VISUL UNEI NOPŢI DE VARA

în româneşte de DAN GRIGORESCU

ACTUL I
THESEU, EGEU, LYSANDER DEMETRIUS PHILOSTRAT, GUTUIE, BLÎNDU, FUNDULEA, FLAUT, BOTIŞOR, SUBŢIRELU, HIPOUTA, HERMIA, HELENA, OBERON, TITANIA, PUCK, FIR-DE-PAIANJEN MAZÂRICHE FLUTURAŞ PERSONAJELE ducele Atenei tatăl Hermiei ^îndrăgostiţi de Hermia maestru de ceremonii la curtea Iui Theseu dulgher tîmplar ţesător cîrpaci de foafe căldărar croitor regina amazoanelor, logodnica lui Theseu fiica lui Egeu, îndrăgostită de Lysander îndrăgostită de Demetrius regele zînetor regina zîneior -zis şi Robin-băiat-bun fzîne BOB-DE-MUŞTAR Alte zîne şi spiriduşi din alaiui lui Oberon şi al Titaniei. Suita lui Theseu şi a Hipolitei. Acţiunea se petrece la Atena şi într-o pădure din apropierea oraşului. SCENA 1 Atena. O încăpere în palatul lui Thesm. Intră Theseu, Hipolita, Philostrat şi suita. THESEU

Cu pas grăbit, frumoasă Hipolita Se-apropie al nunţii noastre ceas. Vor trece patru zile fericite Ce vor aduce iar o lună nouă. Dar luna veche scade-atît de-ncet Şi împlinirea dorului miamînă. Precum o mumă vitregă sleieşte Averea-ntreag-a fiului nevîrstnic !
HIPOLITA

Dar zilele se vor topi în noapte, Şi cele patru nopţi vor face timpul / Să lunece asemeni unui vis. L Şi luna, arc de-argint, se va-ncorda Să lumineze noaptea nunţii noastre. J
THESEU

Mergi, Philostrat, şi-ndeamnâ la petreceri întreaga tinerime din Atena. Trezeşte duhul viu al veseliei
Şi dă tristeţea-n seama-ngropăciunii : Nu-i oaspe potrivit serbării noastre.

(Iese Philoslrat.)

Te-am cucerit cu spada, Hipolita l, Şi dragostea ţi-am cîştjgat-o-n lupte, Dar vreau să-mi fii mireasă-n bucurie, în falnice şi vesele serbări. (Intră Egeu, Hermia, Lysander şi Demetrius.) EGEU Fii fericit, slăvite crai, Theseu ! THESEU > Preabunule Egeu, îţi mulţumesc ! Ce vesti aduci ? EGEU Cu sufletul mîhnit," De Hermia venit-am să mă plîng. Demetrius, apropie-te ! Doamne, Pe-acesta l-am ales să-i fie soţ. Lysander, te apropie ! Acesta, Stăpîne bun, mi-a fermecat copila. Căci tu. Lysander, stihuri dulci i-ai scris Şi i-ai trimis zăloage de iubire, Şi la fereastra ei, în nopţi cu lună, l-ai îngînat, cu glasu-ţi mincinos, Cîntări ale iubirii mincinoase. Şi cu inelele din părul tău, Cu giuvaeruri, flori şi cu zorzoane, Tot soiul de nimicuri şi cofeturi (Soliile duşmanului puternic Al tinereţii), cu acestea toate
1

Aluzie la victoria lui Theseu asupra amazoanelor. Regina lor, Hipolita, a fost luată în captivitate de învingător.

Tu i-ai furat şi inima şi visul, Schirnbînd în oarbă îndărătnicie Supunerea ce-mi datora. Slăvite, De n-o să-l vrea aici, în faţa voastră, Pe cel ce l-am ales să-i fie mire, Voi cere, după legile Atenei Ce-mi dau asupra ei depline drepturi, Sau s-o cunun cu tînărul acesta, Sau morţii să o dau, cum spune legea *.
THESEU

Tu, Hermia, ce spui ? Să-cugeti bine î Să-l socoteşti pe tatăl tău un zeu : Căci frumuseţea el ţi-a zămislit-o. f Tu eşti asemeni unui chip de ceară iPe care el l-a plămădit şi poate , ( Să îl păstrezentreg, ori să îl strice.J Demetrius e-un tînăr plin de haruri. HERMIA Lysander e la fel.
THESEU

Nu mă-ndoiesc. Avînd de partea sa pe tatăl tău, Mai plin de haruri este celălalt, HERMIA Cu ochii mei aş vrea.să vadă tata. THESEU Mai bine-ar fi ca ochii tăi să vadă'!

LCu
mintea lui.
J

Una din legile lui Solon dădea părinţilor dreptul de viaţă şi de moarte asupra copiilor.

HERMIA

Iertare cer, stăpîne, Dar nu ştiu ce putere mă îndeamnă Să fiu cutezătoare şi să-nfrîng Sfiala ce m-ar fi oprit a-mi spune întregul gînd aici, în faţa voastră ; Plecată, însă, rogu-vă, mărite, Dezvăluiţi-mi răul ce m-aşteaptă De nu-l iau pe Demetrius de soţ.
THESEU

Vei fişau dată morţii, sau gonită Pe veci dintre făpturile-omeneşti, Deci, Hermia, întreabă-ţi tinereţea, Dorinţele şLsîngele năvalnic : Vei fi în stare, mfruntmdu-ţi tatăl, Să-mbraci veşmîntul aspru-al schivniciei, Inchisă-ntr-o chilie-ntunecată Să-nalţi în cinstea lunii reci şi sterpe Tînguitoare cîntece de slavă ? De trei ori fericite sînt acelea Ce, stăpînind al sîngelui îndemn, Urmează-aîaiul sfintelor fecioare. Dar pe pămînt e mult mai fericit Un trandafir ce-şi dăruie mireasma. Decît cel ce-n sihastră bucurie Trăieşte, creşte, şi-apoi se usucă, Vegheat de feciorelnicii săi spini,
HERMIA

Ca el vreau să trăiesc şi să mă sting, Decît să-mi fie trupul prihănit Purtînd povara unui jug nevrednic : Nu ! Inima nu-l vrea stăpîn pe-acesta.
10
THESEU

îţi dăm răgaz să te gîndeşti mai bine": Cînd luna nouă va pecetlui Nuntirea mea cu draga-mi Hipolita, Tu, fiică răzvrătită, vei muri Sau vei primi să te măriţi cu-acela Pe care tatăl tău ţi l-a ales, Sau ascultare vei jura Dianei, Unindu-te pe veci cu schivnicia.

DEMETRIUS

O, Hermia, supune-te ! Lysander, Părelnice sînt drepturile tale, Iar ale mele-s legiuite-n totul,
LYSANDER

Pe tine te-ndrăgeşte tatăl eî, însoară-te cu el şi lasă-mi mie Pe Hermia, că ea mă îndrăgeşte.
EGEU

îţi rîzi de noi ! Da, eu i-am dat iubirea; Şi tot ce am iubirea-i dă în dar. Cum fata e a mea, i-o dăruiesc,
LYSANDER

^Măria-ta, de neam sînt ca şi el, ţ Nu-s mai sărac, mai caldă mi-e iubirea." ţ Şi nici în însuşiri nu-s mai prejos, ' (Ba, poate-l şi întrec). Un lucru, însă, E mai de preţ decît aceste vorbe : "Eu, numai eu i-s drag acestei fete. ^ De ce, dar, dreptul meu să nu mi-l apăr ? Demetrius, i-o spun acum în faţă, Pe mîndra fiică-a lui Nedar, Helena, Cu vorbe-amăgitoare-a fermecat-o.
li

Sărmana, ea-l adoră ca pe-un idol Pe omu-acesta crud şi nestatornic,
THESEU

Mărturisesc, am auzit acestea Şi vrut-am pe Demetrius să-l chem. împovărat de treburile mele, Uitat-am gîndu-acesta. Hai, Egeu ! Demetrius, să vii şi tu cu noi. Vreau să vă dau o tainică poruncă. Tu, Hermia, cu tine însăţi luptă Şi te supune vrerii părinteşti ; Altminteri, legea aspră din Atena (Pe care n-avem dreptul s-o-mblînzlm) Sau morţii te va da, sau schivniciei. Să mergem, Hipolita, draga mea. Urmaţi-ne, Demetrius, Egeu ; Ne sînteţi amîndoi de trebuinţă La sărbătoarea noastră ; vă voi spune O taină care, ştiu eu, vă priveşte.
EGEU

Cu dragoste supusă vă urmăm. (Ies Theseu, Hipolita, Egeu, Demetrius şi sruita.)
LYSANDER

De ce e draga mea atît de pală Şi rozele-n obraji au vestejit ?
HERMIA

Au însetat de ploaia care-adastă Din ochii-mi întristaţi să se reverse.
LYSANDER

Din cîte ştiu, din cîte-am auzit Sau am citit vreodată în istorii, Nicicând nu-i dat iubirii-adevărate Să curgă lin şi fără tulburare ; Sau se ivesc nepotriviri de neam...'
HERMIA

Ce chin ! Cel mic legat de cel înalt !
LYSANDER

Sau vîrsta nu le e deopotrivă..;
HERMIA

Ce trist ! Bătrîni uniţi cu tinereţea !
LYSANDER

Sau cei din jur în locul tău aleg..,'
HERMIA

Ce iad ! Cu odhii altuia s-alegi !
LYSANDER

te furişează Din casa părintească mîine noapte. Şi pe-al lui Venus porumbel preasfîat. ocrotită ! HELENA O. cum spui. HELENA Surîsul meu ar vrea să te-nţeleagă HERMIA HELENA 'O. / Pe jurămîntul care mai ales Bărbaţii l-au călcat atît de des. HERMIA Mă-ncrunt şi-i sînt din ce în ce mai dragă.. Cum e şi cu suspinul şi cu visul. Acolo te voi aştepta.1 nu îl clinteac defel.) HERMIA Să fii de zei. mă iubeşte ca pe-un fiu.1 Şi l-a-nghiţit pe veci gîtlejul nopţii : Tot ce luceşte e sortit pieirii. deci. 1 De fapt. Războaie. mai frumoasă decît toate. Pe arcul cel mai tare al lui Amor. Theseu — pe vremea căruia se petrece acţiunea piesei — a trăit cu mult înaintea morţii Didonei.. unde te-am văzut Odată. L. molimi. LYSANDER Cuminte sfat ! Ascultă. N Acolo ne putem. V Fără să şovăi cîtuşi de puţin. iubirea mi-o dă el. . 14 LYSANDER Să-ţi ţii cuyîntul. Fugar precum o umbră.: Ce niciodată n-a avut copii.ochii tăi Robindu-i ale inimii bătăi. Vai. HERMIA Lysander.Sau cînd iubirea-n toate-i potrivită. bogată. Aş vrea să dau în dar întreg pămîntul (Doar pe Demetrius al meu păstrîndu-l). iubito : • Am o mătuşă văduvă. Cu lacrima. Pe rugul ce pe Dido mistuit-a | Cînd Eneas şi-a părăsit iubita '. . Ea stă la şapte leghe de oraş . frumuseţea nu-i molipsitoare ! Nici glasul dulce. Asemeni unui fulger care-n beznă Dezvăluie şi cerul şi pământul. glasul tău îmbie Mai dulce ca un tril de ciocîrlie Pe care îl ascultă un cioban Cînd grînele se leagănă în lan. Primind în schimb întreaga-ţi: frumuseţe. cînd veniseşi cu Helena S-aduceţi slavă zorilor de mai. cu gîndul. * Să îndurăm ursita împăcaţi. Frumoasă. Să aibă parte dragostea de chin. rugile-mi HERMIA HELENA '4 I-arunc mustrări. Pe-al inimilor rodnic legărmnt. în legendele mitologice eline. nici privirea ta. Şi vino-n codru. Vreau de la tine ochii mei să-nveţe Ce vrăji cu meşteşug ţes. s-a"şi stins. scurt ca visul. Iat-o pe Helena ! (Intră Helena.. Şi păducelubse îmbracă-n floare. de ţi-s drag. Şi pe sageata-i cea mai ascuţită. Eu îl urăsc. Iubirea e-mpletită cu durerea. el tot îmi iese-n cale. cu dorinţa. HERMIA Dacă-i aceasta legiuirea soartei. Deaceea. Dar pîn'să strigi : „priveşte !". moartea o-mpresoară Şi o preschimbăn zvon nedesluşit. \ La ceasul hotărît îţi jur că vin. căsători La adăpost de legile Atenei. lasă vorba-aceasta nerostită ! Demetrius pe tine te socoate. frumoaso. Nici pletele nu ţi le pot lua. Sînt stele ochii-ţi. Deci.

. Botiţor şi Subţirelu 1 GUTUIE . Intră Gutuie. LYSANDER Da. o joacă e minciuna.' Ce scump o să plătească toate-aceste ! Dar ştiu c-aleanul meu s-o domoli. Ea nu e-n frumuseţe mai presus ! Doar singur el. Văzîndu-l şi-ntor&îndu-mâ aci. din tăriile albastre Zeiţa cea cu plete aurii Mărgăritare-n ierbi va risipi Şi se va oglindi senină. Casa meşterului Gutuie. bunule Peter Gutuie. De-o vrea să-mi mulţumească pentru veste.' Ce şiruri lungi de ceasuri fermecate Mi-a dat Atena dintru început ! Cînd însă pe Lysander l-am văzut. Ea vede nu cu ochii. Demetrius.t). O grindină vărsa. strigă-i pe actori după listă. şi jale. el ură-mi dă. . Eu şi Lysander. Iubirea schimbă-n limpezi frumuseţi Tot . Demetrius. e o piesă grozavă şi foarte veselă. ţesătorul. Lysander. Găsi-vom. ca o văpaie. poate. Meşterilor.) HELENA Sînt unii fericiţi cum alţii nu-s. aşa-i înfăţişat. Noi două stăm de taineadeseori.. HERMIA Ce vină am că mintea şi-o pierdu ? HELENA De vină-i frumuseţea ta. umili meşteşugari ai vremii sale. Aripa-i semn că graba îi dă ghes. De-aeeea se înşeală-atît de des. Blînău. pe urmă citeşte numele actorilor şi apoi să luăm o hotărîre. nu vrea Să desluşească frumuseţea mea.. aici sînt trecuţi toţi actorii din Atena pe care i-am crezut vrednici să joace la nunta ducelui şi-a ducesei. al iubirii crai Mi-a preschimbat în iad întregul rai. Atenei îi vom spune bun rămas. Hermia ! (Hermia iese.. pînă mîine pe-nserat Lăsavom setea aprigă-a privirii Rîvnind după izvoarele.piesa se cheamă Prea trista comedie şi tragica moarte a lui Pyram şi-a Thisbeii '.Eu îl iubesc. pe vremuri. Aşa cum el privirea mi-a robit. dealtfel. staţi la locurile voastre. . Pleea-vom din Atena pe furiş.1 GUTUIE Uite. nu tu ! Această vină-asupra me^ă să cadă ! HERMIA Fii liniştită. şi prieteni noi. marele dramaturg Ie dă nume englezeşti. FUNDULEA Pe cinstea mea. unde-n brazdele de flori. GUTUIE Ei bine. La ceasul ce pe-ndrăgostiţi iascunde. GUTUIE Răspundeţi cînd vă strig ! Nick Fundulea.ee-i mărunt şi fără nici un preţ. au făcut-o tălmăcitorii în rusă şi germană). (Iese. Cel ce ţi-e drag iubirea lui să-ţi dea ! (Iese. 1 în desfăşurarea acţiunii antice. Aceste grindini le-a schimbat în ploaie.) Helena. Pentru ştrengari. Flaut. înainte. Fundulea. De-aceea Cupidon luîndu-şi zborul. Acum. Am tradus numele proprii (aşa cum. Precum un orb. n-o să mă mai vadă : Pleca-voi cu Lysander din cetate. El legămîntu-şi calcă-ntotdeauna. Helena. spune-ne cuprinsul piesei. într-al nopţii ceas. Adio ! Şi te roagă pentru noi ! Pe dragul tău să-l vezi curînd că vine Adus de soarta bună către tine. întraripat.. Copil nechibzuit.) SCENA 2 Atena. Acolo. HERMIA Vom căuta-n pădure ascunziş. unul cîte unul. cît aş vrea. Acum. tainei noastre : Cînd mîine. A Hermiei privire l-a orbit.. Merg să-l vestesc de fuga dragei lui. întriicît ele echivalează clar cu cîte o poreclă. O va urma-n adîneul codrului. Gutuie dragă. iubirii. ci cu dorul . LYSANDER Părtaşă fii. de jurăminte. Shakespeare a relevat umorul scenelor cu meşteşugari şi prin acest procedeu onomastic (n. nu-ţi uita cuvîntul dat! Aşadar. Shakespeare introduce aceste personaje.. Pentru a accentua caracterul contemporan aî acţiunii susţinute de ele. privirea lui.. Din clipa-aceea..-n unde. -S-a adunat toată trupa ? FUNDULEA Mai bine-ai striga după listă. 18 FUNDULEA ■'' înainte de toate.

