You are on page 1of 17

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA

LUCRARE DE LICENȚĂ
Analiză-Raport, eficiența economică în raport cu calitatea resurselor umane
într-o firmă

Coordonator științific:
Student: Robert

București
2014

. Metodologia de analiză a eficienței utilizării resurselor umane 1.....2. CAPITOLUL I CONCEPT șI METODOLOGIE ÎN ANALIZA EFICIENțEI UTILIZĂRII RESURSELOR UMANE 1...2...2.2. Analiza productivităţii marginale a muncii 2.2...2. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane pe baza productivităţii muncii 3.....2...1. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane pe baza profitului pe un salariat CAPITOLUL IV REFLECTAREA VARIAȚIEI EFICIENȚEI UTILIZĂRII RESURSELOR UMANE ÎN PERFORMANțA ECONOMICO – FINANCIARĂ CONCLUZII BIBLIORAFIE ........ Analiza eficienței utilizării resurselor umane pe baza productivității muncii 1..1..............1..1. Analiza eficienței utilizării resurselor umane pe baza profitului pe un salariat CAPITOLUL II INDICATORI UTILIZAțI ÎN ANALIZA EFICIENțEI UTILIZĂRII RESURSELOR UMANE 2.... Aspecte teoretice prinvind analiza eficienţei utilizării resurselor umane 1.........2.. Prezentarea societății Analiza eficienţei utilizării resurselor umane 3..2....... 3........1.. Analiza profitului pe un salariat CAPITOLUL III ANALIZA EFICIENțEI UTILIZĂRII RESURSELOR UMANE LA SC... Analiza situaţiei generale a productivităţii muncii pe baza indicatorilor valorici 2.1....CUPRINS INTRODUCERE..1......1...... 3.2.. Analiza productivităţii medii a muncii 2............

în mare măsură. Importanţa acestui domeniu. deopotrivă. În capitolul trei am prezentat o analiză a eficienței utilizării resurselor umane la DECATHLON pe baza indicatorilor analizați în capitolul doi. de calitatea resurselor umane. a crescut treptat pe parcursul acestui secol. Lucrarea de față este structurată pe patru capitole. Lucrarea se finalizeaza cu capitolul patru în care am realizat reflectarea variației eficienței utilizării resurselor umane în performanța economico – financiară. sunt imperios necesare adoptarea unor noi strategii ale dezvoltării. emoţională şi socială dintre cele mai ridicate ale activităţii umane. în ultimele decenii. teritorial şi de organizaţie. Primul capitol al lucrării cuprinde aspectele legate de conceptul și metodologia de analiză a eficienței utilizării resurselor umane. Al doilea capitol cuprinde o analiză a eficienței utilizării resurselor umane pe baza indicatorilor de productivitate a muncii și a profitului pe un salariat. Resursele Umane constituie astăzi unul dintre domeniile cele mai fascinante şi cu o încărcătură intelectuală. au şanse să fie rezolvate numai în măsura în care Resursele Umane practicate la nivelul organizaţiilor se dovedeşte. cu deosebire. eficace şi eficienta în valorificarea resurselor materiale şi umane folosite şi maximizarea contribuţiei societăţii în ansamblu. crearea unui cadru principal nou de desfăşurare a activităţilor de resurse umane şi economice la nivel raţional. . atât ca teren generos de investigaţii teoretice interdisciplinare. performanţa şi competitivitatea organizaţiilor depind. reconsiderării de fond ale vechilor mecanisme de funcţionare. administrativ-birocratice la cea de piaţă. intensificându-se după cel de-al doilea război mondial şi. Am ales această temă din dorinţa de a înţelege şi a putea aplica concret metode şi instrumente teoretice cu privire la analiza eficienței utilizării resurselor umane. Pentru economia românească aflată în plină tranziţie de la forma planificării centralizate. puternic descentralizată. Demersul ştiinţific necesar elaborării acesteia a avut la bază convingerea că succesul. Problemele majore cu care se confruntă astăzi şi în viitorul previzibil societatea. cât şi ca expresie pragmatică a talentului şi capacităţilor pe care conducerea organizaţiilor de toate tipurile şi profilurile le presupune.INTRODUCERE Ştiinţă şi practică deopotrivă.

