You are on page 1of 2

Ultimul refugiu al lui Decebal

arheologii cred ca au descoperit cetatea in care s-a refugiat regele dac dupa ce a fost invins
de romani

Arheologii cred ca sint pe cale sa descopere, in Valea Zanelor, linga Covasna, cetatea unde s-a refugiat Decebal
dupa infringerile suferite in luptele cu romanii. Arheologii spera sa fi descoperit locul in care au cazut capul si
mina dreapta a lui Decebal.
In primavara anului 106 dupa Hristos, invins in luptele cu romanii, Decebal a fugit in munti spre Ranistorum,
cetatea in care ar mai fi putut rezista, insa nu a mai ajuns acolo. Nici dupa 2000 de ani, locul catre care se
indrepta Decebal nu a fost descoperit inca. Un grup de arheologi sapa in Valea Zanelor cu speranta ca vor
descoperi acest loc. Ei sint siguri ca dacii lui Burebista au ridicat in Valea Zanelor o cetate aproape imposibil de
cucerit. Sapaturile cu scos la iveala obiecte casnice si de cult datate cu 100 de ani inainte de Cristos. Cetatea nu a
mai fost cercetata de peste 60 de ani si se intinde pe o suprafata de aproximativ un hectar.
Arheologii au descoperit patru terase sapate in piatra si urmele celor care au locuit intre zidurile care aveau o
inaltime de sase metri. Cetatea a fost sustinuta de trei valuri de pamint si de fortificatii.

Cetatea de la Valea Zinelor, locul spre care
se indrepta Decebal cind s-a sinucis

cetatea a fost construita in urma cu 2000 de ani
cetatea de la Valea Zinelor reprezinta cel mai mare fort dacic din zona Carpatilor de Curbura

Cu doar 7,3 milioane lei, suma adunata de pe la diverse muzee din tara, arheologi din Cluj, Braila, Galati si
Sfintu Gheorghe, specialisti in istoria Daciei, au reusit sa dezveleasca o foarte mica portiune din ruinele
fostei cetati dacice, ridicate cu doua mii de ani in urma pentru a adaposti, in caz de razboi, populatia din
zona.
Cetatea a apartinut unui
conducator dac cu rang inalt
Cetatea de la Valea Zinelor este situata pe un deal, la o inaltime de 930 metri, ceea ce asigura o buna vizibilitate
asupra depresiunii Sfintu Gheorghe. Dealul este inconjurat de munti mai inalti, pe fiecare dintre ei presupuninduse ca exista cite un turn de observatie.
Ruinele erau cunoscute inca din 1868, fiind pomenite si in cartea lui Orban Balázs - "Székelyföld leírása"
("Descrierea tinutului secuiesc"). Primele cercetari arheologice au fost intreprinse in anul 1942 de Alexandru
Ferenczi, cercetator la Muzeul de Istorie din Cluj. Desi acesta a facut foarte multe sapaturi, descoperind o serie
de tezaure importante, rezultatele cercetarilor sale au disparut, se presupune, in timpul celui de-al doilea razboi
mondial. In 1968, Szekely Zoltan, arheolog la Muzeul National Secuiesc din Sfintu Gheorghe, a reluat lucrarile
cercetatorului clujean, rezultatele sapaturilor sale fiind publicate in diverse reviste ale timpului. Dar nici
materialul arheologic descoperit de acest din urma cercetator nu a mai fost de gasit in colectia Muzeului din
Sfintu Gheorghe.
In urma furtunii din 5 - 6 noiembrie 1995, cind o mare parte din padurile existente in imprejurimile orasului
Covasna au fost puse la pamint, s-a pus problema supravegherii exploatarii lemnului din perimetrul fostei cetati
dacice. Molizii si pinii care s-au prabusit au distrus parti importante din zidurile cetatii. Abia in 1998 s-au gasit
fonduri pentru ca o echipa de arheologi sa poata realiza sapaturile necesare salvarii acestui important monument.
Cu aceasta ocazie au fost descoperite dovezi ale existentei unei populatii datind inca din epoca bronzului, adica
din anul 1000 i.e.n.
Cetatea de la Valea Zinelor reprezinta cel mai mare fort dacic din zona Carpatilor de Curbura
Cercetarile din acest an au adus noi dovezi ale faptului ca dacii si-au construit cetatea pe locurile unei civilizatii
mai vechi, aici descoperindu-se urme din prima perioada a epocii fierului. Dupa primele cercetari reiese ca
primele ziduri au fost ridicate in jurul anului 1000 i.e.n., in timpul domniei lui Burebista, perioada fiind

