You are on page 1of 8

Istoria zborurilor spatiale incepe cu Sputnik1 la 4 octombrie 1957.

In acelasi an, a urmat Sputnik 2, cand


a fost trimisa in spatiu catelusa ruseasca Laika, devenind prima fiinta de pe Pamant care a ajuns
vreodata in spatiu. Nu a mai fost planificata intoarcerea Sputnik 2 pe Pamant. Sputnik 2 a intampinat
niste defectiuni la scuturile termice. Rusii au reparat problemele, iar patru ani mai tarziu au trimis primul
om in spatiu.

Primul om in spatiu
12 aprilie 1961 (Vostok 1), Iuri Gagarin devine primul om care a zburat in spatiu, o orbita de Pamant
completa. Zborul a durat 180 de minute. Dupa nici o luna, la 5 mai 1961 Alan Shepard devine primul
american

care

zburat

in

spatiu,

suborbita,

la

altitudine

de

116

mile.

Virgil Gus Grissom a devenit al doilea american care a facut un zbor suborbital, la o altitudine de 118
mile.
Gherman Titov in 6-7 august a realizat primul zbor care a durat o zi, cu Vostok2, 17 orbite de Pamant
complete.
In 20 februarie 1962 John Gleen, Mercury-Atlas 6 (Friendship 7), devine primul american care a realizat
un

zbor

orbital,

orbite

de

Pamant

complete.

In zilele 11 15 august 1962, rusii lanseaza pentru prima data doua rachete spatiale pe orbita simultan.
Tot in anul 1962, americanii lanseaza racheta Mercury-Atlas 8 (Sigma 7), la bordul careia se afla Wally
Schirra.
In anul 1963 se realizeaza prima transmisie in direct cu un astronaut american si anume, Gordon Cooper,
cosmonaut in misiunea Mercury-Atlas 9 (Faith 7). Valery Bykovsky doboara recordul de cel mai lung zbor
cu o singura persoana, 14 19 iunie 1963, in timp ce Valentina Tereshkova devine prima femeie in spatiu
(16

19

iunie

1963

Vostok

6)

si

cea

mai

tanara,

avand

doar

26

de

ani.

In 19 iulie 1963 Joseph A. Walker a atins altitudinea de 106 km, iar o luna mai tarziu a ajuns la 108 km.
Walker a devenit prima persoana care a zburat in spatiu de doua ori.
In 12 octombrie 1964 se efectueaza primul zbor spatial cu multiple persoane. Cu ocazia acestui zbor s-au
realizat cercetari biomedicale. La bordul navei Voskhod 1 s-a aflat Vladimir Komarov, Konstantin
Feoktistov si Boris Yegorov.
In 23 martie 1965 s-au efectuat multe alte zboruri spatiale, americanii Virgil Grissom si John W. Young de
la

bordul

Gemini

5,

au

realizat

primele

manevre

orbitale.

Gordon Cooper si Charles Conrad doboara recordul duratei misiunii, ajungand la o saptamana. 4 luni mai
tarziu, Frank Borman si James Lovell (Gemini 7) efectueaza prima intalnire in spatiu cu Gemini 6A.
In 16 martie 1966, s-a lansat Gemini 8, la bordul ei aflandu-se Neil Armstrong si David Scott. In 12 15
septembrie 1966, Pete Conrad si Richard Gordon au ajuns la o altitudine record, 1374 km.
Anul 1967 aduce primul dezastru care se incheie cu victime umane. Vladimir Komarov a fost la bordul
rachetei Soyuz 1, ce a fost lansata la data de 23 aprilie 1967. O zi mai tarziu, Soyuz 1 s-a prabusit la
aterizare.

Apollo 8 cursa catre Luna

Un an mai tarziu, americanii sunt cei ce ajung primii pe orbita Lunii, in cadrul misiunii spatiale Apollo 8.
La bordul ei s-a aflat Frank Borman, Jim Lovell si William A. Anders.
Apollo 8 a fost prima misiune spatiala umana care a atins o viteza suficienta pentru a permite iesirea din
campul gravitational al Pamantului, prima care a intrat in campul gravitational al unui alt corp ceresc,
prima care a iesit din campul gravitational al altui corp ceresc si prima care s-a intors pe Pamant de la un
alt corp ceresc. Echipajul de trei oameni era format din comandantul misiunii, Frank Borman, pilotul
modulului de comanda James Lovell, si pilotul modulului lunar William Anders. Acestia au devenit primii
oameni care au vazut cu ochii lor fata ascunsa a lumii, si primii care au vazut planeta Pamant de pe
orbita unui alt corp ceresc.