şi mergi mai departe. ' ' FUNDULEA Pentru asta o să fie nevoie de cîteva lacrimi. nu ! Tu o să-l joci pe Pyram şi Flaut pe Thisbeea. te rog ! Eu nu prea am ţinere de minte. Da'plăcerea mea a mai mare sînt tot rolurile de tirani. 1 în vremea lui Shakespeara bărbaţii încă jucau în rolurile feminine. Dacă îmi daţi mie rolul. ( FLAUT Cine-i Thisbe ăsta ? Un cavaler rătăcitor ? GUTUIE E doamna pe care trebuie so iubească Pyram. publicul va trebui să-şi păzească bine ochii. o să mă tîngui tocmai 1 Ironie la adresa titlurilor pompoase ale unor tragedii la modă în vremea Iui Shakespeare. Gutuie ! GUTUIE Tu. pentru un tiran. o să-l joci pe Pyram. dărarul ! . tîmplarul ! Tu o să fii leul. Pyram. Veşnic o să poarte Soarta schimbătoare. pe al tatălui Thisbeii. Thipse. Peter Gutuie ! Tu o să joci rolul mamei lui. nu altceva. Personaj al unei comedii medievale. îmi potrivesc o voce nemaipomenit de subţire : „Thipse ! Thipse !". FLAUT Nu. iubitul meu ! Iubita ta. Ploile-nspumate Rupe-vor lăcate. pe al tatălui lui Pyram. îmi dau tuleiele. croitorul ! ' GUTUIE SUBŢIRELU Aici. acum strigă-i pe ceilalţi. căi-. mai departe ! GUTUIE Robin Subţirelu. Şi cred că fiecare a primit rolul potrivit. lasă-mă pe mine s-o joc pe Thipsea. GUTUIE Francis Flaut. Blîndu. Nick Fundulea. Stîncile-nfuriate. „Ah. FUNDULEA Bine . Gutuie ! GUTUIE Tu o să te îndeletniceşti cu rolul lui Tliisbe.Thisbe. 19 cum trebuie. Porţi de închisoare % Fibus să se-ntarte Strălucind departe. te rog nu mă pune să joc un rol de femeie. Uite. 20 GUTUIE Nu-i nimic ! O să ai mască şi o să-ţi poţi subţia glasul cît vei pofti *.FUNDULEA Aici ! Spune-mi ce rol mi-ai pregătit. draga ta iubită !". cîrpaci de foaie \ FLAUT Aici-s.1 Un amorez e mai plîngăreţ. GUTUIE Tu. zău. Pyram ăsta ? Un tiran sau un amorez ? GUTUIE Un amorez care se omoară într-un chip foarte vitejesc. GUTUIE N-o să ai nimic de făcut. Pot să-l joc grozav pe Ircule . BLÎNDU N-ai pe undeva scris rolul ăsta al meu? Dă-mi-l.■* BOTIŞOR Aici-s. Ce minunate erau astea ! Ei. sau să mă vedeţi în rolul lui Rupe-Pisică \ se cutremură pămîntul. O să stârnesc adevărate furtuni. FUNDULEA Cine-i. Fata fuftoasă. GUTUIE Nu. . Tom Botişor.?? Astea sânt lucruri făcute pentru Ircule. Eu. FUNDULEA Dacă-i vorba de mască. decît să răcneşti ca leul.

încîntător. vă poruncesc să le învăţaţi ca pe apă pînă mîine seară. că-i bine să-l joci pe Pyram. ne putem trezi spînzuraţi. livezi şi grădini. ele nu vor sta pe gînduri şi ne vor trimite la spînzurătoare. Vă rog să veniţi la timpul hotărît. Dacă repetăm în oraş. Prin tufişuri şi spini. că parcă-l aud pe duce : „Bis. FUNDULEA Destul ! Venim. I GUTUIE Dacă o să răcneşti prea tare. O să venim la vreme. am terminat. încît să credeţi că auziţi o privighetoare. iubiţi meşteri. duh sprinţar ! Pe unde rătăceşti ? ZÎNA Peste dealuri şi văi. orice s-ar întîmpla *. Prin puhoaie. aşa cum ţi-ar place să vezi într-o zi de vară un qavaler frumos. Vezi. Adio ! GUTUIE La stejarul ducelui.) 1 în original „oricum or fi coardele arcurilor. Vrei să joci fără barbă ? Acum. vă fac eu o listă de lucrurile de care mai are tra-buinţă piesa noastră. Dar vă făgăduiesc să-mi îngroş vocea. Daţi-vă silinţa să fiţi fără cusur. văpăi. (Ies. Ce barbă e mai potrivită pentru rolul ăsta ? . o să le sperii pe ducesă şi pe doamne. vă implor. Globul lunii-ntrec în zbor . cînd o să răsară luna. O să ne întîlnim în pădurea de lîngă palat. de-o să fie mai mare dragul să mă asculţi. 2? ACTUL n O pădure în apropiere de Atena. în cale . GUTUIE Barbă franţuzească ? Unele tidve de franţuji sînt spîne ca-n palmă. GUTUIE Poţi să-ţi pui orice fel de barbă. rupte sau întregi". sub motiv că „li s-a rupt coarda la arc". Acolo să ne întîlnim. leul ! Răcneşte înc-o dată !". Prin. O să facem o repetiţie.FUNDULEA Lasă-mă pe mine să-l joc pe leu ! O să răcnesc. Astea sînt rolurile voastre. PUCK Hei. Şi pentru asta. O să rag aşa de bine. să putem repeta în voie. galbenă. Pentru că Pyram e un om cu obraz frumos. o să-l joc. FUNDULEA Nici o grijă. sau d-aia franţuzească. deci. Vă rog. ne pomenim cu o grămadă de gură-cască pe capul nostru şi tbată lumea o să ne afle planul. galbenă de tot. Doamnei zînelor. la o leghe de oraş. FUNDULEA O să-mi iau o barbă galbenă ca paiul. să scot un răget mai dulce decît un gungurit de porumbel. Puck şi o zînă intră din două părţi diferite. Intre timp. o să le faci să ţipe de groază. TOŢI Crezi că pentru asta-i poate spînzura pe fiii 'mamelor noastre ? FUNDULEA De asta puteţi fi siguri. 22 FUNDULEA Bine. sau una pork>-caliu-aprinsă. Dacă le veţi speria cumva pe doamne. Tot văzduhul îl măsor. GUTUIE Nu poţi juca alt rol decît pe-al lui Pyram. leul ! Bis. un om bine făcut. Pot să rag aşa. Străjile Londrei aveau uneori obiceiul să se scuze cînd nu veneau la o întâlnire.

Au parte de-ajutorul tău pe veci. Şi laptelui smîntîna toată-o iei . dintr-o parte. Tu le-ngrozeşti pe fetele din sat. Prin pajişti. în veşmîntul lor se ţes Roşii pietre. dar cei ce-ţi spun „Năstruşnic spiriduş" sau . Numit de lume „Robin-Bun-Băiat" . nici o boabă ! Opreşti din fiert şi mustu-n zăcători. Oberon se-arată ! ' ZÎNA O. Momind pe nărăvaşul armăsar. Cu flori îl încunună. Eu sînt un duh Ce zbor întreaga noapte prin văzduh ".. Anin aici de fiecare floare Cercei de rouă. par. de-ar pleca ! Sţăpîna-ini vine.. Pe lume un copil mai mîndru nu-i Şi vrea morţiş să-l ia-n alaiul lui. Şi rîzi apoi de ei . Şi cată să se-aşeze-ncet pe el % Eu fug. mînios Că în alaiul ei e-un prunc frumos. prin dumbrăvi. O-mproşc pe sînul veşted. nu cumva Regina să răsară-n cafea sa. lîngă izvoare.) . urmat de alaiul său .l-aştern rouă-n iarba moale Nalbele-o slujesc ades . PUCK La noapte craiul nostru va sosi Şi o serbare o să dea aci. din partea cealaltă. mici mărgăritare. îmi văd de drum : Regina. cînd la gură Ea' dă să ducă-ntîia sorbitură. Mătuşa crede că-s un scăunel. Cînd deapănă-o poveste-nfricoşată. Să fii cu ochii-n patru. faţă-n faţă. Sucurile-nmiresmate. Din India răpit. Cînd ca o mînză sprintenă nechez. de la un rege. Titania şi alaiul ei. Şi jură că riicicînd n-au petrecut Un ceas atît de vesel şi plăcut. ea pe podea se prăvăleşte. şi—I răsfaţă. glasul tău. nestemate. se-nţelege. Cu el să plece-n codru-ntunecat. Sub chip de măr răscopt . spiriduşii vin acum. Şi cu noroc prin viaţă îi petreci. iată ! (Oberon intră. înveseliţi de-aşa năpaste Icnesc de rîs. Pe Oberon îl fac să rîdă-ades.. M-ascund la vreo cumătră în pahar. Că elfii-n cupa ghindei se pitesc ZÎNA De nu mă-nşeală chipul. în noapte-i rătăceşti pe călători. Că nu s-alege untul.. Ceilalţi. ţinîndu-se de coaste. Dar ea din ochi îl pierde pe băiat. Cu-atîta duşmănie se sfădesc. fugi ! Priveşte. Altă dată. E foc şi pară craiul. Duh bădăran. Sub stelele în veci scînteietoare.Puck-cel-Bun". Eşti spiriduşul năzdrăvan şi rău. Laşi numai zer acriu în putinei —: Degeaba se munceşte biata babă. şi. Aşa e ? PUCK Ai ghicit. te las. Uînd se-ntîlnesc. Lui Oberon i-e ciudă. de-aceea.. Ţurloaiele îşi saltă şi tuşeşte.

. Stăteai întreaga zi cîntînd din fluier Sau îngînînd Philidei drăgăstoase Dulci stihuri de iubire. Căci maică-sa era din tagma mea. Sau pe-ale mării ţărmuri nisipoase. hulpav ciugulind din leşuri. stai ! Nu-ţi sînt eu soţ ? TITANIA Aşa cum s-ar cădea să-ţi fiu eu soaţă.-n noaptea-nmiresmată. rotundă Sub dezmierdarea vîntului şăgalnic Precum un pîntec rodnic de femeie. Şi jocul ni I-aî tulburat. zîne dragi ! Nu-i mai cunosc Tovărăşia lui. Firave gîrle. Comedianta-n straie de războinic. Furat-ai chipul lui Corin. Ibovnica-ţi măţăhăloasă. De dragul ei acum îi cresc copilul. v OBERON Cît ai de gînd să stai aci. au spart matca. Umflîndu-se trufaşe. OBERON pe-mi dai copilul. Le-a risipit pe cîmp. din miezul verii-ncoace. în vîlcele. asemeni lor. văzduhu-l udă Şi răspîndeşte aburi reci şi umezi Ce-aduc dureri încrîncenate-n oase.OBERON Titanie trufaşă. silhui ? Doar pentru amazoana-nfumurată.' / .' Apoi. te-nsoţesc oriunde. Şotroanele-s de mîl acoperite. pe-aci ţi-e drumul. OEERON Nesocotito. Cununa de omăt şi sloi a iernii E-mpodobită azi cu flori şi muguri. Dumbrăvile-s pustii» Cîmpia înecată. Iar vîntuî S-a mîniat că ne cînta-n zadar . în codru. iată-l deci pe Oberon. Pentru ce Te-ntorci din munţii Indiei. întregul crug al vremii se răstoarnă î. De nu. în nisipul lui Neptun culcate. gelosul ! Să mergem.Vreau scutier să-l fac. Stătea în preajma mea sporovăind. amîndoL OBERON Numai de tine-atîrnă sa le-opreşti. muritoare : Se stinse-n ceasul cînd născu băiatul.' Şi-adesea. Părînd că pe nisipul cald pluteşte'. TITANIA Da. Căruntul ger se lasă peste roze. Sorbind din valuri pîcle otrăvite. doamna valurilor mării. Iar luna. Poţi să rămîi. De dragul ei nu mă despart de el. prin trestii. nu se mai cunosc.TITANIA Bolnave născociri de om gelos ! De cîte ori.-n pădure ? TITANIA Plec. Rîdeam de pînza navelor. Era sărmana. TITANIA Te -linişteşte ! întreaga ţară-a zînelor nu poate Să cumpere copilul de la mine. Pe Ariadna şi pe Antilopa ? . poate.-n cîmp. însă. Ca nava încărcată ca scumpeturi. nu mă bucur Că te-ntîlnesc sub scînteierea lunii. pe care . Potecile ce şerpuiau prin ierburi Sînt neumblate. Vii nunta să le-o binecuvîntezi ? OBERON Cum n-ai ruşine-astfel să ponegreşti Prietenia mea cu Hipolita. Dar ştiu cum. lîngă izvor. Cînd vîntul fluiera şi noi dansam. furişîndu-te din ţară. Pleca rîzînd şi iar venea spre mine. Titania de ce să-l mai înfrunte Pe Oberon al ei ? Eu nu îţi cer Decît un băieţaş pierdut. se legăna (Era pe-atuncea grea cu-acest copil). nici aşternutul.-n Indii. Ştiind că-ţi ştiu iubirea cu Theseu ? Nu tu l-ai smuls în noaptea înstelată Din braţele-nşelatei Perigina ? Nu l-ai silit s-o mintă pe Egleea. Sau. numai corbii Se-ngraşă. păstorul . după nunta lui Theseu. Ne-am întîlnit pe dealuri. Şi anotimpurile vin de-a valma. Avan te-ai repezit ţipînd la noi. De furie pălind. De vrei în jocul nostru să te prinzi. care Curînd se însoţeşte cu Theseu.. Zadarnic boii au trudit sub jug Şi oamenii au asudat din greu : Că spicul nici n-a dattuleie-n bai'bă Şi a murit. Năvala-aceasta de nenorociri A izvorît din certurile noastre. Că nimeni nu le mai cunoaşte rostul. Colindele şi basmele-s uitate Şi cîntecul de slavă sau de joc. Părinţii lor noi sîntem. Sau să priveşti cum dănţuim sub lună.

