You are on page 1of 20

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Teoria jocurilor

Problema 1. Sursa: http://www.class.coursera.org/gametheory-2012-002 Problema penalty-urilor in fotbal

Un fotbalist trebuie sa execute o lovitura de la 11 metri. Se stie ca atunci cand portarul alege directia in care a sutat fotbalistul, acesta sigur va apara, iar atunci cand directiile sunt diferite, fotbalistul va inscrie. Se cere:

a). Scrieti forma normal a jocului si descrieti-l; b). Gasiti echilibrele Nash in strategii pure, daca exista; c). Gasiti echilibrul Nash in strategii mixte; d). Daca se stie ca fotbalistul are 25% sanse sa rateze cand suteaza spre dreapta portii, cum se modifica echilibrul in strategii mixte? Ce observati?

a).

Portar

   

S

D

Fotbalist

S

0,1

1,0

 

D

1,0

0,1

Jucatori: Fotbalist (j1), Portar (j2) Strategii: S 1 ={S, D}; S 2 ={S, D}

Castiguri: u 1 (S,∙)=(0,1) ; u 1 (D ,∙)=(1,0)

u 2 (∙,S)=(1,0);u 2 (∙,D)=(0,1)

b). Comparand castigurile jucatorilor in functie de strategia jucata, observam ca nu exista strategii dominate de eliminat. Pasul 2 este aplicarea algoritmului maximizarii castigurilor relative:

Portar

   

S

D

Fotbalist

S

0,1

1,0

 

D

1,0

0,1

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Nici prin intermediul acestui algoritm nu putem determina un echilibru in strategii

pure.

c). Pentru a determina echilibrul Nash in strategii mixte, asociem fiecarei strategii a

jucatorilor o probabilitate; astfel:

 

Portar

   

p

1-p

Fotbalist

     

S

D

   

q

S

0,1

1,0

1-q

D

1,0

0,1

Scriem utilitatile pentru jucatorul 1:

{

u 1 (S , ∙)=0p+1(1p) u 1 (D ,)=1p+0(1 p)

; utilitatile sunt egale pentru ca portarului sa ii fie indiferent =>

1p=p=¿ p=1p=

1

2

Prin simetrie:

q=1q=

1

2

Deci, echilibrul Nash in strategii mixte este

((

1

1

2 ,

2

) ; (

1

2

,

1 )) . 2
1
)) .
2

d). Forma normal a jocului se modifica astfel:

Portar

   

p

1-p

Fotbalist

     

S

D

   

q

S

0,1

1,0

1-q

D

0,75;0,25

0,1

Utilitatile pentru fotbalist:

{

u 1 (S , ∙)=0p+1(1p) u 1 (D ,∙)=0,75p+0(1p)

; utilitati egale =>

1p=0,75 p=¿1=1,75 p=¿ p=

  • 1 = =¿1p= 3

4

1,75 7

7

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Simetric pentru portar:

q=

3

7

=¿1q= 4

7

Deci, echilibrul Nash in strategii mixte este

((

4

7 ,

3

7

) ; ( 3

4

7 , 7

)) .

Din relatia

3

1q>q( 4 > )

7

7

ne dam seama ca portarul crede ca fotbalistul va suta

spre dreapta cu o probabilitate mai mare, chiar daca exista sanse mai mari sa rateze decat in

cazul sutului spre stanga

(0,25>0).

Problema servelor in tenis

Presupunem un meci de tenis intre doi jucatori, bazat pe alegerea tintei la prima serva.

Cel care este la serviciu (jucatorul 1) alege locul: Stanga sau Dreapta, iar cel care primeste

(jucatorul 2) anticipeaza locul unde mingea va atinge zgura. Punctul este castigat de cel care

serveste, daca adversarul nu returneaza, sau se va decide dupa al doilea serviciu, in cazul unui

out. Se stie ca exista 64,7% sanse ca punctual sa fie castigat de cel care serveste, in cazul in

care directiile alese de cei doi difera.

Se cere:

a). Scrieti forma normal a jocului si descrieti-l;

b). Gasiti toate echilibrele Nash (in strategii pure si in strategii mixte).

a).

