Universitatea ,, Alexandru Ioan Cuza , Facultatea de Teologie

Ortodox ,, Dumitru Stniloae

Iai

Lucrare de seminar la disciplina Noului Testament

,, Statutul femeii n Biseric conform I Corinteni

Coordonator tiinific:

Student: Roibu Mihai

Cezar Paul Hrloanu

Anul II, Pastoral, Grupa a-IV-a

An universitar:2015-2016
1

Cuprins
1)
2)

Ganditori crestini: Despre rolul femeii in mantuirea lumii

Prin pacatul neascultarii a intrat raul in lume. Si pentru ca raul sa nu se
invesniceasca, a permis Dumnezeu moartea. Iar moartea va fi biruita de Hristos
prin Intrupare, Cruce si Inviere.
Paul Evdochimov observa ca sufletul feminin e mai aproape de elementul religios,
si ca insasi paternitatea spirituala foloseste imagini ale maternitatii. Evdochimv
observa ca femeia ramane pazitoarea valorilor, morale si religioase si spune ca
Intelepciunea unei vechi civilizatii enunta prin gura lui Lao Ta: blandetea biruieste
duritatea,
apa
biruieste
piatra,
femininul
invinge
masculinul.3
Bun psiholog si cunoscator al sufletului uman , dar si al celui feminine
Evdochimov afirma ,, verbul barbatului este a actiona, al femeii este de a fi si
aceasta este categoria relogioasa prin excelenta.4 Diavolul, siret, a stiut unde sa
atace omul, in chiar inima si sufletul sau , ,, femeia,, . Dar Dumnezeu, marea sa
iubire de oameni, S-a milostivit si prin acel Fie mie dupa cuvantul Tau al
Fecioarei Maria si intruparea Mantuitorului a ridicat neamul omenesc din pacat.
Dumnezeu s-a milostivit ca: roaba Domnului sa apere lumea barbatilor ca
mama si ca fecioara s-o mantuiasca, daruindu-I sufletul sau.
Aceasta este chemarea femeii crestine, sa urmeze exemplul Maicii Domnului in
slujirea lui Dumnezeu, in casatorie sau in monahism.
Evdokimov afirma: Femeia are mai inainte de orice aceasta harisma
maternal de a-L naste pe Hristos in sufletele barbatilor. 6
Observa Evdokimov ca orice femeie are o intimidate innascuta, o complicitate cu
traditia, continuitatea vietii , asemanand aceasta cu tacearea si taina Maicii
Domnului, care pastra in inima ei toate cuvintele Fiului sau.
Sfintii Parinti, recomanda ca podoaba a femilor cuvantul Sf. Apostol Petru, ca sa
fie curatie in omul cel tainic intru nestricacioasa podoaba a duhului bland si
linistit, care este de mare prt inaintea lui Dumnezeu.

Este adevarat ca, de-a lungul veacurilor, situatia femeii n-a fost intotdeauna
dreapta si demna si la inaltimea demnitatii sadite si-n ea de Ziditor ca persoana si
chip a lui Dumnezeu.
Crestinismul nu dispretuieste unirea trupeasca dintre barbat si femeie, dar
considera ca numai in casatorie legatura lor devine un mijloc de unire sufleteasca
complete. Iata ce spune parintele Staniloae despre aceasta Cand femeia i-a ajuns
barbatului o astfel de umanitate intima si curate prin coplesirea dragostei trupesti
de catre cea spirituala, el poate privi cu ochi curati orice femeie, si femeia orice
barbat.
Armonia si fericirea familiei crestine, sunt date de unitatea de gand si simtire a
celor doi. Aceastea presupune seriozitate fidelitate si o mare responsabilitate.
Femeii crestine ii revine un mare rol in a raspunde suferintelor spiritual si
materiale ale durerilor oamenilor zilelor noastre.
Femeia este chemata sa umanizeze, sa aduca lumea la Dumnezeu, asa cum i se
adreseaza Nicolai Berdiaev: Barbatul luptator si technician dumnezeiaza lumea;
femeia, rugatoare, o umanizeaza prin calitatea ei de mama care vegheaza asuprea
fiecarei finite omenesti ca asupra propriului sau copi.
Femeia are modul ei de a fi, propriile ei intuitii, felul propriu parca tainic in
relatiile cu ceilalti si chiar cu sine insasi are o taina , parca nici de ea stiuta, ci
numai de Dumnezeu.
Norma vietii este de a ne misca inauntrul lui Dumnezeu, in campul visual a lui
Dumnezeu, in cercul luminos al Lui. Este o chemare la Sfintele Taine ale Bisericii
dreptmaritoare. Separarea de Dumnezeu a adus sfasaierea inlauntrul omului,
rupand complexul initial fata-catre-fata si exteriorizandu-l.
Trebuie sa revenim la acea reciprocitate dintre barbat si femeie ca raportul dintre
Iisus Hristos si Biserica.

