractului sau altui document legal.  la persoana care efectuează deplasarea. pentru diferenţa de primit de titularul de avans se întocmeşte „Dispoziţie de plată încasare catre casierie”.  document justificativ de înregistrare în contabilitate. de către persoana care urmează a efectua deplasarea. diferenţa de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie pentru care se emite „Chitanţa ”. Circulă:  la persoana împuternicită să dispună deplasarea. sumele privind cheltuielile efective sumt mai mici decât avansul primit. la decontare. . Se arhivează la compartimentul financiar.  document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate.  la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului. suma efectiv reţinută se înscrie în aceeaşi rubrică. fiind document de înregistrare. În cazul în care.

pentru viză. Fişa fiscală va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului. publicat in Monitorul Oficial al României. nr. Casa Judeţeană de Pensii şi Asigurări Sociale . altele decât cele de la funcţia de bază . sunt semnate de directorul general .însotit de suportul electronic . insoţită de documente justificative. Plătitorii de venituri din salarii au şi obligaţia să efectueze regularizarea sumelor ce reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi impozitul calculat şi reţinut lunar 24 *** Ordinul nr.contabil. daca este cazul. precum si rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub formă de salarii.01. Sunt semnate de catre şeful acestui compartiment şi sunt intocmite in două exemplare: un exemplar rămâne la compartimentul personal-salarizare. Plătitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor au obligaţia depunerii fişelor fiscale în format electronic. formularul 211 „Fişa fiscală 2 (pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor.FF1)”. Formatul electronic va fi insoţit de borderoul centralizator editat de plătitorul de venituri cu ajutorul programului de asistenta.2005. Fluturasii se întocmesc de catre biroul personal -salarizare pentru fiecare salariat în 2 înmânează salariatului . un exemplar este tansmis la instituţia care solicită formularul . În anexa nr. veniturile din salarii obţinute şi impozitul reţinut şi virat în cursul anului.  la conducătorul unităţii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă pe bază de declaraţie pe propria răspundere a contribuabilului. menţiunile referitoare la deducerile personale.12. Se arhivează la compartimentul financiar. 161/2004 privind fişele fiscale. iar un exemplar este dat angajatului. unde se arhivează . Agenţia Judeţeană de Ocupare a forţei de Muncă şi Direcţia Generală a finanţelor Publice. 49 din 14. un exemplar rămâne la compartimentul personal salarizare. cu modificarile si completările ulterioare. Există două modele de fişă fiscală formularul 210 „Fişa fiscală 1 (pentru venituri din salarii la funcţia de bază . Partea I. Declaraţia de impunere se întocmeste de către seful biroului financiar contabil în 2 exemplare .2004 pentru modificarea Ordonului ministrului finanţelor publice nr. 1988 din 29. Fisele fiscale se întocmesc pentru fiecare salariat de catre compartimentul personalsalarizare.5 este redactat ordinul de deplasare (delegaţie). . conform legislatiei în vigoare . respectiv . Datele personale din fişele fiscale se vor completa pe bază de documente justificative.FF2)”24. la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv(contabilul şef).

. Plătitorii de venituri din salarii care la data de 31 decembrie a anului fiscal au un număr de angajaţi permanenţi mai mic de 10 persoane inclusiv pot efectua calculul venitului si impozitului anual şi regularizarea acestuia doar daca doresc acest lucru. C. . Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale. adaosurile. de organul fiscal.. E. Angajaţii permanenţi care au realizat şi alte venituri de natura celor care se globalizează (venituri din salarii. premiile din fondul de salarii.anticipat în cursul anului fiscal. respectiv. bugetul statului. unităţile beneficiare (denumite şi „angajatori”) inregistrează obligaţii de plată a salariilor sau a altor sume cuvenite salariaţilor potrivit legislaţiei in domeniu. pe bază de cerere.. bugetul asigurărilor sociale si unele fonduri special constituite la dispoziţia organismelor publice. b) nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul anual global impozabil.25 Pentru munca prestată de angajaţi. I.91. În cazul angajaţilor pentru care angajatorii nu efectuează regularizarea anuală a impozitului pe salarii. calculul impozitului anual. altele decat cele de la funcţia de bază. se realizează până în ultima zi a lunii februarie a anului fiscal următor. determinarea venitului anual impozabil din salarii. Contabilitate financiară I. precum şi regularizarea sumelor ce reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi impozitul calculat şi reţinut lunar anticipat se pot efectua. Dumitrean.. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Haliga. pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au fost angajaţii permanenţi ai plătitorului în cursul anului.p. 2005. Berheci. pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii. plătite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in 25 Toma. Operaţiunile prevăzute a fi efectuate de catre angajator şi. de către organul fiscal competent. sporurile. 3. Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iasi. Salariile nu pot fi stabilite sub un nivel minim prevăzut in legislaţia in vigoare.3 Contabiltatea decontărilor cu personalul Desfăşurarea oricarei activităţi economico-sociale nu se poate desfăşura fără intervenţia muncii. I. precum si cele pentru incapacitate temporară de munca. Folosirea forţei de muncă de către unităţi generează relaţii de decontare cu salariaţii proprii. venituri din activităţi independente. venituri din cedarea folosinţei bunurilor) sînt obligaţi să inştiinţeze in scris angajatorul despre acest fapt in perioada 1-15 ianuarie a anului următor celui pentru care se face regularizarea. nivel care se actualizează periodic.

care potrivit reglementărilor in vigoare.natură datorate de unitate personalului pentru munca prestată si care se suportă. pentru participarea salariaţilor la profit. . Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistrează intr-un cont distinct.) repartizarea din profitul net realizat. pe persoane. în acelaşi timp.1 Contabilitatea salariilor datorate personalului Cu ajutorul contului 421 “ Personal-salarii datorate” se ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură. Fondul de salarii. într-o obligaţie faţă de salariaţi.ajutoare materiale datorate” 424 “ Prime reprezentând participarea personalului la profit” 425 “Avansuri acordate personalului” 426 “Drepturi de personal neridicate” 427 “Reţineri din salarii datorate terţilor” 428 “Alte datorii si creanţe în legatură cu personalul” 3. Totalitatea drepturilor cuvenite salariaţilor pentru munca depusă sau în virtutea calităţii de angajat reprezintă fondul de salarii al unităţii. In contabilitate se inregistrează distinct alte drepturi si avantaje. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. Contabilitatea decontărilor cu personalul se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 42 “Personal si conturi asimilate” din care fac parte următoarele conturi: 421 “ Personal-salarii datorate” 423 “ Personal. din fondul de salarii. etc. medicamente antidot. aprobat de adunarea generală a acţionarilor. precum si avansurile acordate potrivit legii. inclusiv a adausurilor şi premiilor achitate din fondul de salarii. Acesta se constituie într-o cheltuială de exploatare pentru unitate şi.3. aferente exerciţiului în curs. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal). reprezintă şi baza de calcul a contribuţiilor unităţii la diverse organisme publice. se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legatură cu personalul. nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. pensii alimentare si altele). potrivit reglementărilor in vigoare. respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la acesta. datorate terţilor (popriri. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. Contul 421 “ Personal-salarii datorate” este un cont de pasiv.

În creditul acestui cont se înregistrează: . 437„Ajutor de şomaj”..3.  drepturi de personal neridicate (426„Drepturi de personal neridicate”). 428„Alte datorii si creanţe in legătură cu personalul”. contribuţia pentru ajutorul de somaj. 1 2 01.În creditul contului se înregistrează:  salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (641„Cheltuieli cu salariile personalului”)..„Casa”).  valoarea la preţ de inregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plată in natură. 531.pagină.pentru luna Mai sunt prezentate în Registrul. potrivit legii (345„Produse finite”).05 2006 Simbol conturi Explicatii 3 4 Report Stat de salarii Se înregistreaza cheltuieli cu salariile personalului Debitoare Creditoare 5 6 x x 641 421 Sume totale Debitoare 7 2400 Creditoare 8 2400 3. În debitul contului se înregistrează:  reţineri din salarii reprezentând avansuri.A Iaşi.C Nciman S.2 Contabilitatea ajutoarelor materiale datorate personalului Contabilitatea ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă. data) Data inreg..  salarii nete achitate personalului (512„Conturi curente la bănci”. care este un cont de pasiv. contribuţia pentru asigurările sociale.Jurnal. pagina nr. crt Documentul (felul. 444„Impozitul pe venituri de natura salariilor”). Nr. Drepturile cuvenite personalului S. 427„Reţineri din salarii datorate terţilor”.1. 431 „Asigurări sociale”. sume opozabile salariaţilor datorate terţilor. Soldul contului reprezintă drepturi salariale datorate. a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate se ţine cu ajutorul contului 423 “ Personal...1 REGISTRUL-JURNAL Nr. precum si alte reţineri datorate unităţii (425„Avansuri acordate personalului”.ajutoare materiale datorate” . impozitul pe salarii.. nr.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. 2006 Centralizato r stat stat salarii Simbol conturi Debitoare Creditoar e 5 6 x x 4313. 431„Asigurări sociale”. ajutoare materiale suportate din contribuţia unităţii pentru asigurările sociale.2. Data Documentul (fel. precum si alte ajutoare acordate (431„Asigurări sociale”.3 Contabilitatea participării personalului la profit Contul 424 “ Prime privind participarea personalului la profit”. 645„Cheltuieli privin asigurările şi protecţia socială”) În debitul contului se înregistrează:  ajutoare materiale achitate (512„Conturi curente la bănci”.. asig.02 423 Sume Totale 6458 423 Debitoare Creditoare 7 8 420 420 210 210 3.. contribuţia pentru asigurări de sănătate şi pentru ajutorul de şomaj şi impozitul datorat (425 „Avansuri acordate personalului”. Nr. 531„Casa”)  reţineri reprezentând avansuri acordate. 28. 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”.. 2 3 4 Report Se înregistrează contribuţia unitaţii pentru îndemnizaţiile de BO din buget. 2006 Centralizato r stat stat salarii 2.3....05. În creditul acestui cont se înregistrează: . 427„Reţineri din salarii datorate terţilor”. sume datorate unităţii sau terţilor.data) Explicatii crt 1 înreg. este un cont de pasiv. 437„Ajutor de şomaj”. Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate.05. pagina nr.. nr. 444 „Impozit pe venituri de natura salariilor”). sănătate (CM ) Se înregistrează îndemnizaţia de BO suportată de angajator (17 ZILE CM) 1. pagină. 28.  ajutoare materiale neridicate (426„Drepturi de personal neridicate”).2 REGISTRUL-JURNAL Nr. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul -jurnal.

Explicatii 4 Report Se înregistrează repartizarea profitului pentru stimulente acordate salariaţilor Se înregistrează documentul întocmit pentru acordarea stimulentelor din profit Se înregistrează impozit retinut în cota de (10%) se înreg. sumele repartizate personalului din profitul realizat (117„Rezultatul reportat”).data) 3 1... nr. 531„Casa”).3. 29. 28.05 2006 Stat de salarii 4.  sumele neridicate de personal (426„Drepturi de personal neridicate”). 28. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate personalului.achitarea în numerar a premiilor Se înregistrează achit. la buget Sume totale Simbol conturi Debitoar Creditoar e e 5 6 x x 129 117 Debitoare Creditoare 7 8 600 600 117 424 600 600 424 444 60 60 424 5311 540 540 444 5121 60 60 3.05 2006 NC2 înreg...  avansuri neridicate (426„Drepturi de personal neridicate”).05 2006 NC1 5. 29.4 Contabilitatea avansurilor acordate personalului Contul 425 “Avansuri acordate personalului” este un cont de activ. 28.3. impozit..pagină.. 531„Casa”).3 REGISTRUL-JURNAL Nr. În debitul contului se înregistrează:  avansurile achitate personalului (512„Conturi curente la bănci”. Soldul contului reprezintă stimulentele din profit.. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul-Jurnal pagina nr. Nr . datorate.. .  sumele achitate personalului (512„Conturi curente la banci”.05 2006 Stat salarii 3. crt Data 1 2 Documen tul (felul.05 2006 Stat de salarii 2. În debitul contului se înregistrează:  impozitul reţinut (444„Impozitul pe venituri de natura salariilor”).

