Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Filosofie PT - Copii Sanziana

    Uploaded by

    adirom47
    577 views56 pages
    înv.

    Original Title

    Filosofie Pt.copii Sanziana

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    înv.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    577 views56 pages

    Filosofie PT - Copii Sanziana

    Uploaded by

    adirom47
    înv.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 56
    Astiizi Andrei a spus: inziana nu vorbeste aproape niciodati. Poa c& ea nici nu exist de-adevaratelea! Uite, aga se vede cit de mult gregeste si nu vorbese mult, dar gindesc tot timpul. Apoi mi-am spus: ,Oare in aceasti clip gindesc? Chiar c& ma indoiesc! $i tot eu mi-am raispuns: ,NatAfleajo! Dac’ pofi te indoiesti, este cu neputinga si nu gindesti! $i atunc daci gindesti, orice ar spune Andrei tu existi de-adevara telea.” Jn aceoasi misurd In care flozota Incepe prin mire, ea ete gun dao ret prin care tote prund in experera de vit, mbogitindo. Dar acest rar te bul afl inesnte — poate ca tro bund va gusta o Wort car va a pe copl s2 svabataprapasta ce miare gl rllece, dive retacie 1 80g Sire dalog | experara.Impactl une asernenea tert asupra coplor do poate cd ra vai mediat eb. Dar impact asupa adr do mine sar psa 3 neva face sna artim cu rare 8 pind atl am ret MATTHEW LipuAll Autor: MATTHEW LIPMAN ‘itl orginal: Bie fie este parte integrantd a programului ,Filozofie pentru copii", utin. Apoi scrie mai departe: Aicie locul unde este ceva. (Stefan) Baloanele de sipun sint pline cu aer. (Toma) Pisoii sint pisici tinere, (Paula) Filmele cu extraterestri sint grozave. (Barbu) Discurile sint acelasi lucru cu placile muzicale. inca) Capul este parte a corpului. (lon) Copiii sint fie fetije, fie batiefi. (Raluca) ~~ Doamna Velicu se intoarce de la tabla, se uit’ Ta mine gi spune: : . —Dar tu, Sinziana? Ne spui 0 propozitie cu este sau sint? . Fata imi arde. Ag vrea si fug undeva departe si si mi ascund. a fntr-un tirziu, imi iau inima-n dinti si spun tare, ca sii audi toatd lumea. —Da! _ —Vrei si ne-o spui? mi intreabi doamna Velicu. | Cuvintele nu prea imi vin, dar reugesc sit ‘ingaim in cele din urma: : —O cunostingi de-a mea este o crenguti de liliac. be Clasa rimine ticuti in vreme ce doamna Velicu i ia bla. serie propozitia mea pe tal _ SSinziana, cum pot fi atit de neroadt™ imi zic, .»Priveste-{i propozitia! Nu poate avea nici un sens! Tuturor le vine si rid& de tine, dar sint prea bine crescuti ca s-o faci!" Tle — Domnule Stancu, spune Andrei, ne puteti spune acum cine a cistigat? Domnul Stancu isi termini de scris propozitiile pe o foaie de hirtie. O impatureste gi-o bagi in buzunar. Apoi spune: —Nu, nu inca. Trebuie si le studiez mai atent. Am si mi mai gindese. Se duce inspre ugi, apoi se-ntoarce si ne spune: —in citeva zile va comunic cistigttorii. Apoi pleact. Citeva zile? Cum o si putem ribda atita? Dar de ce-mi fac ew griji? Doar stiu cX nu eu voi cistiga. Mai bine m-as gindi la Puf Colorat. Este alb tot, cu ochi mari gi rogii. Ce iepure mare se face! Este cit catedra doamnei