Eficacitatea utilizării resurselor materiale şi informaţionale depind într-o măsură hotărâtoare de resursele umane. deoarece resursele umane sunt valoroase.CAPITOLUL I CONCEPT ȘI METODOLOGIE ÎN ANALIZA EFICIENțEI UTILIZĂRII RESURSELOR UMANE 1. de neînlocuit.. pentru a face faţă noilor provocări sau exigenţe actuale şi de perspectivă. înzestrate la fel tehnic. Bucuresti.214 Robu V.2 Accentuarea rolului resurselor umane nu semnifică însă o subevaluare a resurselor materiale. Cel mai adesea se face referire la modul de folosire a timpului de muncă. după cum a demonstrat Wright. însă resursele umane şi managementul lor sunt foarte importante şi foarte valoroase în confruntarea cu necunoscutul... Editura ASE. Aspecte teoretice prinvind analiza eficienţei utilizării resurselor umane Rolul primordial al resurselor umane la scara întregii societăţi se regăseşte şi la nivelul firmei. acele resurse ale firmei care îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi considerate sursa principală de asigurare a competitivităţii necesare. de azi şi de mâine a tuturor organizaţiilor. Datorită condiţiilor actuale ale economiei. eficienţa resurselor umane fiind definită din punct de vedere cantitativ. ci şi sub aspect spiritual. În fapt. nu numai sub aspect economic. dificil de imitat şi. Editura ASE. Bucuresti 2001. soluţii organizatorice noi este apanajul exclusiv al omului. – Analiza economico-financiara..1. conştienţi fiind de influenţa acestora asupra succesului organizaţiei. Apariţia unor mecanisme care să asigure adaptarea raţională a numărului şi structurii resurselor umane la necesităţile întreprinderii a fost determinată de ideea unei utilizări eficiente a acestora.. financiar şi informaţional sau la nivele foarte apropiate obţin performanţe economice sensibil diferite. dezvoltarea şi succesul competiţional al acestora. tehnologii. ştiinţific. rare. pag. relativ. ceea ce include 1 2 3 Işfănescu A. Resursele umane sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere şi dezvoltare. care asigură supravieţuirea. procesului de reforme structurale. Practica activităţii economice relevă. Hristea A. pag. Conceperea sistematică a firmei implică abordarea resurselor umane în strânsă interdependenţă cu celelalte resurse. Resursele umane reprezintă. pornind de la obiectivele fundamentale la a căror realizare concură împreună cu conexiunile de esenţă ce există între ele.1 Toate celelalte resurse ale firmei sunt importante şi folositoare. se pare că nu există un consens în ceea ce priveşte definirea conceptului de eficienţă a utilizării resurselor umane. Oamenii reprezintă o resursă comună şi totodată o resursă cheie. Robu V. Utilizarea eficientă trebuie să ţină seama şi de aspectul calitativ. Generarea de idei noi concretizate în produse. o resursă vitală. financiare şi informaţionale. Resursa umană este singura resursă inepuizabilă de creativitate. metode de conducere. Georgescu N. indiferent de poziţia lor ierarhică trebuie să îşi intensifice tot mai mult eforturile în ceea ce priveşte participarea lor directă la utiliza 3rea şi dezvoltarea resurselor umane.Analiza economico-financiara. o variabilă critică în succesul sau insuccesul unei firme. 220 . Principalele elemente care demonstrează importanţa resurselor umane sunt următoarele: Forţa de muncă este singura creatoare de valoare de întrebuinţare.Vasilescu C. precum şi capacitatea lor de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite. La momentul actual. Din cele prezentate rezultă că resursele umane au o importanţă strategică esenţială evidenţiată şi de Rolf Buhner. când întreprinderi. firma reprezintă celula economică de bază a societăţii. manageri. . McMahan şi McWilliams. nu în puţine situaţii.