Castitatea in casatorie

Un argument in favoarea casatoriei priveste dorintele trupesti, carora prin

casatorie li se acorda implinirea randuita de Dumnezeu. Sfantul Ioan Gura de Aur
detaliaza acest aspect in cele ce urmeaza: Fireste, nu socotesc casatoria un lucru
rau, ci o laud in mod deosebit. Ea este un port al castitatii pentru aceia care doresc
sa o foloseasca cum se cuvine potolind salbaticia firii. Caci, asemenea unui
stavilar, casatoria ofera posibilitatea indreptatirii insotirii trupesti si astfel,
zugraveste valurile poftei trupesti. Ea ne linisteste si ne pazeste.
In Omilia XII la I Corinteni, dupa afirmatia potrivit careia ,,casatoria este un lucru
solemn care intregeste neamul omenesc si atrage dupa sine mari binecuvantari ,
Sfantul Parinte ne atrage atentia ca ea ,,a fost randuita ca o stavila impotriva
necuratiei.
Spre pilda, in Omilia I la Corinteni 7,2, intalnim aceeasi precizare: ,, Paza
castitatii este temiul de capatai al casatoriei, mai ales in zilele noastre, cand neamul
omensc a umplut pamantul.
In continuare, se refera la un alt motiv pentru care infranarea poftelor trupesti este
mai importanta decat nasterea de pruncil ca in - si anume faptul ca in timp ce avem
nadejdea sigura a manturirii noaste in Hristos, inainte de Hristos oamenii cautau
nemurirea sufletului, prin perpetuarea specie. Drept aceea in zilele noastre, este
mai bines a ne ingrijim de dobandirea de fii duhovnicesti prin propovaduirea
Sfintei Scripturi, ne povatuieste Sfantul Parinte:
,, Daca voiesti sa ai copii, poti sa ai unii mult mai buni si mai de folos. Ne
cheama durerile duhovnicesti ale facerii; iata, putem da nastere la urmasi mai
vrednici, mai de folos noua la vremea batranetii.
Asa ca exista o justificare in favoarea casatoriei, anume ferirea de preacurvie.
Conceptia potrivit careia doar casatoria ofera cadrul randuit de Dumnezeu pentru
insotirea trupeasca nu reflecta nicidecum o atitudine depreciative la adresa
acesteia. Am aratat deja opiniile elogioase ale Sfantului Parinte cu privirea la
binefacerile legaturii trupesti sfintite de Taina Casatoriei, legatura care isi afla
5