Velicu! Acum ocupi toat clasa! Oh, tofi trebuie si ne inghesuim prin colturi ca sii facem loc domnului Puf Colorat. Trebuie sa fac ceva repede! Oh, acum este mai bine, s-a ficut iaragi micuf. Doamne, era cit pe ce s-o pifesc! ps Capitolul al zecelea Asearii ne-am dus la cealalti scoala. Taticu’, mémica, Cristiana si cu mine. Cristiana zicea ci vrea si vind gi ea ,.si-mi vada noua scoala, Mai inti am intrat intr-o camera plin& ochi cu oameni mari. Stiteau tofi pe-acolo i beau cafea. Cafea, cic’... pfui! Pe urma am vizitat citeva sili de clasi. Singurele care mi-au plicut au fost cele de clasa inti gi de clasa a doua, La clasa inti era un invaijitor. Ne-a ariitat desenele ficute de copii, pe urma ne-a aritat gi poeziile si povestirile nascocite de ei, N-am citit nici 0 poezie si nici o povestire. Oricum, invapitorul a vorbit tot timpul numai el, cit am stat noi acolo. ~Be La clasa a doua era o doamni invatitoare. Ea arata intruna spre acvariu, spre lidifa cu nisip si florile de la geamuri, dar de vorbit nu prea vorbea Mamica gi titicu’ le-au pus tot felul de intrebitri amindurora, Eu n-am ascultat ce vorbeau. Tot incercam si-mi inchipui cum ar fi acolo la scoald. Pe urma, in maging, in drum spre casi, viticu’ m-a intrebat: — Ei, Sinziana, ce pirere ai? Ti-a plicut? Ti-ar plicea sii mergi la o scoali ca asta? —Nu stiu, i-am rispuns eu, ag vrea sii mai mai gindesc. Vedeti, asta am invajat-o de la domnul Stancu. ~Th~ 2 Citiva dintre noi se joaca cu cuburi, alfii citese din clrfile cu poze, alfii picteaz direct cu degetul inmuiat in culori, iar alfii igi fac gi ei de tucru cu niste pipusi de cirp’. — Sinziana, {i-am adus o carte si te uiti in ea, zice doamna Velicu. E numai despre usi. Usi glisante si usi pliante gi usi turnante si chiar unele despirfite in doug, cu o parte sus gi una jos. Ai st vezi c& ai putea fi tot felul de usi. — As putea si fiu toate usile? — Cum vrei tu, rispunde doamna Velicu. ~75~ gf) Barbu si Calin stau spate in spate. — Sinziana, zice Barbu, cine e mai inalt, Calin sau eu? —Nu stiu. Puneti-vi o carte pe cap! isi pun ei o carte pe cap, iar eu zic: — Bine, acum pot sa spun, Calin este mai inalt, — Fi, asta-i buna! face Barbu. Tar eu ii spun Ralucti: — ,,Calin este mai inalt decit Barbu." Aceasta este 0 propozitie cu este. Raluca isi termina de legat siretul la pantof si pe urmi imi raspunde: —Da, dar nu seaména cu celelalte propozitii cu este, E0...,€0.. Doamna Velicu, care trasese cu urechea la noi, zive: — Fste 0 comparagie, — Doamni, nu putem si mai facem citeva tot asa? zice Raluca, Doamna Velicu ¢ de acord. Le spune celorlalfi si alcituiasca si ei propozitii ca aceea pe care i-am spus-o eu Ralucti, ~T6~ Le serie pe tabla in ordinea urmiitoare: Guma de mestecat ¢ mai dulce decit pasta de inti. (Stefan) ° ‘int cane mari decit ciinii, (Alexandru) Fetele sint la fel de destepte ca baietii. (Raluca) Ciinii sint mai mici decit urgii. (Andrei) Frunzele sint piirti ale copacilor. (Ilinca) Motocicletele sint mai ugoare decit auto- mobilele. (Barbu) Nimic nu e mai bine decit si fii fericit.