1. organizare şi folosirea resurselor umane. Modalităţile de măsurare a resurselor umane. Aceste costuri. pot fi grupate în două categorii : prima vizează costurile factorului uman. care exprimă însuţirea muncii de a crea un anumit volum de bunuri într-o unitate de timp. Analiza eficienţei resurselor umane pe baza productivităţii muncii Productivitatea muncii este principalul indicator care caracterizează eficienţa utilizării resurselor umane. analiza mobilităţii şi stabilităţii forţei de muncă. reprezentând performanţa ce se aşteaptă de la un salariat transferat de la un serviciu la un alt serviciu la acelaşi nivel ierarhic. probabilitatea de a părăsi întreprinderea înaintea pensionării etc. deoarece asigurarea la timp cu forţa de muncă necesară şi folosirea raţională a acesteia. iar cea de-a foua priveşte valoarea economica a acestuia. vârsta legală sau contractuală a pensionării.Vasilescu C. apar ca învestiţii care trebuie armonizate într-o perioadă de timp aflată sub incidenţa unor variabile.3. folosirea raţională a forţei de muncă trebuie să fie rezultatul îmbinării aspectelor cantitative pe care le presupune utilizarea deplină cu cele calitative. Valoarea economică a potenţialului uman.. pe care le implică folosirea eficientă. analiza folosirii timpului de muncă. – Analiza economico-financiara. privită ca un ansamblu de servicii ce se aşteaptă de la un individ. De asemenea. Promovabilitatea. integrarea. pag. În contextul problematic al gestiunii resurselor umane. pregătirea. Abordând folosirea raţională a factorului uman într-o asemenea viziune. formarea. şi anume:4  productivitatea muncii. operează cu costuri istorice cât şi cu costuri de înlocuire.. respectiv capacitatea individului de a-şi desfăşura activitatea la un nivel ierarhic superior în situaţia în care va fi promovat 43 Isfanescu A. Primele două probleme privesc utilizarea deplină a factorului uman. calitatea sănătăţii. iar ceea de-a treia se referă la eficienţa utilizării acestuia. selecţia. Aceste aspecte constituie însă un câmp de analiză al managementului şi din acest motiv nu ne propunem să efectuăm o detaliere a lor. 1. problemele analizei asigurării şi utilizării forţei de muncă pot fi sintetizate astfel: analiza asigurării societăţii cu forţa de muncă necesară din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Ea este o categorie economică complexă şi dinamică. problemele care stau în centrul atenţiei privesc recrutatea. analiza muncii şi a căilor de creştere a eficienţei utilizării factorului uman.2.procesele de recrutare. prezintă importanţă abordarea pe scară largă a modalităţilor de contabilizare şi măsurare ale acestora. Bucuresti.2. În ambele cazuri.. influenţează hotărâtor rezultatele economico-financiare. cum ar fi : speranţa de viaţă. transferarea şi respectiv costurile organizaţionale. Transferabilitatea. Hristea A. analiza eficienţei resurselor umane se realizează pe baza a doi indicatori. Metodologia de analiză a eficienței utilizării resurselor umane Din punct de vedere economico-financiar. Editura ASE. este rezultatul unui ansamblu de componente în cadrul cărora se distring trei factori determinanţi : Productivitatea muncii. Robu V. Forţa de muncă reprezintă un factor principal al producţiei în toate societăţile comerciale.  profitul pe un salariat. Categoria privind costurile factorului uman. repartizarea. 223 .