.05.5 Contabilitatea drepturilor de personal neridicate Contul 426 “Drepturi de personal neridicate” este un cont de pasiv.pagină. 423 „Personal ajutoare materiale datorate”. 531„Casa”). adaosuri. Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.În creditul contului se înregistrează:  sumele reţinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale datorate reprezentând avansuri acordate (421„Personal salarii datorate”.4 REGISTRUL-JURNAL Nr. Data DocumentulExplicatii Simbol conturi Sume totale . Nr. sporuri.05. În debitul contului se înregistrează:  sumele achitate personalului (512„Conturi curente la bănci”.. II din total venit realizat in luna 425 900 900 3... 424„Prime reprezentând participarea personalului la profit”.. ajutoare de boală si alte drepturi. 2.. crt Data înreg.pagina nr.5 REGISTRUL-JURNAL Nr.. Soldul contului reprezintă avansurile acordate. Documentul Explicatii (felul. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa drepturilor de personal neridicate în termenul legal. reprezentând salarii. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul-Jurnal.. nr. Lista de avansSe înregistrează avns la 421 2006 plată chenz. stimulente. 423„Personal-ajutoare materiale datorate”).3. neridicate in termen (421„Personal-salarii datorate”.. Lista de avansSe înregistrează 2006 avansuri acordate personalului 15. În creditul contului se înregistrează:  sumele datorate personalului.. Sume totale Simbol conturi Debitoar Creditoare Debitoare Creditoare e 5 6 7 8 x x 425 5311 900 900 ate 4 Report 15. Operaţunile care privesc acet cont sunt prezentate în Registrul-Jurnal.pagină.data) 1 2 3 1.  drepturi de personal neridicate prescrise (758„Alte venituri de exploatare”). Nr..4.5. pagina nr.

cumpărări cu plata in rate si alte obligaţii faţă de terţi (421„Personal salarii datorate”. Data crt inreg. data) 3 4 Report Stat Se înregistrează de drepturi de salarii personal neridicate NC1 Se înregistrează achitarea ulterioară a salariului neridicat NC2 Se înregistrează prescrierea salariului neridicat Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare 5 x 421 7 8 x 426 800 80 426 5311 800 800 426 7588 800 800 6 3. nr.6 Contabilitatea reţinerilor din salarii datorate terţilor Contabilitatea reţinerilor şi popririlor din salarii. 1 2 1. 27.6 REGISTRUL-JURNAL Nr. 1 2 1. pagina nr. 2006 (felul. datorate terţilor. 531„Casa”). reprezentând reţineri sau popriri (512„Conturi curente la bănci”. datorate terţilor.crt înreg.. 28.data) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare 3 4 5 6 7 8 Report x x Stat Alte retineri din salarii 421 427 300 300 de datorate tertilor( rate) salarii NC3 Achitarea ratelor retinute427 5121 300 300 . 423„Personal-ajutoare materiale datorate”). În debitul acestui cont se înregistrează:  sumele achitate terţilor.6. Nr. nr. 30.05. reprezentând chirii.. 2006 Documentul Explicatii Simbol conturi Sume totale (felul. 2006 2. Soldul contului reprezintă sumele reţinute. În creditul contului se înregistrează:  sumele reţinute personalului.05. datorate terţilor. 27. 2006 3. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate in Registrul Jurnal .3.05.pagină. din veniturile salariale se ţine cu ajutorul contului 427 “ Reţineri din salarii datorate terţilor” Contul 427 “ Reţineri din salarii datorate terţilor” este un cont de pasiv.05. 30.05. 2006 2...

 cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal (758„Alte venituri din exploatare”.  sumele încasate sau reţinute personalului (531„Casa”. sporuri şi avansuri necuvenite imputaţii si alte debite (438„Alte datorii şi creanţe sociale”.  sumele restituite gestionarilor reprezentând garanţiile şi dobânda aferentă (531„Casa”). salarii. Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului. reprezentând chirii. 758„Alte venituri din exploatare”.salarii datorate”. inclusiv indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exerciţiului financiar (641„Cheltuieli cu salariile personalului).  datorii prescrise sau anulate (758-„Alte venituri din exploatare”). avansuri nejustificate. 4427„TVAcolectată”). Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul-Jurnal . 708„Venituri din activităţi diverse”.ajutoare materiale datorate”).3. În creditul acestui cont se înregistrează:  garanţiile gestionare reţinute personalului (421„Personal ajutoare materiale datorate”).  sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (438„Alte datorii sicreanţesociale”). pentru care nu s-au întocmit state de plată. determinate de activitatea exerciţiului care urmează să se inchidă. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor datorii şi creanţe în legatură cu personalul. evidenţiate anterior în acest cont (531„Casa”). sumele datorate de personal.pagina nr.7 Contabilitatea altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul Contabilitatea altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul se ţine cu ajutorul contului 4281 “Alte datorii şi creanţe în legatură cu personalul” . locaţii de gestiune şi chirii”. 54-„Avansuri de trezorerie”. 706„Venituri din redevenţe. a tichetelor şi biletelor de calătorie şi a altor valori acordate personalului (532„Alte valori”).7 REGISTRUL-JURNAL .  valoarea biletelor de tratament şi odihnă. ajutoare de boala.3.  sumele datorate personalului.  sumele datorate de personal. iar soldul debitor. 4427„TVA colectată”). 42-„Personal. În debitul contului se înregistrează:  sumele achitate personalului. Contul 4282 “Alte datorii şi creanţe în legatură cu personalul” este un cont bifuncţional. 423„Personal.

26. Nr.7. Nr.. nr.. Centralizator state salarii 2006 2.05.Nr. Documentul Explicatii (felul.. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate in Registrul.8 REGISTRUL-JURNAL Nr.8 Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor Evidenta sumelor retinute sub forma de impozit din drepturile salariale şi a virarii lor la buget se asigura prin intermediul contului de pasiv 444" Impozitul pe venituri de natura salariilor ''. 2006 NC2 4 Report stat Se înregistrează comision.. 2006 NC3 Simbol conturi Explicatii 4 Report Se înregistrează impozitul pe venituri de natura salariilor se înregistrează achitarea impozitului pe venituri de natura salariilor Sume totale Debitoare CreditoareDebitoare Creditoare 5 6 7 8 x x 421 444 151 151 444 5121 151 151 . În creditul contului se inregistreaza  impozitul retinut personalului propriu si colaboratorilor din veniturile realizate în cursul lunii. Soldul creditor al contului reflecta impozitul pe salarii retinut şi nevirat.  În debitul contului se inregistreaza:  sumele virate la bugetul statului .3.data) 1 2 3 1... 2006 Centralizator salarii 2.data) 1 2 3 1.. Documentul (fel. crt Data inreg..05.Jurnal. pagină. 27.05. datorat ITM Achitarea comisionului ITM Sume totale Simbol conturi Debitoare Creditoare Debitoare 5 6 7 x x 622 4281 18 Creditoare 8 4281 18 5121 18 18 3. 25.05..pagina nr.8. 25. Contul 444''Impozitul pe venituri de natura salariilor'' este un cont de pasiv. crt Data inreg.pagină . nr.

1 Reflectarea în contabilitate a decontarilor privind asigurările sociale cuprinde: a) Contabilitatea contribuţiei angajatorului la bugetul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale Contabilitatea contribuţiei angajatorului la bugetul sistemului public depensii şi alte drpturi de asigurări sociale se ţine cu ajutorul contului 4311 “ Contribuţia unităţii la asigurările sociale”. În debitul acestui cont se înregistrează:  sumele virate asigurărilor sociale (512„Conturi curente la bănci”).se desfasoară pe conturi sintetice de gradul II:  4381"Alte datorii sociale"  4382" Alte creanţe sociale 3. În creditul contului se înregistrează:  contribuţia angajatorului la asigurările sociale (645„Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”).75%) Este un cont de pasiv. 431 “Asigurări sociale”.3.Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului la asigurările sociale. 438 “Alte datorii si creanţe sociale” .se desfasoară pe urmatoarele conturi de gradul II:  4371"Contribuţia unitaţii la fondul de somaj"  4372" Contribuţia personalului la fondul de somaj.se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:4311 " Contribuţia unitaţii la asigurările sociale"  4312" Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate"  4313. de (19.protectiea socială şi conturi asimilate'' din care fac parte urmatoarele conturi.se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 43'' Asigurările sociale.4.02 Contribuţia angajatorului pentru îndemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate "  4314" Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate" 437 “Ajutor de somaj” .4 Contabilitatea asigurărilor sociale şi protecţia socială Contabilitatea decontarilor cu asigurarile sociale şi protecţiei sociale . .

05.10. crt Data nreg.. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul-Jurnal... nr. data) 3 1.10 REGISTRUL-JURNAL Nr. 2006 3 27. Soldul contului reprezintă sumele datorate de angajator asigurărilor sociale.05.05. pagină. 1 2 Documentul (felul. 25.. sumele datorate personalului ce se suportă din asigurări sociale (423„Personal ajutoare materiale datorate”). 2006 OP/27. 2006 Stat de salarii 2.pagina nr. 26.75%) Se înregistrează achitarea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate Se înregistrează contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0.5%) 6451 4311 474 474 4311 5121 474 474 6451 4311 474 474 b) Contabilitatea contribuţiei personalului la asigurările sociale Contabilitatea contribuţiei angajaţilor la bugetul sistemului public depensii şi alte drepturi de asigurări sociale se ţine cu ajutorul contului 4312”Contribuţia personalului la asigurările sociale” . 2006 OP/26.05. Nr.  datorii anulate (7588„Alte venituri din exploatare”)..05 2006 Explicatii Sume totale Simbol conturi 4 Debitoare 5 Creditoare 6 Debitoare 7 Creditoare 8 Report x x Se înregistrează contribuţia unitaţii la asigurările sociale de sănătate (19.

11. 25. nr. 1 2 1. data) 3 Stat salarii de Explicatii Simbol conturi Debitoare Creditoare 4 Report 5 x 6 x Se înregistrează contribuţia personalului la asigurările sociale 421 4312 Sume totale Debitoare Creditoare 7 8 228 228 c) Contabilitatea contribuţiei angajatorului la asigurările sociale de sănătate Contabilitatea contribuţiei angajatorului la bugetul sistemului asigurărilor sociale de sănătate se ţine cu ajutorul contului 4313..pagina nr. În creditul contului se înregistrează:  contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (6453.  sumele datorate personalului ce se suportă din asigurări sociale (42-„Personal.ajutoare materiale datorate”). crt Data inreg.. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate in Registrul-Jurnal .01„ În debitul acestui cont se înregistrează:  sumele virate asigurărilor sociale de sănătate (512„Conturi curente la bănci”). În debitul acestui cont se înregistrează:  sumele virate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de sănătate (512„Conturi curente la bănci”).01 “Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate”. Este un cont de pasiv..11 REGISTRUL-JURNAL Nr..05. 423„Personalajutoare materiale datorate”). Este un cont de pasiv. Soldul contului reprezintă sumele datorate de personal asigurărilor sociale Soldul contului reprezintă sumele datorate de angajator asigurărilor sociale .. . Nr.  datorii anulate (7588„Alte venituri din exploatare”). 2006 Documentul (felul.Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia personalului la asigurările sociale.pagină. În creditul contului se înregistrează:  contribuţia personalului la asigurările sociale (421„Personal –salarii datorate”.  datorii anulate (7588„Altevenituri din exploatare”).

sociale de sănătate Simbol conturi Sume totale DebitoareCreditoareDebitoare Creditoare 5 x 6453 8 6 7 x 4313. nr.13.pagină.pagina nr.. REGISTRUL-JURNAL Nr crt Data inreg. 25.Jurnal..02)..12 Nr.05.200 6 Centralizato r stat salarii Explicatii 4 Report Se înregistrează contribuţia angajatorului la asig.Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul.. În debit se înregistrează:  îndemnizaţiile sociale suportate din contribuţia angajatorului (423)  sumele virate bgetului asigurărilor sociale de sănătate(5121) Soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului asiguăarilor sociale de sănătate...ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului pentru concediu şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.01 168 168 d) „4313..02 Contabilitatea angajatorului pentru concedii şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate" . data) 3 1..13 REGISTRUL-JURNAL Nr. În credit se înregistrează:  contribuţia entitaţii pentru concedii şi indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate (6453...12.Jurnal . 1 2 Documentul (felul.pagină. Simbol conturi Sume totale .. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul. pagina nr.