(Diana) P&ianjenii sint mai uriti decit mustele. (Paula) Soarele este la fel de mare ca luna. (Toma) Scrisul e mai greu decit cititul. (Sofia) Miine e mai aproape decit ieri. (lon) ~T1~ Putin e mai bun decit nimic. (Calin) Doamna Velicu se mai iti o data la ce a scris, apoi zice: — Vreti sti vorbim despre ele? —Da, vrem, spune Paula, Uitaji-vi ta propozitiile Raluci si a lui Toma! Oare sint comparatii? fn ele ni se aratai c& ceva este [a fel cu altceva. —E foarte bine, rispunde doamna Velicu. $i ele sint comparatii. —Da, dar propozitia lui Toma nu este adevatata! sare Barbu. Soarele este mai mare decit luna! —Dar cine a spus ca propozitiile noastre trebuie si fie adevirate? ii rispunde Toma. — In afar’ de asta, spune Diana, soarele siluna ar de aceeasi marime. ~T8~ Doamna, spune Alexandru, dar propozitia Tlincai este o comparafie? Mie nu mi se pare ci e! — Ai dreptate, Alexandru, rispunde doamna Velicu. Propozitia llincai nu este 0 comparatic. — Atunci ce este? nu se last Hinca, — Pai..., face doamna Velicu, aritind de parcit nu prea gtie de unde si inceap’. Vedeti voi, comparafiile sint un anumit fel de relafii. Ele inst nu sint singurul fel de relajii, Mai exist’ multe altele. Ceea ce spunea Iinca nu este 0 comparatie. Sint parti ale este o relatie patte-intreg. — Doamni Velicu, putem s& vorbim altidata, mai mult, despre celelalte feluri de relatii? intreabat Diana, — Ei, face doamna Velicu, eu cred c& ar trebui s& ne intoarcem la propozitiile cu este si sint. —Hm, pati asta e doar 0 joact de copil, zice Andrei. ~19~ 4 De cite ori ma dau in balansoar imi vin tot felul de ginduri, Adici nu, nu-i adevarat. Ginduri imi vin mereu, Vreau s spun, ins, ci datul in balansoar mii face sit gindese mai bine. Mare minune cd paringii nu m-au mutat ined la scoala cealalti. Cred ci intr-adevar asteapta si mi hottirisc singura. Dar eu mai stau inca pe ginduri. Dacé taticu’ mi-ar spune: ,.Sinziana, scoala cea noua e mai bund decit cea in care esti acuma‘, eu i-ag rispunde imediat: ,,Taiticule, acum ai facut o comparatie!* ~80~ S| —Doamni, spune Diana, putem misura diferengele? — Bineingeles, rispunde doamna Velicu. Uite, ia bucata aia de hirtie de pe banca ta. Poti s-o miisori cit e de lunga si cit e de lati. O masori cu'o right. —N-am stiut c& diferenfele se pot misura, Zi spun eu Sofiei. —Ei, unele da, imi rispunde ea. — A, sint sigur ci se pot misura toate, ii spun eu. Dar Sofia nu-mi rispunde decit: — $i cum o si misori, ma rog, diferenta dintre un centimetru i un minut? Pun pariu c& se poate misura. $i sint convinsit ci e nevoie doar de o rigla speciala. ~81~ Capuoiul at unsprezecelea —Doamni cind o s% fie emisiunea la televizor? intreabi Raluca, — Simbiti seara, zice doamna Velicu. — Si cind facem serbarea? intreabii Andrei. — Simbiti, rispunde doamna Velicu. Dimineata. — In aceeasi zi! ne mirim cu tofii. — Da, spune doamna Velicu. fn aceeasi zi, dar la ore diferite, Andrei se uit la calendar, Deodati ‘ncepe si strig —Doamnit! Simbiti este 1 Martie! Cum se poate, mi intreb, ca toate aceste lucruri sii se petreaci in aceeasi zi? Parc ceva nu ¢ in reguli. Sint prea multe intr-o singuri zi! Ba mai mult, 1 Martie