220 . fiecare întreprindere trebuie să se preocupe în permanenţă pentru descoperirea şi mobilizarea tuturor rezervelor interne de creşterea a productivităţii muncii. Productivitatea muncii (W) este o categorie economică. presupune examinarea a două forme de manifestare ale acestuia şi anume. Bucuresti 2001. de reducere a costurilor de producţie şi de creştere a rentabilităţii şi competitivităţii produselor. Productivitatea muncii este unul din cei mai importanţi indicatori sintetici ai eficienţei activităţii economice a întreprinderilor. utilizează raportul invers: W = T/Q. Georgescu N. producţie fabricată) în medie prin utilizarea unui singur salariat. . Analiza randamentului resurselor umane. 1.2. reprezintă un indicator semnificativ pentru relevarea eficienţei muncii. valoarea economică a factorului uman se măsoară prin randamentul (productivitatea ) acestuia. adică sub forma capacităţii (posibilităţii) forţei de muncă de a crea. reflectă creşterea producţiei obţinute (exprimată în cifră de afaceri. Editura ASE.2. Bucuresti 2000.  evidenţierea consecinţelor economice ale modificării productivităţii muncii asupra indicatorilor economico-financiari. nu ne referim la productivitatea muncii în general. pag. suport al diagnosticului.Într-o viziune integratoare. productivitatea muncii şi profitul pe salariat. În analiza eficienţei resurselor umane. 32 6 Robu V. care reflectă eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite în procesul de producţie. şi toate posibilităţile oferite pe baza tehnico-materială. un anumit volum de bunuri şi de a presta anumite servicii.  analiza volumului producţiei ca efect al utilizării resurselor umane. Productivitatea muncii este definită în literatura de specialitate ca fiind forţa productivă a muncii.  analiza productivităţii marginale a muncii. Productivitatea marginală a muncii (Wm). Analiza eficienţei utilizării resurselor umane pe baza profitului pe un salariat Profitul pe un salariat (se are în vedere profitul aferent cifrei de afaceri). De aceea. ceea ce permite asigurarea unui ritm înalt de dezvoltare a economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Astăzi evitarea oricărui efort de natură fizică sau psihică se constituie ca o 5 Dinu E. – Analiza economica si financiara a firmei. prin capacitatea sa informaţională. valoarea adăugată. iar cel de-al doilea. care în primul caz. complexă şi dinamică. În ultimă instanţă. caracterizează eficienţa cu care este cheltuită o anumită cantitate de muncă. Editura ASE. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane pe baza productivităţii medii şi marginale a muncii are drept scop:6  analiza situaţiei generale a productivităţii muncii.Analiza economico-financiara. valoare adăugată.  analiza productivităţii medii a muncii. se exprimă ca raport între volumul producţiei (Q) şi cheltuielile de muncă (T) efectuate în cursul perioadei de calcul: W = Q/T. de reducere a costurilor de producţie şi de obţinere a unor acumulări băneşti tot mai mari.5 Productivitatea medie a muncii (Wm) poate fi definită ca fiind producţia obţinută (exprimată în cifră de afaceri. ci este necesar să folosim doi indicatori derivaţi: productivitatea medie a muncii şi productivitatea marginală a muncii. este nevoie ca forţa de muncă să fie folosită la întreaga ei capacitate. Pentru a valorifica la maximum mijloacele materiale şi băneşti disponibile. Creşterea neîntreruptă a productivităţii muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului producţiei. Creşterea productivităţii muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului producţiei.. pag.. producţie fabricată) prin suplimentarea cu o unitatea a forţei de muncă utilizate. într-o perioadă de timp.

. fără a efectua o analiză a gestiunii resurselor umane existente în cadrul organizaţiei. fără a ţine seama de nevoile şi cerinţele factorului uman.componentă esenţială a economicităţii pentru simplul motiv că. cele mai multe soluţii elaborate pentru îmbunătăţirea performanţei sunt sortite eşecului oricât de inovatoare ar părea ele.

valoarea adăugată. valoarea marfă fabricată. pe de o parte de modul de exprimare a volumului producţiei. total om-zile lucrate ( Tz ) şi total om-ore lucrate (Th ). Analiza situaţiei generale a productivităţii muncii are în vedere urmărirea dinamicii indicatorilor valorici ai acesteia. iar ca indicatori de reflectare a efectului se pot folosi: numărul mediu scriptic de salariaţi ( Ns ). iar creşterea productivităţii muncii presupune sporirea volumului producţiei cu aceleaşi cheltuieli de muncă sau reducerea consumului de muncă pe unitatea de produs. Analiza situaţiei generale a productivităţii muncii pe baza indicatorilor valorici Productivitatea muncii în expresie valorică se determină ca raport între efectul obţinut şi efortul depus în vederea realizării acestui efect. care reflectă relaţia de cauzalitate dintre factorul uman şi rezultatul obţinut în urma efortului depus de acesta.1. Efortul îmbracă forma consumului de forţă de muncă. din punct de vedere al modului de calcul şi al perioadei la care se referă. Pentru calcularea productivităţii muncii orare sau zilnice timpul de muncă se . 2.CAPITOLUL II INDICATORI UTILIZAțI ÎN ANALIZA EFICIENțEI UTILIZĂRII RESURSELOR UMANE Eficienţa utilizării potenţialului uman este exprimată cu ajutorul indicatorilor de productivitate medie si/sau marginală. Deci. compleți naturali incompleți Indicatori ai productivității muncii valorici (W) anuala (Wa) Producția exercițiului zilnica (wz) Cifra de afaceri orară (wh) Valoarea adăugată Ca indicatori de reflectare a efectului se pot folosi: producţia exerciţiului. zilnică şi anuală. Metodele de calcul a productivităţii muncii depind. pot fi: producţia exerciţiului. utilizaţi în calculul productivităţii muncii. iar pe de altă parte de modul de exprimare a cheltuielilor de timp de muncă. În funcţie de unităţile de măsură a timpului de muncă. Principalii indicatori ai volumului producţiei. productivitatea muncii poate fi orară. cifra de afaceri sau valoarea adăugată. nivelul productivităţii muncii exprimă volumul producţiei obţinute într-o unitate de timp de muncă sau timpul de muncă cheltuit pe unitatea de produs. cifra de afaceri. veniturile din exploatare.