Nr. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul -Jurnal. 25. sociale de sănătate (7%) Se înregistreaza contribuţia angajatorului pentru îndemnizatiile de asigurări sociale de sănătate (0.75%) 5 x 6453. nr. Este un cont de pasiv.. 2006 Centralizato r stat salarii Explicatii Simbol conturi Debitoare Creditoare Sume totale Debitoare Creditoare 4 Report Se înregistreaza contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de 5 x 421 7 8 156 156 6 x 4314 .  datorii anulate (7588„Alte venituri din exploatare”).Nr.0 1 6 x 4313..05.pagină. 25.0 2 4313. 25.. 1 2 Documentul (felul. 1 2 Documentul (felul..05. crt Data inreg. data) 3 1.05. 2006 Centralizato r stat salarii 2. Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate. nr.02 18 18 e) Contabilitatea contribuţiei personalului pentru asigurările sociale de sănătate Contabilitatea contribuţiei personalului pentru asigurările sociale de sănătate se ţine cu ajutorul contului 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”..423„Personal ajutoare materiale datorate”)..14. În debitul acestui cont se înregistrează:  sumele virate asigurărilor sociale de sănătate (512„Conturi curente la bănci”).01 7 8 168 168 6453.14. REGISTRUL-JURNAL Nr. pagina nr... crt Data inreg. 2006 Centralizato r stat salarii Explicatii Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare 4 Report Se înregistrează contribuţia angajatorului la asig. data) 3 1. În creditul contului se înregistrează:  contribuţia personalului pentru asigurări sociale de sănătate (421„Personal salarii datorate”.

pagină. Soldul contului reprezintă cotribuţia la fondul de şomaj datorată de unitate.. crt Data inreg. 21. pagina nr. . cont de pasiv. 2006 Centralizato r stat salarii 2. Nr. 423„Personal.. Contabilitatea cotribuţiei la fondul de somaj se ţine cu ajutorul contului 437.4.sănătate 3. 22. data) 3 1. 2006 OP/22. nr. 2006 Explicatii 4 Report Se înregistrează contribuţia unitaţii la fondul de somaj Se înregistrează achitarea contribuţiei unitaţi la fondul de somaj (2. În creditul contului se înregistrează:  sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de şomaj (421„Personal.. se ţine cu ajutorul contului 4372”Contribuţia personalului la fondul de şomaj”.5%) Sume totale Simbol conturi Debitoare 5 x 6452 Creditoare 6 x 4371 DebitoareCreditoare 7 8 60 60 4371 5121 60 60 b) Contabilitatea cotribuţiei personalului la fondul de şomaj Evidenţa decontărilor privind ajutorul de somaj datorat de personal.05.15.15 REGISTRUL-JURNAL Nr.salarii datorate”.2.ajutoare materiale datorate”).  datorii anulate (758„Alte venituri din exploatare”). În debitul contului se înregistrează:  sumele virate reprezentând contribuţia unităţii şi a personalului pentru constituirea fondului de şomaj (512„Conturi curente la bănci”). Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul -Jurnal.05.. Ajutor de somaj" astfel: a) contabilitatea contribuţiei unităţii la fondul de jomaj În creditul contului se înregistrează:  sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de şomaj (645„Cheltuieli privind asigurările si protecţia socială”).05. 1 2 Documentul (felul.

16.Jurnal.. pagina nr... 2006 Centralizato r stat salarii 2. 27. 1 2 Documentul (felul. Cu ajutorul acestui cont se înregistrează datoriile de achitat sau creanţele de îcasat în contul asigurărilor sociale aferente exerciţiului în curs. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul.3 Contabilitatea altor datorii si creanţe sociale Contabilitatea altor datorii şi creanţe sociale se ţine cu ajutorul contului 438 “Alte datorii şi creanţe sociale”care se desfasoară pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II. Soldul contului reprezintă contribuţia la fondul de somaj datorata de angajati . 2006 OP/27.05. crt Data inreg. În creditul acestui cont se înregistrează:  sumele reprezentând ajutoare materiale achitate în plus personalului (428„Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”).. Nr. data) 3 1. precum şi plata acestora.05.16 REGISTRUL-JURNAL Nr. . Este un cont de pasiv.05. astfel: a) Contul 4381 ”Alte datorii sociale”. nr.4. 26.În debitul contului se înregistrează:  sumele virate reprezentând contribuţia personalului pentru constituirea fondului de şomaj (512-„Conturi curente la bănci”). 2006 Explicatii 4 Report Se înregistrează contribuţia personalului la fondul de somaj (1%) Se înregistrează achitarea contribuţiei prsonalului la fondul de somaj (1%) Sume totale Simbol conturi Debitoare 5 x 421 Creditoare 6 x 4372 Debitoare Creditoare 7 8 23 23 4372 5121 23 23 3.pagină.

18.În debitul contului se înregistrează:  sumele datorate personalului. .05 2006 DocumentulExplicatii (felul. ... crt Data inreg..pagină. În debit se înregistrează :  sumele de încasat de la bugetul asigurărilor sociale .. reflectate anterior ca alte creanţe sociale (5121).  datorii prescrise sau anulate (758„Altevenituri din exploatare”). 18 REGISTRUL-JURNAL Nr. pagina nr.  sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii (512„Conturi curente la bănci”).17. utilizat pentru evidenţa altor creanţe privind asigurările sociale. sub formă de ajutoare materiale (428„Alte datorii ci creanţe în legătură cu personalul”).. 25. 1 2 1. Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale. nr. data) 3 4 Report NC9 Se înregistrează alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială OP 2120 Înregistrat achitarea contribuţiei la asigurările şi protecţia socială Simbol conturi Debitoare Creditoare 6 Sume totale Debitoare Creditoare 7 8 5 x 6458 x 4381 13 13 4382 5121 13 13 b)Contul 4382"Alte creanţe sociale .... datorate personalului ca îndemnizatii sociale (4281) În credit se înregistrează :  sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale . Nr. 26.05 2006 2.17 REGISTRUL-JURNAL Nr.este un cont de activ .pagină . iar soldul debitor. Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul-Jurnal.Jurnal nr.. sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale. Soldul creditor reprezintă alte creanţe sociale Operaţiunile care privesc acest cont sunt prezentate în Registrul.

05 2006 NC10 2. Documentul Explicatii (felul.05 2006 OP 2183 Sume totale Simbol conturi 3 Debitoare 4 Creditoare 5 Report x x Compensarea 4313 creanţelor cu datoriile privind contribuţia unităţii la CASS Achitarea datoriilor 4382 privind contribuţia unităţii la CASS Debitoare 6 Creditoare 7 4382 500 500 5121 500 500 . crt Data inreg. 28.Nr. 30.. nr. data) 0 1 2 1.

Ed. Vasile. p. postoperative şi prospective. Eurolit. 2001. subingineri. Analiza economico-financiară. Bucureşti. de servire generală. 27 28 Mironiuc. p. p. N. Junimea. C. Ed. Analiza financiară.. M. probleme propuse.Analiza cheltuielilor salariale şi controlul decontărilor cu salariaţii Analiza este o metodă de cunoaştere bazată pe descompunerea sau desfacerea unui fenomen în părţile sale componente.Numărul mediu scriptic de salariaţi ( N ) se poate calcula astfel:28 N Ni  N j 2 26 Sabădau. 122 . care trebuie să aibă la bază criterii bazate pe realizarea unei eficiente economice superioare. 4. teste grilă. Pe total si pe categorii de personal.1. maiştrii.5 27 Georgescu. 2002. personal administrativ etc. economişti şi alţi specialişti cu studii superioare. ASE. Rolul analizei economico-financiare în cadrul conducerii întreprinderii se realizează prin următoatele funcţii pe care aceasta le îndeplineşte:26 funcţia de informare se referă la furnizarea de informaţii interne şi externe. Studii de caz. resursele umane ale intreprinderii pot fi structurate după cum urmează:27 -personal de conducere. Iasi. Indicatorul de apreciere a existentului de personal îl reprezintă numărul mediu sau scriptic de salariaţi.. tehnicieni. Analiza economico-financiară a intreprinderii. indirect productivi.Capitolul 4 . funcţia de evaluare se utilizează în stabilirea ierarhiei diferitelor variante de acţiune în diferite domenii ale activităţii economice a întreprinderii şi la evaluarea rezultatelor obţinute prin aplicarea anumitor decizii. din care: direct productivi. -personal tehnic pentru producţie şi cercetare. din care: ingineri. Ed. Timişoara. Analiza structurii personalului Dimensionarea raţională a numărului de personal constituie o problemă deosebit de importantă in utilizarea eficientă si crearea condiţiilor materiale pentru acţiunea intregului complex de factori motivaţionali. funcţia de fundamentare se referă la procesul de luare propriu-zisă a deciziei. administrativ-funcţionăresc: personal de conducere. -muncitori. 1997. Robu.

. astfel cerinţa de bază este ca i N iQ < .18 21. 16 58 18 92 % 17.72 Se constată următoarele: l . Indicatorii privind dinamica structurii personalului vor fi exemplificaţi.numărul de salariaţi existent la sfârsitul perioadei.64 61. se înregistrează o economie relativă de personal determinată de creşterea productivităţii muncii iar în cazul în care  r >0. 97.39 63. Dinamica efectivului de personal pe total şi pe categorii vizează modificarea numărului scriptic efectiv (N1). Nj .numărul de salariaţi iesiţi în cursul perioadei. datorată scaderii productivităţii muncii. p. 1 2 3 4 5 2003 Categorii de personal Nr.66 111. Analiza economico-financiara.18 100 Nr.numărul de salariaţi la începutul perioadei analizate. În cazul în care  r <0. ca modificare absolută ( a  N 1  N 0 ) şi modificarea relativă.4.872 - +52. ca în tabelul nr. Iasi.. folosind datele de la SC NICIMAN SA Iaşi.57 100 +1 +6 +7 % 106. Crt.1 Tabelul nr.761 SC NICIMAN SA Iaşi 2004 Abatere  % 17. Modificarea relativă a numărului de salariaţi poate fi calculată astfel: 29 r  N 1 (1  IQ 100 ) Acest calcul se explica prin faptul ca o creştere a numărului de salariaţi trebuie să fie insoţită în mod obligatoriu de creşterea volumului producţiei. Muncitori 15 Personal operativ 52 Personal conduc. E . 2002.-admin. I .54 108. se constată o depăsire relativă de personal. Mironiuc M. comparativ cu perioada de referinţă sau cu necesarul prestabilit (N0).1 Analiza dinamicii si structurii personalului la Nr. Teorie si aplicaţii. Modificarea numărului de personal: 29 Petrescu. 18 Total personal (N) 85 Cifra de afaceri (CA) milioane lei 100.24 - 152. M. .111 151.04 19.numărul de salariaţi intraţi în cursul perioadei.N j  Ni  I  E in care: Ni . Tiparul. Ed.

datorită creşterii cifrei de afaceri cu 1. Ed. Iasi. 2003. La muncitori se îregistrează o depăsire absolută de 1 persoană şi o economie relativă de 7 persoane. consecinţa modificarii numărului de salariaţi în proporţii diferite.57 %. ca urmare a creşterii cifrei de afaceri cu 1. în timp ce ponderea personalului de conducere a scazut de la 21.18% la 63. pe total r  N 1  N 0  I CA  92-(85x151.51 %. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Modificarea relativă: a numărului de muncitori r  N 1  N 0  I CA  16-(15x151. 4.72 %) = -7 persoane. . Pe total personal se constată o depăsire absolută de 7 persoane şi o economie relativă de 37 persoane. Analiza situaţiei generale a cheltuielilor salariale Analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu salariile vizează dinamica fondului de salarii pe total şi pe categorii. de la 61.04%. la personalul de conducere şi administraţie  a = 0 persoane. La personal operativ se înregistrează o depăsire absolută de 6 persoane şi o economie relativă de 21 persoane.18 % la 19.51%. în sensul creşterii ponderii personalului operativ. numărul personalului operativ  a =6 persoane.a. p. comparativ cu perioada precendentă sau nivelul programat al perioadei curente. care deţin ponderea dominantă. cu referire specială la personalul direct operativ. Modificarea absolută:  a = N1-N0 : pe total personal  a = 7 persoane. r  N 1  N 0  I CA  18-(18x151.-admin. Analiza economico-financiară concepte-metode-studii de caz. Evoluţia în timp a fondului de salarii permite determinarea modificarii absolute şi relative a acestuia.51%. 2. Silvia.51%. datorită creşterii cifrei de afaceri cu 1. a numărului de personal cond. a numărului de personal operativ r  N 1  N 0  I CA  58-(52x151.2. se înregistrează o constantă absolută şi o economie relativă de 9 persoane. 157.-admin. Structura personalului: Se constată modificarea structurii personalului pe categorii.72%)= -37 persoane. b. ca urmare a creşterii cifrei de afaceri cu 1. Fondul de salarii (Fs) se poate calcula astfel:30 Fs  N  S a (lei) 30 Petrescu.72%)= 9 persoane. în timp ce la muncitori  a = 1 persoane.72%)= -21persoane. La personal cond.