2

   

S

D

 

1

S

 

0;1

0,647;0,353

D

 

0,647;0,353

0;1

S 1 ={S, D}; S 2 ={S, D}

 

u 1 (

S,∙)=(0;0,647 ) ;

u 1 (D , ∙)=(0,647,0 )

Jucatori: 1,2

Strategii:

Castiguri:

u 2 (∙,S)=(1;0,353);u 2 (∙, D)=(0,353 ;1)

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

b). Prin compararea castigurilor strategiilor, am constatat ca nu exista strategii dominate, deci

nu putem elimina nicio strategie.

Dupa aplicarea algoritmului maximizarii castigurilor relative a rezultat:

 

2

   

S

D

1

S

0;1

0,647;0,353

D

0,647;0,353

0;1

 
 

2

p

S

0;1

Astfel, nu putem determina echilibrul in strategii pure.

Pentru strategii mixte, atasam fiecarei strategii o probabilitate. Schematizam dupa cum

urmeaza:

   

1-p

1

   

D

q

S

0,647;0,353

1-q

D

0,647;0,353

0;1

u 1 (S ,

)=0p+0,647∗(1p)

 

Scriem utilitatile rezultate pentru cel care serveste:

{

u 1 (D ,)=0,647p+0(1p)

=> utilitatile trebuie sa fie egale la echilibru =>

0,6470,647p=0,647p=¿ p=1p=

1

2

Scriem utilitatile si pentru cel care este la primire:

{

u 2 (∙,S)=1q+0,353∗(1q)

u 2 (,D )=0,353q+1(1q)

=> utilitati egale la echilibru =>

q+0,3530,353q=0,353q+1q=¿q=1q=

1

2

Deci, echilibrul Nash in strategii mixte este

((

1

1

2 ,

2

) ; (

1

2

,

1 )) . 2
1
)) .
2

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Doi jucatori pe piata. Jucatorul 1 este o companie care are de ales intre a intra pe piata

sau nu; Daca nu intra, castigurile ambilor sunt (0,3). Jucatorul 2 este deja pe piata si alege

(simultan) daca va concura sau nu cu jucatorul 1, in cazul in care acesta intra pe piata.

Castigurile jucatorului 2 depind de tipul sau: normal, cu probabilitatea 1-p, sau agresiv, cu

probabilitatea p.

Jucatorul 2 stie daca joaca normal sau agresiv, dar jucatorul 1 nu.

Se cere:

a). Elementele jocului Bayesian.

b). Daca jucatorul 2 concureaza cand este agresiv si nu concureaza cand se comporta normal,

care este utilitatea asteptata a jucatorului 1?

 

¿

c). Gasiti

p

a). G={A,T,P,U}

A (actiunile):

 

T

(tipuri):

P (probabilitati):

U (utilitati):

 
p Agresiv C NC I -1,2 2,-1 NI 0,3 0,3
p
Agresiv
C
NC
I
-1,2
2,-1
NI
0,3
0,3
1-p Normal C NC I -1,0 1,2 NI 0,3 0,3
1-p
Normal
C
NC
I
-1,0
1,2
NI
0,3
0,3

I ,¿ ¿ A 1 =¿

T 2 ={Agresiv , Normal}

P 2 ={p , 1p }

U={π 1 , π 2 }

b). Cand jucatorul 1 intra pe piata:

u 1 (I ,)=1p+1(1p)=12 p

nu intra pe piata:

u 2 (¿ ,∙)=0p+0(1p)=0

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

c).

¿

p

poate fi determinat prin egalarea functiilor de utilitate de mai sus. Astfel:

12 p ¿ =0=¿1=2 p ¿ =¿ p =

¿

1

2

Un inginer are un talent t in {1,2}, manifestat cu probabilitate egala (p=1/2) si valoarea

acestuia este necunoscuta pentru inginer. Strategiile pure ale acestuia sunt sa se angajeze sau

sa isi inceapa o afacere proprie. Strategiile pure ale companiei sunt de a-l angaja pe inginer

sau nu. Daca inginerul aplica pentru job, iar compania nu angajeaza, inginerul isi incepe

propria afacere. Utilitatea inginerului este t (talentul/abilitatea de a fi inginer) si w(wage –

salariul cand este angajat). Utilitatea companiei este (t-w), reiesita din angajarea inginerului si

0 altfel.