adu-mi-o . urmărindu-l. Dar am văzut săgeatanflăcărată Stingîndu-se în raza rece-a-lunii. nu fierul. De parcă ar fi vrut ca dintr-o dată Vreo zece mii de inimi să străpungă. Cei cărora pe genele-adormite Le picuri sucul florii fermecate Sendrăgostesc de cea dintîi făptură Pe care-o văd cînd se trezesc din somn. de-aci . urs. HELENA' . (Iese. (De-o fi leu. Eu cîine credincios îţi sînt : mă baţi. să vii atît de grabnic.) 1 în original. Mi-ai spus că-n taină au fugit aici . PUCK . Să nu apuce-o leghe să înoate. lîngă mare.TITANIA Nici gînd ! Să mergem. o ştii.. Stăteam cîndva pe-o stîncă.) OBERON' Voi aştepta Titania s-adoarmă-ntr-un tîrziu . Nu ţi-am strigat în faţă adevărul Că nu-mi eşti dragă..sc. (Intră Demetrius şi Helena. sfada va porni.) OBERON Drum bun ! Dar nu vei părăsi pădurea Nainte de-a-mi plăti ocara asta. Puck ! Ţiaduci aminte. Doar atît îţi cer : Ca pe un cîine-alungă-mă. Deci nu-mi aţine calea ! Unde-s Lysander. fără. Dar să-mi îngădui să-ţi păşesc în urmă. (Iese Titania cu suita ei. Putere n-o să am să te urmez. ţ DEMETRIUS Cum ? Eu te chem ? îţi spun cuvinte dulci ?.. Fiinţa ce-o să-i iasă-ntîi în cale. regina îi porunceşte lui Walter Raleigh să recite aceste versuri shakespeareane. Deci. slobozind Din tolba lui săgeata cea mai iute. Deci pot s-ascult în voie ce-şi vor spune. „love-in-idleness" = pansea (Viola tricolor). Atît de dulce. Să mi-o aduci. zânelor. Dacă rămînem. ei par a nu ţine seama de regulile scenice. Şi eu mă gudur. nici nu poţi să-mi fii % HELENA De-aceea-mi eşti din ce în ce mai drag .. în răstimp. Scott. inimă de adamant . şi stele lunecat-au S-asculte viersul ei. OBERON Şi am văzut — tu n-ai putut vedea -Pe Amor înarmat plutind sub lună . Pleoapele cu floarea-i voi atinge. Apropie-te.. Dragoste = plantă erbacee eu flori purpurii (Sedum fabaria). Tu. PUCK Mi-aduc aminte. ţi-am arătat-o. 2 Puck şi Oberon vorbesc adesea în scenă. în romanul Kenilworth al lui W. dă-n mine. Ţinti-n vestala mîndră. Dă-mi pace ! Nu umbla în urma mea ! HELENA Dar tu mă chemi necontenit spre tine. că-nspumatul val S-a domolit . Netulburată-n gîndurile eiJ. Ce loc mai oropsit să-ţi cer în suflet (Dar pentru mine-i loc de-naltă cinste) Decît să mă socoti precum un cîine ? / DEMETRIUS Nu-mi aţîţa mînia ! Sînt 'bolnav: Cînd te privesc. DEMETRTVS Nu te iube. de-oţel. De-ţi pierzi puterea-aceasta. să li se menţioneze intrarea. Săgeata a căzut atunci pe-o floare 1 Referire omagială la Elizabetha. Şi pînă-o s-o dezleg din vraja-adîncă (Aceasta e-n puterea altei ierbi) O voi sili copilul să mi-l dea. Dar cine vine-aici ? Sînt nevăzut2. Tu o atragi. Ce-n purpură-şi schimbă pe loc albeaţa. lup sau taur) O să-i aprindă flacăra iubirii. Şi fetele-i spun „dragoste" 1 de-atunci. Nevătămată a trecut fecioara.-nscăunată Pe-un tron din Soare-apune.. Ci inima-mi statornică. Cînd răsună un cîntec de sirenă. încît Leviatanul. Herrnia cea mîndră ? îl voi ucide ! Dînsa m-a ucis. ţ Pămîntu-l voi încinge cu un brîu în mai puţin de-un ceas. maimuţoi. Invizibili sau vizibili după voie. Zadarnic însă răscolesc pădurea — Pe Hermia cea dragă n-o găsesc.

îl vei ghici. Pe noi altcum ne plămădeşte Firea : Ni-e dat ca noi iubirea so iscăm Şi nu după iubire s-alergăm. O să-i trezesc aprinse năluciri. De sfatul rău al. te-ai dat prinsă în mîna unui om ce te urăşte. ca ea să-i fie-aproape. nu-i noapte Cînd pot obrazul tău să ţi-l zăresc. Ce ruşine ! Tu înjoseşti astfel femeia însăşi. cu floarea-aceast-a mea. în strai atenian e-nveşmîntat . Pădurea nu îmi pare-un loc pustiu. deci. Pe ea s-o vadă-ntîi la deşteptat. Te las în.. seama fiarelor. Nu cred că noaptea neagră mă-nconjoafă. Că tu. Âî părăsit cetatea. HELENA Mi-e cinstea ta o pavăză .. Fugi vinde vrei ! Povestea. Te fac de rîs aicea. Sau uliul gonit de porumbiţă. Şi floarea ? PUCK ': Da.toru) ei. se schimbă : Apollo fuge. deîndată Ce-adoarme el.. Fac un rai din iad De-o fi de mîna celui drag să cad. Mereu îţi rîzi de mine. Titaniei. Dă-mi drumul ! Şi dacă după mine te mai ţii. să-i picuri suc pe pîoape Dar fă astfel. Cum pot să spun că-s singură. cînd lumea Asupra mea privirea-şi aţinteşte ? DEMETRIUS Fug în desiş.) Vin după tine. IIELENA în templu. numele unei nimfe preschimbate îs dafin în clipa în care a fost ajunsă de unnări. Şi după joc. alungată De-al ei iubit. Ai grijă. Sfiala cum să-nvingă voinicia ? ! In mitologia gr«:o-romană. ' | ™ Visul unei nopţi de rară BEMETRIUS Nu mă opresc să te ascult.'. adoarme ostenită. (Iese Demetrius.Bolnavă sînt şi eu Cînd nu te văd. Nu-i mai nemilostivă decît tine. Cresc toporaşii cu petale moi. La cmtători să mi te-ntorci aci. HELENA Nici una. zeul soarelui.) OBERON Fii sigură : de-aici nu va scăpa Nainte de-a cerşi iubirea ta. DEMETRIUS N-ai bună cuviinţă. (Intră Puck.-n cîmp. te rog. Răsuri şi cimbru se apleacă-n vînt. PUCK ... în cetate. Daphne *-l urmăreşte. în ochii mei. chiar în codru. însă.. Şi porţi comoara fecioriei tale Pîndită de primejdiile nopţii.-oleacă : Iubirea lui pe-a ei să o întreacă..r-■• ■ :o ■ .) Bine-ai venit hoinarule !.. Şopîrla-şi lasă pielea smălţuită Să se-nveşmînte zînele cu ea . Titania se-opreşte cînd şi cînd. Apollo. de tine să m-ascund . Bărbaţii-n lupte cuceresc iubirea . E-un ţărm umbrit de flori de eaprifoi. unui loc pustiu. Un tigru-nspăimîntat de-o ciută blîndă . Ia seama. vai mie.. (Iese. Tu cată în desiş să te prefiri : E-o fată din Atena. eşti lumea-ntreagă. am adus-o !• OBERON ■■■ :.' ■'• -\- Dă-o-ncoa'.

Intră Titania. Am spus că inima-mi de-a ta-i legată. Voi să ucideţi viermele din muguri. Să nu rămmă In preajma ei decît o zînă. nani. să ştii. Ies z'inele.) LYSANDER Ai ostenit de drum. Voi bufniţa să o goniţi din preajmă. Un pat. Intră Lysander şi Ilermia. nani. nani Nici primejdie. Somnul cald să-i Înfăşoare. vom aştepta Peste păduri să urce mîndrul soare.} TITANIA Acum. nani. Iubitul meu. sau altă fiară Ce-nainte-o să-ţi răsară Ţie-ndată o să-ţi pară Că-i frumos din cale-afară. Că laolaltă s-au pornit să bată. O ZlNA A adormit.Întocmai vrerea ta se va-mplini (Ies. Te rog. mistreţ. Cărăbuşi. Voi aripa liliacului s-o smulgeţi. care atinge pleoapele Titaniei cu floarea. iubita mea. LYSANDER O să ne facem pernă din trifoi. iubirca-ţi să n-apună ! LYSANDER Amin ! Să se-mplinească ruga ta ! Şi viaţa să-mi sfîrş£sc de voi trăda. Şi-apoi plecaţi să vă-mpliniţi menirea.. nu mint. vom cînta. ascunşi să staţi ! Şopîrle şi omizi vrîstate. nani. privighetoare. Ţese-ţi pînza-n altă parte. Noapte bună. ..-n frunzişu-nmiresmat. nici vrajă Lingă ea să stea de strajă. 1 LYSANDER Doar cinstea mea îi dă imbold vorbirii. Că spui minciuni. Cu bine ! . Dă-mi voie lîngă tine să mă-ntind. Somnul cald să~i înfăşoare.. Să te dezmierde somnul lin. Zînele cîntă'î Voi. Intră Oberon." HERMIA Să fie precum vrei! Aşterne-ţi pat. nani. » HEKMIA Cimilituri gingaş meşteşugite! Dar n-aş putea nicicînd să cred. fugiţi departe. Am rătăcit cărarea. Melci cu casa la spinare. paing cu lungi picioare. Că nu mă-ntind prea mult. Viersul tău. Că prea cu jale cîntă cînd ne vede. Şi că sîntem uniţi prin legămînt Că-n suflete trăieşte-acelaşi gînd. acuma. mi se pare*.. în veci iubirea e tîlmaci iubirii.f OBERON ■■■■ : Cel ce-ntîi ţi s-o ivi Cînd din somn te vei trezi Dragostea ţi-o va stîrni. că eu ţi-s dragă foarte. Nani. noapte bună ! Cît vei trăi. pardos. iubite. fă-ţi aşternutul mai departe.. privighetoare. nani. HEKMIA De-i drept ce spui. Arici ţepoşi. bunăoară. veţi pleca într-o clipită. Eu dorm aci. roti-vom dansuri. un suflet amîndoi. şerpi cu limbile-nfurcate. ' Veşminte pentru elfi croind din ea. Tigru. Titania doarme. [lese. nani. Tu.) [' Ş C E N A 2j (Vn coli al pădurii. Te rog cu stăruinţa Cum îi îndeamnă buna-cuviinţă Pe-o fată şi-un flăcău ca să se poarte? întindeţi aşternutul mai departe. Nani. . Viersul tău. Să poposim aici. Al doamnei somn nu-l tulburaţi. Urs. Să-mi îngînaţi un cîntec pîn-adorm. urmată de alaiul ei. apoi. Şi. un gînd.

' " '. Pe flăcău nu l-am găsit. în iarbă ? Strai atenian. şi elm-a bruftuit. Lysander! Mă auzi ? Eşti viu ? Răspunde ! LYSANDER . (trezindu-se) Prin foc merg pentru tine orişiunde. : 'ÎTe voi fereca. : .) HELENA Ucide-mă. Lîngă tine să se culce. însă spune. ce fericită eşti ! Iubirea chemi cu ochii tăi cereşti. dar nu mai alerga ! DEMETRIUS Te du.. copilă. Intră Puck. Acum. E mort ? Sau doarme ? Nu văd strop de sînge.. Deci lui. Eu l-am rugat. oglindă mincinoasă. Cînd fiarele mă văd. ' Somnul n-D să mai îmbie Geana ta pînă-n vecie.. Linişte şi beznă oarbă. C-o alungi pe biata fată . Nu lacrime le dete strălucire. o iau la goană. Nu Hermia mi-e dragă. Oiice rodire vremea ei şi-aşteaptă : Aşa nici mintea mea nu era coaptă. Intră Demetrius şi Helena alergînd. nu mai umbla în urma mea 1 HELENA Nu mă lăsa aici.. să-ţi fugă somnul . iată. că am atins desăvîrşirea.. Fii fericit ! LYSANDER Ba-mi pare rău de timpul irosit In preajma ei.. Cum pot. . Eu mult mai des am lacrimi în privire.. tiihare. Prin pieptu-ţi diafan zăresc — minune ! —: Cum inima îţi bate. Ea acolo'doarme. Cu spada asta moartea-i dau în dar ! HELENA" Te rog. Ce văd ? Lysander ? Inima se frînge. cu-adevărat....) HELENA Am alergat în van. Să cred că-s tot ca dînsa de frumoasă. (Iese. Nu.duîce .. O. Helenei îi închin iubirea-ntreagă ! Cum să nu schimbi un corb pe-o hulubiţă % Dar gîndu-ndrumă-a omului voinţă .. în bezna asta ! DEMETRIUS De nu rămîi. Pururea cu-aceasţă floare. Eu mă duc să-mi caut domnul.. Să-i aprind cu-această floare Dragostea mistuitoare. nu ! sînt slută ca o lighioană. Lysander.. mai crud ca fiara din pădure. Demetrius pe unde-i ? Ce tîlhar ! . N-a-ndrăznit. Hermia. Şi gîndul meu îmi spune răspicat Că tu frumoasă eşti.. Aha ! Craiul meu aşa-mi spunea. Cine doarme-aici.să-i cer în preajmă să mă-ndure ? M-ai îndemnat...HERMIA Urarea ta aş vrea s-o-mpart cu tine ! (Amîndoi adorm.) PUCK Codru-ntreg l-am răscolit. am ostenit ... o să-ţi găseşti năpasta ! (Iese. nu vorbi aşa ! Ce-ţi pasă că-i e dragă draga ta ? Ei numai tu-i eşti drag. De cum plec.

vorbeşte ! Vai.".. Pyram trebuie să scoată o sabie şi să se înjunghie. ţi-am greşit ? Nu e de-ajuns că el.'' ... Deci. ce ziceţi : de leu. ţesătorul.. să fie opt şi opt. tremur. Asta o să-i liniştească de-a binelea. BOTIŞOR Dar. Pe tine. Blîndii. o să jucăm piesa. mie... spaima neagră simt cum mă zdrobeşte ! Plec să te caut.. Şi doamnele nu pot îndura aşa ceva. FUNDULEA Da' de unde ! Ştiu eu un şiretlic..) . oare. HELENA De mine rîdeţi toţi necontenit. Gustînd numai cofeturi şi dulceaţă.. ajutor ! Pe sîn se urcă-un şarpe-ngrozitor ! Ucide-l. Te vor urî cu toţi — eu. n-or să se sperie doamnele|! SUBŢIRELU Ba. fie-ţi milă. Şi ca să vă creadă toată lumea. (Iese... FUNDULEA •. mai ales. (Iese. şi scrieţi în prologul vostru că spadele astea nu ne pricinuiesc nici un rău şi că Pyram nu se omoară deadevăratelea. La dracu ! Asemenea treabă o să le sperie. Mai întîi de toate. Ce vrei. N-aş fi crezut. ca şi cum am fi în faţa ducelui. drept să vă spun. tare mi-e teamă că or să se sperie... Hermia. dar. puterea ta deplină Helenei fă-o scut şi i-l închină ! (iese. ce vis ! Vai. Să-ndur acum bătaia ta de joc ? îţi rîzi de mine. Flaut.. Titania doarme.-n ochii tăi mi-arată Poveşti cum n-au fost scrise niciodată.. că eşti mai omenos. ceva niaipomenit! SUBŢIRELU Eu zic să lăsăm chestia asta la urmă de tot. . spuneţi-le că eu. Nu. a lui Pyram şl a Thisbeii care n-au să placă. totu-i de prisos. Botişor şi Stibfirelu. ci sînt Fundulea.. GUTUIE Toţi în păr ! Aici e un loc grozav pentru repetiţie..comedia asta. Eu am crezut.FUNDULEA GUTUIE FUNDULEA Sînt unele lucruri în. fâlosule ? ... îţi rîzi de mine. Cei care-o erezie părăsesc Mai aprig decît toţi o duşmănesc. şi a plecat ? Dar. Ah..Voinţei călăuză-i e gîndirea . FUNDULEA S-a strîns toată lumea ? !■■-. Cu ce. ca să iasă toate bine» Scrieţi-mi un prolog. Tu surîdeai privindu-l nemişcat. Te porţi urît. Intră Gutuie. Lysander ! Unde eşti ? ! Cum ? Nu răspunde £ Ce ? M-a lăsat. Ruşine ! Adio. Gutuie !. mărăcinişurile de colo vor fi culisele .. nu sînt Pyram. unde ? în numele iubirilor. Ce ai de spus ? BOTIŞOR. GUTUIE .. da.lasă. deşi ochii i-am deschis.. Fundulea. Pajiştea asta o să fie scena.... Nu mai eşti aci ! Pe tine sau mormîntu-mi voi găsi. : Hai să facem prologul : o să fie scris o dată în şase şi o dată în opt versuri *. cînd s-o ter^' mina piesa.. ca pe-un eres. mai pune două . Cu-o fată alungată de iubit Nu te-ai purtat precum s-a cuvenit.) LYSANDER Pe Hermia nu a văzut-o.. Lasă ! In cale Hermia nicicînd să-mi iasă !... Şi ca-ntr-o carte. De inimă un şarpe m-a muşcat. nu e de-ajuns Că el dispreţu-amar nu şi-a ascuns? Cuvinte bune nu mi-a spus deloc. Lysander... Tu..) ACTUL in SCENA 1 AU colţ al pădurii. HERMIA (trezindu-se) Lysander ! Ajutori Vai.. La urmă te cuprinde-o mare greaţă. care-l fac pe Pyram. inimă.