2002. 31 Georgescu.. de calificare.. Modificarea absolută (   Fs1  Fs0 ) a fondului de salarii poate fi o depăsire (  >0) sau economie (  < 0 ).în care: N . Bucureşti. Robu. producţia exerciţiului): 31  r  Fs1  Fsa  Fs1  Fs0  I q / 100 Depăsirea. astfel. ) are ca efect depăsirea relativă(  r  0 ). Teorie si aplicaţii. Analiză economico-financiară. Mironiuc. Acest aspect a generat apariţia şi utilizarea în practică economică a noţiunii de modificare relativă a cheltuielilor salariale.salariul mediu anual (Sa = th∙ Sh . fiind dependent de modificarea tarifelor de salarizare.numărul de salariaţi. Între volumul de activitate şi dinamica cheltuielilor cu salariile există o legătură directă. o depăsire relativă sau nu va produce nici o modificare relativă. Reducerea numărului de ore lucrate anual reduce câştigul mediu. Ed. ASE. de alte stimulente.145 . înregistrânduse o economie la fondul de salarii. în timp ce creşterea salariului mediu orar ( S h1  S h0 . se impune explicitarea relaţiei de mai sus:32  r  N 1  t h1  S h1  N 0  t h0  S h0    q1  q    T1  S h1  T0  S h0  1   q1 : q1  q0  q0    q1 T1  S h1 / q1  T0  S h0 / q 0  q1 S h1 / W1  S h0 / W0  Economia relativă(  r  0 ) este consecinţa creşterii productivităţii orare a muncii( W1  W0 ).. Iasi. care (  r ) se stabileşte ca diferenţă între cheltuielile cu salariile realizate (F s ) şi cheltuielile cu salariile admisibile ( de fondul de salarii programat ( Fs0 Fsa ). Pentru a observa în detaliu factorii care contribuie la modificarea relativă a fondului de salarii..Analiză economico-financiară. dar trebuie avut în vedere şi faptul ca partea dominantă a acestor cheltuieli are caracter variabil. calculate în funcţie ) şi gradul de realizare a volumul de activitate (I q) (cifra de afaceri. Salariul mediu orar majorează salariul mediu anual şi. 2001. M.S. p. 129 32 Petrescu. V.S.p. Tiparul. Sa .pentru personalul direct productiv salariul mediu anual depinde de timpul lucrat în ore şi de salariul mediu orar). de sporuri. nerealizarea sau realizarea integrală a volumului de activitate va determina o determina o economie relativă. Ed. fondul de salarii.

33 Florea. stat de salarii pentru concediul de odihnă. sau la nivelurile ierarhice imediat superioare fără a depăsi cadrul sistemului organizatoric respectiv. Controlul intern semnifică faptul că se organizează şi se exercită din interiorul unităţilor economico . protejarea activelor şi a resurselor.R. CECCAR. să identifice şi să înlăture orice deficienţă de ordin conceptual. În ce priveşte plata obligaţiilor faţă de salariaţi. Ed. formularele sunt întocmite corect şi complet.4.. informaţii. I. fişa fiscală). organizatoric si funcţional33. declaraţiile). raportările lunare.întocmirea corectă şi la timp a documentelor justificative (foile de pontaj.separarea atribuţiilor de serviciu a economistului care calculează salariile. . 65. fenomene. furnizarea la timp de informaţii corecte şi complete pentru fundamentarea deciziilor conducerii. Controlul economico – financiar are menirea să prevină. controlul intern verifică: .termene de plată. fişe de calcul pentru concedii de odihnă documente premergătore listelor de avans chenzinal.modul de păstrare şi arhivare a statelor de plată (având în vedere că aceste documente au o perioada de păstrare de 50 de ani) . . Controlul economic-financiar. fluturasi.3. .reţinerea şi virarea la bugete a contribuţiilor aferente.. În scopul prevenirii producerii de prejudicii şi neajunsuri. p. Controlul intern al modului de calcul si plată a obligaţiilor faţă de salariaţi Controlul economico – financiar constă în verificarea şi analiza permanentă. 2000. Florea. respectarea legalităţii şi a dispoziţiilor conducerii.modul de elaborare şi realitatea înregistrărilor contabilităţii şi a raportărilor către Direcţia Generală a Finanţelor Publice (se vor avea în vedere calculaţii. stat de salarii. plata drepturilor salariale este prioritară.se constată dacă documentele folosite sunt cele stabilite prin legislaţie. operaţii. ănregistrări contabile corecte. fişe de calcul a îndemnizaţiei pentru concedii medicale. . reţineri şi viramente ale contribuţiilor angajaţilor. În sfera modului de calcul a obligaţiilor faţă de salariaţi controlul intern vizează: . . periodică sau inopinată a unor procese.circuitul documentelor. în scopul preintâmpinării şi lichidării eventualelor neajunsuri. persoanele cu funcţii de conducere urmăresc câteva obiective: realizarea atribuţiilor la un nivel calitativ corespunzător.sociale. rezultate dintr-un domeniu. a persoanei care verifică (şeful compartimentului) şi a casierului. . . declaraţiile de impunere. nota contabilă. Bucureşti.

care implica asigurarea unei asistenţe de calitate pe tot parcursul declarării şi plăţii impozitelor şi taxelor. îşi propune să prevină. prin persoanele care îlîintreprind. astfel pentru instituţiile publice normele Ministerul Finanţelor Publice prevăd competenţele controlului. . modul de organizare şi exercitare a controlului . fără a încălca prevederile legale în vigoare.termene de prescriere. să detecteze şi să corecteze. plăţile nelegale ori nedatorate. Într-o economie concurenţială sunt incompatibile cheltuielile supradimensionate.. care să contribuie la depistarea tuturor cazurilor de eludare voită sau neintenţionată a prevederilor legale. iar pentru ceilalţi agenţi economici este lăsat la latitudinea acestora. Controlul intern al modului de calcul şi plată a obligaţiilor faţă de salariaţi urmăreşte înfăptuirea principiului autodeclarării. Controlul intern. precum şi desfăşurarea unui control profesionist.

Tratat de contabilitate. tratare şi analiză a informaţiilor de natură diversă. în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor. sesizare. inclusiv forma de reprezentare.. informaţiile trebuie să întruneasca mai multe caracteristici calitative34: -exactitatea. Pentru a putea răspunde cerinţelor managementului. 2002. se distinge în sistemul întreprinderii ca o componentă a sistemului său informaţional global. standarde. accentuarea dinamismului factorilor de mediu care influenţează întreprinderea. adică descrierea corectă şi completă a realităţii reflectate. adică însuşirea informaţiei de a fi necesară utilizatorilor ei. Doi factori au contribuit la această: creşterea complexităţii managementului şi dezvoltarea unor mijloace perfecţionate de decizie. managerii au nevoie de tot mai multe informaţii relevante şi oportune pentru asigurarea succesului întreprinderii. respectiv însuşirea informaţiei de a ajunge la destinatar în momentul în care este necesară. 49-50. Editura Sedcom Libris. principii. aplicaţii. adică însuşirea de a asigura un efect determinat de deţinerea informaţiei superior efortului depus pentru obţinerea ei. legate de activităţile strategice şi operaţionale. constituit din ansamblul mijloacelor şi procedurilor de cercetare. -oportunitatea. creşterea gradului de complexitate a mijloacelor de comercializare utilizate. pp.Capitolul 5 Prototip de sistem expert pentru selecţia drepturilor personalului 5. ca sistem informaţional. . -adecvarea. -eficienţa. Teorii. care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţii organizaţiei. concepte. Sistemul informaţional contabil permite 34 Horomnea. E. În aceste condiţii. Iasi. Importanţa sistemului informaţional contabil Pentru conducerea întreprinderii informaţiile economice au devenit din ce în ce mai importante. Sistemul informaţional este „un ansamblu de resurse umane şi de capital. investite într-o unitate economică. vol.1. I. Complexitatea crescândă a managementului are mai multe cauze: amplificarea dimensiunilor întreprinderii. Contabilitatea.

I. destinate să furnizeze informaţiile susceptibile de a satisface nevoile pretinse de utilizatori. contabilitatea constituie principalul instrument decizional.ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi de mărimea profitului adus de investiţiile efectuate. clienţii . nu în ultimul rând. Junimea. gradul de rentabilitate. 2000.. principii. angajaţii sau personalul salariat. 49-50. Teorii. În cadrul sistemului informaţional economic. Iasi. 36 Fânaru. aplicaţii.vor urmări continuitatea activităţii furnizorului. 32. sindicatele urmăresc stabilitatea firmei. evaluarea randamentului.sunt interesaţi de capacitatea întreprinderii de a returna sumele împrumutate la scadenţă. p. Iasi. sprijină conducerea şi asigură avantajul competitiv:36 5. . crearea unor programe pentru dezvoltarea talentului şi competenţelor angajaţilor. sănătatea şi securitatea. standarde. Sistemul informaţional are un rol însemnat în întreprindere deoarece oferă informaţiile necesare pentru eficienţa operaţională.identificarea.urmăresc recuperarea drepturilor lor.L. inclusiv dobânzile. Datorită posibilităţilor de agregare oferite de monedă. clasarea şi înregistrarea tranzacţiilor din organizaţii. adica este singurul sistem informaţional capabil să omogenizeze o multitudine de tranzacţii disparate şi să furnizeze reprezentări omogene fenomenelor şi evenimentelor care privesc gestiunea întreprinderii. vol. analiza avantajelor sociale. concepte. formarea şi perfecţionarea profesională şi.2. mai ales dacă acesta este un partener comercial dominant35. Ed. Utilizatorii informaţiilor contabile sunt reprezentaţi de investitori . repartizarea la locul potrivit. E. Sisteme informaţionale si gestiunea financiară a intreprinderii. dezvoltarea şi intreţinerea forţei de muncă a întreprinderii. Tratat de contabilitate. furnizorii şi creditorii comerciali . prin identificarea potenţialului personalului. Descrierea sistemului informatic al unităţii 35 Horomnea. angajări şi selecţionări. pp. Sistemul informaţional privind resursele umane are în vedere informaţii cu privire la atragerea. 2002. Editura Sedcom Libris. înregistrarea completă a datelor relevante despre personal. fiind orientată spre cunoaşterea şi gestiunea valorilor economice separate patrimonial. contabilitatea ocupă un loc privilegiat în sistemul informaţional al sistemului de gestiune al intreprinderii. creditorii financiari . Acestea oferă suport pentru acţiunea de recrutări. măsurarea.

legate în reţea prin server-ul aflat într-o încapere distinctă.0 6 Staţii de lucru Celeron II. 20 GB HDD 1-Oficiul Juridic 1-Birou Financiar-Contabilitate Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6.5. 64 MB RAM. crt.0 7 Staţii de lucru Celeron II. HDD 40 GB.0 Office 2000 3 Staţii de lucru Pentium III. SC NICIMAN SA dispune de o reţea de calculatoare. 128 MB. 10 GB HDD 2. 256 MB.1 Sistemul informatic al SC NICIMAN SA Iaşi Nr.0 Locaţie Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6.1 Continuare . 256MB RAM. 40 GB HDD 1. CD-ROM 1-Birou Marketing 1-Birou Contabilitate Financiar - Windows 2000 Visual Fox 6.Gestiuni Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6. 128 MB.7 GHz. CD-ROM 2 Staţii de lucru Pentium IV. 64 MB RAM.Componentelor sistemului informatic se referă la resursele hardware şi software din firmă.0 4 Staţii de lucru Pentium III. 30 GB HDD 1-Birou ContabilitateFinanciar 2-Birou Depozite Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6. Sistemul informatic al societăţii are în componenţă următoarele: Tabelul nr. 15 GB HDD 1-Birou Aprovizionare 1-Birou Vânzări Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6. 64 MB.0 5 Staţii de lucru Celeron II.0 Windows XP Professional l-Sediu Tabelul 5. HDD 40 GB.Birou Gestiuni Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6. Software de bază si aplicaţii Componentă hardware Configuraţie 1 Server reţea Celeron 1.

0 Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6.0 Tabelul 5.Salarizare Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6.1 Continuare . 128 MB.C. Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6. RAM. 16 MB.7 HDD 1-Birou Financiar Oficiu Juridic Windows 2000 Visual Fox 6.8 Staţii de lucru Celeron II. 4. 2 HDD 1. 1. 2GB HDD 1-Birou Aproviz. 540 MB HDD 1.3 GBHDD 9 Staţii de lucru 10 64 MB 1-Birou Aproviz.3 GB HDD 1-Birou Personal Administrativ .0 486 DX 2. 16 MB-RAM. 32 MB.0 Staţii de lucru Pentium 166 MHz.0 12 Staţii de lucru Pentium 200 MHz.T.Gestiuni 17 Imprimantă HP Laser Jet 2200 dn 1-Oficiu Juridic 18 Imprimantă HP Laser Jet 5L 1-Birou Vânzări Control 1- Financiar Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6. 48 MB-RAM.0 15 Staţii de lucru AMD K5. 32 MB. 64 MB. 64 MB-RAM.0 Office 2000 13 Staţii de lucru AMD K6.0 11 Staţii de lucru Pentium 166 MHz. 4.0 14 Staţii de lucru AMD K6. Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6. 1.2 HDD 1-Birou Intern 16 Staţii de lucru Pentium 150 MHz. 4.3 HDD 1-Birou C. Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6.Gestiuni Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6. 4.3 HDD 1-Secretariat Windows 2000 Office 2000 Visual Fox 6.