Presupunand cu w=2, gasiti toate echilibrele in strategii pure ale jocului Bayesian.

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 c). ¿ poate fi determinat prin egalarea functiilor de utilitate dehttp://www.thelearningpoint.net/home/mathematics/bayesian- games---games-with-incomplete-information Un inginer are un talent t in {1,2}, manifestat cu probabilitate egala (p=1/2) si valoarea acestuia este necunoscuta pentru inginer. Strategiile pure ale acestuia sunt sa se angajeze sau sa isi inceapa o afacere proprie. Strategiile pure ale companiei sunt de a-l angaja pe inginer sau nu. Daca inginerul aplica pentru job, iar compania nu angajeaza, inginerul isi incepe propria afacere. Utilitatea inginerului este t (talentul/abilitatea de a fi inginer) si w(wage – salariul cand este angajat). Utilitatea companiei este (t-w), reiesita din angajarea inginerului si 0 altfel. Presupunand cu w=2, gasiti toate echilibrele in strategii pure ale jocului Bayesian. Cand t=2 si w=2:- inginerului ii este indiferent daca este angajat sau nu, castig sau ramane 2; -compania este indierenta la angajarea inginerului (0); Cand t=1 si w=2: -inginerul prefera sa fie angajat (2>1); -compania pierde daca il angajeaza pe inginer (1-w=-1), deci nu angajeaza. Echilibrele: t=2 Startup,t=1 (Work, Not); t=2 Work, t=1(Work, Not). Problema 5 . Sursa: http://www.econ.ucdavis.edu/faculty/bonanno/teaching/200C/ Se considera urmatoarul graf cu rute. Yvette se afla in punctul Y, iar Zoe in punctul Z. Zoe trebuie sa ajunga din punctul Z in punctul Y, mergand mereu spre Vest. Yvette, pe cealalta parte, trebuie sa mearga din punctul Y in punctul Z, de-a lungu; sistemului de drumuri, fara sa " id="pdf-obj-5-60" src="pdf-obj-5-60.jpg">

Cand t=2 si w=2:- inginerului ii este indiferent daca este angajat sau nu, castig sau ramane 2;

-compania este indierenta la angajarea inginerului (0);

Cand t=1 si w=2: -inginerul prefera sa fie angajat (2>1);

-compania pierde daca il angajeaza pe inginer (1-w=-1), deci nu angajeaza.

Echilibrele: t=2 Startup,t=1 (Work, Not); t=2 Work, t=1(Work, Not).

Problema 5. Sursa: http://www.econ.ucdavis.edu/faculty/bonanno/teaching/200C/

Se considera urmatoarul graf cu rute. Yvette se afla in punctul Y, iar Zoe in punctul Z.

Zoe trebuie sa ajunga din punctul Z in punctul Y, mergand mereu spre Vest. Yvette, pe cealalta

parte, trebuie sa mearga din punctul Y in punctul Z, de-a lungu; sistemului de drumuri, fara sa

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

se intoarca in punctul Y si fara sa traverseze prin acelasi loc de doua ori (nu trebuie sa mearga

mereu spre Est).

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 se intoarca in punctul Y si fara sa traverseze prin acelasi

Se cere:

a). Scrieti toate rutele posibile pe care Yvette poate sa le parcurga. Considerati-le strategiile ei

b). Scrieti toate rutele posibile pe care Zoe poate sa le parcurga. Considerati-le strategiile ei

c). Scrieti jocul sub forma normala, presupunand urmatoarele: daca Yvette si Zoe merg prin

aceeasi intersectie, atunci Zoe castiga. Altfel, castiga Yvette.