denota existenta unei civilizatii infloritoare. armatelor le-ar fi fost suficient sa stea la baza dealului. Probabil ca dupa un astfel de scenariu s-a desfasurat si lupta care a dus la distrugerea complexului militar de la Valea Zinelor. Vestigii pastrate timp de 2000 de ani risca sa se piarda din cauza indiferentei Ceea ce parea a fi indestructibil acum 2000 de ani. care nu au reusit sa afle spre care cetate se indrepta Decebal. opaite. cani). cetatile comunicind permanent intre ele. capabila sa reziste in fata armatei imperiale. cercetatorii care au lucrat la Valea Zinelor au cochetat la un moment dat cu ideea ca acest complex ar putea fi chiar cetatea spre care se indrepta conducatorul dacilor. Din pacate insa nu au fost gasite nici un fel de dovezi care sa ateste ca linga statiunea Covasna s-ar afla fosta cetate de care se legau sperantele lui Decebal de salvare a poporului dac. insa acestia nu au mai apucat sa-l prinda in viata. conducatorul dacilor s-a indreptat spre o cetate numita Ranistorum. Singurele obiecte pe care le-ar putea gasi acestia ar fi monedele romane. exista pericolul ca. era vorba despre o capetenie cu rang inalt. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca cetatea de la Valea Zinelor reprezinta cel mai mare fort dacic din zona Carpatilor de Curbura. Fiecare cetate era vizibila pentru alte doua. prin eroziune. Piesele descoperite aici . oamenii imparatului i-au taiat capul si mina dreapta pe care le-au dus la curtea imperiala. De aceea. Potrivit unor izvoare istorice. Decebal a fost insa ajuns din urma de legionari. dar lipsa fondurilor. Pentru aparare era disponibil un efectiv de aproximativ 200 militari. ii obliga pe cercetatori sa stea departe de aceste locuri. Furtuna din 1995. antrenind dupa el si inventarul aflat in stratul arheologic.vase (oale. In urma lucrarilor de amenjare au fost reconstituite trei terase fortificate. comandantul dacilor punindu-si capat zilelor. Cert este insa ca romanii au efectuat mai multe incursiuni pe teritoriul fostei Dacii. . iar in virful dealului era resedinta capeteniei. Iar daca nu se rezolva ceva in scurt timp. Chiar si in acest ritm ar trebui mai mult de 20 de ani pentru a se putea face ceva cu adevarat. Povestea a captat interesul istoricilor. 38 la numar. In actualul ritm insa. numarul acestora fiind completat de civilii care aduceau diverse servicii capeteniei care locuia in cetate precum si ostasilor ce o aparau. la cursurile de apa. Pentru a-i demonstra lui Traian ca Decebal a fost omorit. Pe terasa de la baza locuiau civilii. pentru a nu muri de sete. cercetarile ar putea continua chiar si citeva sute de ani. terenul sa alunece. Regele capturat era legat de un car si tras prin toata Roma. Gestul sau a fost motivat de ceremonialul pe care il organizau romanii in cinstea prinderii unui conducator "barbar". se gasesc cele mai multe cetati dacice. si care nu adapostea tezaure. dar nici acestea nu au o valoare prea mare. situata undeva in estul Transilvanei. Construite pe virfurile unor dealuri. de la zona Muresului pina in Depresiunea Brasovului. Singurul punct slab al acestor cetati era lipsa apei.000 mp si avind o lungime de 700 m. consolidare si restaurare a fortificatiilor si a edificiilor de la Covasna. numele de Ranistorum nefiind inca asociat nici uneia dintre cetatile descoperite. 38 de cetati dacice comunicau permanent intre ele In zona de est a Transilvaniei. care practica pe scara larga comertul cu Imperiul Roman. Da care muncesc degeaba atita timp cit cetatea era doar o constructie cu caracter pur militar. Rolul cetatii era de a controla intrarile si iesirile in si dinspre sud-estul Transilvaniei spre Moldova. cetatea de la Valea Zinelor.identificata dupa o moneda romana descoperita in acest loc. in caz de asediu. La toate acestea se adauga si actiunile unor "cautatori de comori" sau arheologi amatori. dorind sa-si formeze o noua ostire. pe cea de-a doua isi aveau domiciliul militarii. care au distrus o buna parte din vestigii. "Anual ar fi nevoie de aproximativ 50 de milioane de lei pentru derularea in conditii normale a lucrarilor de decopertare. pentru ca locuitorii trebuiau sa se predea. militare si spirituale a dacilor. dupa modul in care au fost ridicate fortificatiile precum si dupa marimea complexului. folosita ca refugiu in caz de pericole. in urma carora cetatea de la Valea Zinelor a fost distrusa. invocata de fiecare data de autoritatile din Ministerul Culturii. Dupa ocuparea Sarmizegetusei de catre romani. forturile dacice nu aveau acces. pentru a cuceri cetatile dacilor. Decebal a fugit. cu o suprafata totala de 10. exploatarea haotica a materialului lemnos din zona. risca sa dispara definitiv de pe fata pamintului din cauza lipsei consolidarilor. ceea ce demonstreaza o buna organizare a defensivei dace in fata populatiilor migratoare. Practic. gestul facind deliciul plebei care arunca cu pietre in prizonier. monede romane si podoabe . Cercetatorii cred ca. Continuarea cercetarilor ar putea aduce date importante in vederea reconstituirii vietii sociale. precum si lipsa unor fonduri necesare continuarii cercetarilor au contribuit la distrugerea a ceea ce a mai ramas din cetatea dacica.