Ceva care să sune cam aşa : „Doamnelor 1" sau „Frumoaselor doamne". ■'■••• ■«8 zitor ! Că nu-i pe pămînt o fiară mai grozavă decît leul îrt carne şi oase..o să fie lună. Trebuie să ne mai gîndim. Răspund de viaţa voastră cu a mea. ca prin crăpătura unui zid. că Pyram şi Thisbeea se-ntîlnesc noaptea. BLÎNDU JSF-o să fie lună cînd o să jucăm piesa ? f FUNDULEA Un calendar ! Un GUTUIE calendar ! Uitaţi-vă v în almanah î Căutaţi Luna ! Căutaţi Luna ! Da. joacă teatru ? Ah. GUTUIE Vorbeşte.. ar fi vai şi-amar de viaţa mea. Fundulea ? Oricine poate să joace rolul zidului... Pyrani. Dar mai e o chestie : trebuie să aducem şi un zid în cameră. beea îşi vorbeau prin crăpătura unui zid. Dar mai sînt două lucruri tare grele : mai întîi.. PYRAM . Tu ce zici. în odaia dumnealor. Aici.. . fi-voi şi actor. Dar.. Şi pe urmă să-şî resfire degetele.. pe lună.. Şi aşa. Dacă aţi crede că eu sînt leu. mă duc să văd ce s-o-ntîmpla. Şi să lase să i se vadă jumătate din obraz prin ceafa leului. trebuie să ne gîndim binei Să aducem. „vă cer" sau „vă rog" sau „vă doresc să nu vă fie frică. GUTUIE PYRAM Miresme. Nu. o. GUTUIE Da. o să vină unul cu o crosnie de mărăcini şi cu uri fanar şi să spună că el are atenţia să fie persoana Lunii.urcă dulci miresme. ce aud ? Un glas. aşa. Pyram! Thisbea. totul merge strună !: Hai. vino în faţă!' \ Din flori. printre doamne. O să trebuiască să se exprime chiar el cu vreo cîteva cuvinte.) PUCK Ce gugumani fac hărmălaia asta. (Iese.. N-are decît să se mînjească cu puţin ipsos sau cu humă. fiecare cum îi vine rîndul. pentru leu: FUNDULEA Da. doar. FUNDULEA" Păi... Aşa-i şi răsuflarea-ţi. BOTIŞOR înseamnă că mai e nevoie de un prolog. uite-aşa. ■ :'■ ■■ ■ GUTUIE :: : . să nu tremuraţi. BLÎNDU FUNDULEA ~ N-o să putem aduce un zid acolo. şi Pyram şi Thisbeea or să poată să-şi vorbească în şoaptă. Aşteapt-o clipă. la nevoie. . Ştiţi.FUNDULEA Băieţi. Doamne păzeşte. îi voi privi4 Iar. Thisbea..) PUCK . atunci e de-ajuns să lăsaţi deschisă o fereastră} luna o să se vadă pe fereastră..' aşezaţi-Vă copii ai mamelor voastre ! Să repetăm rolurile. nu ştiu cum o să aducem Luna într-o cameră. trebuie să spunem cum îl cheamă pe ăl care face pe leul. lingă culcuşul doamnei noastre ? Cum. Pentru că aşa spune povestea. nici pomeneală ! Sînt om. aşa să facem. miresme !. ■ ■ Dacă o putem face şi p-asta. Şi atunci' să-şi spună numele şi să recunoască pe faţă că e Blîndu. urcă dulci miasme. > (Intră Puck — nevăzut.' începe tu. Mă-ntorc . intri în tufişul ăsta... ca toţi ăilalţi". că Pyram şi This-. sau cu tencuială şi o să pară un zid sadea. draga mea. tîmplaruL GUTUIE Bine. Şi după ce termini ce ai de spus. un leu. ăsta e un lucru îngro1 Adică un sonet.

-. şi tot. urs. -.) . cum le-ai schimbat ! Ce văd pe umerii tăi ? (lese.. să mă sperie. Şi cucul cîntă-aeu. E un răspuns pe care i-h dai mai tîrziu lui Pyram. . (antă. îţi spui tot rolul dintr-o dată .FUNDULEA Le-am ghicit şmecheria ! Vor să mă facă măgar. GUTUIE La mormînt. Chiar la.) Ce înger mă trezeşte dintre flori ? FUNDULEA (Cîntă. albi crini porţi pe obraz. vino.) -.) Mierloiul negru şi glumeţ Cu ciocul lui gălbiu. THISBE Strălucitor Pyramus. e rînduî tău acum. E rândul tău. anul 2000 î. (Fug toţi.) Rege legendar aî Asirfei (aprox. Pyram. credincios. .:. porc. FUNDULEA Mi se pare. iubirea şi mintea nu prea . să fugim ! Ajutor ! . dacă pot. Sar.e. Urs fără cap. Cel mai zglobiu din tineri. latru.■ Sigur că da. (Se întoarce Botişor. la Ninus \ măi omule ! Dar nu trebuia să spui acum chestia asta. prin ghimpi. flacără arzînd.. cioeîrlii. Dar eu nu vreau să plec deaici..7 . GUTUIE Îngrozitor ! Nemaipomenit! Sîntem vrăjiţi ! Oameni buni. Trebuie să intri cînd zice ea „. •. sau vîl vă taie.şi-i pururi credincios" ! (Intră Puck şi Fundulca care ave pe umeri un cap de irţăgar./. Făptura ta vrăjitu-mi-a privirea.) GUTUIE Zeii cu tine.. asta vezi 1 (Intră Gutuie. şi o să încep să cînt. prin glodăraie. sau cîine ciobănesc. ia drept vorbind. TITANIA . (Iese) THISBE Acum. fermecat îţi jură Că te iubeşte mult.. ■■:. tu. peste măsură.. meşter cîntăreţ. Ia drept Vorbîn3.. Prin grohotiş.. sau porc.Cel mai ciudat Pyram jucat cîndva. şi se întoarce îndată. macabeu viteaz.:. şi replicile.] Gal. • Ia sufletu-mi silit de-a tale haruri. Fundulea. muritor frumos. Să-i spună-n faţă nul t Pentru că.: -. M BOTIŞOE O. . Şi sprintenul scatiu. şi pace ! O să mă plimb încoace şi încolo. . o Thisbea.. . mormăi. grohăi... . Ce i-o fi apucat ? De ce fug ? Vor să-mi tragă o păcăleală.. grauri. Trăpaş ce-aleargă iute şi-i purta3..). Dar. aş fi numai al tău. Mai rumen decît roga ce creşte glorios. (Trezindu-se... Fundulea.. zeii cu tine ! Te-ai schimbai de tot! .. Din prima clipă.) FUNDULEA Ce să vezi ? Un cap de măgar. Dar ce bărbat ar îndrăzni. mai cîntă încă ! Auzul meu iubeşte cîntu-acesta..-. (Iese.. Voi fi sau cal..) Şi vrăbii.) THISBE Trăpaş ce-aleargă iute şi-i pururi credincios. cine ar vrea s5-§I pună' jnintea cu o pasăre atît de neghioabă ? Cine să se apuce să tăgăduiască spusele cuiva care nu ştie să spună decît „cu-cu".. că nu prea aveţi de" ce xnă iubi.mormînt la Nenea voi mtfrge să te caut. cîine. şi atîta tot ?. să să vadă ei că nu mi-e frică deloc.) PUCK Vin după voi. desigur... trebuie să vorbesc eu ? GUTUIE '■■ ■ . doamnă.n.>>|> (Iese. la joc să vă-mboldesc. TITANIA O. PYEAM De-aş fi frumos. ard-r-pe rînd. Şi sturzul. : PUNDULEA . Trebuie să pricepi că a plecat iloar să vadă ce-i cu glasul ăla pe care l-â auzit. .

. domnişoară ? ■ A DOUA ZMA .' FUNDULEA Stimată domnişoară Bob-de-muştar. mama domniei-voastre şi domnului Harac. Măzăriche. mă pricep şi Ia glume. am o ţară In care-i pui'itri soare. Măzăriche. domnişoară Bob-de-muştar. Văr rog. Vă asigur că bunătatea dumneavoastră mi-a dat lacrimi în ochi. însă. TITANI A "? Nu vei pleca din codrul cel silhui. torţe mici să plămădiţi. am avut prilejul să cunosc bine răbdarea dumneavoastră. ştiu să ies din pădurea asta. care e numele domniilor-voastre ? PRIMA ZÎNA Fir-de-păianjen. 50 FUNDULEA Vă rog să transmiteţi salutările mele doamnei Păstaie. stimată domnişoară Fir-depăianjen. Culegeţi fragi şi mure şi smochine Şi struguri cu lucire de rubine. Păcat că nu găsesc nişte vecini inimoşi să-i împace..-Cu-aripi de fluturi ochii să-i umbriţi. dacă o să mă tai la un deget. Uriaşul acela mi şel pe care-l cheamă Antrieot a înghiţit o sumedenie d^ rude de-ale domnieivoastre. nici vorbă că aş fi destul de înţelept ca să mă folosesc de o asemenea înţelepciune. precît eşti de frumos ! FUNDULEA Nu. vă rog frumos. Mărire ! FUNDULEA Vă mulţumesc din inimă măriilor-voastre. aş vrea să vă cunosc mai îndeaproape. dacă e vorba. Ci lîngă mine-n veci o să rămîi. Bob-de-muştar şi Fluturaş ! Veniţi ! (Intră pairii... . Vedeţi. Să strmgeţi licuricii auriţi.cu-acest domn. FUNDULEA Aş fi fericit să leg o prietenie mai strînsă cu dom-nia-voastră. rm prea sini nici una nici alta. Şi te iubesc . TITANIA Eşti înfelept. (Către altă zînă) . Pe dumneavoastră cum vă cheamă.. Doresc să vă cunosc mai îndeaproape. Oricum. . Vă închinaţi.. domnişoară ! 51 Ş TREIA ZÎNA' Bob-de -muştar. Să-i lumineze paşii lui slăviţi. Dar dacă aş avea 8estulă înţelepciune să.-. Ce-ţi vor aduce din £idînc ele mare Grămezi de aur şi mărgăritare Vor îngîna în şoaptă!dulci cîntări Cînd vei dormi în aşternut de flori. cu mine vei rămîne. Sînt duh de stirpe-naltă . Fir-de-păianjfen. Dansaţi în faţa lui şi ţopăiţi. Din ceară. .. Cînd luna se strecoară prin răchiţi. tatăl dumneavoastră. supuse să îi fiţi. Furaţi şi mierea harnicei albine. (Către o altă zînă) : Numele dumneavoastră. PRIMA ZÎNA Mărire muritorule A DOUA ZÎNA Mărire ! A TREIA ZÎNA Mărire ! A PATRA ZÎNA ! . Te vor sluji mulţimile de zîne. pe dumneavoastră o să vă chem în ajutor.cuviincioase. De tot ce-i pămîntesţ te-oi dezlega^ Un duh să fii zburînd în preajma mea. TÎTANIA Să fiţi. şi e vară. Domnişoară Măzăriche.) PRIMA ZÎNA Supus mă-nchin ! A DOUA ZÎNĂ Şi eix ! A TREIA ZÎNA Şi eu ! A PATRA ZÎNA Şi eu ! .duc azi casă bună. zîne. Veniţi.

chemînd într-ajutor Atena şi întregul ei popor. Tu l-ai răpus. se prăvălesc cu toţi grămadă.) SCENA 2 Un alt colţ al pădurii. S-au adunat în marginea poienii.. Că-s încolţiţi de duşmani li se pare. (Ies. cînd ard de dorul tău ? Doar c-un duşman te porţi atît de rău. în umbrar. Ei fug. un guguman.) Era în ceată-un sluj:. dar. dormea şi biata fată . Şi numele-ţi e-acum cu sînge scris. . somn adine. Crăiasa de-un măgar s-a-ndrăgostit. DEMETRIUS De ce m'-alungi. Precum un stol de gîşte sau sitari Ce-i simt în preajma lor pe păsărari. Ai lui. Aşa cum el pe mine mă-nd-răgi. (Cum cred eu. ' -•' ' Al inimii stăpîn. cum n-am crezut. La fugă-au rupt-o-n cea mai mare grabă. Că pe Lysander dacă l-ai ucis. Cînd în tufiş intră pentru o clipă.. mai curînd. Ca să repete-o piesă. Şi-astfel s-a petrecut : cînd s-a trezit. • . dintre cei Care-au umplut magherniţele-Atenei. îngroziţi prea tare. în pripă. citesc pe-al tău obraz. Lîngă umbrarul ei ascuns şi sfînt. (3 ceată de cîrpaci. vedeţi. Prin miezul lui cum trece luna nouă. nici o grijă. "' Să cred că-n somn m-a părăsit ? Nu pot ! Mai vrednic de crezare-ar fi. Ce veşti miaduci din codrul cel vrăjit ? ■ PUCK Stăpîna de-un pocit s-a-ndrăgostit. Şi se reped de parcă îşi dau duhul Şi mătură cu-aripa lor văzduhul. o va vedea îndată. vine solul meu poznaş.. PUCK Pe fată-o ştiu. Izbindu-l crunt pe frate-su-n amiaz. şi-al minţii sale ?■ (Intră Ptick Dar. I-am pus pe trunchi o ţeastă de măgar. (Intră Demetrhis şi Herman.) OBERON Stai lîngă mine ! Uite. Ce îl juca în piesă pe Pyram .. DEMETRIUS . Şi cînd în scenă se întoarse iar.. s-adoarmă-ndată. Purtaţi-l lin . Cam slabi cu duhul. Sau. e chiar el. OBERON : S-o fi trezit Titania din somn ? ' v? Şi cine i-a ieşit îatîi în cale. socot... precum ţi-am dat poruncă ? 52 PUCK Da. .. I-alerg din urmă. -■■Să văd pămîntul despicat în două. Poate doarme încă. Privirea lunii-mi pare-nlăcrimată. Ce-abia-şi cîştigă traiul. Cînd ş-o trezi. Iar mărăcinii haina le-o sfîşie. OBERON % Frumos s-a potrivit. dar pe băiat de fel.TITANIA Petreceţi-l acolo. zi. plîiig florile amar. Aşa-i petrec prin codru-n lunecos. HERMIA Te cert.. ce cumplit mă tem. de derbedei.. Am folosit prilejul şi. Urlînd avan. fără să mă vadă. iată. Cînd ea dormea în tihnă. Lăsîndu-l pe Pyram cel preafrumos. văzîndu-l cu aşa podoabă.. o tichie. precum un cîrd de ciori Ce văd cum vine-un pîlc de vînători.' Dar •cu flăcău-acela ce-ai făcut ? L-ai fermecat.'■. Intră Obercm. Loveşte şi în mine ! Nici Soarelui nu-i dragă dalba. Jelind o biată fată înşelată. şi-atît . Cînd plînge ea. Că tu mi-ai dat temei să te blestem. Şi-n ochii pironiţi şi fără vlagă. O mînecă le fură. S-o joace'VW la nunta lui Theseu. Dar lîngă el.