e atit de aproape! ~B2 2) Dupi masa, incerc s% mi furigez din bucitirie, ins mimica zice: — Stai pufin, Sinziana. M& asez din nou. Prevad ce urmeazii si se intimple. — Te-ai gindit dac vrei sa te muti de la scoala, Sinziana? intreaba titicu’. — Da, rispund eu. — Si ce-ai hotirit? intreaba mamica. —N-am hotirit nimic. Mai am nevoie de inci putin timp, rispund eu. — Pini cind? intreabi titicu’. Pini cind? Habar n-am, N-am in cap decit 0 singura data, aga ci 0 rostesc cu voce tai —1 Martie! —tn regula! spune titicu’. Atunci rimine 1 Martie! Dar nu mai tirziu! Cind trec pe lingi Radu, pe coridor, el imi spune: — Afi pus la cale totul, Sinziana? Ce Dumnezeu o fi vrind si spuna prin asta? ~83~ 3 Mama isi coase un nasture la bluzi si eu ma uit la ea, Dar cu gindul sint in alta parte. Bruse zic: — Sofia. Mi-a sctipat vorba, pur gi simplu. — Ce-ai spus, puigor? intreabai mimica. —A, nimic, fac eu. Dar stiu bine ce-a fost. ~Bd~ 4 Cioc, Cioe-cioc. Ce mai bataie Ia usi! El ef Domnul Stancu! E imbricat in costum verde cu cravata alba. La butoniera are chiar 0 floare! Bineineles, Andrei a si ridicat mina. —Ne spuneti cine sint cistigitorii celui de-al doilea concurs? intreabi el. — PAi, face domnul Stancu, nu chiar... Si atunci, noi tofi in cor: — Aaaaaa! — Uitati ce e, continu’ domnul Stancu, cind am copiat propozitiile scrise de doamna Velicu pe tabli, am uitat si scriu gi numele celor care Ie-au compus. Aga ci vi pot spune cele dou propozitii cistigatoare, nu insd si cine le-a spus. ~85~ —Nu-i nimic, domnule Stancu, face Calin, spunem noi! — Bine, se invoieste domnul Stancu, Cele dowi Propozitii cistigitoare au fost: ,Ajutorul ¢ 0 fapti bunk... Am inceput si strigim cu totii: — Ea Sofiei! E a Sofiei! Sofia nu scoate un cuvint, Doar ci zimbeste putin. —lar cealalti propozitie cistigttoare, spune domnul Stancu, cealalta propozitie... ei, unde am Pus-o oare? Doar am avut-o aici adineauri,.. — Aaah, nu mai putem de neribdare, domnule director, incepem noi si ne vaitm. VA rugim, gisifi-o! — A, uite-o! face el in cele din urma. intinde hirtia in fafa ochilor si citeste rar: 0 cunostingi de-a mea este o crengufii de liliac.* fn jurul meu parca explodeaza ceva gi toatii lumea chiuie: — Sinziana! Sinziana! ~86~ Doamna Velicu ma stringe in brate si iar ma stringe, si eu ti pling pe rochie. imi netezeste pirul, mai slrut pe crestetul eapului gi spune: — Felicitiri, Sinziana. Meritai si cistigi. Doamna Velicu imi di o batista gi, in timp ce eu o folosesc, vid in jurul Sofiei o multime de see ura Sofia vine la mine, ma stringe de min * ae ci-i minunat, Sinziana? O si fim impreunt la emisiunea de la televizor! u Deodatii imi vine in cap un gind: Dar dact totul nu ¢ decit un vis? Pe urma imi spun: Pai, daci ¢, atunci ¢ cel mai frumos vis pe care I-am avut vreodati!"* - Sofia si cu mine ne itm una la alta si ridem, iar eu imi dau seama ca nu e un vis. ~87~ s — Doamni Velicu, spune Sofia, noi comparim lucrurile intre ele. Cum ar fi, comparim oamenii cu uriasii si avioancle cu rachetele gi altele ca astea. Dar comparim lucrurile numai cu alte lucruri? Doamna Velicu priveste incurcati, — Nu stiu, spune ea. Voi ceilalti ce credeti? Fiecare e cu mina ridicata si fiecare spune: — Eu! Eu! $tiu eu! Eu ins& nu-i ascult ce spun, Ma gindese: .,Ce intrebare a pus gi Sofia! Ce intrebare grozava!