expresia deplina numai in cadrul acestei Sfinte Taine. Ceea ce ne invata Sfantul
Ioan Gura de Aur este ca, atunci cand insotirea trupeasca are loc intr-un context
centrat pe rugaciune, ea duce la o unire a trupurilor si a sufletelor deopotriva:
cuplul barbat-femeie se uneste astfel atat trupeste, cat si duhovniceste.
Sfantul Ioan Hrisostom sublinieaza ca adevarata casatorie este aceea prin care
cuplul ,,se uneste potrivit legilor dumnezeiesti intru infranare si demnitate, cei
doiparteneri fiind legati intru ei in mod armonios.
,,Cand iubesti, cealalta persoana esti de fapt tu insuti: aceasta este legatura
de prietenie, ca cel care iubeste sic el care este iubit sa nu mai fie doua persoana
diferite, ci intr-un fel de neinteles o singura persoana, lucru care nu se poate realize
decat atunci cand este iubire(*agapes).
,,Dumnezeu, interzicand casatoria intre rude, ne-a indreptate pe noi spre
straini si pe ei spre noi, deoarece nu era posibil sa fim legati intre noi prin rudenie
directa. Asa ca ne-a apropiat cu legaturi noi prin casatorii, unind astfel familii
intregi prin persoana mirelui, si insotind semintii intregi cu alte semintii.
In adevar, casatoria este cea mai inalta si graitoare pilda a faptului ca Dumnezeu
ne-a creat pe noi, oamenii, ca fiinte sociale nu ca indivizi izolati sau diferentiati
in vreun fel, ci ca indivizi care ne aflam implinirea prin comuniunea dintre noi,
chiar in lucrurile pamantesti.
Iata cum descrie Sfantul Ioan Gura de Aur, aceasta interdependenta:
,, Caci Dumnezeu voind sa ne uneasca pe toti intre-olalta, a randuit totul
astfel incat bunastarea fiecaruia sa depinda oarecum de cea a semenului sau, si in
acest fel a intemeiat lumea intreaga.
Astfel, casatoriile unice si in veci dainuitoare nu duc insa la diminuarea
bunelor insusiri si a binefacerilor celei de a doua casatorii cel putin nu in masaura
in care este depreciate aceasta de catre teologii apuseni. Deslusim totusi o
deosebire marcanta in acest subict intre scrierile de tinerete ale marelui dascal si
predicator crestin in care fecioria este sustinuta cu ardoare, si cele din perioada
slujirii sale pastorale.

In tratatul ,,Despre feciorie ,spre pilda, Sf. Ioan Gura de Aur, ne avertizeaza
asupra ,, neplacerilor consecintelor, cele de-a doua casatorii: suspiciunea si
ridicolul la care se supun cei care se recasatoresc si cei care pot fi considerate
,,nestatornici si usuratici. Gelozia sotilor dintai si ,,adeversitatea declansata in
randul copiilor.
Iar in cuvantarea sa ,,Despre o singura casatorie, el exclama: ,, Pe cat este
fecioria superioara casatoriei, pe atat este de preferat casatoria unica celei de a
doua.
In aceeasi ordine de iedi , Sf. Ioan Hrisostom elogiaza pe orice vaduva care rezista
ispitei de a se recasatori, ramanand astfel credincioasa sotului ei, mutat la cele
vesnice. Dupa caderea protoparintilor in pacatul neascultarii, Dumnezeu a facut
trupul omenesc muritor si sctricacios pentru a-i smeri pe oameni pentru a le aduce
aminte de neputinta si slabiciunea lor si pentru a-i impedica sa pacatuiasca la
nesfarsit. Iata ce ne spune in acest sens intr-una din Omiliile sale la Corinteni I:
,,Iar aceea ca trupul muritor nu este o piedica in calea virtutii, ci ii pastraza
pe oameni infranati si intelepti si le este de mare folos, se vadeste din cele ce
urmeaza.
Daca singura nadejdea nemuririi l-a ridicat pe Adama la o trufie atat de mare,
atunci daca ar fi fost nemuritor in realitate, la ce masure a infumurarii ar fi ajuns
el? Asa cum stau lucrurile, dup ace ai pacatuit, poti sa te lepezi de pacatele tale,
trupul fiindu-ti umil, cazut, stricacios; caci amintindu-si aceasta, orice om este cu
purtare de grija. Dar daca ai fi pacatuit intr-un trup nemuritor, pacatele sale ar fi
fost neindoielnic mai de durata . La un moment dat , in tratatul Despre Feciorie,
Sf. Ioan Gura de Aura firma cu tarie ca este imposibil ca un om casatorit sa duca o
viata in afara de pacat: ,, Cum este posibil ca el, asa lovit cum este de o furtuna atat
de puternica si doritor de a o birui , sa nu se intineze de noroiul pacatelor.
Mai tarziu totusi, in timpul slujirii sale pastorale antiohiene, calauzitorul
spre mantuire al obstii crestine ne infatiseaza un tablou mult mai optimist: ,,Cauta
mai intai cele a lui Dumnezeu, iar cele omenesti vor urma cu multa usurinta.
Formeaza-ti femeia caci numai astfel se intaresc temeliile casei. Daca deci in acest
fel administram casele noastre, vom fi destoinice de a avea priveghere si asuprea