) OBERON Vai. E Helena-n preajmă-aici V Tii. PUCK Alerg.. preafrumoasa fată .. spune-mi că e viu. spune-mi : dacă nu dormea. Şi-ai preschimbat.) DEMETRIUS E de prisos să-ncerc să mă aţin Pe urma ei. între timp.. Deci.. Cu farmece s-o chemi degrabă-aei. Javră. Chiar dacă el ar fi sau nu în viaţă. Statornica iubire-n necredinţă. Nu are-o limbă-atît denveninată. l-ai ucis ! Dar spune-adevărat : Ai milă. (Iese..) OBERON Floare. Un glob strălucitor pe-naltul cer. în schimb tu ce-mi vei da \ HERMIA Un drept : să pieri pe veci din calea mea. fac haz Cînd se-ntîmplă vreun necaz. E palidă. rămîi o stea. cînd sarj Săgeata celui mai vînjos tătar. că poate-n sfînta lui risipă. de parcă n-are viaţă..-n răspăr. Pentru setea-ţi necurmată. aşa. află-ndată. HERMIA -•«:/'•■ " Te rog din suflet.' Eu. Ai fi-ndrăznit să îl loveşti aşa ? Ce faptă de viteaz ! Năpîrca. Credinţa pune-n cumpeni. .. floare-nsîngerată De-a lui Cupidon săgeată Ochii farmecă-i pe dată ! Şi să-i pară dalba fată Căi o stea care-şi arată Strălucirea fără pată. Proşti sînt bieţii muritori ! OBERON Fac o larmă ! Vor ajunge Somnul celuilalt s-alunge.Ba eu sînt mort . U Tu. Nu i-am atins un fir de păr măcar ! Dealtminteri. Aştept .r De cîntăreşti ce-i spui şi ce-mi sjmi .: (Intră Lysander şi Helena. Cînd adevărul pe-adevăr omoară ! Juri Hermiei iubire ne-ntreruptă ? Spui vorbe grele. (Se culcă..' PUCK Vor peţi-o amîndoi î Ce petrecere de soi ! Rîd cu hohote.. şi trădare ţ De-şi ţine unul credincios cuvîntul. vorba-i prea uşoară. drăcească luptă . dă-mi-l înapoi ! DEMETRIUS Aş vrea să-i zvîiiu stârvul la copoi! HERMIA îmi pierd răbdarea ce s-ar cuveni S-o aibă-o fată. pe cîte ştiu. . (Iese. spăşit.. grozave întîmplări ! Cel pe care l-am vrăjit Vine-n urma ei.) LYSANDER Cum crezi că rîd cînd jur că te iubesc ? Batjocura şi plînsul nu se-mpacă . ' Cuvintele ce-n plîns se plămădesc Spun adevărul .' Şi cum să-mi tălmăceşti. Cuvîntul care-i singuru-adevăr ? HELENA Minciuni ! Cucernică. Leacul doar la dînsa-l cată ! (Se întoarce Puck. nici niM mort.. fugi ca vîntul. o. Unde-i Helena." Mi-e silă ! Plec ! Să nu-mi mai ieşi în faţă. pe el îl voi vrăji. Va poposi şi lîngă mine-o clipă.) PUCK Crai al cetei de pitici. O mie-n schimb îşi calcă legămîntul... PUCK Aşa vrea soarta-atotcîrmuitoare. DEMETRIUS Şi dacă-ţispun. lipsit de iscusinţă. 1 OBERON Aleargă. HERMIA Unde-i Lysander ? Doar atît îţi cer... Suspine grele sîngele-i îngheaţă. să mă culc puţin ! Povara întristării mă zdrobeşte Cînd somnul datoria nu-mi plăteşte . Demetrius. plînsul mă îneacă. DEMETRIUS Nu-s vinovat ! Te mînii în zadar !. n-o să mă-ntreacă-n zbor. ucigaşa mea.. ce-ai făcut ? Ce rău le-ai încurcat ! Văd că pe-un alt flăcău l-ai fermecat . iată.. fiinţa mea întreagă E sfârtecată de cruzimea ta . marş de-aci ! De oameni fii de-a pururea uitat ! Deci.

? Mâi tulbure-i cleştarul..? HELENA Deci Hermia s-a înţeles cu ei ! Au uneltit să-şi bată joc tustrei De cea mai obidită din femei. Ce-aşteaptă o-nfocată sărutare.. beznă.. Ţi-o las. Cum de-ai lăsat-o astfel pe draga ta ? LYSANDER Cum să rămân ? Iubirea mă gonea.. ţi-s vorbele deşarte ! DEMETRIUS .. LYSANDER . Ispravă-i asta. -xj Batjocură.. LYSANDER Demetrius. eşti necinstit şi rău : Că Hermia ţi-e dragă. Spre tine. Aceeaşi floare dalbă pe . Privirii. mi-e cugetul curat... O. . Ai uitat acestea ? Prietenia de pe vremea şcolii ? Copilăria cea neprihănită ? Coseam. Şi inima-mi se-ntoarce azi. vrăjmaşă mi te-arăţi ! De ce-ai urzit cu oamenii aceştia Să-mi faceţi parte numai de batjocuri ?. Ea.. atît cît i-ai răpit. :. Şi-aicea va rămîne.. vlaga ochilor o sorbi. ţi-o las ţie ! Iubirea mea s-a stins pentru vecie. spre Helena mea cea dragă." De dragul Hermiei vă învrăjbiţi.. Şi toate aceste cercuii de văpăi...>: . HERMIA Nu cred ce-mi spui. mai mîndră-i decît toate.. iad ! O. fiţi la fel de oameni şi-n purtare ! Zadarnic mă slăviţi peste măsură. Mai ageră-i urechea. ochii orbi .. te-a aflat.. Nu bieţii ochi încoace m-au purtat." . Orb fost-am cînd iubire i-am jurat. de-o laşi. LYSANDER Demetrius pe ea o îndrăgeşte ! / DEMETRIUS (deşteptîndu-se) Helena ! Zînă ! Chip dumnezeiesc ! Cu ce pot ochii să-ţi asemuiesc . Urechea mea... precît se pare . Dă voie gurii mele să-ţi sărute Pecetea frumuseţii ne-ntrecute ! HELENA O. chinuri grele ! Văd prea bine Că v-aţi legat să faceţi haz de mine. deci. LYSANDER. 58 Nu vi-i de-ajuns că mă urîţi cumplit ? Acuma şi-n batjocuri v-aţi unit ? Vi-i chipul omenesc. HELENA Acum. Cînd inima v-o ştiu mocnind de ură.? HERMIA Dar ce iubire te-a-ndemnat să pleci ? LYSANDER Helena e iubirea mea pe veci. întrece-n frumuseţea ei deplină Luceferii cu ochii de lumină. in ceasuri lungi Cînd timpul îl certam că-i prea grăbit Să ne despartă. Vezi că nimic n-ai pus în terezie. Lysander. cu-ndemînarea unor zîne. Şi-acum vă-ntreceţi să mă umiliţi. căci o iubeşti cu-adevărat.. O.) HERMIA Tu. Nu am nici un temei. Hermia. Auzului întors-ai întreit. Obrajii mei în lacrimi să-i scăldaţi ? Un om de neam nieieînd n-ar cuteza Să rîdă de durerea altcuiva.. ştiu şi eu.. • Nu-i aşa. Noi tainele mereu le-am împărţit. Şi neaua de pe Taurus îmi pare Mai neagră decît penele de ţarcă. faptă de bărbaţi. eşti mai necugetat. nu o defăima ! Să ri-o plăteşti prea scump. Şi ne-am legat surori... De-aveaţi un dram de bună-cuvimţă.Ţi-s buzele cireşe pîrguite. Cum rîdeţi voi acum de-obida mea. { Pe Hermia păstreaz-o .. ia seama bine % Dar.mie. iată : scumpa ta iubită vine ! (Intră Hermia. . Fiindcă mina ta mai albă-i parcă. Şi-n schimb îţi cer atîta doar : fă-mi parte De dragostea Helenei pîn' la moarte ! : ■ " ■ '■'■■■ ■ >■ -HELENA: ::. pasămite . negreşit. DEMETRIUS Nu-mi ştii credinţa.. pribeagă. Sporind podoaba nopţii înstelate.. De-aceea-ţi jur. adîncă.. De ee-ţi porţi căti-e mine paşii tăi ? De ce te las ? Nu înţeles-ai încă ? Mă-ndeamnă ura ce ţi-o port. M-aţi fi scutit de-această umilinţă.

. parte de iubire. de-i aşa. cuget. nici norocul. Ca două boabe pe un singur lujer . poate moartea.. nu de rîs. N-aţi face-o ţintă-a glumelor dijn mine. Şedeam pe-aceeaşi pernă amîndouă. Şi n-am. cel'alt iubit al tău (Ce pîn-acum mă alunga cu silă). ochii ? Demetrius. Şi dragostea mea nu e răsplătită. HELENA Urmează ! Ha ! Prefă-te că eşti triştă.. greţoasă doftor: ie HERMIA ."> . iubirea mea ! Grozav ! HELENA HERMIA N-o. zeiţă. zînă ? De ce vorbeşte astfel cu aceea Pe care o urăşte ? Şi Lysander De ce s-a lepădat de-a ta iubire Şi inima mi-o dete mie-n dar ? Nu tu i-ai pus la cale pe-am îndoi ? De nu malintă soarta. • HERMIA. Dar nici nu se clinteşte. LYSANDEH . frumoasa mea Helena ! Mă iartă. HELENA Dar pe Lysander cine l-a-ndemnat Să-mi laude în rîs obrajii. Lysander ? LYSANDER în lături.' •' ■' Unde vrei s-ajungi. . viaţa mea.gherghef. ca tine. Şi strîmbă-te la mine cînd mă-ntorc î Clipiţi din ochi şi rîdeţi pe ascuns ! Desigur. Ca două scuturi pe aceeaşi stemă. Cu sila îl învăţ cum să se poarte ! LYSANDER Ameninţarea ta n-are putere Mai mult ca rugămintea ei firavă.. te iubesc ! îţi jur pe viaţa mea Pe care-s gata să mi-o dau în luptă Cu cel ce nu rn-ar crede că mi-eşti dragă. de-o fată ! Te poate osîndi orice femeie. Unindu-te cu cei ce rîd de mine ? Nu-i vrednic de-o prietenă. Aşa crescut-am.. te azvîrlu ca pe-un şarpe ! HEHMIA De ce eşti rău ? Ce te-a sehimbat Iubitul meu ? LYSANDER Iubitul tău ? Piei. Unite-n despărţirea lor.. Nu rîd de tine . încoronate ele acelaşi coif. DEMETRIUS îţi jur că te iubesc mai mult ca el ! LYSANDER HaL.' Helena. iubite ! De n-o ajută rugămintea ei.mai . O inimă aveam... HERMIA Nu te-nţeleg ! Nu ştiu ce vrei să spui. Deşi doar eu îovită-s dintre toate. în două trupuri. De cine fost-a învăţat să-mi spună Minune fără preţ. şi fă-mi dovada ! DEMETRIUS Hai. glas şi suflet Aveau aceiaşi trup.. E pricină de milă. HERMIA Mă miră vorba asta pătimaşă. cu-acelaşi glas. vino.Glumeşti ? HELENA k Ştii bine că glumiţi cil toţii. bună-cuviinţă. Adio ! Plec ! Greşeala e şi-a me[i. Cîntam acelaşi cînt. Prea-i blajin ! LYSANDER Dă-mi drumul ! Pocitanie ! Scai Altminteri. De bunătate. ciumă ! Să nu te văd. arăpoaico ! DEMETRIUS - Nu ! N-ai teamă ! EH se preface cum c-ar vrea să-l laşi. DEMETRIUS jigni aşa. tu mă ponegreşti. Şi leacu-i despărţirea.hr- -•-•• '<■ ■. toată lumea se va-ntrece Să laude frumosul vostru joc.' ! f-. Precum două cireşengemănate. De parcă mînă. LYSANDER Opreşte-te. Dacă-aţi avea măcar un dram dej milă. Şi vrei să rupi această legătură. iute L.

mi-a spus că mă ucide. La şcoală se purta precum o vulpe.-i tare-afurlsită HERMIA . M-ai părăsit l E-adevărat ? O. LYSAND'ER Dar cum ? Vrei s-o lovesc. zei ! Nu-i doar o glumă ? LYSANDER Ba-i adevăr ! Şl nu mai vreau să-mi ieşi vreodată-n cale' Deci lasă şi-ndoială şi nădejde . nu-i glumă : te urăsc. domnule. Vedeţi cît sînt de proastă şi de slabă. Tot nu-i pot ţine piept ! HERMIA Mai mică ? Iarăşi S HELENA O. de mă lăsaţi să plec în pace. Şi-acum. Az'noapte mă iubeai! Şi. E-adevărat.-!' naltă. Hermia. Mă-ntorc cu nebunia mea-n cetate Şi nu mai vin nicicînd în urma voastră. LYSANDER Nu-ţi face rău. în codru. HERMIA Vai ! (Helenei:) Ticăloasa ! Vîerme-ascuns in floare fTu. de ce mă urgiseşti ? Ştii doar că te-am iubit întotdeauna. iubitul mşu ? Nu mai sînt Hermia ? Nu eşti Sînt tot aşa frumoasă ca pe vrejmuri. HELENA O. De-ndată el plecă pe urma ta . n-o lăsaţi să dea ! Să ştiţi : chiar dacă dînsa e mai mică. Fricoasă sînt. cu toate. sau sj-o ucid ? Chiar de-o urăsc. Şi o iubesc pe draga mea Helena. Hai. HERMIA Cui ? Lui Lysander ? HELENA Lui Demetrius. Ma izgonit. aşa cum se cuvine Să fie-o fată . zici ? Prăjină-nzorzonătă ! Sînt mică. pasămite. te-ai furişat Şi mi-ai furat iubitul ! Tu ! HELENA Frumos ! De ce mă faci să-ţi spun cuvinte grele ?. HERMIA Ce rău mai crîncen poate fi ca i|ra ? Să mă urăşti ? De ce. Deşi e mică. îmi ţin cuvîntul datj DEMETRIUS Să-l iscăleşti aşa cum cere legea . eu măruntă .. neputincioasă.Demetrius. iubirea Pe care lui Demetrius i-o port M-a-mpins să-i spun că vii aici. mea ! N^ai teamă J DEMETRIUS Nu. Heiena. chiar dacă rîdeţi» Să n-o lăsaţi cumva să mă lovească.? Nu sînt chiar atît de mică Incit să nu ajung să-ţi zgîrii ochii. Ce. iei nopţi «Se varft Eu nu smt rea şi nu ştiu să mă bat. hoaţă de iubiri. vă rog.că-i ţii partea. Te ţine-n loc o legătură slabă. HERMIA HELENA . HELENA O.. nu pot să-i fac |un rău. domnilor. Şi tainele ţi le-am păstrat cu grijă. tot az'j: ! Mîţă ! aşa. crezi c-atît de sus te-ai ridicat Doar pentru că-s aşa de mărunţică ? Sînt mică. pleacă ! Cine te mai ţine-n loc ? O inimă ce-o las. eu l-am urmat pe el. Din dragoste. S-a tot fălit cu înălţimea ei Şi-astfel în ochii M a câştigat. Nu ţi-e ruşine ! Nu roşeşti deloc ? Ruşine ! Prefăcuto ! Pfui ! Paiaţă ! HERMIA Paiaţă ? Pentru ce ? Aha ! Pricep i Ea. Şi nu ţi-am căşunat vreun rău . la minie-i rea şi e vicleană.