* Pe urma imi zic in sinea mea: ,,Cu ce altceva am mai putea compara ceva? Trebuie si comparim un Tucru cu un altul. Dar, ia stai putin, oare n-am putea compara lucrurile cu ideile?* Nu ridic mina. Ma tot gindese la intrebarea Sofiei gi la rispunsul meu. $i sint sigur ci ma voi gindi tot timpul in drum spre casi, iar noaptea n-am s& dorm gindindu-ma la cle. fntrebarea ei si Rispunsul meu — ce bine se potrivesc! ~88~ Capitolul al doisprezecelea MA trezesc si mi uit la calendarul pe care fl jin Tinga pat. 27 februarie! Inc’ dou’ zile! ‘Am exersat in fiecare 2i pentru serbare, dar n-am repetat pentru emisiunea de la televizor. Doamna Velicu ne spune sé nu ne facem griji, ins eu imi fac. Nu-i spun nimic doamnei Velicu. Ar putea crede cf mi s-a urcat la cap. ~89~ 2 Pe cind ne atirnam hainele in cuier, $tefan I-a lovit pe Barbu din greseali. —Te crezi tare destept, $tefane, nu-i aga? spune Barbu. — Ce-i cu tine, infeleptule? ii rispunde Stefan, Nu s-au luat la bitaie, dar mie nu-mi iese din cap ce si-au spus. Ma intorc spre Diana, — Diana, zic eu, ce-i aia s& fii ingelept? —Nu stiu. Poate ci inseamni si fii profund, adica adine. ___Asa cli acum iar ma gindese: ,S% fii injelept inseamna si fii profund, precum e oceanul de adinc. O persoanii poate si fie desteapti si cu asta basta. Alta ins& poate fi profunda gi atunci i se spune ci e infeleapti. Oare Sofia aga o fi? $i oare de-asta imi place ea atit de mult? ~90~ 3 Este 1 Martie! Toati scoala ¢ in sala de festivitagi, numai clasa noastra e pe scen’, in spatele cortinei. — $gsss! face doamna Velicu, dar noi susotim intr-una. Sssgs! Pe urma se trage cortina. Paula este focul din cAmin, asa ci tine miinile pe sus ca niste fciri, Barbu e intr-o cutie decupati. E o emisiune la televizor. Toata lumea e cu ochii pe el. E un hot, Urmeazi Calin, $i el intra in cutie. E politist. Toatt lumea se uit cum Calin se preface c&-I urmareste pe Barbu. Mi uit si cu. Eu sint o usa, ins sint foarte agitata si ma mise intruna inainte si inapoi. Emisiunea la televizor s-a terminat. Bu sint usa inchisi. Deodati ma deschid bruse gi tofi il vid pe ‘Andrei, care trigea cu ochiul prin gaura cheii. Ce-a mai ris toati sala! Ole Acum vine pe scen& Alexandru, imbricat ca un hot. fi obliga pe toi s&-i dea banii lor de covrigi. Cind trece prin ust in fuga, ca si scape, ma nisucesc tare de tot si il prind de picior. ~— Uhuhubu! strigit cu tofii. Usa La prins pe hot! Pe urmi se las cortina, iar noi ascultim cum bat spectatorii din palme Doamna Velicu imi spune s& ies gi s& fac 0 pleciciune. Nu prea stiu s-o fac, dar am tot exersat rolul cu usa tdiat% la jumaitate, asa ca ies in fata Cottinei, tin picioarele nemigcate si ma aplec pink cind capul atinge practic podeaua, Toat& lumea ride de pleciciunea mea in chip de us dubli! Tot restul diminefii am vorbit ce succes a avut piesa. Eu sint ins ingrijoraté de emisiune. Dac ese totul prost? fi vor spune tofi lui Radu: ,Ai dreptate! Sorii-ta chiar c& e bleagi!