d). Ce strategii ale lui Yvette sunt slab dominate? Care strategii ale lui Zoe ssunt slab

dominate? (se presupune ca fiecare dintre cele doua preferea sa castige in loc sa piarda)

a). Yvette are 9 strategii posibile. Ea poate sa viziteze fiecare dintre urmatoarele seturi de

noduri rutiere: b, bac, bacd, ab, ac, acd, dcab, dc, d. Urmatorul arbore arata cum se pot

construi strategiile posibile:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 se intoarca in punctul Y si fara sa traverseze prin acelasi

b). Zoe are doar 5 strategii: b,ba,ca, cd, d. Urmatorul arbore arata cum se pot construi

strategiile posibile:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 c). Atribuind randurile lui Yvette si coloanele lui Zoe, obtinem o

c). Atribuind randurile lui Yvette si coloanele lui Zoe, obtinem o matrice de 9x5:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 c). Atribuind randurile lui Yvette si coloanele lui Zoe, obtinem o

d). Pentru Yvette, jucatorul de pe rand, o ruta scurta domina o ruta mai lunga care trece prin

aceleasi segmente:

b domina slab urmatoarele variante: bac, bacd, ab, dcab

bac domina slab bacd, dcab

ab domina slab bac, bacd, dcab

ac domina slab urmatoarele variante: bac, acd, dcab, bacd

acd domina bacd, dcab

dc domina bacd, acd, dcab

d domina urmatoarele dc, bacd, acd, dcab

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Pentru Zoe, jucatorul de pe coloane, o ruta mai lunga o domina pe una mai scurta care

trece prin acelasi segment, asadar

ba domina b

cd domina d

Problema 6. Se considera un joc cu doi jucatori, fiecare dintre acesti avand un set de carti,

fiecare carte avand trecut un numar. Cei 2 jucatori se numesc Antonia si Bob. Cartile Antoniei

au trecute numerele 0,1,2,3 si 4, pe cand ale lui Bob au 0,1 si 2. Fiecare jucator alege o carte,

fara a sti alegerea celuilalt. Castigul depinde de suma punctelor de pe cartile alese.

Se cere:

a). reprezentati jocul in forma matriceala pentru fiecare dintre urmatoarele variante:

1). Daca suma e mai mare de 3, atunci Antonia primeste 10 $, iar Bob nu primeste nimic.

Daca suma e mai mica sau egala cu 3, atunci Bob primeste 10$, iar Antonia nimic.

2). Daca suma e mai mare de 2 si este un numar par, Antonia primeste 10 $, iar Bob nu

primeste nimic. Daca suma e mai mare de 2 si este un numar impar, Antonia plateste 5$, iar

Bob nu primeste nimic. Daca suma e mai mica sau egala cu 2, si e un numar par, Bob

primeste 5 $, iar Antonia 0 $; daca este un numar impar Bob primeste 10$, iar Antonia nimic.

3). Sa presupunem urmatorul lucru: cartile Antoniei sunt schimbate in 2,4 sau 6 (ale lui Bob

raman 0,1 si 2). Daca suma punctelor e mai mare sau egala cu 5, Antonia primeste 10$, din

care se scade suma punctelor, altfel ea nu primeste nimic. Castigul lui Bob e urmatorul: daca

suma punctelor este un numar impar, Bob primeste atatia dolari cat totalul punctelor; daca

suma punctelor se dovedeste a fi un numar par si e mai mica sau egala cu 6, Bob primeste 2$,

altfel nu primeste nimic.

b). Pentru fiecare dintre cele 3 jocuri dintre Antonia si Bob, pentru fiecare jucator si fiecare

pereche de strategii, sa se precizeze daca o strategie o domina pe cealalta. Are Antonia o

strategie dominanta? Dar Bob? Este vreo strategie cu echilibru dominant?

c). Gasiti toate echilibrele Nash in jocul B.

a).1).

 

Bob

 

0

1

2

 

0

0 , 10

0 , 10

0 , 10

1

0 , 10

0 , 10

0 , 10

Anton

ia

2

0 , 10

0 , 10

10 , 0

3

0 , 10

10 , 0

10 , 0

4

10 , 0

10 , 0

10 , 0

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

a).2).

Bob

 

0

1

2

 

0

0 , 5

0 , 10

0 , 5

1

0 , 10

0 , 5

-5 , 0

Anton

ia

2

0 , 5

-5 , 0

10 , 0

3

-5 , 0

10 , 0

-5 , 0

4

10 , 0

-5 , 0

10 , 0

a).3).