vino. am greşit.' Călcînd sub paşi covorul moale-al ierbii. să vedem Cine-are drept la dragostea Heleneî. cînd şi eînd Cuvinte-amare-n noapte aruncînd . Prieteni credincioşi pînă la moarte. fantomele sinucigaşilor inmor* răscrucile drumurilor şi cele ale înecaţilor erau osîndîta că vreme cte o sută de ani. nu mă-ncred în tine I In preajma ta eu nu mă simt prea bine. fără voie. S-au prins cu noaptea crîncenă tovarăşi. iar tristele năluci Inmormîntate-n valuri. Cei doi vrăjmaşi.. lung. în nici un fel Copil legat cu buruieni vrăjite Sâ nu mai creşti deloc. cu toate-aceste. OBERON Flăcăii-n luptă vor să se măsoare ■. în nici un fel î Tu. Priveşte rodul nepăsării tale ! Cu voie. ti. Deloc nu zăbovi. Strigoii. Cu rîsul celuilalt să rîzi apoi. Să nu-i găsească ziua pe pămînt.. Schimbînd în aur şi în nestemate ' Foşnirea verde-a undelor sărate. ha:i. ghindă ! Ciob î DEMETRIUS Eşti prea-ndatoritor Cu-o fată care te dispreţ uieş-te. la răscruci *. Să urce Acheronul * pîn' la stele. Gonind dihania. cu paşi de plumb . nu fugi ! HKLENA Nu. mică ? Numai mică ştii să zici ? Cum de-nduraţi să mă hulească-ntr-una ? Stai. Şi astfel nălucirea să-i alungi. rege peste umbre. Deci plec în fuga-mar^. faci doar şotii ! PUCK O. Să picuri sucu-acestei buruiene Pe-a' lui Lysander adormite gene. cînd s-or trezi.Iar. Hai. rîu al infernului. reginei vreau să-i cer Să-mi dea-n siîrşit pe micul scutier . Dă-i pace ! Nu vorbi despre Heiena. Pleca-vor spre Atena. domnişoară. grozav s-a potrivit O glumă pîn' la urmă a ieşit. chiar adineauri Ai dimineţii soli luciră-n zare . LYSANDER Acum nu mă mai ţine . Iar eu mă duc . Şi nu-i lua apărarea . Şi-ntr-un-a depărtează-i pe cei doi. PUCK Să ne grăbim ! Ai nopţii iuţi balauri Sfîşie norii-n zbor .. Ia glasul lui Lysander. Ţi-s pumnii mult mai iuţi. Fugiră-n gropi. biete oşti rătăcitoare. că-ţi arăt eu ţie ! * LYSANDER Fugi. In tainiţele negre se-ascund iarăşi . în zori. (lAisanâer şi Demetrius ies. Puck. deseori Cu-al dimineţii crai pornesc în zori. dar la picioare. (Iese..) . Să legi întregul cer cu pîcle grele. părelnice-ntîmplări. o beznă fă să se coboare. Dacă-ndrăzneşţi. veseli foarte. mitologia greco-romană.. uite ce-ai făcut S Stei. fără veste. Cu-aripi de liliac. Pîn' ce-o veni un somn de moarte. vraja voi desface Şi-o să pogoare iarăşi sfînta pace. în patul lor cu viermi se-ascund pe rînd. Pitică ! Sâ nu mai creşti deloc. în van vor încerca Să se găsească-n bezna asta grea. Deschide zarea poarta-i de mărgean... Revarsă raze sfinte peste-ocean.) HERMIA Sînt QBERON uluită. . Vor crede toţi. Si m HERM1A Da. nu ştiu ce să spun. dacă vrei Măcar în gînd s-o îndrăgeşti cumva. O vei plăti. Vor fi iar limpezi ochii lui atunci. C~a fost doar vis. Spre locurile-n care se-ascund cerbii. Să nu te prindă ziua. OBERON Plămada noastră-i alta . Mai ageră-s.t superstiţiilor vremii. Dar nu mi-ai spus că-mi voi cunoaşte Cupă veşmîntul lui atenian ? Aşa era acesta-nveşmîntat! Licoarea deci pe ochi i-am picurat. Dar nu-i nimic .

zbori mai iute !! Rîdică-te. urmărind glasul. Că nu eşti vrednic. . De-or să ia lupta iar de la-nceput. somn.) r» U PUCK Hei. O clipă-arată-ţi zarea ta de foc. Aici s-aştept atingerea luminii.. hai.: (Adoarme.. că zorii vin acum. Mi-e pasul fr'înt'. lumină. . pîn-atunci. haide. vin-odată ! . vino..PUCK Cînd încolo. zău de spada mea ! DEMETRIUS Aiermi-erai ? PUCK Hai. ce mai! Vorbeşte ! Unde fugi ? Din ce tufiş Făeut-ai pentru ţeastă ascunziş ? PUCK Mişelule ! La stele te făleşti Că vrei să lupţi ! Hai. glasul mi-l urmează l în iuptă-arată-mi inima-ţi vitează l (lese.. -ncoa. cînd încoa. Iar eu mă-nfund în spini. .-ncoa. '. Să-i staţi. hei. Intră din nou HelenaJ HELENA O.) r' LYSANDER Mă: cheamă.) PUCK Pe pămînt Dormi adînc. a şi pierit. Cînd cred că l-am aflat.) LYSANDER Demetrius LYSANDER ! Trufaşule ! Răspunde ! PUCK Fricosule ! Hai. vine unul ! (Intră Lysander. vino ! Găsim un loc mai bun ! (Lysander iese.. Leac vrăjit Am menit . vino ! nu te-ascunde 1 Puamîna eu pe tine ! PUCK Haide. el fuge mai cu spor.-".. Cupidon. • . binecuvântată zi!. Aicea. noapte neagră. Intră din nou Puck şi Demetrius. Fricosule. ' DBMETRIUS Daoă-ţi dă mîna..) PUCK Numai trei ? Doar atît ? Haide ! Doi ori doi fac cît ? Iaţă-a patra se arată. Fricosul ! Tare-i iute de picior ! ÎI fugăresc. Aici am parte numai de ocări. ce pleoapa-nchizi durerii grele. pe tăcute . Şi-o să vedem ! Dar. (Se culcă şi adoarme. O să-i mîn încolo. lui Lysander scut.} HERMIA Sînt ostenită cum n-am fost nieicîncL3 Ce rece-i rouă ! Ce tăioşi sînt spinii S Nu pot să mă tîrăsc.. O. Aîergf din loc în loc. o. driim bun ? Sînt ostenit.. vino să te mîngîi c-o nuia. Intră Lysander. te-ascunzi îp ceaţă Şi nu~ndrăzneşti să mă priveşti îri faţă. Să-l pot vedea şi să-l ucid pe loc.. furămă de-ndat' durerii mele ! (Adoarme.) DEMETRIUS Mişel. ceruri. vino ! Unde eşti ? Hai. Tu. Puck. Pe unde eşti ? PUCK. . (Adoarme. Ha. toţi ştiu de frica ta. stai şi mi te-aratjă. cu-a lui săgeată. peste zări ! Să plec înspre Atena. Mă-ntind aci (Se culcă. Sfîrtecă pe biata fată ! (Intră din nov Hcrmia. Mînă-i deci încolo.) O. Intră Demetrius. vezi prea bine | DEMETRIUS PMti-vei scump că-ţi rîzi aşa de mine ! Aşteaptă tu. îl alerg necontenit. Mă culc puţin aci i Dar n-ai tu grijă : mîine vei pieri.

perechi-perechi. ce poate fi mai bu» pe lume ? . Helena şi ceilalţi ACTUL IV. BOB-DE-MUŞTAR Ce doriţi ? FUNDULEA Nimic. trebuie neapărat să mă scarpin.. fii bună. Ba. domnişoară. dacă simt că mă mănîncă obrazul. Sînt un măgar gingaş. să nu■ te mfierbinţi prea tare. domnişoară. domnişoară. zlnele din alai. bună domnişoară.e-J. TITANIA Aşază-te-n acest culcuş de flori. Măzariche ? MAZĂRICHE . Ca în pilde vechi Toţi. înmiresmat. ia-ţi armele şi. şi adu-mi. TITANIA Sau aş trimite-o zînă să-ţi adueă Alune din cămara veveriţei.omoară bărzăunele ăla cu coapse roşii care stă pe scaietele de colo . domnişoară. TITANIA FUNDULEA \ ■■ < * ' ** Iubitul meu. Aici \ FUNDULEA . Ai grijă. Partea toţi să şi-o primească Şi zicala ţărănească Mîine-n zori să se-mplinească. mi se pare că mi-a crescut un păr nemaipomenit pe obraz. nu mi-ar strica un tain de ovăz: Nişte ovăz uscat ar fi pe cinste. domnişoară . Te rog. domnişoară. Flăcăi şi fete se cunună Şi toate-or merge iarăşi strună. Măzăriche ! Unde-i domnişoara Fir-de-păi-airjen ? • ■ FIR-DE-PĂIANJEN AM ! FUNDULEA Domnişoara Fir-de-păianjen.. FUNDULEA Un. . Şi. fără să fie văzut. vezi nu ^are cumva să spargi sacul cu miere. (lese Puck. Unde-i domnişoara Bob-demuştar ? BOB-DE-MUŞTAR Aici! FUNDULEA ' Dă-mi mînuţa.iScarpiaă-mă-n creştet.Ochilor de-ndrăgostit. n-ai vrea să guşti ceva % La drept vorbind. domnişoară. Intră Tiiania ?i Fundulea.. Să-ţi împletesc cununi de mărgărit. Draga ta Iar să-ţi dea Ochii tăi de-ndrăgostit. lasă reverenţele. iubitul meu ? FUNDULEA ' " " Am o ureche grozavă ! Porunceşte s-aducă vătraiul şi cheia! . nimic altceva decît s-o ajuţi pe domnişoara Fir-de-păianjen să mă scarpine. N-aş vrea să te văd toată năclăită-n miere. Ar trebui să mă duc la bărbier. Să-i zîmbeşti. Demetrius.cii. sacul lui cu miere. domnişoară Bob-de-muştar.. Oberon îi urmează. SCENA 1 Tot tn pădure.) S-o zăreşti. parcă aş avea poftă de îîn Un fin bun. TITANIA ■ '■*' Nu vrei s-auzi un cînt. Să te sărut cu drag pe obrăjori Urechile frumoase să-ţi alint. bună domnişoară. (Stoarce sucul buruienii pe pleoapele lui Lysandef.

un solrm adînc s-aduci ! |PUCK (La| Fundulea) s Na-ţi capul tont £ ochii tăi năuci. Dar s-o tămăduim întîi pe ea : Fii din nou precum erai. am certat-o. Să-nceap-acum aş vrea un cîntec lin Şi somnul să-i cuprindă pe cei cinei. iubita mea ! TITANIA Năpraznic vis. m-a rugat s-o iert. umilă.) Aşa precum zoreaua-mbrăţişează Frumosul caprifoi . Mai adineauri. Perechilor acestoip vom da faeî sfinţit. Puck.. Iar globii grei de rouă ce. Simt că am o expoziţie grozavă fee sonm. uite-l ! Doarme ! TITANIA Ce s-a petrecut ? Cît e de hîd ! Mi-e silă să-l privesc ] OBERON Tăcere ! Puck.. gonind ursita rea. |PUCK Să-î dăŞi zor . Tu. Menind de bine slminţia sa. însoţit de zîne. voi risipi Această pîclă ce-i cuprinse ochii. că am învins. Acum. dormi. Că-s lacrimi de durere şi ruşine. Ca nişte perle se rotesc pe. OBERON Da. Să poată să se-ntoarcă la Atena Şi toate aceste întîmplări să-i pară Doar amăgirea unor visuri rele.-. Eu am mustrat-o-amarnic. Dar lasă. L-am şi trimis în ţara mea vrăjită. iar eu în braţe te cuprind. Păreau.. frunze. auzi. Şi rnîine. scoate căpăţîna fermecată De pe grumajii-acestui biet cîrpaci. Intră Puck. cînd ur<fc-va-ntîia stea. De îndată Ea mi l-a dat şi.) OBERON (arătînău-se) Puck ! Bun venit! Văzut-ai ce se-ntîmplâ ? Mi-e totuşi milă de sminteala ei. înfrecînd în zbor Globul lunii călător. sub geana florilor culese. fiu vreau să vă mai supăr. La nunta lui Theţeus vom juca. Iute. Prieteni buni de-<| pururea vom sta. 2Îne. s |BERON Hai. draga meb î Pămîntul adormiil vom legăna . muzică. cînd se va trezi din somn. TITANIA O. Vezi din nou precum vedeai. A Dianei floare blîndă Floarea lui Amor să-nfrîngă Trezeşte-te din somn. ne-mbie Cîntu-ifelt de ciocîrlie.. Eu i-am cerut copilul. Iar ea. şi tot astfel Cum iedera-mpresoară trunchiul aspru Al ulmului ! O. . iubite ! Se făcea Că îndrăgisem un măgar urît.-n cele patru vînturi! (Zînele ies. cît îmi eşti de drag ! (Adorm amîndoi.FUNDULEA 'Aş mînca mai degrabă un pumn de mazăre. Iar mîine. adesea. Şi după ce am dojenit-o aspru. ur§ia-vom în tăcere Umbra Shopţii care piere . ia-i capul de asin»... Plecaţi voi.» |BERON Cîntaţi ! Te rog dfi-mi mîna. I-mpodobise tîmplele păroase Cu o cunună de suave flori. {Ies. întîlnind-o-n codru |n vreme ce-aduna miresme dulci Să i le dea scîrbavnicei dihănii.

stai ! Ce nimfe-s astea % EGEU Stăpîne. N-am auzit un tunet mai suav. nu-ngenuncheaţi ! Ş* . ' De-abia acum încep aceste păsări Să-şi caute pereche-aici. dar latră ca un clopot."" Prin codrii Cretei hăituiam un urs Cu cîini spartani. ca un cîntec.. Helena. Dar. în Tesalia. Lătrat mai viu ca sunetul de corn. fata lui Nedar... N-a sunat nicicînd în Creta. Hai. cerul larg.) Găsiţi^mi de îndată pădurarul. Răsună corni înăwntni. THESEU Ogarii mei se trag din neam spartan.) 1 Al Valentin Valentin THESEU De mult trecut-a Sfîntul Valentin . Că vremea rugii noastre s-a sfîrsit. Larma Era nespus de dulce..im că voi vă duşmăniţi de moarte . bălţaţi şi dăpăugi. Ce mătură cu-a lor ureche rouă.. doamne ! (El v« top ceilalţi cad în genunchi dinaintea lui Ttieseuj . găsiţi-mi pădurarul.. Şi. S-auzi cum cîntă-n cor ogarii mei. ■ ■ THESEU . Lysander. Intră Theseu. doamna mea. Lăsaţi-i slobozi şi-i goniţi pe vale.s. THESEU at'u-i vor trezi cu larma lor ! ■ni şi strigăte înăuntru. mia si Helena se trezesc şi se scoală în picioare. (Coi Helena. Şi-acum. Demetrius. stăptne.. şi Demetrius. Aici. Toţi într-oîaltă. întreg întinsul ■" << Păreau că scot un singur strigăt. Aleargă-ncet. din vîrfu-acelui munte Să ascultăm ce dulce se-ntretaie Lătrat de cîini şi-al lui ecou prelung. în Sparta. s-au sculat de dimineaţă Ca să cinstească ziua de Armindeni. : HIPOLITA ' '.. auzind de planurile noastre. Cu botul larg.. Venit-au nunta să ne-o împodobească. C-am cârmit pînă spre zori j PrintreSbieţii muiitori.Epe| şi alaiul.-mpreună ! THESEU Desigur-. în pragul zorilor. în codru * % LYSA. fiica mea aicea doarme . Rîul.NDER liniare. spune : nu e astăzi ziua în care fiica ta va trebui • Să spună ce-a ales 7 EGEU Ba da. Pădurea.. Şi să-reg spui cum s-a-ntîmppf. ■ŞTANIA Hai în |bor întraripat. Mă mir grozav să-i văd aci. Eram cîndva cu Hercules şi Cadmus . N-am auzit nicicînd O goană-atît de voinicească.. . Către apus . Egeus. Ai să-i auzi. THESEU Nu.. Hepatita.. Genunchi aduşi şi guşă ca de taur. iubito. Lysander.