* ~92~ 4 —Doamni, zic eu, nu trebuie sii ne pregitim yentru emisiunea de televiziune? Doamna Velicu Fide gi zi _ —Ne vor spune ce avem de facut cind ajungem acolo, Sinziana, Andrei incepe sa strige: 7 — Sinziana a pus 0 intrebare! Hei, ia ascultati, ‘1 q Sinziana a pus o intrebare! . — Mare belea si Andrei asta! ii spun eu Sofici. ins& are dreptate. De cind merg la scoala e prima oar cind am pus si eu o intrebare. son —Am o presimfire, Sinziana, spune Sofia. Cred ci dupi asta nimic nu va mai fi la fel. ~93~ 5 Aveam obiceiul si-mi spun: ,Macar daca ag utea si gindesc clar.* Ficeam asta pentru ci nu stiam s& rispund la nici o intrebare, Acum insti cred ci nu este chiar atit de important si dai rispunsuri corecte. Important este sa fii in stare si pui intrebari corecte. Sau, oare, si Pui corect intrebiirile? Sau amindous? | ~9d~ Capitolul al treisprezecelea 1 O s& va spun acum ce s-a intimplat in studioul de televiziune. Dar mai intii s& va spun cum am ajuns acolo. Ne-am dus cu tofii in masina doamnei Velicu. E 0 masini cam mica, aga cit Alexandru a trebuit si stea in poala lui Andrei, iar eu in poala Ralucdi, Sofia a stat singura, iar doamna Velicu a condus. —Doamni, trebuie si facem ceva ca si ne pregiitim? a intrebat Raluca. — Ce-ar fi sii va gindifi la citeva intrebiri pe care afi vrea si le punefi? ne-a sugerat doamna Velicu. —Bine, a spus Andrei. Eu o si intreb: Ci au pleoape?* ~95~ — lar intrebarea mea, a spus Alexandru, este: »Ce se intimpli cu poala cind te ridici in picioare?* Ei, asta-i risuflati, spune Raluca, Eu 0 si intreb: De ce seamina ceasul cu termometrul?* — Eu ag vrea s& stiu dact, atunci cind doi oameni ciliresc pe acelasi cal, unul dintre ei ajunge totusi primul, am spus eu. —lar eu, a spus Sofia, vreau si stiu dact atunci cind ajungi la capitul universului mai poti sa intingi mina inainte, Uite-asa, ne puneam intrebairi stind unul in poala celuilalt si, pind si ne dim noi seama, am si ajuns la studioul de televiziune Un om cu casti la urechi a iesit dintr-o camerti cu peretii de sticl’ si a spus: : — Bund, eu sint Mihai, O si va explic ce vom face. ~96~ ‘Avea barbii atit de mare ci aproape nu vedeam cind vorbeste. Era foarte simpatic, inst folosea niste cuvinte aga de mari incit noi nu pricepeam nimic. Ca de exemplu: vefi im-pro-vi-za. Ce Dumnezeu o fi insemnind asta? ‘Aga cl i-am spus gi eu: Tot nu stim ce trebuie si facem. —Nu-i nimic, a rispuns Mihai. E-n regula. Vreau doar si fifi grozavi! wa uiti-te, m-am gindit eu, ce deosebire. La scoali si-acasit ni se spune Nu face pe grozavul! — iar aici chiar aga vor sa fim. — Sofia, am soptit eu, astia schimbi regulile. — Ai dreptate, a rispuns ea, parc am juca sotronul cu regulile de la v-afi ascunselea, — Sgggst, a spus doamna Velicu, iar noi ne-am preffcut ci nici n-am scos vreo vorba. Andrei, a spus Mihai, acum vreau ca tu si preiei comanda. Andrei sia indreptat degetul spre piept, a inghiit in sec si-a spus: —Ev? Era prima oari cind il vedeam pe Andrei speriat. 