Bisericilor, caci si casa este o mica biserica. Numai astfel si barbatii si femeile se
fac buni si se intrec unii pe altii.
In Omilia XIX la I Corinteni ne vorberste despre feciorie ca despre,, o cale
excelenta si infinit superioara , iar in Omilia XLI din aceeasi serie, o numeste
,,taramul mai nobil de lupta. In alte locuri ne sugereaza ca cele doua moduri de
viata nu sunt de fapt chiar atat de diferite dein punctual de vedere al preamaririi si
cinstirii de Dumnezeu.
In acest sens, relevante suns si Omiliile sale la I Corinteni, 12, privind o
egala conferuita de feluritele daruri incredintate oamenilor : ,, Chiar daca esti
considerat inferior fata de ceea ce este dat , din moment de ceea ce ai fost socotit
vrednic de a-ti fi primit partea ta din aceeasi obarsie ca sic el care a primit mai
mult, ai aceeasi cinstire.
Alaturi de nobila conceptie pe care o avea despre casatorie, Sfantul Ioan
Hrisostom pretuia nespus de mult fecioria; acest lucru nu demonstreaza o denigrare
a femilor, intrucat el nu lega valoarea intrinseca a femeii de nasterea pruncilor.
Dupa cum am vazut deja, el nu considera copiii drept primodiala ratiune de a se
casatori sau de a intretine relatii matrimonial intime. Iar daca, in monarchism, se
practica refuzul sexualitatii, atunci aceasta este un refuz egal atat pentru barbatiimonahi, cat si pentru femeile-monahii.

Rolul femeii in familie,Biserica si societate

Dumnezeu a facut pe om androgin,adica barbat si femeie.Dar intelepciunea
fara margini a Lui,Care pe toate le-a facut mai presus de intelepciunea
omeneasca,n-a inzestrat pe femeie cu insusirile barbatului,nici pe barbat cu
insusirile femeii.De aceea,cat ar fi femeia de invatata,trebuie sa fie supusa
barbatului,pentru ca barbatul e capul femeii,iar Hristos cap al barbatului(I
Corinteni 11,3).Aceasta este ordinea in ierarhia familiei.Pe femeie insa a lasat-o
Dumnezeu ajutatoare barbatului,de aceea spune Sfantul Ioan Gura de Aur ca
femeia este liman barbatului.
Diaconitele au incetat sa mai existe inca din secolul al IV-lea in Biserica
Rasariteana,iar in Biserica Apuseana din secolul XI-lea.Diaconitele aveau sapte

misiuni in Biserica, dar niciuna nu avea hirotonie,dupa cum hotaraste canonul 9 de