Primul transfer de echipaje


Rusii realizeaza in ianuarie 1969 primul transfer de echipaje intre doua vehicule spatiale, Soyuz 4 si
Soyuz

5.

In martie 1969 americanii testeaza Modulul Lunar pe orbita Pamantului, iar in mai 1969 se testeaza pe
orbita Lunii.
Dupa lansarea de la 3 martie 1969, echipajul a petrecut zece zile pe o orbita joasa in jurul Pamantului.
Cei trei au efectuat primul zbor uman al modulului lunar, prima conectare si extragere a unui modul lunar,
o iesire in spatiu in doi, si prima conectare a doua nave spatiale cu echipaj uman. Misiunea a demonstrat
ca modulul lunar este pregatit pentru zborul spatial uman. Alte teste, efectuate in cadrul misiunii Apollo
10, aveau sa pregateasca modulul lunar pentru scopul sau suprem, aselenizarea.

Primii oameni pe Luna


In data de 16 iulie 1969, Neil Armstrong, Michael Collins si Buzz Aldrin in cardul misiunii Apollo 11 (in
imagine lansare Apollo 11). A fost cel de-al cincilea zbor cu echipaj uman din programul Apollo si cea
de-a treia calatorie spre Luna.
Misiunea a fost lansata la 16 iulie 1969 avand la bord pe astronautii: comandantul Neil Armstrong Alden,
pilotul modulului de comanda Michael Collins si pilotul modulului lunar Eugene Edwin Buzz Aldrin.
Patru zile mai tarziu, pe 20 iulie, Armstrong si Aldrin au devenit primii oameni care au pasit pe Luna.

In octombrie 1969, rusii lanseaza pentru prima data trei zboruri spatiale, iar americanii, in noiembrie
1969, Pete Conrad, Dick Gordon si Alan Bean, aterizeaza din nou pe suprafata Lunara (Apollo 12), unde
efectueaza doua iesiri pe suprafata Lunii.
In anul 1970, Jim Lovell, Jack Swigert si Fred Haise, sunt nevoiti sa anuleze aterizarea pe Luna datorita
unor

explozii

la

rezervorul

de

oxigen.

In 9 februarie 1971, se reuseste in cele din urma a treia


aterizare pe Luna (Apollo 14). La bordul navetei spatiale s-au aflat Alan Shepard, Stuart Roosa si Edgar
Mitchell. Shepard si Mitchell au efectuat doua iesiri pe suprafata Lunii.
Catre finalul misiunii Soyuz 11, Georgi Dobrovolski, Viktor Patsayev si Vladislav Volkov au decedat din
cauza deermetizarii la reintrarea in atmosfera terestra, cauzata de o fisura in peretii navetei.
Anul 1971, a patra aselenizare. David Scott, Alfred Worden si James Irwin (Apollo 15) aselenizeaza. In
aceasta misiune a fost transportat pe Luna si primul vehicul lunar. Scott si Irwin au efectuat trei iesiri pe
Luna.

Apollo 17. A sasea aselenizare cu echipaj uman


In anul 1972, americanii mai efectueaza doua aselenizari: Apollo 16 si Apollo 17. Prima misiune
desfasurandu-se intre 16 aprilie si 27 aprilie, iar cea de-a doua intre 7 si 19 decembrie. Apollo 17 a fost si
ultima aselenizare. Cernan si Schmitt au efectuat trei iesiri pe Luna.
Skylab a fost prima statie spatiala americana, construita de NASA si lansata pe 14 mai 1973 de la Centrul
Spatial Kennedy. A revenit pe Terra pe 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia. A parcurs o distanta de
aproximativ

1.400.000.000

km.