deci.. :. Rămîne vînătoarea Pe altă dată : soarele e sus. Cu Helena M-am logodit cînd nici n-o cunoşteam Pe Hermiâ. alăturea de noi. cîrpaciule de foaie ! Botişor ! Hei. orbit de friguri... Şi-ntreaga mea iubire şi credinţă. m-a urmat. mînios i-am urmaţii. N-a fost aici Chiar ducele şi n-a spus să-l urmăm ? Ba da . Eu..... în codru. Da ! aşa-i.) FUNDULEA (Trezindu-se... DEMETRIUS . — Acum sînt sănătos : . în cumpăna de vis $i de trezie. EGEU Destul ! Destul ! Stăpîne. Dar nu ştiu ce puteri necunoscute Topit-au precum neaua-n primăvară Iubirea pentru Hermia. parcă aveam.. Numai ea îmi mîngîie privirea. pierdut în neguri.) DEMETRIUS ■ Tot ce-a trecut e-aşa nelămurit Precum un munte mic. LYSANDER DEMETRIUS şi Hipolita. O vreau.. Cum pogorît-a peste lume pacea Pe care pizma o urăşte-atît ? De ură nicidecum nu s-a temut ? LYSANDER Stau încă-n ceasul cel nehotărît. Helena cea frumoasa . unde Primejdiile legii ne pîndeau.. în acelaşi timp* nu e Ce credeţi ? Ne-am trezit ? Precît îmi pare E totul încă vis. iărarole ! Subţirelule ! Ei. Apoi. HERMIA HELENA Da. (şi nu vreau să ascund nimic) Mi-aduc aminte.) Ciad îmi vine rîndul. SKntul toarea tinerilor şi a tineielor fete din Anglia.. în urma lor să mergem. dar cine e-n stare să ştie ce aveam ? Parcă eram... Cu Hermia venisem . voinţei noastre te supune : în templu. şi tata.. Mi s-a părut că frumuseţea ei îmi face silă.îmi dete planu-acesta în vileag : Că ei vor să se-ascundâ-aci. Un giuvaer care-i al meu pe veci Şi. dar cine poate spune ce eram ? Parcă aveam.' Pe drum vom povesti ce am visat. Dar nu ştiu toate cum au fost să fie.. ce-ndată Mi s-a părut o ştearsă amintire A unei jucării ce rnă-neînta In zilele copilăriei mele. jur să-i fiu pe veci Statornic în iubirea mea curată. Hipolita. (îes. ştiu bine.. La drum.. iară mie Să-mi fure ascultarea ei supusă.' HERMIA Iar mie-mi pare că mă uit cruciş Şi orice lucru-l văd de două ori.. mi-e dragă. către Atena : trei perechi Se vor supune datinei străvechi. DEMETRIUS Stăpîne bun... Răspunsul ei că vrea să-ţi fie soaţă. THESEU Preaf ericită-i întîmplarea-aeeasta ! Vom asculta altcînd istorisirea.... Cred că. Helena. nici nu-i trece liva prin cap ce vis am avut ! Se făcea că eram. strigaţi-mă şi eu o să răspund. ne-am trezit. Egeu şfalaiul. HELENA La fel şi eu : Demetrius îmi pare al meu. Am avut un vis. Şi nu-nţeleg cum am ajuns aci. Egeu.-ai priceput : Chem legea. de Sfîntuî fuarie) păsările încep să se împerecheze. Hei! N-auziţi ? Gutuie ! Flaut. omul nu-i decît un nebun în haine de paiaţă. Minată de iubire. Hipolita ! (Ies Theseu.■. Să mergem... Ne-a dat poruncă să venim la templu. dacă se-apucă să spună ce era în vis. Ochiul omului n-a auzit . S-a-ntors către Helena. legea împotriva lui ! Demetrius. Trebuie să spun : „Pyram cel prea frumos". auzi ? Au plănuit Să jefuiască drepturile noastre : Să-ţi fure ţie soaţa. Perechile acestea pe vecie . fir-ar să fie ! Au şters-o şi l-au lăsat dormind. Deci.•< Se vor uni.•adiţia populară engleză — după care. gîndul nostru Era să părăsim Atena..

Odată cu el au i făcut nunta încă vreo doi sau trei domni. numai pentru rolul lui (Intră Fundulea. lucru de ruşine.es Ia o sumă de un şiling pe zi 84. ţineţi-vă costumele I Luaţi-vă băieri bune pentru . dragă Fundulea ! FUNDULEA Nici gînd ! Tot ce vă pot.) SCENA 2Atena : In casa lui Gutuie. s-o cî la moartea Thisbeei (Iese. înseamnă că sînt un atenian adevărat. O să-i ?dcă Visul lui Fundulea. nu care cumva să mâncaţi ceapă sau usturoi. am să vă povestesc nişte minunăţii. Doamne fereşte. nu îd cape vorbă. llese... GUTUIE . care trebuie să arate ca nişte gheare. S-o cînt la sfîrşitul sfîrşitului la pi€ în faţa ducelui. duhurile Î-.bărbi 1 Ironie Ia adresa lui Preston. o să-i auzim : . ceea ca 'eo. şi panglici noi la tîrlici. Sau poate.niciodată. Doi bănuţi pe zi. Fără doar şi poate. fiindj răsuflarea trebuie să ne miroasă frumos. regina l-a Plătit cu o pensie anuală de douăzeci de lire sterline. (Intră BHndu. urechea n-a văzut. Şi atunci. nu cumva săJ roadă unghiile. ca să fie şi mai duios. Gatî Acum. Deşi Iu v-aş-spune decît adevărul adevărat. autorul piesei Cambyse. spune. să-l pun să scrie o baladă pspre visul meu. Intră Gutuie.spune e că ducele a prînzit. ne-am fi pricopsit. Să n|e dăm întîlnire la palat. Leul. aşa cum s-a petecul» GUTUIE . sigur că nu.. GUTUIE Şi ce înfăţişare frumoasă. fiindcă e im vis fără fund. un adevărat amant. pacă am fi t piesa. ajunge ! Să mergem \! Hai ! Să mergem ! . Un amant e. Aţi trimis pe cineva acasă la Fundulea ? N-a venit SUBŢIRELU FLAUT înel Nu se ştie încă nimic. Nu se mâi poate juca. M vedeţi. bietul Fundulea î Ar fi avut parte de cîte doi bănuţi L zi. la urni urmei.. N-ar fi trebuit să piardă bcazia aste : cîte doi bănuţi pe zi ! Uite.) BLiNDU jVfoştere. Flaut Bo-tişor şi Subţirelu.|.. Mîna nu poate să guste. FieesjH să-şi mai arunce ochii o d^tă pe rol. Jucînd 1 faţa îSizabethei un rol din tragedia Dîdona de Nash. Oricui» Thisbea să aibă rufărie curată pe ea. Merg să-l caut pe Gutuie. şi nici inima să găsească vorbe pentru a povesti ce era visul ăsta al leu.) . flăcăi ? Oameni. Ni aşa ? GUTUIE Nu. Atena. FLAUT O. spune că era Un a< mant.Ce frumoasă comedie !". ducele se-ntoarce de la templu. buni. Haide. piesa noastră o să iie aleasă dintre toate. Dacă nu vine.) FUNDULEA Unde sînteţi. trimis departe de-aei. Unde mai găseşti în Atena pe alteine^ în stare să-l joace pe Pyramus ca el ? FLAUT Aia e ! E cel mai mare talent dintre toţi meşteşuga^ din. că» acă vă spun. zi minunată ! Zi cu noroc ! FUNDULEA ' Meşteri buni. Pentru că. piesa s-a dus. unde sînteţi V GUTUIE Fundulea l O. pun capul că du-Lje i-ar fi dat cîte doi bănuţi pe zi dacă-î vedea jucîndu-î te Pyram. o voi minunată ! FLAUT Nu. cit i-ar fi fost viaţa de lungă. nu-i frumos să spui aşa .

Heracle. Alege cum ţi-e voia. Acesta-i meşteşugu-nehipuirii : Cumva dacă scorneşte-o bucurie. Hermia şi Helena. Pe fruntea arăpoaicei desluşeşte Întreaga frumuseţe a Helenei. Nălucii plămădite din văzduh. preaînalte ! (Ii dă o hîrtie. Cu pana Ie dă trup şi-nfăţişare . El poate să îi dea sălaş şi nume. îndrăgostitul mistuit de dor. Mărturisind un dram de adevăr. HIPOLITA Dar ce spun ei că au păţit az-noapte. zile lungi de fericire Să însoţească mimile voastre ! LYSANDER Şi vouă. Tufişurile le preface-n fiare. THESEU Vin mirii sprinteni. ciudat din cale-afară. Cum ? Trist şi comic ? Scurt şi plicticos ? Sau gheaţă caldă şi zăpadă neagră.) Prieteni. Povestea asta-i veche .-ndrăgostitul. Zăreşte unul demoni fără număr. Demetrius. plictico Nici un cuvînt nu e la locul lui. precum şî-n aşternut THESEU Aş vrea să ştiu acum ce măşti. HIPOLITA Ciudate lucruri. Hipolîta. Ciudat. dacă-n beznă spaima se năzare. mort în mizerie (1552—1598). dragul meu Theseu. Sînt întraparea-nchipuiiii.-am auzit-o Cînd m-am întors biruitor din Teba. Cu minţile mereu îrifierbîntate. Poetu'. ce jocuri Vor umple veacu-acesta de trei ceasuri Ce ne desparte cina de culcare. altfel decît cu jocuri ? PHILOSTRAT Aicea toate sînt înşiruite. unde e maestrul de petreceri ? Ce jocuri pregătite-s ? Nu-i vreo piesă Să uşureze chinul ăstui ceas ? Să vină Philostrat! PHILOSTRAT Aici. Lunatecul. THESEU Dar nu ştiu cît or fi de-adevărate. fericire înmiită La drum. poetu'. Nu. Nu cred în basmele străvechi cu zîne : Că doar îndrăgostiţii şi nebunii.. Intră Theseu. o satiră muşcătoare . O comedie tristă peste poate !". Pămînt şi cer cuprinde-ritr-o privire. Nici un actor în rol. la sfîrşit. „Răscoala cetei de bacante bete Ce-au sfîşiat pe cîntăreţul trac". De ce e tristă ? Fiindcă.. draga lui. Istorisit-au tinerii aceştia.. Acesta e nebunul. Ea naşte şi un sol care s-o poarte. la prînz. asta nu ! I-am spus-o dragei mele Spre slava lui. cîntată De-un eunuc atenian. Sau. Şi preschimbarea cugetelor lor Nu par a fi deşarte-nchipuiri. doamne ! THESEU Cu" ce petreceri vrei să ne desfeţi ? Ce piesă ai ? Ce cînt ? Cum să-nşelăra Greoiul timp. Apoi : „Al celor nouă muze bocet Plîngînd Ştiinţa moartă-n sărăcie" K Pesemne. nobili şi alai.) THESEU (citeşte) Văd „Lupta cu centaurii.-n minunata lui beţie. m Şi-aceior lucruri veşnic neştiute.goale. PHILOSTRAT £ lungă doar de cîteva cuvinte. Philostrat. E cea mai scurtă piesă ce-o cunosc. Mărturisesc că am vărsat şi lacrimi Cînd am văzut-o .sînt. THESEU Şi cine-o joacă ? PHILOSTRAT .ACTUL V SCENA . Văd năluciri pe care nicidecum Nu le-nţelege dreapta judecată. Pyram se-omoară. plini de voioşie ! (Int'ră Lysander. Deci. Cum sămpăcăm aceste ne-nţelegeri ? 1 Aluzie !a un poem aî îui Edmund Spenser. Defel nu-i potrivită la o nuntă. lacrimi din acelea Ce numai veselia le stîrrieşte. Cîţi iadul însuşi n-ar putea cuprinde. Palatul lui Theseu. la harfă".1 Atena. ce-i drept. „Povestea scurtă. ruda mea. Celălalt. plicticoasă foarte A lui Pyram şi Thisbe. Dar chiar şi-aşa-i prea lungă.

Meşteşugari cu mina grea şi aspră. Nu-i vrednică de voi. stîngace poate. THESEU ■ O. Cu glasul migălit. : ■ ■. THESEU "• ••• Foarte bine : Tot ce se naşte dmtr-un gmd curat re.) PHILOSTRAT Cu voia voastră. iată şi Prologul ! (Trîmbiţe 1. Ne-om desfăta-ncercînd să desluşim ■ . a vorbit aşa cum cîntă din flaut un copil : scos sunete. Deşi am vrea. (Iese Philostrat) HIPOLITA Nu-rni place să văd chinul stîngăciei.-n cinstea nunţii voas -':. Actorii sînt atît de iscusiţi. HIPOLTTA Adevărat. Nici gîndul bun murind la datorie. Intră PrologulJ PROLOGUL „Vă stingherim. PHILOSTRAT Mai taine nu. Şi. Şi să vă desfătăm n-avem de gînd. nu vei vedea acestea ! HIPOLITA N-a spus că sînt nepricepuţi cu totul ? THESEU Vom fi cu-atît mai darnici. dar nu din răutate . pîn' la urmă. tăiat de spaimă.. ii Iubirea. s Unii comentatori cred că era obiceiul ca prologul să-şi tai apariţia în sunet de trîmbiţe. Să preţuim doar gîndul lor curat. stăpîne : nu e de-ajuns să vorj foeşti. fără noimă ! LYSANDER A gonit prin prolog ca un arnlasar care nu ştie să sd oprească. doamnelor. Obişnuit cu vorbe lustruite. trebuie să vorbeşti cu simţire.THESEU 3-o ascultăm. Sau poate că simţi-veţi bucurie Văzînd cum se trudesc şi cum asuda Voind să vă slujească. vrem. :.•« Nu şi-mplinirea lui. draga mea. THESEU Cam otova grăit-a. ■ Mă-ntîmpinau în drumurile mele Tot cărturari de seamă ce voiau Să mi se-nchine cu alese vorbe Pe care îndelung le cumpăneau . poftiţi la locul vostru. deci. precât se poate» Doar meşteşugul să ni-l dovedim. N-aducem desfătare. amuţind de tot. Venit-am să v-aducem supărare. Şi nu-i nimic de soi în toată piesa. Şi desluşeam în stînjeneala lor Mai mult decît în glasul sunător. însă Tăcerea lor era mai grăitoare.. dar nu şi cîntece. Am ascultat-o. răsplătindu-|8 De vreme ce ei nu ne dau nimic. Cu limba-mpleticită-n miezul vorbei. Ce niciodată pînă-n clipa asta Nu şi-au muncit cu-astfel de lucruri a S-au hotărît acum să-şi chinuiască Nevolnica lor ţinere de minte Cu piesa-aceasta. E vrednic doar de laudă.mută-mi Spune mult mai tnulî Decît sporovăială : s-o ascult. =•: Şi. . Că sigur vă vor.spune tot ce ştiţi". Chemaţi-i ! Voi. O învăţătură. Să nu gîndiţi că noi vă stingherim Din răutate . Tot ceea ce ascunde-a lor greşeală. • ■ ■: Lăsînd urarea nerostită. Dar îi vedeam pălind şi tremurînd. (Intră Philostrat. dacă vă căiţi aşa curînd. stăpîne.