97~ lar dumneavoastri, doa i ‘ , doamna Velicu, a continuat Mihai, ag dori st interpretagi rohul Scufiqei Rosii. Sinteti de acord? : : — Desigur, a rispuns doamna Velicu, — A, deci eu voi fi lupul,s-a repezit Andrei. $i 3 . mi ifnese in pidure cu Scutta Rosie. Va ui si rispundefi la fntrebati ca 5 bu isp ca Scutita Rosie, —Am si i, a Veiog hm SH ineere, Andrei, a aspuns doamna — Voi ceilalti, Sinziana, Sofia, Al / Iti, Sinziana, Sofia, Alexandru si Raluca, spuse Mihai, intragi $i voi in poveste. Voi veti fi animale din pidure si vefi fi de fafa Ia intilnirea lupului cu Scufiga Rosie. Infelegeti? _— Cred c& da, a rispuns Alexandra, $i avem voie si punem si noi intrebairi? —Bineinfeles, a rispuns Mihai, Hai : neinjeles, ai. Haideti si facem mai intii o repetitie. Andrei, preia comanda! Eu ma intore in camera de sticl’, ~98~ S-a ficult! a spus Andrei. Scufit Rogie, te ‘og sti-ti iei cosuleful gi si te agezi pe acest scaun, are de fapt este 0 buturuga din pidure. Ceilalti lagezati-vi pe jos. Raluca, te og si te uifi Inspre laparatul de filmat. Alexandru, scoate-{i degetul din guri! Sinziana si Sofia, chiar trebuie s& va fineti de mini si-acum? — $i mi rog, de ce nu? Doar sintem prietene, a rispuns Sofia, —Bine, a spus Andrei, numér pind la trei si incepem emisiunea. Dar si nu uitafi c& nu ¢ decit o repetitie. N-aveti decit s-o intrebafi pe Scufiga Rosie ce vreti. Unu, doi, TREL! — Scufii Rosie, a spus Andrei, esti grabit? —Da, trebuie s& ajung repede la mama acast. Pardon, adici la casa bunicii. — Scufita Rosie, te rog sa fii atent, a strigat Andrei —Totusi, mai zAboveste putin sii ne spui si noua o poezie. Vrem s& invaitim una usar, a spus Raluca. — Mai bine un cintecel, a adaugat Alexandru. — Hai si incerciim cu ,,Taranul e pe cimp, a spus doamna Velicu. ~99~ ‘Taranul e pe cimp, Taranul e pe cimp, Ura, drigufa mea ‘Taranul e pe cimp. El are si-o nevasti, El are si-o nevasti, Ura, driguja mea, El are si-o nevasti. Nevasta un copil, Copilul, o didaci, Ura, drigufa mea, Didaca un pisoi, Pisoiul prinde soareci Si soarecii la brinza, Ura, driguja mea, Si brinza e-n butoi. Butoiul e-n cimard, Camara e-neuiati, Ura, draguta mea, Si cheia e Ia tata, ~100~ — Scufit Rosie, a spus Alexandru, am infeles c& faranul e pe cimp, dar nevasta, copilul si d’idaca sint tot pe cimp? —Hm! a ficut Scufita Rogie. — Scufigi Rosie, cintecul asta e numai pentru fetite? a intrebat Raluca. — Hm! Dar de ce ma intrebi aga ceva? — Pentru c& spune mereu ,,draguta mea", nu si ,driguful meu‘, i-a rispuns Raluca. — Si mi se pare ci nici nu crede ci e driguts, | adic nu o place deloc, am intervenit eu. — Cum adic? a intrebat Scufita Rogie. —P&i, spune ura‘, adic& 0 ura pe driguta aceea. jn acel moment, Andrei a venit in fugd spre noi strigind enervat: Nu, nu, Sinziana, ai infeles gresit. Nu ¢ vorba de ura din sufletul cuiva. Ura", aici, ¢ un strigat de bucurie. Ca gi ,bravo". — Stii ce, Andrei, tu esti regizor, aga cX nu te baga, i-am rispuns eu suparati, ~101~ Din locul meu puteam si-l vid pe Mihai in cabin’, cu mina Ia gura, siltind mereu din umeri, Nu-mi d’ideam seama daci plingea sau ridea, —in cintecul asta, »Ura, driguta mea“ e