In septembrie 1973 rusii testeaza noul design al rachetei Soyus 12, imbunatatit dupa dezastrul produs de
Soyus 11.
In acelasi an, americanii Gerald Carr, William Pogue si Edward Gibson petrec 3 luni in spatiu, efectuand
experimente

stiintifice

la

bordul

Skylab

4.

In anul 1975, rusii Georgi Grechko si Aleksei Gubarev (Soyuz 17) efectueaza observatii astronomice. 3
luni mai tarziu, Vasili Lazarev si Oleg Makarov nu reusesc sa mai ajunga pe orbita datorita unor
defectiuni.
24 mai 16 iulie 1975, Pyotr Klimuk si Vitali Sevastyanov analizeaza efectul unei misiuni lungi in spatiu
asupra

corpului

omenesc.

In iulie 1975 se realizeaza prima unire a doua nave spatiale intre USA si URSS. Cosmonautii celor doua
facand schimb intre ei de steaguri si cadouri (Apollo 18 si Soyuz 19).

In

anul

1976

rusii

realizeaza

fotografii

ale

Terrei,

vazuta

din

spatiu.

In 2 martie 1978, Vladimir Remek (Cehia) devine primul astronaut care nu este american sau rus (Soyuz
28), iar Sigmund Jahn, devine in 26 august 1976 primul german in spatiu.
Un an mai tarziu, Georgi Ivanov devine primul bulgar in spatiu, la bordul rachetei rusesti Soyuz 33.
In anii ce au urmat, s-au realizat diferite experimente stiintifice, atat de americani cat si de rusi.
Dumitru Prunariu, la data de 14 mai 1981, devine primul roman in spatiu (Soyuz 40), realizand observatii
despre campul magnetic. A fost de asemenea si ultimul zbor al rachetelor Soyuz.

Prima naveta spatiala


12 noiembrie 1981, Columbia, este prima racheta spatiala (si reutilizabila). Se realizeaza diverse teste si
experimente.
12 mai 1982, prima misiune Salyut 7. S-a transportat un satelit de comunicatii prin radio.
Incepand cu Salyut 6 si 7, a aparut o schimbare; ele erau construite in asa fel incat un al doilea echipaj
putea sosi la bord, cu o noua nava spatiala (din motive tehnice, o capsula Soyuz nu poate sta mai mult
de cateva luni pe orbita in siguranta). Astfel, un echipaj putea opera statie in continuare. De asemenea,
vehiculele de aprovizionare Progress puteau aduce provizii noi pe statie, permitand misiuni de lunga
durata.
La data de 12 iunie 1982, Jean-Loup Chretien devine primul francez in spatiu (Soyuz T-6, Salyut 7).
19

august

1982,

Salyut

7,

Svetlana

Y.

Savitskaya

devine

doua

femeie

in

spatiu.

11 noiembrie 1982, STS-5, Columbia. Se lanseaza satelitii de comunicatii ANIK C-3 si SBS-C.
Naveta Spatiala Challenger a lansat in anul 1983 inca 2 satelini de comunicatii. In anul urmator, a
transportat satelitul INSAT-1B pentru India. In cadrul aceleiasi misiuni s-au realizat si experimente asupra
soarecilor.
26 septembrie 1983, Vladimir Titov si Gennady Strekalov sunt la bordul Soyuz T-10-1, insa nu reusesc sa
decoleze

din

pricina

unui

incendiu.

Au

reusit

in

cele

din

urma

sa

se

catapulteze.

29 noiembrie 1983, prima misiune a Spacelab.

Challenger. Primul
care a zburat in spatiu fara sa fie legat

om

In

uman.

1984,

este

utilizat

primul

satelit

Aflandu-se pe orbita la 170 de mile deasupra Pamantului, Capitanul de Marina Bruce McCandless devine
primul om care a zburat in spatiu, fara sa fie legat, atunci cand a iesit din naveta spatiala americana

Challenger si s-a miscat liber prin spatiu, utilizand un greoi echipament de zbor in spatiu, de culoare alba,
creatie proprie. McCandless a orbitat in jurul Pamantului tangential cu naveta, la viteze mai mari de
17500 de mile pe ore si a zburat pana la o distanta de pana la 320 de picioare de Challenger. Dupa o ora
si jumatate de testari si de zbor cu rucsacul motorizat si dupa ce a admirat Pamantul, McCandless a
revenit

in

siguranta

in

naveta.