la al VI-lea Sinod ecumenic.
Prima misiune a diaconitei era aceea de a sti cate femei vaduve sunt ,care
este starea lor materiala,cu ce pot fi ajutate de Biserica.
A doua misiune era sa stie cate fecioare are Biserica.Mai ales in timpul
marilor persecutii,cand nu erau manastiri ca azi cu crucea in varf,era greu de tinut
numarul lor.Dar cine erau fecioarele Bisericii? Erau fetele care se hotarau in casa
parinteasca sa pazeasca fecioria.Parintii,crestini fiind,le dadeau voie.Atunci isi
faceau o chiliuta in care puneau icoane; si acolo petreceau in post si rugaciune.Asa
a fost Sfanta Varvara.Pana in secolul VI fecioarele nu puteau fi calugarite de preot,
ci numai de episcope.Episcopul sfintea pe cele care si-au afierosit viata lui
Hristos.Mergea in casele lor la tundere,le punea coronita in fata parintilor,nu in fata
altarului.
A treia misiune era catehizarea si botezul femeilor.Le invatau Simbolul de
credinta si legea crestina pe cele ce urmau sa se boteze;le ajutau la dezbracarea si
imbracare,le ungeau cu Sfantul Mir la Taina Botezului.
A patra misiune era strangerea de milostenii de la Biserica pentru saraci si
necajiti,pentru cei aflati in nevoi.Diaconitele trebuiau sa stie care erau cei mai
necajiti, pentru cei aflati in nevoi.Diaconitele trebuiau sa stie care erau cei mai
necajiti oameni din cetate;sa stie cui sa imparta milostenia de la Biserica;sa arate
episcopului cine si cu c ear trebui ajutat.
A cincea misiunea era curatenia si buna randuiala in Sfantul Altar.Aduceau
din vreme tamaie,smirna,ulei si lumanari de ceara.Intrau insa in Sfantul Altar in
afara slujbelor,fara sa se atinga de Sfanta Masa,de Sfantul Jertfelnic.
A sasea misiune era aceea de a sluji la mesele pe care Biserica le dadea in
duminici si sarbatori.Tot atunci se adunau femeile undeva deoparte,iar diaconitele
le invatau cuvintele Evangheliei.
A saptea misiune pe care o aveau diaconitele era de a pastra mare ordine si
randuiala in biserica: barbatii in dreapta,femeile in stanga, la mijloc o carare;
batranii in frunte, cei tineri mai in spate.

Sfantul Ioan Gura de Aur spune: Tace luminand, se jertfeste tacand!

.Acesta este rolul femeii in societate.La locul ei de munca,unde a randuit-o
Dumnezeu, daca-I corecta, daca-I harnica,daca-I priceputa la toate problemele,ea
nu trebuie sa predice.Viata ei predica!
Mustra si cearta pe cei de langa tine prin puterea lucrarii,nu prin puterea
lucrarii,nu prin multa vorbire.
In felul acesta femeia e o lumina in sfesnic pentru societate,pentru toti cei
care o vad,o aud si o inteleg.
In tratatul ,,Despre feciorie Sfantul Ioan Gura de Aur, amplifica spusele
Apostolului: ,,Si nu Adam a fost amagit, ci femeia, amagita fiind, s-a facut
calcatoare de porunca(I Timotei 2,14), sustine ca, desi a fost creata pentru a-i fi lui
Adam de ajutor, Eva l-a indemnat spre neascultarea lui Dumnezeu. Apoi, Sfantul
Ioan Hrisostom, amintind de alte femei din Vechiul Testament care au facut rau
barbatilor, se intreaba: ,, Nu cumva femeile isi determina si astazi barbatii sa-L
supere pe Dumnezeu?.
Iar in Omilia VIII la I Corinteni se lamenteaza aceiasi termini retorici : ,, De
exemplu, exista cineva pe care sa-l indurereze pacatele? Suspinele cineva din
cauza acestora? Se bate cineva cu pumnii in piept? Se ingrijoreaza cineva la
mantuirea sa? Mi se pare ca nimeni. Dar jelim zile intregi moartea slujitorilor
nostril sau pierderea banilor fara sa indreptam nici macar un singur gand catre
sufletele noastre, care pier in fiecare zi.

10