170 1-Birou Financiar Contabilitate 1-Birou Aproviz. uşor de exploatat. emite Registrul numerelor de inventar. Aplicaţia este de factură analitică. GESTOC asigură gestiunea stocurilor de mărfuri. a cecurilor şi altor instrumente de decontare. iesire. a încasărilor de la clienţi. a mişcarilor acestora în lună. GESTOC este o aplicaţia analitică.100 20 Imprimantă HP DeskJet 840 C 1-Gestiuni 21 Imprimantă EPSON FX 1. fişe fiscale. 22 Imprimantă EPSON LX 1050 1-Birou Aproviz.500 1-Secretariat 2-Birou Contab.1-Birou Aprovizionare 19 Imprimantă HP DeskJet 1. Balanţa de verificare. BANCA XECONT asigură gestiunea operaţiunilor prin conturi curente în RON şi în valută. 23 Imprimantă EPSON FX 2180 24 Imprimantă CANON BJC 4. note contabile privind intrara. utilizată doar de economistul desemnat cu probleme de salarizare. Registru jurnal. Toate aceste aplicaţii sunt produse de SINTA SA Iaşi. . 5. rata de amortizare lunară pe fiecare mijloc fix. declaraţii de venituri. Fişa mijlocului fix. este utilizată doar de contabilul care ţine evidenţa gestiunii mijloacelor fixe. Aplicaţia este utilizată de compartimentul financiar-contabil. 2. materiale şi a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a mişcărilor acestora în lună. utilizată de personalul care realizează direct obiectul de activitate al unităţii. În această aplicaţie se operează notelor contabile şi elaborează Fişă de cont. MI FIX asigură gestiunea mijloacelor fixe şi a amortizării mijloacelor fixe. Aplicaţia este utilizată doar de compartimentul financiar-contabil. 6. documente premergătore raportărilor de sinteză. BALANŢA asigură realizarea balanţei contabile de verificare la nivel sintetic şi analitic. 3. SALMON gestiunea salariilor şi a altor drepturi salariale. Aplicaţia este restrictivă. 1-Gestiuni 1-Birou Contabilitate - Financiar Aplicaţiile din cadrul sistemului informatic al firmei SC NICIMAN SA sunt: 1.

zilnice sau orare. 10. Aplicaţiile CASA. Aplicaţie – prototip de Sistem Expert în domeniul analizei economicofinanciare a resurselor umane Identificarea problemei Cu ajutorul prototipului de sistem expert se poate realiza analiza economico-financiară a resurselor umane.  analiza eficienţei cheltuielilor salariale pe baza indicatorului cheltuieli salariale la 1000 RON cifra de afaceri. 5. corelaţiei dintre dinamica salariului mediu şi . FURGES şi CARTOTECA sunt obţinute în producţie proprie. Achiziţia cunoaşterii Referitor la analiza domeniului resurselor umane am propus:  analiza modificării absolute a numărului de salariaţi. CARTOTECA asigură evidenţa zilnică a datoriilor faţă de furnizori în RON şi în valută. FURGES asigură gestiunea furnizorilor. cu actualizare zilnica. LEGESTART 4. timpul de muncă.7. CASA asigură gestiunea operaţiilor prin casierie.  analiza modificarii relative a numărului de salariaţi.  analiza mobilităţii personalului (coeficientul de mobilitate). Este produs de INDACO SYSATEMS Bucureşti. 8. mobilitatea personalului şi cheltuielile salariale. productivitatea muncii.  analiza utilizării timpului de muncă (timpul efectiv).0 este un program legislativ care are o bază de date cu acte legislative începând de la 1900 până în prezent. folosind mai multe categorii de indicatori referitori la numărul de salariaţi.  analiza productivităţii muncii pe baza productivităţii anuale. respectiv analiza gestiunii resurselor umane şi analiza eficienţei cheltuielilor salariale. exploatată de casier. 9.3.

2 Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi? Da. analiza gestiunii resurselor umane. .10 DISPLAY THRESHOLD: 1 QUALIFIERS: 1 Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. ANUL V .BUTIUC. Da.G. Uses all applicable rules în data derivations.dinamica productivităţi muncii şi a corelaţiei dintre dinamica fondului de salarii şi dinamica cifrei de afaceri. Nu. oferindu-i tendinţele indicatorilor şi factorii de influenţă. 37 Andone. Ending text: Mulţumim că aţi utilizat acest prototip.D. Nu.D. analiza eficientei cheltuielilor salariale.I. Probability System: 0 . 3 Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri. Păvăloaia.D.37 Reprezentarea cunoaşterii Baza de cunoştinţe aferentă acestui prototip se prezintă astfel: Subject: ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A RESURSELOR UMANE Author: CHIRITOI VIORICA căs. Acest prototip reprezintă un instrument important care asista managerul în luarea deciziilor privind forţa de muncă sau reducerea costurilor. Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iasi. Starting text: Cu ajutorul acestui prototip se realizează analiza principalilor indicatori privind resursele umane şi cheltuielile salariale. Sisteme expert de Gestiune.C. I. I. . V. 2005.

ca urmare a creşterii mai rapide a numărului de salariaţi faţă de creşterea cifrei de afaceri. cu ajutorul productivităţii zilnice a muncii. 6 În perioada analizată s-a înregistrat o economie relativa de salariaţi. Da. . ca urmare a creşterii rapide a cifrei de afaceri faţă de creşterea numărului de salariaţi. 4 S-a înregistrat o depăsire absolută de salariaţi. 10 În perioada analizată s-a înregistrat o depăsire relativă a numărului de salariaţi. ca urmare a scaderii mai rapide a cifrei de afaceri faţă de scăderea numărului de salariaţi. Da. 11 În perioada analizată s-a înregistrat o depăsire relativă a numărului de salariaţi. Nu 5 Doriţi să analizaţi stabilitatea personalului? Da Nu 6 Doriţi să analizaţi utilizarea timpului de muncă? Da Nu CHOICES: 1 Nu aţi optat pentru analiza resurselor umane. 7 În perioada analizată s-a înregistrat o economie relativă de salariaţi. 4 Doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da.Analizei corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu. 2 Nu aţi optat pentru analiza dinamicii efectivului de salariaţi. Analiza corelaţiei dintre dinamica cifrei de afaceri şi dinamica fondului de salarii. cu ajutorul productivităţii orare a muncii. cu ajutorul productivităţii anuale a muncii. 5 Nu s-a modificat efectivul de salariaţi. 9 În perioada analizată s-a înregistrat o depăsire relativă a numărului de salariaţi. ca urmare a scăderii cifrei de afaceri şi a creşterii numărului de salariaţi. 3 S-a înregistrat o economie absolută de salariaţi. 8 În perioada analizată s-a înregistrat o economie relativă de salariaţi. ca urmare a scăderii mai rapide a numărului de salariaţi faţă de scaderea cifrei de afaceri. ca urmare a creşterii cifrei de afaceri şi a scăderii numărului de salariaţi.

12 În perioada analizată, productivitatea anuală a muncii a crescut ,datorită, în
principal, creşterii mai rapide a cifrei de afaceri în raport cu creşterea numărului de
salariaţi.
13 În perioada analizată, productivitatea anuală a muncii a scazut, datorită, în
principal, creşterii mai rapide a numărului de salariaţi în raport cu creşterea cifrei de
afaceri.
14 În perioada analizată, productivitatea muncii nu s-a modificat.
15 Nu aţi optat pentru analiza eficienţei utilizării resurselor umane.
16 În perioada analizată, productivitatea zilnică a muncii a crescut, datorită modificarii
factorilor care influenţează acest indicator, precum creşterea cifrei de afaceri într-o
proporţie mai mare decât creşterea numărului de salariaţi şi/sau durata în zile anului de
muncă.
17 În perioada analizată, productivitatea zilnica a muncii a scăzut datorită
modificarilor factorilor care influenţează acest indicator, precum scăderea cifrei de
afaceri sau creşterea numărului de salariaţi şi a duratei în zile a anului de muncă.
18 În perioada analizată, productivitatea zilnica a muncii nu s-a modificat.
19 În perioada analizată, productivitatea orară a muncii a crescut, datorită modificarii
factorilor care influenţează acest indicator, precum creşterea cifrei de afaceri într-o
proporţie mai mare decat numărul de salariaţi, durata în zile a anului de muncă şi
durata în ore a zilei de muncă.
20 În perioada analizată, productivitatea orară muncii a scazut datorită modificarii
factorilor care influenţează acest indicator, precum scaderea cifrei de afaceri sau
creşterea numărului de salariaţi şi/sau durata în zile a anului de muncă şi/sau durata în
ore a zilei de muncă.
21 În perioada analizată, productivitatea orară a muncii nu s-a modificat.
22 Nu aţi optat pentru analiza stabilităţii personalului.
23 Mobilitatea personalului a crescut în perioada analizată ca urmare a creşterii
numărului de intrări şi/sau iesiri în/din unitate, scazând astfel gradul de stabilitate a
personalului, fapt ce poate duce la scaderea productivităţii muncii.
24 Mobilitatea personalului a scăzut în perioada analizată ca urmare a scăderii
numărului de intrări şi/sau iesiri în/din unitate crescând astfel stabilitatea personalului.
Aceasta poate fi un factor pozitiv deoarece duce la acumularea experienţei profesional
şi la creşterea productivităţii muncii.

25 Mobilitatea personalului nu s-a modificat în perioada analizată deoarece numărul
total de intrări şi iesiri nu s-a modificat.
26 Eficienţa cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri nu s-a modificat în
perioada analizată.
27 Eficienţa cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri a crescut în perioada
analizată ca urmare a scăderii cifrei de afaceri într-o proporţie mai mică decât au
scazut cheltuielile salariale.
28 Eficienţa cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri a scazut în perioada
analizată ca urmare a scăderii cifrei de afaceri într-o proporţie mai mare decât au
scazut cheltuielile salariale.
29 Eficienţa cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri a scăzut în perioada
analizată ca urmare a creşterii cifrei de afaceri într-o proporţie mai mică decât au
crescut cheltuielile salariale.
30 Eficienţa cheltuielilor salariale la 1000 lei cifră de afaceri a scazut în perioada
analizată ca urmare a scaderii cifrei de afaceri şi a creşterii cheltuielilor salariale.
31 Eficienţa cheltuielilor salariale la 1000 RON cifra de afaceri a crescut în perioada
analizată ca urmare a creşterii cifrei de afaceri într-o proporţie mai mare decât au
crescut cheltuielile salariale.
32 Eficienţa cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri a crescut în perioada
analizată ca urmare a creşterii cifrei de afaceri şi a scăderii cheltuielilor salariale.
33 Nu aţi optat pentru analiza timpului de muncă.
34 Timpul efectiv lucrat a crescut în perioada analizată ca urmare a modificarii
numărului de salariaţi, în sensul creşterii şi/sau scaderii zilelor de sărbători şi
întreruperi.
35 Timpul efectiv lucrat a scazut în perioada analizată ca urmare a

modificării

numărului de salariaţi, în sensul scaderii şi/sau creşterii zilelor de sărbători şi
întreruperi.
36 Timpul efectiv lucrat nu s-a modificat în perioada analizată.
37 Eficienţa cheltuielilor salariale a crescut ca urmare a creşterii

productivităţii

muncii într-o proporţie mai mare decât a crescut salariul mediu.
38 Eficienţa cheltuielilor salariale a scăzut ca urmare a creşterii productivităţii muncii
într-o proporţie mai mică decât a crescut salariul mediu.
39 Eficienţa cheltuielilor salariale nu s-a modificat în perioada analizată.

40 Eficienţa cheltuielilor salariale a crescut ca urmare a creşterii cifrei de afaceri întro proporţie mai mare decât a crescut fondul de salarii.
41 Eficienţa cheltuielilor salariale a scăzut ca urmare a creşterii cifrei de afaceri într-o
proporţie mai mică decât a crescut fondul de salarii.
FORMULAS:
1 [N1]>[N0]
2 [N1]=[N0]
3 [N1]<[N0]
4 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])<0
5 [CA1]>[CA0]
6 [N1]>=[N0]
7 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])<0
8 [CA1]>[CA0]
9 [N1]<=[N0]
10 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])<0
11 [CA1]>=[CA0]
12 [N1]<[N0]
13 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])<0
14 [CA1]<=[CA0]
15 [N1]<[N0]
16 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])>0
17 [CA1]<[CA0]
18 [N1]<=[N0]
19 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])>0
20 [CA1]>=[CA0]
21 [N1]>[N0]
22 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])>0
23 [CA1]<=[CA0]
24 [N1]>[N0]
25 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])>0
26 [CA1]<[CA0]
27 [N1]>=[N0]
28 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])>0
29 [CA1]<=[CA0]

30 [N1]>[N0]
31 ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])=0
32 ([CA1M]/[N1M]-[CA0M]/[N0M])>0
33 ([CA1M]/[N1M]-[CA0M]/[N0M])<0
34 ([CA1M]/[N1M]-[CA0M]/[N0M])=0
35 ([CA1M]/[N1M]*[Z1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0])>0
36 ([CA1M]/[N1M]-[CA0M]/[N0M])=0
37 ([CA1M]/([N1M]*[Z1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]))>0
38 ([CA1M]/([N1M]*[Z1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]))<0
39 ([CA1M]/([N1M]*[Z1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]))=0
40 ([CA1M]/([N1M]*[Z1]*[H1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]*[H0]))>0
41 ([CA1M]/[N1M]*[Z1]*[H1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]*[H0])=0
42 ([CA1M]/([N1M]*[Z1]*[H1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]*[H0]))<0
43 ((([H1]+[E1])/[N1M])*100-(([I0]+[E0])/[N0M]))*100>0
44 ((([I1]+[E1])/[N1M])*100-(([I0]+[E0])/[N0M]))*100<0
45 ((([I1]+[E1])/[N1M]*100-(([I1]+[E0])/[N0M]))*100)=0
46 ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)<0
47 [CA1M]<=[CA0M]
48 [N1M]*[SMA1]<[N0M]*[SMA0]
49 ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)<0
50 [CA1M]>[CA0M]
51 [N1M]*[SMA1]>[N0M]*[SMA0]
52 ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)<0
53 [CA1M]>[CA0M]
54 [N1M]*[SMA1]<=[N0M]*[SMA0]
55 ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)<0
56 [CA1M]>=[CA0M]
57 [N1M]*[SMA1]<[N0M]*[SMA0]
58 ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)=0
59 ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)=0
60 ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)>0
61 [CA1M]>=[CA0M]
62 [N1M]*[SMA1]>[N0M]*[SMA0]
63 ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)>0