Ulterior, in aceeasi zi, Locotenent-colonelul Robert Stewart a incercat si el echipamentul destinat zborului
in spatiu, considerat a fi un pas important in directia viitoarelor operatiuni de reparare si verificare a
satelitilor de pe orbita si a asamblarii si mentinerii marilor statii spatiale. Aceasta a fost a patra misiune
pe orbita a navetei spatiale Challenger.
Naveta Spatiala Challenger, construita pentru zborul pe orbita OV-099, a fost a doua naveta spatiala
construita de NASA, prima fiind Columbia. Prima misiune a inceput pe 4 aprilie 1983. Naveta a reusit sa
efectueze 9 misiuni complete, cea de-a zecea lansare fiind si ultima lansare pe care a efectuat-o naveta
Challenger.
In anul 1984, naveta Discovery transporta doi sateliti de comunicatii si aduce inapoi alti doi sateliti
nefunctionali.
12 aprilie 1985, Jake Garn devine primul senator in spatiu (Discovery). 29 aprilie 1985 Challenger, a
doua misiune Spacelab. Se efectueaza experimente la microgravitatie, se observa comportamentul
maimutelor

in

spatiu.

In data de 17 iunie 1985 naveta Discovery transporta


trei sateliti de comunicatii si se efectueaza diverse experimente stiintifice. In anii 85 86 se mai
transporta alti 8 sateliti.
Pe data de 28 ianuarie 1986, Challenger a explodat la doar 73 de secunde de la lansare, din explozie
rezultand si decesul celor sapte membri ai echipajului (in stanga in imagine). Din cauza acestui accident,
timp de doi ani si jumatate nici o naveta americana nu a mai realizat vreo misiune spatiala, pana la
lansarea lui Discovery in anul 1988, in cadrul misiunii STS-26. Challenger a fost inlocuita de Endeavour,
lansata

pentru

prima

data

in

1992.

La bordul ei s-au aflat Francis Scobee, Michael Smith, Judith Resnik, Ellison Onizuka, Ronald McNair,
Gregory Jarvis si Christa McAuliffe.

Statia orbitala Mir


Statia orbitala Mir a fost lansata pe orbita la 19 februarie 1986. Este o naveta spatiala ruseasca si a fost
construita pe orbita, legand diverse module, fiecare lansat separat incepand cu 19 februarie 1986 si pana
in 1996. A fost construita pe aceleasi baze ca si statiile Saliut, lansate inainte de Uniunea Sovietica. Statia
orbitala Mir a insemnat un mare si folositor laborator stiintific in spatiu. Celelalte navete spatiale care o
vizitau, au furnizat provizii necesare vietii si aparatura tehnica, statia devenind cel mai mare vas spatial
din istorie.
Cu cele 100 de tone, la interior semana cu un labirint foarte ingust, invadat de tuburi, cabluri si
instrumente stiintifice, dar si obiecte necesare vietii cotidiene, precum fotografii, desen si instrumente
muzicale. Cea mai mare parte a timpului a fost ocupata de un echipaj format din trei persoane, dar a
gazduit in anumite momente, si nu mai mult de o luna, chiar echipaje mai mari, de 6 persoane.
Exceptand perioade foarte mici, statia a fost locuita continuu, pana in august 1999.

Lansarea telescopului Hubble


In aprilie 1990 Discovery, STS-31 a lansat Telescopul Spatial Hubble (HST). 2 iunie 1998 STS-91
Ultima misiune de cuplare naveta / Statia Spatiala Mir.
Statia

spatiala

Mir

fost

distrusa

controlat

la

23

martie

2001.

Cei 15 ani de calatorie a statiei au luat sfarsit in 2001, cand a reintrat in atmosfera terestra in apropiere
de Nadi (Insulele Fiji) si a cazut in Oceanul Pacific de Sud. Franata fiind de paturile atmosferei, Mir s-a
topit si a ars in cea mai mare parte, resturile ei materiale (intre 20 si 25 de tone), cazand in ocean.