producţia vândută. etc. În analiza eficienţei resurselor umane. om-zile. Rezultatul exploatării.) prin utilizarea unei unităţi de timp de muncă (exprimat prin: număr de salariaţi. Qf Ns . Analiza productivităţii medii a muncii Productivitatea medie (W) exprimă efectul obţinut (Cifra de afaceri. producţia fabricată destinată vânzării. Valoarea Adăugată.exprimă în ore-om şi respectiv zile-om. iar în cazul productivităţii anuale. valoarea adăugată. ci este necesar să folosim doi indicatori derivaţi: productivitatea medie a muncii şi productivitatea marginală a muncii. valoarea adăugată netă. după relaţiile de forma : Efect/efort: W  Qe T unde: P = producţia exprimată valoric : cifră de afaceri. nu ne referim la productivitatea muncii în general. ca unitate de măsură a timpului de muncă se foloseşte indicatorul "numărul mediu de muncitori sau de salariaţi". CA.VA. 2. Ea reprezintă venitul din vânzări. obţinut în medie de o unitate de factor uman utilizat.1. Productivitatea medie ( W ) se calculează valoric cu ajutorul indicatorilor : cifra de afaceri.1.când cheltuielile de muncă sunt exprimate prin numărul mediu scriptic (total personal sau muncitori): Wa  Qe. valoarea adăugată T = consumul total de timp de muncă Sau T Efort/efect: W  Qe  1000 Valoarea adăugată Producţia marfă destinată livrării Productivitatea medie a muncii Cifra de afaceri Raportând indicatorii de măsurare a efectului mai sus menţionaţi la numărul mediu scriptic de salariaţi se determină productivitatea muncii care îmbracă următoarele forme: a) productivitatea medie anuală ( W a ) . Producţia exerciţiului. om-ore).Ve .

b) productivitatea medie zilnică( W z ) . CA. iar pentru a înlătura acest neajuns.VA.Productivitatea muncii anuale nu evidenţiază influenţa numărului de zile nelucrate în timpul anului. Qf Th Ritmul de creştere diferit al indicatorilor valorici ai productivităţii muncii parţiale (anuală. pi = preţul de vânzare unitar corespunzător produsului „i”. Cifra de afaceri medie (CAm): 7 . Qf Tz Calculând astfel productivitatea muncii zilnice se pot stabili rezervele de sporire a volumului producţiei şi a nivelului productivităţii muncii anuale pe seama eliminării zilelor nelucrate. evidenţiază modul de folosire a timpului de muncă care constituie o rezervă deosebit de importantă a cărei mobilizare reflectă efortul propriu al întreprinderii. Întrucât nici productivitatea zilnică a muncii nu surprinde modul de folosire a timpului de lucru în cursul unei zile este necesar să se calculeze nivelul productivităţii muncii orare. CA. orară).când cheltuielile de muncă sunt exprimate prin consumul zilnic de timp om-zile: Wz  Qe.când cheltuielile de muncă sunt exprimate prin consumul de timp om-ore: Wh  Qe. astfel: Producţia medie anuală (Qm): - pe salariat: Wma  - zilnică Wmz - orară Wmh Qm N Q  m Tz Q  m Th Producţia medie destinată livrării (Qml) Wma  - pe salariat: 7 - zilnică Wmz - orară Wmh  Qml N Q  ml Tz Qml Th n unde Qml    qi  pi  i 1 qi = cantitatea din produsul „i” destinată vânzării.Ve . c) productivitatea medie orară ( Wh ) .VA. este necesar să se determine productivitatea zilnică. Pe baza productivităţii medii a muncii se ppot calcula o serie de indicatori valorici. zilnică.Ve .