Numeric variable 4 CA1 Introduceţi valoarea cifrei de afaceri din perioada curentă Numeric variable 5 CA0M cifra de afaceri din anul 2005 Numeric variable 6 CA1M cifra de afaceri din anul 2006 Numeric variable 7 N0M .64 [CA1M]<=[SMA1]>[N0M]*[SMA0] 65 ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)>0 66 [CA1M]<[CA0M] 67 [N1M]*[SMA1]>=[N0M]*[SMA0] 68 ((([N1M]*365*24)-[SRL1]-[IN1])-(([N0M]-365*24)-[SLR0]-[IN0]))>0 69 ((([N1M]*365*24)-[SRL1]-[IN1])-(([N0M]*365*24)-[SLR0]-[IN0]))<0 70 ((([N1M]*365*24)-[SRL1]-[IN1])-(([N0M]*365*24)-[SLR0]-[IN0]))=0 71 ((([CA1M]/[N1M])/([CA0M]/[N0M]))*100)>(([SMA1]/[SMA0])*100) 72 ((([CA1M]/[N1M])/([CA0M]/[N0M]))*100)<(([SMA1]/[SMA0])*100) 73 ((([CA1M]/[N1M])/([CA0M]/[N0M]))*100)=(([SMA1]/[SMA0])*100) 74 (([CA1M]/[CA0M])*100)>((([SMA1]*[N1M])/([SMA0]*[N0M]))*100) 75 (([CA1M]/[CA0M])*100)<((([SMA1]*[N1M])/([SMA0]*[N0M]))*100) 76 (([CA1M]/[CA0M])*100)=((([SMA1]*[N1M])/([SMA0]*[N0M]))*100) VARIABLES: 1 N1 Introduceţi numărul de salariaţi din perioada curentă Numeric variable 2 N0 Introduceţi numărul de salariaţi din perioada precedentă Numeric variable 3 CA0 Introduceţi valoarea cifrei de afaceri din perioada precedentă.

numărul de salariaţi din anul 2005 Numeric variable 8 N1M numărul de salariaţi din anul 2006 Numeric variable 9 Z0 numărul de zile lucratoare în anul 2005 Numeric variable 10 Z1 numărul de zile lucrătoare în anul 2006 Numeric variable 11 H0 numărul mediu de ore a unei zile de muncă în anul 2005 este: Numeric variable 12 H1 numărul mediu de ore a unei zile de muncă în anul 2006 este: Numeric variable 13 I0 numărul de intrări de personal în unitate în anul 2005 este: Numeric variable 14 I1 numărul de intrări de personal în unitate în anul 2006 este: Numeric variable 15 E0 numărul de iesiri de personal din unitate în anul 2005 este: Numeric variable 16 E1 numărul de iesiri de personal din unitate în anul 2006 este: Numeric variable 17 SLR0 numărul de zile de sărbători şi repaus legal în anul 2005 este: Numeric variable 18 SRL1 numărul de zile de sărbători şi repaus legal în anul 2006 este: .

THEN: Nu aţi optat pentru analiza resurselor umane. Confidence=9/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 2 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. în anul 2006 este: Numeric variable RULES: ---------------------------------------RULE NUMBER: 1 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Nu.Numeric variable 19 IN0 întreruperi în anul 2005 este: Numeric variable 20 IN1 numărul de zile de întreruperi în anul 2006 este: Numeric variable 21 SMA0 salariul mediu anual. în anul 2005 este: Numeric variable 22 SMA1 salariul mediu anual. Confidence=10/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 3 IF: . and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Nu. THEN: Nu aţi optat pentru analiza dinamicii efectivului de salariaţi. analiza gestiunii resurselor umane.

analiza gestiunii resurselor umane. and [N1]<[N0] THEN: Nu s-a modificat efectivul de salariaţi. Confidence=9/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 5 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da.Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. and [N1]>[N0] THEN: S-a înregistrat o economie absolută de salariaţi. analiza gestiunii resurselor umane. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. Confidence=9/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 6 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. analiza gestiunii resurselor umane. and [N1]=[N0] THEN: S-a inregistrat o depăsire absolută de salariaţi. and ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])<0 . and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. analiza gestiunii resurselor umane. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 4 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da.

and [CA1]>[CA0] and [N1]>=[N0] THEN: În perioada analizată s-a înregistrat o economie relativă de salariaţi. and ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])<0 and [CA1]>[CA0] and [N1]<=[N0] THEN: În perioada analizată s-a înregistrat o economie relativă de salariaţi. ca urmare a scăderii mai rapide a numărului de salariaţi faţă de scăderea cifrei de afaceri. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. analiza gestiunii resurselor umane. Confidence=9/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 8 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])<0 and [CA1]>=[CA0] and [N1]<[N0] THEN: În perioada analizată s-a înregistrat o economie relativa de salariaţi. analiza gestiunii resurselor umane. ca urmare a creşterii rapide a cifrei de afaceri faţă de creşterea numărului de salariaţi. ca urmare a creşterii cifrei de afaceri şi a scăderii numărului de salariaţi. Confidence=9/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 7 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. Confidence=10/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 9 .

ca urmare a scăderii mai rapide a cifrei de afaceri faţă de scăderea numărului de salariaţi. and ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])<0 and [CA1]<=[CA0] and [N1]<[N0] THEN: În perioada analizată s-a înregistrat o depăsire relativa a numărului de salariaţi. analiza gestiunii resurselor umane.IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 10 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. analiza gestiunii resurselor umane. analiza gestiunii resurselor umane. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. and ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])>0 and [CA1]>=[CA0] and [N1]>[N0] THEN: . and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. and ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])>0 and [CA1]<[CA0] and [N1]<=[N0] THEN: În perioada analizată s-a înregistrat o depăsire relativa a numărului de salariaţi. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 11 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. ca urmare a creşterii mai rapide a numărului de salariaţi faţă de creşterea cifrei de afaceri. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da.

productivitatea anuală a muncii a scăzut. Confidence=9/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 14 IF: . datorită. analiza gestiunii resurselor umane. ca urmare a scăderii cifrei de afaceri şi a creşterii numărului de salariaţi. datorită. analiza gestiunii resurselor umane.În perioada analizată s-a înregistrat o depăsire relativă a numărului de salariaţi. and ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])>0 and [CA1]<=[CA0] and [N1]>[N0] THEN: În perioada analizată. creşterii mai rapide a cifrei de afaceri în raport cu creşterea numărului de salariaţi. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 12 IF: Doriţi sa realizaţi analiza resurselor umane? Da. în principal. productivitatea anuală a muncii a crescut. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 13 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. în principal. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. creşterii mai rapide a numărului de salariaţi în raport cu creşterea cifrei de afaceri. and ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])>0 and [CA1]<=[CA0] and [N1]>[N0] THEN: În perioada analizată.

and ([CA1M]/[N1M]-[CA0M]/[N0M])>0 THEN: În perioada analizată. productivitatea anuală a muncii a crescut. analiza gestiunii resurselor umane. creşterii mai rapide a cifrei de afaceri în raport cu creşterea numărului de salariaţi. and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da. analiza gestiunii resurselor umane. cu ajutorul productivităţii anuale a muncii. cu ajutorul productivităţii anuale a muncii. în principal. datorită. Confidence=10/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 15 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. creşterii mai rapide a cifrei de afaceri în raport cu creşterea numărului de salariaţi. and ([N1]-[N0]*[CA1]/[CA0])=0 THEN: În perioada analizata. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 16 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. analiza gestiunii resurselor umane. în principal. and Doriţi analiza dinamicii efectivului de salariaţi Da. datorită. Confidence=9/10 ---------------------------------------- .Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. productivitatea anuală a muncii a crescut. and ([CA1M]/[N1M]-[CA0M]/[N0M])<0 THEN: În perioada analizată. and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da. productivitatea muncii nu s-a modificat.

productivitatea muncii nu s-a modificat. and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da. and ([CA1M]/([N1M]*[Z1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]))<0 THEN: . and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 18 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da. productivitatea zilnica a muncii a crescut. analiza gestiunii resurselor umane.RULE NUMBER: 17 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 19 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. cu ajutorul productivităţii zilnice a muncii. precum creşterea cifrei de afaceri într-o proporţie mai mare decât creşterea numărului de salariaţi şi/sau durata în zile a anului de muncă. analiza gestiunii resurselor umane. and ([CA1M]/([N1M]*[Z1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]))>0 THEN: În perioada analizată. analiza gestiunii resurselor umane. cu ajutorul productivităţii zilnice a muncii. cu ajutorul productivităţii anuale a muncii. datorită modificarii factorilor care influenţează acest indicator. and ([CA1M]/[N1M]-[CA0M]/[N0M])=0 THEN: În perioada analizată.

and ([CA1M]/([N1M]*[Z1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]))=0 THEN: În perioada analizată.În perioada analizată. analiza gestiunii resurselor umane. and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da. productivitatea orară a muncii a crescut. Confidence=7/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 22 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. analiza gestiunii resurselor umane. analiza gestiunii resurselor umane. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 20 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. cu ajutorul productivităţii zilnice a muncii. and ([CA1M]/([N1M]*[Z1]*[H1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]*[H0]))>0 THEN: În perioada analizată.durata în zile a anului de muncă şi durata în ore a zilei de muncă. datorită modificarii factorilor care influenţează acest indicator. productivitatea zilnica a muncii nu s-a modificat. . precum creşterea cifrei de afaceri într-o proporţie mai mare decât numărul de salariati. cu ajutorul productivităţii orare a muncii. precum scăderea cifrei de afaceri sau creşterea numărului de salariaţi şi a duratei în zile a anului de muncă. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 21 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da. productivitatea zilnica a muncii a scazut datorită modificarilor factorilor care influenţează acest indicator.

Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 23 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. productivitatea orară a muncii a scăzut datorită modificării factorilor care influenţează acest indicator. cu ajutorul productivităţii orare a muncii. Confidence=7/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 24 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da. analiza gestiunii resurselor umane. and ([CA1M]/([N1M]*[Z1]*[H1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]*[H0]))<0 THEN: În perioada analizată. and ([CA1M]/[N1M]*[Z1]*[H1])-[CA0M]/([N0M]*[Z0]*[H0])=0 THEN: În perioada analizata.and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Da. and doriţi să analizaţi eficienţa utilizării resurselor umane? Nu THEN: Nu aţi optat pentru analiza eficienţei utilizării resurselor umane. cu ajutorul productivităţii orare a muncii. Confidence=10/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 25 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and Doriţi sa analizaţi stabilitatea personalului? Nu . productivitatea orară a muncii nu s-a modificat. precum scaderea cifrei de afaceri sau creşterea numărului de salariaţi şi/sau durata în zile a anului de muncă şi/sau durata în ore a zilei de muncă. analiza gestiunii resurselor umane. analiza gestiunii resurselor umane.

analiza gestiunii resurselor umane. and Doriţi să analizaţi stabilitatea personalului? Da and ((([I1]+[E1])/[N1M])*100-(([I0]+[E0])/[N0M]))*100<0 THEN: Mobilitatea personalului a scăzut în perioada analizată ca urmare a scaderii numărului de intrări şi/sau iesiri în/din unitate crescând astfel stabilitatea personalului. analiza gestiunii resurselor umane. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 28 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. analiza gestiunii resurselor umane. and Doriţi să analizaţi stabilitatea personalului? Da . Aceasta poate fi un factor pozitiv deoarece duce la acumularea experienţei profesionale şi la creşterea productivităţii muncii. fapt ce poate duce la scăderea productivităţii muncii. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 27 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and Doriţi să analizaţi stabilitatea personalului? Da and ((([H1]+[E1])/[N1M])*100-(([I0]+[E0])/[N0M]))*100>0 THEN: Mobilitatea personalului a crescut în perioada analizată ca urmare a creşterii numărului de intrări şi/sau iesiri în/din unitate.THEN: Nu aţi optat pentru analiza stabilităţii personalului. scazând astfel gradul de stabilitate a personalului. Confidence=10/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 26 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da.

Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 29 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. Confidence=7/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 30 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)<0 and [CA1M]<=[CA0M] and [N1M]*[SMA1]<[N0M]*[SMA0] THEN: Eficienta cheltuielilor salariale la 1000 RON cifra de afaceri a crescut În perioada analizata ca urmare a scaderii cifrei de afaceri într-o proporţie mai mică decat au scazut cheltuielile salariale. analiza gestiunii resurselor umane. analiza gestiunii resurselor umane. and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului cheltuieli salariale la 1000 RON cifra de afaceri.and ((([I1]+[E1])/[N1M]*100-(([I1]+[E0])/[N0M]))*100)=0 THEN: Mobilitatea personalului nu s-a modificat în perioada analizată deoarece numărul total de intrări şi iesiri nu s-a modificat. and ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)<0 and [CA1M]>[CA0M] and [N1M]*[SMA1]>[N0M]*[SMA0] THEN: Eficienta cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri a crescut in perioada analizata ca urmare a creşterii cifrei de afaceri intr-o proporţie mai mare decat au crescut cheltuielile . and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului cheltuieli salariale la 1000 RON cifra de afaceri.

and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului cheltuieli salariale la 1000 RON cifra de afaceri. and ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)<0 and [CA1M]>=[CA0M] and [N1M]*[SMA1]<[N0M]*[SMA0] THEN: Eficienta cheltuielilor salariale la 1000 RON cifra de afaceri a crescut în perioada analizata ca urmare a creşterii cifrei de afaceri şi a scaderii cheltuielilor salariale. analiza eficientei cheltuielilor salariale. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 31 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 33 IF: . and ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)<0 and [CA1M]>[CA0M] and [N1M]*[SMA1]<=[N0M]*[SMA0] THEN: Eficienta cheltuielilor salariale la 1000 RON cifra de afaceri a crescut în perioada analizata ca urmare a creşterii cifrei de afaceri şi a scaderii cheltuielilor salariale. analiza gestiunii resurselor umane.salariale. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 32 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului cheltuieli salariale la 1000 RON cifra de afaceri.

and ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)>0 and [CA1M]>=[CA0M] and [N1M]*[SMA1]>[N0M]*[SMA0] THEN: .Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. analiza eficientei cheltuielilor salariale. and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului cheltuieli salariale la 1000 RON cifra de afaceri. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 34 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 35 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. analiza eficientei cheltuielilor salariale. and ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)=0 THEN: Eficienta cheltuielilor salariale la 1000 RON cifra de afaceri nu s-a modificat în perioada analizată. and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului cheltuieli salariale la 1000 RON cifră de afaceri. and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului cheltuieli salariale la 1000 RON cifra de afaceri. and ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)=0 THEN: Eficienta cheltuielilor salariale la 1000 RON cifra de afaceri nu s-a modificat în perioada analizată. analiza eficientei cheltuielilor salariale.

Eficienţa cheltuielilor salariale la 1000 RON cifra de afaceri a scazut în perioada
analizata ca urmare a creşterii cifrei de afaceri într-o proporţie mai mică decât au crescut
cheltuielile salariale.
Confidence=8/10
---------------------------------------RULE NUMBER: 36
IF:
Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da, analiza eficientei cheltuielilor
salariale.
and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului
cheltuieli salariale la 1000 RON cifră de afaceri.
and ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)>0
and [CA1M]<=[SMA1]>[N0M]*[SMA0]
THEN:
Eficienta cheltuielilor salariale la 1000 RON cifra de afaceri a scăzut în perioada
analizată ca urmare a scăderii cifrei de afaceri şi a creşterii cheltuielilor salariale. Confidence=8/10
---------------------------------------RULE NUMBER: 37
IF:
Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da, analiza eficientei cheltuielilor
salariale.
and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Indicatorului
cheltuieli salariale la 1000 RON cifră de afaceri.
and ((([N1M]*[SMA1])/[CA1M])*1000-(([N0M]*[SMA0])/[CA0M])*1000)>0
and [CA1M]<[CA0M]
and [N1M]*[SMA1]>=[N0M]*[SMA0]
THEN:
Eficienta cheltuielilor salariale la 1000 RON cifra de afaceri a scăzut în perioada
analizată ca urmare a scăderii cifrei de afaceri şi a creşterii cheltuielilor salariale.
Confidence=8/10
---------------------------------------RULE NUMBER: 38
IF:

Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da, analiza gestiunii resurselor
umane.
and Doriţi să analizaţi utilizarea timpului de muncă? Nu
THEN:
Nu aţi optat pentru analiza timpului de muncă.
Confidence=8/10
---------------------------------------RULE NUMBER: 39
IF:
Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da, analiza gestiunii resurselor
umane.
and Doriţi să analizaţi utilizarea timpului de muncă? Da
and ((([N1M]*365*24)-[SRL1]-[IN1])-(([N0M]-365*24)-[SLR0]-[IN0]))>0
THEN:
Timpul efectiv lucrat a crescut în perioada analizată ca urmare a modificarii
numărului de salariaţi, în sensul creşterii şi/sau scaderii zilelor de sărbători şi
întreruperi.
Confidence=8/10
---------------------------------------RULE NUMBER: 40
IF:
Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da, analiza gestiunii resurselor
umane.
and Doriţi să analizaţi utilizarea timpului de muncă? Da
and ((([N1M]*365*24)-[SRL1]-[IN1])-(([N0M]*365*24)-[SLR0]-[IN0]))<0
THEN:
Timpul efectiv lucrat a crescut în perioada analizată ca urmare a modificarii
numărului de salariaţi, în sensul creşterii şi/sau scăderii zilelor de sărbători şi
întreruperi.

Confidence=8/10

---------------------------------------RULE NUMBER: 41
IF:
Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da, analiza gestiunii resurselor
umane.

and Doriţi să analizaţi utilizarea timpului de muncă? Da
and ((([N1M]*365*24)-[SRL1]-[IN1])-(([N0M]*365*24)-[SLR0]-[IN0]))=0
THEN:
Timpul efectiv lucrat nu s-a modificat în perioada analizată.
Confidence=8/10
---------------------------------------RULE NUMBER: 42
IF:
Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da, analiza eficientei cheltuielilor
salariale.
and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Analizei
corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu.
and ((([CA1M]/[N1M])/([CA0M]/[N0M]))*100)>(([SMA1]/[SMA0])*100)
THEN:
Eficienta cheltuielilor salariale a crescut ca urmare a creşterii productivităţii
muncii într-o proporţie mai mare decât a crescut salariul mediu.
Confidence=7/10
---------------------------------------RULE NUMBER: 43
IF:
Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da, analiza eficientei cheltuielilor
salariale.
and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Analizei
corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu.
and ((([CA1M]/[N1M])/([CA0M]/[N0M]))*100)<(([SMA1]/[SMA0])*100)
THEN:
Eficienţa cheltuielilor salariale a scăzut ca urmare a creşterii productivităţii
muncii într-o proporţie mai mică decât a crescut salariul mediu.
Confidence=8/10
---------------------------------------RULE NUMBER: 44
IF:

Confidence=7/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 47 . Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 45 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. analiza eficientei cheltuielilor salariale. analiza eficientei cheltuielilor salariale. and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Analiza corelaţiei dintre dinamica cifrei de afaceri şi dinamica fondului de salarii. and (([CA1M]/[CA0M])*100)>((([SMA1]*[N1M])/([SMA0]*[N0M]))*100) THEN: Eficienţa cheltuielilor salariale a crescu ca urmare a creşterii cifrei de afaceri întro proporţie mai mare decât a crescut fondul de salarii.Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and ((([CA1M]/[N1M])/([CA0M]/[N0M]))*100)=(([SMA1]/[SMA0])*100) THEN: Eficienta cheltuielilor salariale nu s-a modificat în perioada analizată. Confidence=8/10 ---------------------------------------RULE NUMBER: 46 IF: Doriţi să realizaţi analiza resurselor umane? Da. and (([CA1M]/[CA0M])*100)<((([SMA1]*[N1M])/([SMA0]*[N0M]))*100) THEN: Eficienta cheltuielilor salariale a scăzut ca urmare a creşterii cifrei de afaceri întro proporţie mai mică decât a crescut fondul de salarii. analiza eficientei cheltuielilor salariale. and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Analiza corelaţiei dintre dinamica cifrei de afaceri şi dinamica fondului de salarii. and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul: Analizei corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu.

prototipului de sistem expert se obţin ecranele prezentate în .IF: Doriţi sa realizaţi analiza resurselor umane? Da. and Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul:Analiza corelaţiei dintre dinamica cifrei de afaceri şi dinamica fondului de salarii. Confidence=8/10 Prin execuţia anexa nr. 7. and (([CA1M]/[CA0M])*100)=((([SMA1]*[N1M])/([SMA0]*[N0M]))*100) THEN: Eficienta cheltuielilor salariale nu s-a modificat în perioada analizată. analiza eficienţei cheltuielilor salariale.

Recompensarea acestor factori în cadrul procesului economic este reprezentata de renta. . 3.Avantaje competitive în domeniul marketingului şi a distribuţiei: . în cadrul căruia diverşi factori modifică frecvent valoarea unor parametri precum: cifra de afaceri.diversitatea şi calitatea serviciilor oferite.Avantaje competitive in domeniul financiar-contabil: . . . Acestea reprezintă rezultanta acţiunii combinate a numeroşi factori specifici diferitelor laturi ale activităţii firmei: 1. diminuând sau stopând efectul lor negativ. . reprezentând o condiţie a eficienţei economice.fidelitatea salariaţilor faţă de firmă. iar prin intervenţia factorului uman se pot corela o serie de abateri. Deciziile economice implică o informare pertinentă şi în timp util a managerului.Concluzii Activitatea economică este un domeniu complex.nivelul mare al resurselor financiare. dobânda şi renta sunt venituri nete. . .Avantaje competitive în domeniul personalului şi al relaţiilor de muncă: .eficacitatea şi eficienţa activităţii de vânzări. profitul.o strategie de marketing foarte bună. calitatea şi eficienţa facilităţilor existente. în timp ce salariul include costul forţei de muncă. avantaje şi dezavantaje competitive. natură şi capitalul.pregătirea profesională deosebită a salariaţilor. Activitatea economică se realizează cu ajutorul factorilor de producţie munca. iar profitul. determinate prin scăderea costurilor din rezultatele activităţii economice.Avantaje competitive în domeniul serviciilor şi managementului operaţiilor: . costul. rentabilitatea. 2. . Salariul este un venit brut. . Orice firmă şi orice unitate de afaceri strategice aparţinând acesteia au.percepţia foarte bună pe care o au cumpărătorii despre firmă.profitabilitatea firmei. la nivelul lor şi în domeniul de afaceri în care operează.flexibilitatea capitalului disponibil. profit şi salariu.nivelul. Dar între salariu şi celelalte venituri principale exista şi o deosebire importantă. solvabilitatea.capacitatea de satisfacere a cererilor pieţei. 4.

Dezavantaje în domeniul financiar-contabil:. accesul facil la biroul salarizare. statistice. contabile.. intensificarea controlului calităţii serviciilor.imaginea şi prestigiul firmei.lipsesc cataloage complete cu serviciile oferite.slaba fermitate a controlului calităţii serviciilor.protecţia şi securitatea sistemului informaţionale. 5.Avantaje competitive în domeniul resurselor organizaţiei: . cu atât posibilităţile firmei de a opta pentru un registru mai larg de alternative strategice sunt mai mari. considerăm că neajunsurile semnalate ar putea fi înlăturate oferind cataloage complete cu serviciile oferite.calitatea evidenţelor tehnico-operative.competenţa deosebită a echipei manageriale. Dezavantaje în domeniul resurselor organizaţiei: . . .obiectivitatea aprecierii şi promovării salariaţilor. Dezavantaje în domeniul serviciilor şi managementului operaţiilor:. Analizând activitatea SC NICIMAN SA Iaşi. 1.atractivitatea redusă a salariilor şi a adaosurilor la salarii pentru lucrătorii comerciali. .sistemul informaţional foarte bine organizat. Dezavantaje în domeniul personalului şi al relaţiilor de muncă:. 5.calitatea sistemului de planificare a bugetului si profitului. majorarea salariilor lucrătorilor comerciali. . Cu cât gama acestor avantaje este mai extinsă. 2. categorie de personal ce deţine un rol important în derularea activităţii şi nu în ultimul rând limitarea accesului la biroul salarizare. 4. 3.Dezavantaje în domeniul marketingului şi a distribuţiei:.