Naveta Spatiala Columbia


Naveta Spatiala Columbia, misiunea STS-107, lansata la 16 ianuarie 2003 a disparut de pe ecranele
centrului de control al zborului in momentul intrarii in atmosfera, cu cateva minute inaintea aterizarii
prevazute penru ora 9:16, dupa o misiune de 15 zile, 22 ore si 17 minute. Naveta avea atasat un modul
dublu pentru cercetari si o incarcatura de material stiintific. La bordul navetei s-au aflat sase astronauti
americani, si in premiera, un israelian. Din acel moment, legatura radio nu a mai putut fi reluata, iar
camerele care urmareau aterizarea au inregistrat desprinderea unei bucati de naveta, reprezendand
momentul

in

care

ultimul

rezervor

de

combustibil

se

desprindea

de

naveta.

La scurt timp insa, alte trei bucati s-au desprins din naveta, sugerand dezintegrarea si aprinderea
resturilor in urma frecarii cu aerul la o viteza de trei ori mai mare decat cea normala pentru acea etapa a
zborului,

dupa

cum

au

apreciat

specialistii.

Columbia era la a 28-a misiune a sa, iar toti cei sapte membri ai echipajului au murit (Kalpana Chawla si
Ilan Ramon, prima femeie de origine indiana, respectiv primul israelian care au zburat vreodata in spatiu,
apoi comandantul Rick Husband, pilotul Willie McCool si ceilalti trei membri ai echipajului, Michael P.
Anderson, Laurel B. Clark, si David M. Brown).

Shenzhou 5 a fost prima misiune spatiala cu echipaj uman lansata de


China pe 15 octombrie 2003. La bordul navetei Shenzhou, astronautul Yang Liwei a inconjurat Pamantul
de 14 ori pe parcursul a 21 de ore. Naveta a fost lansata la ora 9:00 de la centrul spatial din Jiuquan, o
baza din Desertul Gobi, cu o racheta purtatoare Marsul Lung CZ-2F (in imagine). La ora 9:10 a ajuns pe
orbita la o altitudine de 343 km deasupra Pamantului. A doua zi la ora 6:04 naveta a reintrat in atmosfera
si parasuta s-a deschis fara probleme. Aterizarea a avut loc la 6:28, la doar 5 kilometri de locul prevazut.

21 iunie 2004. SpaceShipOne 15P a fost primul zbor spatial civil. Mike Melvill a fost pilotul ce a devenit
primul astronaut non-guvernamental.
Shenzhou 6 este a doua sonda a RP Chineze transportand oameni in spatiu. A fost lansata la 12
octombrie 2005 de la Cosmodromul Jiuquan cu o racheta purtatoare de tip Marsul Lung CZ-2F. Doi
astronauti au fost trimisi cu Shenzhou 6: Fei Junlong si Nie Hainsheng.

Turismul spatial
Astazi, cea mai noua moda in domeniul zborurilor cosmice este turismul spatial. Pentru o suma
exorbitanta, orice om poate sa priveasca Pamantul din cosmos. Rusii, avand nevoie de fonduri au decis in
anul 1990 sa-i permita japonezului Toyohiro Akiyama sa petreaca 8 zile in spatiu contra sumei de 28 de
milioane de dolari. Japonezul a realizat cate o emisiune zilnica din spatiu, dar a contribuit si la
desfasurarea

unor

experimente

stiintifice.

Dennis Tito, este un alt turist spatial, un om de afaceri american, care a ajuns la Statia Spatiala
Internationala in 28 aprilie 2001. A fost urmat de milionarul sud-african Mark Shuttleworth in 2002, apoi
de Gregory Olsen, un om de stiinta in anul 2005.
Nota: Articolul este doar o scurta prezentare a zborurilor spatiale, din anul 1957 si pana in 2005. Sunt
mentionate doar cele mai importante zboruri spatiale cu echipaj uman.
Credit imagine Statia Orbitala Mir: National Aeronautics and Space Administration (NASA)
Articol scris pe baza informatiilor oferite de enciclopedia online, Wikipedia.
Autor: Marius, www.descopera.org
Patru zile mai tarziu, pe 20 iulie, Armstrong si Aldrin au devenit primii oameni care au pasit pe Luna.
In septembrie 1973 rusii testeaza noul design al rachetei Soyus 12, imbunatatit dupa dezastrul produs de
Soyus 11.