qvi = cantitatea din produsul „i” vândută. Productivitatea medie orară se poate modifica datorită structurii producţiei şi a productivităţii orare pe produs. creşterea productivităţii muncii.- pe un salariat: - zilnică: - orară: n unde: CAm =   qv i 1 i Wma  CAm N CAm Wmz  Tz CAm Wmh  Th  pi  . Valoarea medie adăugată brută (VAmb) - pe un salariat: Wma  - zilnică: Wmz - orară: Wmh VAmb N VA mb  Tz VAmb  Th Valoarea medie adăugată netă (valoarea adăugată mai puţin amortizarea) (VAmn) . Dotarea tehnică corespunzătoare are ca efect uşurarea condiţiilor de muncă. În mod similar se determină schema analizei factoriale a productivităţii medii a muncii calculată pe baza ciofrei de afaceri medie sau a valorii adăugate precum şi cea a volumului producţiei fabricate.zilnică: Wmz VAmn N VAmn  Tz VAmn Th Analiza facorială a productivităţii medii a muncii este necesară în sensul determinării influenţei fiecărui element component şi se efectuează pornind de la raţionamentul care rezultă din conţinutul indicatorilor productivităţii medii a muncii conform următoarelor scheme: Wmh  . pi = preţul de vânzare unitar corespunzător produsului „i”. Productivitatea medie zilnică poate fi influenţată de modificarea timpului exprimat în ore şi a productivităţii medii orare.pe un salariat: Wma  . îmbunătăţirea calităţii .orară: ΔTz ΔTh ΔWma ΔWmz ΔWmh Conform acestei structuri. Analiza productivităţii medii a muncii poate fi abordată şi prin prisma legăturii dintre eficienţa muncii şi gradul de înzestrare tehnic al salariaţilor. modificarea productivităţii medii anuale se poate explica pe seama influenţei modificării timpului exprimat în zile şi productivităţii medii zilnice.

ca o cerinţă obligatorie. Editura ASE. Pentru analiza situaţiei generale a corelaţiei se poate folosi indicele de corelaţie.indicele salariului mediu. deoarece ţine seama de timpul efectiv lucrat exprimat în ore-om. Prin intermediul profitului respectarea corelaţiei influenţează nivelul ratelor de rentabilitate şi al altor indicatori de eficienţă. Între indicii diferitelor forme de exprimare a productivităţii muncii există următoarea corelaţie: IWa ≤ Iwz ≤ Iwh O asemenea corelaţie reflectă existenţa unor rezerve pe linia utilizării timpului de lucru al muncitorilor. – Analiza economico-financiara. I w . W se încadrează în sistemul de indicatori ai eficienţei economice. la creşterea productivităţii muncii concură şi alţi factori de producţie. Robu V. a consumului intern.produselor. care trebuie şi ei remuneraţi. respectiv creşterea mai rapidă a productivităţii muncii faţă de creşterea salariului mediu. Dinamica indicatorilor valorici evidenţiază aspecte de ordin calitativ ale utilizării resurselor umane concretizate în modificarea stocurilor de produse finite şi producţie neterminată. În analiza economică aprecierea de ansamblu a eficienţei înzestrării tehnice se face prin corelaţia dintre dinamica gradului de înzestrare tehnică a personalului (ca raport între totalul mijloacelor fixe şi numărul mediu de salariaţi) şi indicele productivităţii muncii (exprimată prin cifra de afaceri medii anuală pe un salariat).. a ponderii cheltuielilor materiale. ISm = indicele de creştere a salariului mediu. fie la nivelul duratei medii a zilei de lucru. Necesitatea respectării unei astfel de corelaţii decurge din faptul că. Bucuresti.. respectarea acestei corelaţii are drept consecinţă reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare şi creşterea profitului din exploatare. Utilizarea eficientă a mjloacelor fixe impune. Un rol important îl are W în calculul corelaţiilor de echilibru şi eficienţă şi anume: IW > ISm unde: IW = indicele de creştere a W . Astfel. Din aceste considerente. devansarea indicelui înzestrării tehnice de către indicele productivităţii muncii. precum şi a nivelului amortizării. fie la nivelul numărului mediu de zile lucrate. cel mai corect mod de exprimare a eficienţei utilizării forţei de muncă îl reprezintă productivitatea orară a muncii. În procesul de analiză este necesar să se studieze şi efectele respectării sau nerespectării corelaţiei asupra principalilor indicatori economico – financiari . I w > 1). Creşterea performanţelor firmelor impune ca necesitate urmărirea respectării corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu..Vasilescu C. Is Respectarea corelaţiei are loc atunci când indicele de corelaţie este subunitar (Ic < 1) în condiţiile în care cei doi indici pe baza cărora se calculează sunt supraunitari ( I s > 1. 8 Isfanescu A. care se exprimă astfel: Ic = Is Iw unde: . Hristea A.indicele productivităţii muncii.8 Dintre indicatorii productivităţii muncii prezentaţi. pag. 228 .