. I.. Iaşi.Horomnea. I. N. Bucureşti. Junimea. Sisteme inteligente în management. 1999. Secorex. M. Introducere în contabilitate.Horomnea. Ed. 1998.. Sedcom Libris. Andone I.. Băcescu-Carbunari. Georgescu .D. Bucureşti. Ed. 9... Robu. Teorii. Medii de programare metode şi instrumente de dezvoltare a aplicaţiilor economice... Iaşi. 3.. 1997... standarde. Luţac. Sedcom Libris.. Tratat de contabilitate. R. Polirom. Salariul . Dumitrean. L. M.Horomnea.I.. vol. Iaşi. Curs complet de contabilitate şi fiscalitate.. I. V.. bănci. N. Gh. Hidoş.Lefter. S.. I. Iaşi. . Ed. Sisteme informaţionale şi gestiunea financiară a întreprinderii. Ed. Gh.. D. Lexicon contabil – financiar armonizat cu Directivele Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate. Bucureşti. F. 2005. 8. revăzută şi actualizată. Clipa. concepte. Iaşi.Istrate. C. Economica. Bucureşti. V. ASE.. Economică. aplicaţii. Dumitriu. Economică. F. Iaşi. Ed. marketing. A. 1999.Ignat. Fotache. Sedcom Libris. Pohoaţă.. 13. Ed. Ed. 10. ediţia a II-a. Băcescu. 14. Bucureşti. Economie Politica. Ed. Iaşi. 7. Sisteme expert de Gestiune. Iasi. I. 12. vol.. Vasiliana '98. 2000. I. C. M. 11. A. Iaşi. Fânaru. finanţe. 5.. Ed.Bibliografie 1. I. . 15. Berheci. C.. 1999.. Ed. Hidoş. 2001.. Analiza economico-financiară. Florea.Elemente de teorie şi practică economica. vol. Toma. Ed. Mardiros. 4.. E. Ed.. Arsene. E. A. 2003. Salarizarea. Georgescu. Hidoş. Scorţescu. Budugan.Contabilitate financiară I. 2002.. 2002. IV. 2004. Sedcom Libris. 6. Bucureşti. E. Păvăloaia. Compendiu de macroeconomie.. Sedcom Libris. Bostan. Ed. Ed.. Sedcom Libris. Bazele Contabilităţii. principii. Ţugui A. 17. 16. 2. E.. Florea. 2000. Bazele contabilităţii concepte şi aplicaţii. 2003. Andone. Economica.. 1998. Ţugui. Ed..Grama. N.. D. 2001. 2002. I. Controlul economic-financiar. Bucureşti. Ed. Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi. contabilitate. CECCAR. C.

Civilizaţia salariului. Imprimeria Naţională.Petrescu. 1997. Ed. P. 2006.12. 27. 927 din 23.Petrescu. 2003. 21. Bucureşti..***Codul Fiscal Legea nr.18..2003. 927 din 23.. 30. nr. Ed. 927 din 23.2005. Partea I.Paraschivescu. Haliga. 2001. Iaşi 2005. Eficient. Ed.. Iaşi. Partea I. 25.. Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza. 571/2005.P. C. I. 20.Nica. Revista Gestiunea şi contabilitatea firmei. P.Pântea.2005. 2. I. I. nr. S. vol.Ristea.. Ed. Intelcredo. I.12. Contabilitatea unor operaţiuni privind protecţia muncii. Berheci.. M. 33. 2002. S.. februarie 2004. 26.. 29. Partea I. I.. 941 din 29. . A.. Contabilitate financiară I. 35. ediţia a III –a. 1998. 2004 32. M.12.***Codul Fiscal Legea nr. Tipo Moldova.***Codul de procedură fiscală Ordonanţa nr. publicat în Monitorul Oficial. A. Mironiuc. M.. Ed. W. Analiza economico-financiară concepte-metode-studii de caz. Iasi. vol I. Analiza financiară. 92/2003.Medeşan. 23. Ed. Iaşi. 2001. Editura Intelcredo. Studii de caz. ediţia a V-a. CECCAR. Bucureşti. Analiza şi proiectarea stemelor informatice economice. Deva. Tiparul. N..12. 19. Iaşi. 34. Ed. Ed.Toma. Polirom.. Iftimescu. probleme propuse. Păvăloaia. Deva. Dumitrean. Ed. 571/2005.. publicat în Monitorul Oficial. 22.. D. M. Managementul contabilităţii româneşti.Simon. publicat în Monitorul Oficial. Management concepte şi aplicaţii practice. II.. Junimea. Vrantop. E. Contabilitate financiară. 28. Iasi.Oprea. . Ed.***Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiară şi contabilă. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”. 24.. 2002. nr. 2002. 1995. nr.D.***Codul Fiscal Legea nr. Iaşi. Sedcom Libris.Tabără.2005. Bucureştii. Analiza economico-financiară.Mironiuc. Partea I. Prodan. Modele de contabilitate şi analiză financiară.. 1997..Pântea. Contabilitatea societăţilor comerciale. I. nr. 31. Ed. Focşani. Teorie si aplicaţii.. 571/2005. . publicat în Monitorul Oficial. anul V. Contabilitate naţională. teste grilă..

publicat în Monitorul Oficial.***Ordin nr. 9 din 27.2004 pentru modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr.***Norme metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale din 09.72 din 5. O. modificată prin O.02. Partea I nr.***Codul Muncii din 24 ianuarie 2003. Partea I nr.2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcţia de bază începând cu luna ianuarie 2005.2000.07.2003.U. 19 din 07.2005.348/2004 privind denominarea monedei naţionale.***Legea nr. Partea I nr.161/2004 privind fişele fiscale. Partea V nr. O.49 din 14.2005. publicată în Monitorul Oficial.02.39 din 12. O.2004. 130 din 20.02. 45. 48. publicat în Monitorul Oficial. publicata în Monitorul Oficial.***Contractul nr. 38. 19 din 27. 40. Partea I nr. 41 din 2000. publicat în Monitorul Oficial nr.02.***Lege nr.07.10.12. 2005.04.12.2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.2005. nr. nr. 42. 140 din 01. 44.***Ordin nr. 39. 1 din 22 februarie2005.01. potrivit art. nr. nr. publicat în Monitorul Oficial nr.2006. 171 din 19.2002 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Partea I nr.01.U. publicat în Monitorul Oficial. publicat în Monitorul Oficial. 41.04.03.***Codul Muncii din 24 ianuarie 2003.***Legea nr. 23 din 07. Partea I.19 din 27.***Contractul colectiv de muncă al SC NICIMAN SA Iaşi 2005 – 2006. Partea I nr.72 din 5.1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă.36.2005.2000. 1247 din 23.2000. nr. 5 din 04.01.2004.72 din 5.03.***Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 46.01. publicat în Monitorul Oficial nr.12.03.1999. publicat în Monitorul Oficial.(2) din Legea nr.56 alin. 1988 din 29. 140 din 01.571/2003 privind Codul Fiscal. .2005. 47. cu modificarile si completările ulterioare. 49 din 29.2004 privind registrele şi formularele financiar contabile.U. publicată în Monitorul Oficial. 37.2001.G. 2001 din 31ianuarie.***Codul Muncii din 24 ianuarie 2003.2005. 1850 din 14. publicat în Monitorul Oficial nr. 43.***Legea nr. 355 din 27. Contract colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anul 2005-2006.01.12.

***Ordonanţa de Urgenţă nr. nr. 310 din 13. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. Partea I.138 din 29. 150 din 31. 9 din 27. 147 din 31. 26 alin. 1752/2005. nr. 838 din 20.***Ordonanţa de urgenţă nr. nr.2004.04. 1280 din 30. 571/2003 privind Codul fiscal.2004. pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative.2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1281 din 30. 167 din 17.***Ordinul Ministrului Finanţelor Publice. (1) din Legea bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr.***Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.10. 54.19 din 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.***Ordonanţa de Urgenţă nr. 1080 bis din 30. Partea I nr.2004 privind modificarile şi completările ulterioare potrivit Legii nr.11.49.2005.G.***Ordonanţa de urgenta nr. nr.03.2002.11.2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. . 55. 52.12.2005 privind unele precizări contabile aplicabile agenţilor economici.11.139 din29.512/2004. 418 din 06.12. Partea I. publicată în Monitorul Oficial.U.2002 si O. Partea I nr. 821 din 13. 53.2002. publicată în Monitorul Oficial.2005 51.02. publicată în Monitorul Oficial.***Ordonanţa de urgenţă nr. publicată în Monitorul Oficial.04. Nr.2003. publicată în Monitorul Oficial. nr. publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 147 din 2002. Partea I. 50.10.12.2004 privind modificarea art.12.

ANEXE .

Iaşi Oficiul juridic AGA Consiliu Administraţie ProiectareStrategie Dezvoltare Director general Director producţie Secţii producţie Secţia PRESE Birou tehnic Secţia TURNATORIE Serviciul administrativ Resurse umane Director comercial Director economic Birou contabilitate Birou financiar Birou analize economice Casierie Birou informatică Birou Birou aproviz.C: Niciman S.A. desfacere Birou marketing Depozite .Anexa 1 – Organigrama S.

100 31 28 29 30 27 26 25 24 23 8 Din care: Ore supl. 50 Total ore lucrate 8 0 176 8 176 8 176 8 22 21 20 19 18 17 16 Total 1-15 12 13 14 15 792 8 8 8 850 Dura Vasile 8 8 8 8 191 3 11 2 Cismar iu Dumitr u 1 10 Numar de marca Butacu Ion ORE ZILNIC 1 2 3 4 5 6 7 8 9 prenumeleNumele si Numar curent Foaie de pontaj .Anexa nr.Total ore Din care: Ore de intrec Ore noapte Ore supl.Foaie de pontaj Unitatea SC NICIMAN SA IASI Compartimentul APROVIZIONARE 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 0 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 0 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 I M Am Bp Co Bo nelucrat. 2 .

.Intocmit.

.......5% 100 DPB Somaj 1% 900 Venit net CAS 9.......2006....anul..Anexa nr....400 228 23 156 1993 1...050 943 151 900 300 642 Impozit 1000 Salariul impozabil CASS 6...5% Dura Vasile 8 ore/zi Salariul brut Cismariu Dumitru 8 ore/zi Sporuria Butacu Ioan 8 ore/zi Salariul de încadrare Nume si prenume STAT DE SALARII luna . 3 – Stat de salariu SC Niciman SA Iasi Avans Alte retineri Rest de platã 955 9 65 831 350 481 77 400 200 1540 800 - 800 76 8 52 664 450 214 34 300 100 230 600 - 600 57 6 39 498 250 248 40 200 - 250 2. Semnatura TOTAL Conducatorul unitatii Conducatorul comp...300 100 2.. Întocmit.. financiar -contabil.. ..MAI..

4 Lista de avans SC.r Marca Numele si Prenumele Salariu Zile AVANS Avans Retineri Rest PLATA 1 2 3 4 5 6 7 8 1 792 Butacu Îon 900 22 400 0 144.Anexa nr. NICIMAN SA IASI LISTA DE AVANS N.00 Total 2.00 3 172 Dura Vasile 600 22 200 0 148. 900 de Semnatura 9 900 Intocmit. .300 Conducatorul unitatii.00 2 850 Cismariu Dumitru 800 22 300 0 150.

r crt 1.05.5 Notă de contabilitate SC NICIMAN SA IAŞI Nota de contabilitate N. Document 2 Simbolul conturilor Debitor Creditor 4281 5121 Conducatorul unitătii Suma 18 Întocmit Total x x x 18 .Anexa nr.2006 Nr. Explicatii Înregistrat achitarea comisionului ITM pe baza extrasului de cont 1258/25.

05.05. Cu( fara) cazare Stampila unitatii si semnatura .6 Ordin de deplasare SC NICIMAN SA IASI ORDIN DE DEPLASARE ( DELEGATIE) Fata Nr………………………….2006………………………………… Plecat…01.Anexa nr.……………… ………………………………………………………………………….2006.2006 Stampila unitatii si semnatura ***************************************************** Sosit……10.……….2006……………………………… Plecat……01.2006…………………………….05.2006…………………………………………………………………. Durata deplasarii de la 01..05.1.... Cu (fara cazare) Stampila unitatii si semnatura verso ************************************************* Sosit …10. Domnul (a) DURA VASILE avand functia de SOFER este delegat………Aprovizionare marfa ..05.2006……………………………….05. Se legitimeaza cu………………………………………………………………………………………………………………………………… Data ……………………….la 10.05..

a autorului si a panoului de control pentru stabilirea parametrilor .1 Ecran de prezentare a subiectului bazei de cunoştinţe si a autorului Fig.Anexa nr. nr2 Ecran de prezentare a subiectului bazei de cunoştinţe . 7 -Prototip de Sistem Expert in domeniul analizei economicofinanciare a resurselor umane Fig. nr.

3 Fereastra de prezentare a scopurilor declarate Fig. nr. 4 Fereastra de prezentare a listei calificatorilor si a valorilor pentru calificatorul „ Analiza eficientei cheltuielilor salariale se poate face cu ajutorul:” .Fig. nr.

Fig. nr.5 Fereastra de prezentare a variabilelor si fereastra de lansare a editării unei variabile Fig . 6 Ecran de explicare a unei reguli . nr.

nr. nr.DOC .Fig.8 Selectarea tipului de analiza a resurselor umane Fig. nr. 9 Comenzile folosite la scrierea raportului „ RAPORT. 7 Afişarea rezultatelor la validare sub forma arborescenta Fig.

nr.DOC” afişat la execuţie . 10 Raportul „RAPORT.Fig.