■Să-nfăţişez un zid. Botişor.:. tămînjit cu var. Al cui e rîndul ? (Intră Pyram. Prin zidu-aeesta. zid. DEMETRIUS Nu-i de mirare. Cei doi se văd — şi nu gîndesc la rău — La Ninus.) PROLOGUL „Cinstite feţe. şi eu o s-o caut cu privirea prin spărtura zidului. noapte ce soseşti cînd nu e zi ! O. Deci varul.ndrăgostiţi. Fugind. Pe-aici. o zidule prea bun ! Tu stai între ogorul meu şi-al lor ! Tu. înfăţişînă o pantomimă. e Luna f . Zid. vor spune Povestea lor în vorbe mult mai bune. n-o să facă una ca asta. „M-ai înşelat" e un semn pentru Thisbea că trebuie să se arate şi ea. Cătînd pe cea mai dragă de pe lume. E zidul ce-i desparte. PYRAM Nu. O să vedeţi că totul o să se întîmple taman cum v-am spus eu. Dar ce văd ? Văd că nu o văd deloc ! .) . o să-l blesteme şi el pe Pyram. Pe loc îşi dete moartea cu-a sa spadă. Thisbe. Leul pe-al său nume. THESEU Mă-ntreb. Astronomia populară a Evului Mediu susţinea că în Lună &t\ trăi un om care duce în spate 6 crosnie de mărăcini. poate vă miraţi.. stăpîne . cînd sînt atîţia măgari care vorbesc ? ZIDUL „Se-ntîmplă ca-n povestea-aceasta-a lor. Sosi Pyram. ea vălul . Thisbe. privirea să-mi strecor ! (Zidul îşi resfiră degetele. vestit între bărbaţi.-aş fi ian zid crăpat. Zid ticălos şi rău ! M-ai înşelat ! De-a pururi să n-ai parte de noroc l" THESEU Mi se pare că zidul. Vă rog să credeţi că-i adevărat : Precît se spune. cum poate Leul să vorbească. o. Dar Leu. zid. zid. eu. Zidul. te rog. Şi doamna Thisbea vor să vi se-arate.. Lună. Cînd Thisbea vine-n locul hotărît. O să vină şi ea acum. iar Leu-n bot l-a mursecat Şi l-a mînjit cu sînge şi cu spume.. o. Priviţi : Pyram.. Cînd Thîsbea a ieşit din ascunziş. de sînge-nsetoşată. Dar toate sînt grozav de îneîlcite. piatra. Şi tu. noapte neagră ! Noapte de catran V O. zidule prea bun. Printr-o spărtură-a lui. Omul dtffl Lună îşi lumina calea ca un felinar şi era însoţit de un cline A smuls pumnalul lui Pyram. zid hain. fiind un zid simţitor. O-nspăimîntă . atîta doar. la mormînt. ■ THESEU Se poate aştepta cineva ca un pumn de var şi o perucă] d® eîtţi să vorbească mai bine ? DEMETRIUS E zidul cel mai plin de duh pe care l-am auzit vreodatăJ THESEU " P3?ram se-apropie de zid . o. vai ! Eu. noapte. tăcere ! (întră Pyram. întotdeauna. Iar omu-acesta." (Ies Prologul.-această tencuială Alungă iute orice bănuială Precum că n-aş fi zid. Acesta. Thisbea şi Pyram îşi spun în taină dorul lor avan. Dar fiara-aceasta... Pyranj. Mă tem că Thisbea nu va mai veni. Uite-o că vine. Cu spada sa. cum să nu vorbească un leu.) O.THESEU Vorbirea lui era precum un lanţ Din care nu lipseşte nici o za. mîndreţe de bărbat. Fă-mi loc .. noapte. priviţi» Şoptesc cei doi sărmani îndrăgostiţi". Văzu doar vălul ei însîngerat. Dar pîn' la urmă veţi pricepe toate. . vai.) '"' 94 PYRAM „O. Luna şi Leul.şi-a pierdut . zid ! De Zevs fii binecuvîntat ! . Cei doi îşi spun şi dragoste şi chin... slăvite. şi-ndată In piept şi-nfipse crîncenul tăiş. cu fanar şi cu dulău Şi cu tufişul de scaieţi. Luna şi Leul.

Dat iată că vin două fiare nemaipomenite : o lună şi un leu. THISBE Precum Saphal lui Procrus eu îţi sînt S PYRAM Prin zid. Zidul. ah . . tînăr grec din Afaydos. te-oi iubi mereu. THESEU Adevărat. zidul iată că s-a dus. Sfîrşind.. zid î Asculţi ades al meu suspin. Urs leu adevărat dac-aş fi fost. mai rău veţi tremura. credincios sînt eu. Vrînd dorul meu cumplit să mi-l alin. Dar. aşa socot! PYRAM Da. fiindcă gîsca nu biruie o vulpe. Dar cînd veţi auzi.' cum aş vrea să pot Prin zid s-aud obrazul drag al ei ! O. Dragostea celor doi tineri a rama. (întră Leul şi Luna. THESEU Sînt sigur că nici înţelepciunea nu-i biruie vitejia. THISBE . dacă o înfra™ croşetează fantezia. HIPOLITA Atunci e nevoie de fantezia măriei-tale.(Intră Thisbe. ce mai ..) 1 Pronunţare greşită a num&lui lui Leandru. Aflaţi. iubitul frumoasei Hero. la o adică. Legenda spune că Procris a fost ucisă din greşeală de soţul ei. 1 De fapt. DEMETRIUS Nu chiar aşa. nu de a lor» THESEU Dacă mi rie gîndim la ei mai frumos decît se gîndesc eî înşişi. cărora vi-i frică Văzînd un şoricel pe duşumea . deci.. iubitul tău : socoti ce vrei» • Ca şi Limandru 1. putem să-i socotim nişte oameni foarte cumsecade.. nici doamnă leu măcar. ZIDUL Eu.) LEUL Frumoase doamne.. da. s~a sinucis THESEU Iată. . . mărite .. E cel mai de treabă dobitoc dintre toate dobitoacele care le-am văzut vreodată. Thisbea ! 95 THISBE Iubitul meu ! Tu eşti. aşa se-ntîmplă cînd 2idurile trag cu urechea. dar nu spun nimănui nimic. Nu sînt nici leu. Thisbe şl Zidul ies. O. M-ar fi pînclit primejdii fără rost. că eu. Eu piatra rece ţi-o sărut duios.) . Şi cea mai proastă devine frumoasă.. şî cu un cuget cinstrE. un tîmplar. pe cîtă vreme o vulpe poate să biruie o gîscă. nu şi gura ta.. o sărutare tu-mi vei da! THISBE Sărut doar zidul.1} celebră prin puritatea ei. Cephal care. (Pyram. fiindcă vitejia nu-i poate birui înţelepciunea. leul ăsta e vulp curată. şi dacă i-ai pune în cumpănă înţelepciunea! ar fi o gîscă adevărată. PYRAM ■ Se vede-un gîas . var» THESEU O fiară DEMETRIUS LYSANDER foarte cumsecade... HIPOLITA în viaţa mea n-am auzit o prostie mai grozavă ca piesa asta ! TliESEU Cea mai bună din toate piesele acestea nu e decît a amăgire. de deznădejde. deci. Cînd mă desparţi de Pyram cel frumos . DEMETRIUS Nu-i alt îeac. Blîndu. că a căzut zidul care-i despărţea pe cei ■vecini. . Cephal şi Procris.7 PYRAM La Nenea la mormînt nu vrei să vii ? THISBE Spre moarte sau spre viaţă voi veni. Dacă ar fi să-l judeci după vitejie. Un leu răcnind. ca Helena. THISBE Eu. am sfîrşit ce-aveam de spus. stăpîne . deci.. PYRAM Saphal pe Procrus2 n-o iubi atît.

. mărăcini şi DKAIKTRIUS 'l'UISBK Mormîntul Nenii. alergaţi | Firu-mi tăiaţi.. sfârşiţi ! . asta e crosnia mea de mărăcini sî iulă'til e dulăul meu... Altminteri. (Leul sfîşie vălul pe care l-a pierdut. LUNA Acest fanar e Luna-ncornorată DEMETRIUS Ar fi trebuit să-şi poarte coarnele pe creştet. cum poate să fie omul din Lună ? DEMETRIUS Nu îndrăzneşte să intre înăuntru.. Leule ! DEMETRIUS 'Acum vine Pyram.. Iar eu sînt omul ee trăieşte-n Lună.. Luna asta <e gata să apună.încoace şi încolo ! Să-l lăsăm pe seama înţelepciunii lui. din bună creştere.7 Privire. puică.Thisbe şî iese.} THESEU Bine ai sfîşiat. (Intră PYRAM O.. THESEU Aceasta e cea mai mare greşeală din toate . LYSANDER . Lună ! într-adevăr. ■ THESEU +* . omul ar fî trebuit sâ stea în fanar. Thisbe ! HIPOLITA Bine ai strălucit. Leule 1 DEMETRIUS THISBE Bine ai fugit.. Spune mai departe. Lună ! LUNA Tot ceea ce am să vă spun este că fanarul ăsta e Luna.) m Bine ai răgit. Thisbe fuge. Dar stai pe loc ! Ce nenoroc ! Văd vălunsîngerat. Luna străluceşt plină de bunăvoinţă. din pricina luminării Nu vedeţi că a şi început să ardă ? HI POLIŢA Ne-am săturat de Luna asta . veniţi Vv """' Da. din bună rînduialâ» S-aşteptăm sâ-i vină vremea. . Unde-o fi Pyranî ? • . ursitori. pentru că sînt asi\ eunse în globul Lunii pline. Coarnele nu se văd. eu sînt omul din Lună. ' Oooo ! (lieul raae . Totuşi. şi s-ascultăm ce zice Luna. LUNA Acest fanar e Luna-ncornorată. LYSANDER Şi Leul s-a făcut nevăzut. tare aş vrea să se mat schimbe THESEU Judecind după lumina slabă a minţii sale. ai plecat ! Sîngele tău ■ O. THESEU Nu e Crai-nou. Striviţi. Lună ! BHndă-i raza ta de soare ! îţi mulţumesc pentru lumina-ţi trează Dar darnica şi dalba ta lucoare A fetei faţă mi-o înfăţişează. ceasul rău ! O as în stare Voi. vezi ? Şi poţi să crezi ? O.. zdrobiţi.

Să pier .) Cu glas de fier sunat-a miezul nopţi Voi.pierd" .. pesemne. te-opreşte ! Spadă. să-şi fi ie urma mai pe DEMETRIUS Cine preţuieşte mai mult : Pyram sau Thisbe | Pînă şi o molie ar fi în stare să aplece balanţa de partea u|iuia sau a altuia.. Vorbă.. O s-o auziţi. HIPOLITA Cum de-a plecat Luna mai înainte ca Thisb găsit iubitul ? THESEU O să-l găsească la lumina stelelor. Obraz de peruzea. Uite-o că ^ine . Veniţi. vă" rog. Adio — adio — adio J (Moare. fiindcă de pierit nu ştiu dac-o pieri. hai. ÎOI. Cred că ar fi bine să plîng t scurt. Thisbe-a murit. pier. ar putea sc|ate. THISBE Âi adormit ? Cum. DEMKTPJUS Şi Zidul la fel. ar fi fost o tragedi Şi aşa. Un mormînt Acuma. Nas de rubin. Doamne. ceva din tot zarzavatul ăsta. Am răposat Şi am pîecat . Păzeşte-ne.'.. loveşte Şi viaţa mea sfîşi-o î Toiu-i sfîrşit. vai. Adevărul e că dacă acel piesa l-ar fi jucat pe Pyram şi s-ar fi spînzi gătoarea frumoasei Thisbe. Gura să tacă. Lună. spadă J In pieptu-mi. pleacă ! Deci. Voi. pier ! (Moare. Mi-e sufletul în cer . au "■pmâitfrm Amdia THESEU ? Nu. N vâ cereţi iertare : cînd toţi actorii sînt morţi. spada mea ! Aicea. şi odată cu plînsul ei se isprăveşte şi piesa.) TITESKU Luna şi .. Buze de crin.) HIPOLITA Mi se pare că n-o să aibă prea mult de plîns unui asemenea Pyram. DEMETRIUS Acum va începe să se tînguie. trei surate * Cu mîini de lapte. aşa. Tu.. degeaba atîta zarvă ! k. pier. J. lese Luna. poate..Leul au rămas să îngroape morţii. FUIWULEA in Aluzie ia cele trei Pa ' uanisuri!e din Berea coleîe XVI şi xvu oi■aş în nordul 'italiei.. totul a fost foarte frumos : multă pricepere. că nu e. s-au dus ! Toate-au apus ! Ochi de topaz avea..) DEMETEIUS Ppate c-a vrut să zică . acum să vă vedem dansul lăsaţi deoparte epilogul. te deşteaptă ! Nici un cuvînt ? 102 Mort . veniţi în zbor ! Voi aţi tăiat Cu-adevărat Un fir strălucitor. (Intră Thisbe.YSANDKR Care zar ? E mort de-a binelea. nu-i nevoie de nici un epilog. S-au dus. Ei.. Inima bate. de un asemenea bălbat. THESEU Dacă s-ar milostivi cineva de ei.. Acum e ceasul sprintenelor . miri iubiţi. (Dans. dar fereşte-ne şi de o femeie ca asta ! LYSANDER L-a şi zărit cu ochii ei frumoşi. vă duceţi la culcare.. dar de pierdut pierde sigur. te-aşteaptă. nu-i vorbă. pier. pier.HiPOUTA ■ Mărturisesc că mi-e foarte milă de el PYRAM Lacrimi să cadă ! Te-mplîntă.. aşa. să-î mai huiduieşti. săracul» deloc în zar. âi murit ? Pyram.

Ceas de blestem şi de groazl Cînd strigoii din mormînt Nevăzuţi se furişează. cu pas uşor. zburaţi ! Nu mai staţi î Şi -n zori iarăşi v-adunaţi. Ceata zînelor să salte Sprintenă. Truda zilei se răzbună Pe plugarul adormit. cinstit vă spun : . Şi cu bobul ei curat Pace. C-a fost vis veţi socoti.. ■. Rage Leul hămesit . Mă tem că mîine vom dormi prea m împovăraţi de veghea-acestei nopţi. i jucat cu rgamaşc j Sut.) . umbre-abia . 106 Am istorisit-o-aci. zînelor.. Că păcăleala-aceasta grosolană Ne-a rătăcit pe lungul drum al nopţ| Deci. Prin văzduhuri urmărim Umbra miezului de noapte.. fluierături. Vom aduce.zîne. Şi Puck nu-i un mincinos. (Intră Oberon. (Ies. Semne ale piezii rele. gît strîmb. Tuturora noapte bună . pe rînd. Şi eu. TilnnUt şi alaiul. Pragului acesta-i daţi Sfîntă binecuvîntare. Să-i ferim pe prunci de ele. Altceva mult mai frumos. Puck.. iute. Peste prunci să nu se-abată Pacostele niciodată : Bot de iepure. Hai. Jarul pîlpîie abia .) SCENA 2 '{Intră Puck. nu ne-osîndiţi : îngăduitori să fiţi.f PUCK Lupul urlă trist la Lună. aici urmau două cuplete carg OBERON Pîn'ce zorii vor miji Prin palat vom hoinări.) PUCK Umbre sîntem. Să şterg colbul de pe prag. Socotiţi că aţi visat Tot ce v-arn înfăţişat. De v-am supărat cumva. Pe sub bezne. la culcare ! Două săptămîni Petrecerea aceasta o să ţie Cu jocuri. Nici un şoarec n-o să strice Pacea ăstui cuib ferice. Dacă vom scăpa acum De sudălmi. pe sub vînt. Oameni buni. Şi~atuhci searbădă poveste .. departe Cum scînceşte-o cucuvea  durere şi a moarte. Cele trei perechi să-şi fie Credincioase pe vecie. Şi-acum. trebuie să i-ai de ce re a scris it cu cin-ainunâtă. Ca întreagă-a-lui rodire Să trăiască-n fericire. Ascultaţi al meu cuvînt Şi-l cîntaţi. Iar noi. în versiii'-ile aceste. Am venit aicf. Daţi-mi toţi cîte o mînă Şi prieteni buni vom fi. trup scălîmb. (Iese. Cei ce dorm aud. Mînă-ntoarsă. zîne ce-nsoţim Carul palidei Hecate... Iar şiăpînii s-aibă parte De mărire pîn'la moarte. CV». (Ies Ohertm. Cum pe ramurile-nalte Saltă pasărea în zbor. Voi plăti cum se cuvine Gînd-ul voitor de bine. (Zînele cînîă şi dansează. Titania şi alaiul lor) OBERON Casa-aoeasta s-o-mpresoare Dulcea. cu cîntări. apoi. cu drag. într-o altă bună zi. Licărirea ei blajină . plecaţi : Rouă limpede-adunaţi.) * După cît se pare. jur. molcoma lumină  văpăii care moare. cu voioşie. TITANIA Cîritul meu să-l îngînaţi Cînd mai slab şi cînd mal tare. Că vom drege altădat' Tot ce-acuma am stricat.-aduceti în palat.. Şi acestui pat de nuntă Vom ursi menire sfîntă.