producţia înregistrează scădere). Punctul de echilibru se atinge în momentul în care productivitatea medie este egală cu cea marginală.2. valoarea adăugată. după care. În funcţie de valoarea acestui coeficient de elasticitate se pot delimita trei zone de randament privind activitatea unei întreprinderi.reprezintă sporul de producţie determinat de consumul suplimentar de muncă. Se justifică un consum suplimentar de muncă atunci când ritmul de creştere a producţiei devansează pe cel al evoluţiei consumului de muncă. Din cercetările practice a rezultat faptul că prin suplimentarea constantă a factorului muncă se poate obţine o creştere a producţiei numai până la un anumit nivel. conduce la o diminuare a productivităţii medii. astfel: .) scoate în evidenţă asemănările şi deosebirile dintre ele: .zona randamentelor negative. productivitatea marginală reflectă creşterea ciferei de afaceri obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare de resurse umane. care reflectă creşterea procentuală a producţiei la o modificare cu un procent a factorului muncă. reflectă creşterea producţiei obţinute (exprimată în cifră de afaceri. pe lângă nivelul acestui indicator stabilit ca o medie la nivelul unităţii economice. dar într-un ritm mai lent) .1. Productivitatea marginală a muncii (Wmg).zona randamentelor descrescătoare. După atingerea acestui nivel maxim producţia începe să scadă. Cu ajutorul productivităţii marginale se poate caracteriza elasticitatea producţiei (E).consumul suplimentar de muncă. în care e > 1 (semnifică faptul că suplimentarea factorului uman determină o creştere rapidă a producţiei). în care e < 0 (semnifică faptul că. se impune şi analiza eficienţei consumurilor suplimentare (marginale) de forţă de muncă. ΔT. productivitatea marginală se referă doar la consecinţele suplimentării cu o unitate a resurselor umane utilizate. .2. Se utilizează raportul dintre variaţia cifrei de afaceri şi variaţia cantităţii de muncă. Relaţia de calcul a acestui indicator este: Wm = Q T în care: ΔQ. care reflectă modul de utilizare a resurselor umane în ansamblu. deşi factorului uman este suplimentat în continuare. în care 0 < e < 1 (semnifică faptul că suplimentarea factorului muncă duce la creşterea producţiei. producţie fabricată) prin suplimentarea cu o unitatea a forţei de muncă utilizate. Analiza productivităţii marginale a muncii În urmărirea productivităţii muncii. care se apreciază prin intermediul productivităţii marginale a muncii. Pe baza unui şir de date rezultate în urma unor cercetări. elasticitatea reflectă modificarea procentuală a producţiei la creşterea cu un procent a factorului muncă. se poate stabili zona în care productivitatea marginală atinge valoarea maximă. În aceste condiţii productivitatea marginală va fi superioară productivităţii medie a muncii. cu toate că factorul uman este suplimentat cu aceeaşi valoare. Spre deosebire de productivitatea medie. Acest aspect poate fi explicat pe seama elasticităţii producţiei în funcţie de factorul uman: Q Wmg Q Q T    e= T Q T W T Aşadar.zona randamentelor crescătoare. De asemenea. de la acest punct orice suplimentare cu resurse umane având un efect negativ asupra productivităţii medii a muncii. Reprezentarea grafică a curbelor productivităţii medii şi marginale (figura nr. o sporire a factorului muncă.