Bob

 

0

1

2

 

2

0 , 2

0 , 3

0 , 2

Anton

ia

4

0 , 2

5 , 5

4 , 2

6

4 , 2

3 , 7

2 , 0

b). Jocul A. Pentru Antonia: 4 domina strict pe 0 si 1 si domina slab 2 si 3. Asadar, 4 este o

strategie slab dominanta. 0 si 1 sunt echivalente. 2 domina slab pe 0 si 1, iar 3 pe 2.

Pentru Bob: 1 domina slab 2, 0 domina slab 1 si 2. Asadar 0 este o strategie slab dominanta.

Echilibrul dominant este (4,0).

 

Jocul B. Pentru Antonia: 0 domina slab 1, 4 domina slab 2 si atat. Asadar, Antonia nu are o

strategie dominanta.

Pentru Bob: 0 domina slab pe 2, 1 domina slab pe 2 si atat. Deci nici Bob nu are o strategie

dominanta.

Nu exista nici un echilibru dominant.

 

Jocul C. Pentru Antonia: 6 domina strict pe 2, 4 domina slab pe 2 si atat. Deci Antonia nu are

nici acum o strategie dominanta.

Pentru Bob: 1 domina strict pe 0 si 2, 4 domina slab pe 2. 1 este strategia dominanta a lui Bob,

dar nu exista nici un echilibru dominant.

 

c). echilibrele Nash sunt cele subliniate:

 

Bob

 

0

1

2

 

0

0 , 5

0 , 10

0 , 5

1

0 , 10

0 , 5

-5 , 0

Anton

ia

2

0 , 5

-5 , 0

10 , 0

3

-5 , 0

10 , 0

-5 , 0

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

4

10 , 0

-5 , 0

10 , 0

Problema 7. In Orasul de Nicaieri, sunt 2 fermieri, singurii producatori de lapte.

Cerera locala pentru lapte este data de ( P-pretul masurat in centi, Q-cantitatea totala masurata

in cutii) : P=2000-2Q. Ambii fermieri au acelasi cost al functiei dat de ( C-costul total

masurat in centi, q-outputul masurat in cutii) : C=80000+560q.

Se cere:

a). Calculati si reprezentati grafic functia firmei 1 ( calculati profitul maxim al outputului

firmei 1pentru fiecare output posibil al firmei 2). Faceti acelasi lucru pentru firma 2.

b). Calculati echilibrul Cournot-Nash ( outputul pentru fiecare firma, outputul total, pretul si

profitul fiecarei firme).

c). Comparati bunastarea sociala ( profit+surplusul consumatorului) la echilibrul Cournot-

Nash cu bunastarea sociala care ar rezulta daca ar fi existat o singura firma in industrie, avand

acelasi cost ca mai sus. Cum explicati rezultatul?

a). Profitul functiei firmei 1 este dat de :

1(q1,q2) = q1 [2000 2(q1+q2)] 560 q1 80,000

Functia rezultata a firmei 1 este obtinuta din rezolvarea urmatoarei ecuatii

∂ q1

=0

, de unde rezulta

q1=360 –

q2

2

.

Similar, functia rezultata pentru firma 2 este data de q2=360 –

q1

2

.

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 4 10 , 0 -5 , 0 10 , 0 Problema

b). Echilibrul Cournot-nash este dat de:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

q1 = q2 = 240

Q = 480

P = 1040

1 = 2 = 115,200 80,000 = 35,200.

c). Un monopolist ar seta Q=360 si P=1280. Profitul firmei ar fii :

= 259,20080,000 = 179,200.

Curba cererii este urmatoarea:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 q 1 = q 2 = 240 Q = 480 P

Asadar surplusul consumatorului sub o piata monopolista este (2000 - 1280)(360)/2 =

129,600 , in timp ce surplusul consumatorului sub duopol este (2000 - 1040)(480)/2 =

230,400. Prin urmare, bunastarea sociala sub monopol este 129,600 + 179,200 = 308,800, in

timp ce sub duopol este 230,400 + 2(35,200) = 300,800. Asadar, bunastarea sociala ete mai

mare sub monopol decat sub duopol. Motivul este acela ca sub duopol, costul fix trebuie platit

de doua ori si in acest caz costul fix este mai mare decat castigul in surplusul consumatorului

obtinut din schimbarea monopolului in duopol.