un refren si nu inseamn& nimic special, Nimeni nu Place, nici nu uriste pe cineva. E un fel de a exprima voiosia, a spus doamna Velicu, — Voiosia! a spus Sofia. Cum sii mai fie voiogi cind soarecii méninca brinza? ~ Chiar asa, degeaba mai incuie tata ctimara si ia cheia cu el, a spus Ralucs — Da, ar trebui si aducd didaca gi pisoiul, am Spus eu. Asa ar putea intr-adevatr si fie bucurogi, — Scufit Rogie, a spus Andrei, nu le rispunzi nimic? — Mai bine le mai spun o povestioari: Un soricel roase dusumeaua si ficu 0 deschizztura in -€a. Trecu printr-insa si gisi mincare din belsug. Mine pinii se umfli. Cind se lumini de ziud, Soarecele dadu si se intoarci acasi, dar burta umflatit nu-I mai lisa si treacd prin deschiziiturs,« ~102~ Scufifé Rosie, spuse Andrei, dar tu nu sti itp i Jininca brinza¥ lecit povesti cu goricei care m: De “ A fost un fraier, am spus eu, nu trebuia si se ca, ficomeasca. Ar putea s-o pifeas ; = Sinziana are dreptate, a spus Sofia, ee © fi oare motivul pentru care a facut-o? Poate c& s-a findit si-gi fact rezerve. : ot Ceea ce a vrut el a fost bine, dar a ales © wesiti, a spus Raluca. i ove De parcii atunci cind vrei s-o scapi de purici sic ai Alexandru. ici ai ineca-o, a adiiugat Alex , mee Asa e! Dup& ce faci copilului baie nu-] arunci o data cu apa din copaie, am adaugat eu. ~103~ Tocmai cind terminasem de spus asta, Mihai a iesit din cabind si ne-a spus: — Ei, a fost grozav! Va muljumese foarte mult, — Dar... dar a fost doar o repetitie, nu? a spus Andrei, — Imi pare rau, dar n-am avut timp pentru repetitie. Am inregistrat direct si ne-a plicut asa cum ati jucat. — Adici..., a spus Raluca privind la doamna Velicu, am terminat? | Das am terminat, a spus doamna Velicu. Dar Si stifi c& afi fost cu totii grozavi, Asta e povestea cu emisiunea la televiziune, Asa s-a intimplat, Sau cel putin eu asa mi-o amintese. ~104~ Z| A doua zi dimineata, la micul dejun, mama si tata imi spun din nou cit de mult Ie-a plicut, emisiunea, Eu nu reusesc s& spun decit: »Multumese."* Tar tata adaug’: — Ei, Sinziana, la ce scoalit vrei sii mergi? Ai ales? — Titicule, nici nu trebuie si aleg, rispund eu. Cu cit ma gindesc mai mult la ceea ce facem in clas, cu atit imi dau seama mai bine cit de mult imi place. ‘Mama gi tata se privese, dar nu scot o vorbi, Ma duc la mine in camer& si m& asez in balansoar. Mi gindesc la Sofia si, in clipa aceea, un cuvint imi risare in minte: infelept. ,,Asta e! imi spun in sinea mea. ,,Daci esti destept, te gindesti ce multe stit; dacd esti ingelept, te gindesti cit de pufine tii. ~105~ 3 Cind cobor iar in sufragerie, mama imi spun — Mi-am adus aminte, Sinziana, ieri ti-au sosit dow scrisori. Numai cind le vid gi stiu precis ce sint. Dowd felicitairi cu m&rfigoare, Dar cine le-a trimis? © deschid pe prima. E de la Sofia! Parca plutesc! deschid pe-a doua, E de la... de la... Andrei! Andrei? ,.Ei, asta-i acum", imi spun in sinea mea. “Ce 0 mai fi si asta? ~106~ .,Filozofie pentru copii — de la mintea fragedi la gindirea liberi si robusta fnaimte de a invita filozofia ar fi necesari, ba chiar eu put

    You might also like