Deosebirile sunt următoarele: . Profitul pe salariat reprezintă un indicator complementar semnificativ utilizat pentru relevarea eficienţei muncii. .2. în scopul relevării contribuţiei diferitelor categorii de factori asupra modificării acestuia. Analiza profitului pe un salariat Din categoria indicatorilor ce exprimă folosirea eficientă a resurselor umane. un loc important îl ocupă nivelul profitului pe salariat. astfel: a) P CA P   sau  Wa  pr Ns Qf CA Sistemul factorial este următorul: t gi Wa wh P Ns whi gi . în timp ce W medie reflectă modul de utilizare a factorului uman în totalitatea sa). şi valori negative.productivitatea marginală înregistrează. . 2.productivitatea marginală creşte şi scade mult mai repede decât productivitatea medie (ca urmare a faptului că Wmg ţine cont de consecinţa ultimei unităţi de factor uman utilizat. 1– Curbele productivităţii medii şi marginale Aşa cum se poate observa. În analiza profitului pe salariat pot fi utilizate mai multe modele multiplicative de analiză. spre deosebire de productivitatea medie. ating punctul maxim şi apoi scad. cele două curbe au o evoluţie asemănătoare: încep printr-o creştere.punctul de maxim al Wmg corespunde unui nivel inferior al timpului de muncă faţă de nivelul corespunzător punctului de maxim al W medii.Figura nr.

gradul de înzestrare tehnică a muncii.p c pr b) P T CA P    sau  t  wh  pr CA Ns Ns T Sistemul factorial. γ . Wa wh Analiza profitului pe salariat stabileşte o corelaţie între analiza eficienţei utilizării factorului muncă pe baza productivităţii şi analiza rentabilităţii. β .productivitatea medie orară. p .numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an. α .costurile unitare pe produse.compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe. Pentru a valorifica la maximum mijloacele materiale şi băneşti disponibile.profitul mediu la 1 leu cifră de afaceri.reprezintă productivitatea medie anuală. t . este nevoie ca forţa de muncă să fie folosită la .productivitatea orară pe produse. . gi .structura producţiei vândute pe produse. whi . pr .eficienţa utilizării mijloacelor fixe active (cifra de afaceri medie la un leu mijloace fixe active). şi toate posibilităţile oferite pe baza tehnico-materială. se prezintă astfel: gi t wh P Ns whi gi p c pr c) P Mf Mfa CA P     sau        pr Ns Ns Mf Mfa CA Sistemul factorial este:   P Ns  pr gi p c în care: . c .preţurile medii de vânzare unitare.

fără a ţine seama de nevoile şi cerinţele factorului uman. Prin intermediul acestora. Prezentarea societăţii Din 1996 Decathlon îşi creează propriile mărci. . Decathlon concepe echipamente sportive la preţuri accesibile. Fiecare produs Marcă Pasiune reprezintă o alternativă viabilă la produsele deja prezente pe piaţă. Editura ASE. produsele aparţinând mărcilor proprii Decathlon contribuie în mod concret la împlinirea obiectivului de a face sportul accesibil tuturor. prin tehnicitate şi satisfacerea necesităţilor oricărui sportiv..întreaga ei capacitate. pag.9 CAPITOLUL III ANALIZA EFICIENțEI UTILIZĂRII RESURSELOR UMANE LA DECATHLON 3.1. 226 .Analiza economico-financiara. printr . fără a efectua o analiză a gestiunii resurselor umane existente în cadrul organizaţiei. Astăzi evitarea oricărui efort de natură fizică sau psihică se constituie ca o componentă esenţială a economicităţii pentru simplul motiv că..un excelent raport între calitate şi valoare. 9 Robu V. Georgescu N. în prezent în număr de 18. Mai mult. cele mai multe soluţii elaborate pentru îmbunătăţirea performanţei sunt sortite eşecului oricât de inovatoare ar părea ele. Bucuresti 2001. în spiritul pasiunii pentru sport. folosind o tehnologie de vârf.

iar în centrele sale de inovaţie îşi desfăşoară activitatea 600 de ingineri. reprezentând 60 de naţionalităţi.La nivel mondial. 000 de colaboratori. DECATHLON comercializează peste 35. . 000 de produse. aflaţi în permanentă căutare de soluţii şi inovaţii tehnice. DECATHLON reuneşte peste 50.