Problema 8. Fie 2 consumatori si 2 firme care fac produse omogene. Amandoi

consumatorii cumpara un produs si numai unul cu conditia ca pretul sa nu fie mai mare ca 10.

Costurile fise de productie sunt 0 pentru ambele firme. Costul de productie marginal si mediu

pentru prima firma este de 4, iar pentru cea de-a doua firma este de 6. In cazul in care ambele

firme percep acelasi pret, ambii consumatori prefer prima firma, in caz contrar, fiecare

consummator preferand firma cu pretul mai mic. Legea prevede o firma care anunta un pret

de vanzare pentru toti consumatorii. Gasiti toate echilibrele Nash ale preturilor (Aratati ca

acestea sunt echilibrele Nash si ca nu exista alte echilibre Nash).

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Dovada : In primul rand aratam ca orice pereche (P1,P2) cu 4 lei <= P1 = P2 <= 6 lei

este un echilibru Nash. A doua firma face 0 profit. Daca va reduce pretul sau va avea o

pierdere, iar daca il va creste va face in continuare profit 0. Profitul primei firme este de 2 (p1

- 4) >=0. Daca va reduce pretul, profitul va scadea, iar daca il va creste profitul va fi 0.

Acum aratam ca p1=p2 > 6 nu este un echilibru Nash. Firma 2 face profit 0 si il poate

mari prin perceperea unui pret P2* astfel incat 6<P2*<P1.

(P1,P2) cu P1<4 si P1<=2 nu este un echilibru Nash deoarece prima firma are o pierdere si isi

poate creste profiturile de la zero prin cresterea lui P1.

In cele din urma:

a). 4 <= P1 < 10 si P1<P2 nu este un echilibru Nash, deoarece prima firma isi poate creste

profiturile sale prin marirea lui P1.

b). P1=P2 < P2 nu este un echilibru Nash deoarece firma 2 poate obtine profituri pozitive

prin reducerea lui P2 astfel incat P2<P1.

c). 10 < P1 < P2 nu este un echilibru Nash deoarece firma 1 isi poate creste profiturile sale

prin reducerea lui P1.

d). P2<6 si P2 < P1 nu este un echilibru Nash deoarece firma 2 este in pierdere.

e). P2 >= 6 și P2 < P1 nu este un echilibru Nash deoarece firma 1 isi poate mari profitul prin

reducerea pretului sau (P1) in asa fel incat P1=P2.

Problema 9. Se considera un joc cu doi jucatori. Exista 3 plicuri nemarcate. Unul

contine 100$, unul 200$, iar al treilea contine 300$. Ele sunt amestecate foarte bine si unul e

dat jucatorului 1, iar altul jucatorului 2 ( al treilea ramane pe masa si nu va mai fi utilizat

deloc). Jucatorul 1 isi dechide plicul si ii verifica in secret continutul. El poate spune ”pass”,

caz in care fiecare jucator isi pastreaza plicul, sau il poate ruga pe jucatorul 2 sa schimbe

plicurile intre ele. Jucatorul 2 nu are voie sa vada continutul plicului si trebuie sa zica ”Da”

sau ”Nu”. Daca spune ”Nu”, atunci cei doi jucatori trebuie sa-si pastreze plicurile originale. In

schimb, daca jucatorul 2 spune ”Da”, atunci ei fac schimb de plicuri si le pastreaza pe cele

primite. Se presupune ca cei doi jucatori sunt neutri la risc, se cere:

a). Reprezentati situatia intr-un joc cu informatie imperfecta

b). Desenati jocul in forma normala corespunzatoare si gasiti toate echilibrele Nash

c). Ce se obtine atunci cand se aplica algoritmul de eliminare a strategiilor dominate?

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

a). In jocul descris mai jos, 12 inseamna ”jucatorul 1 alege plicul cu 100$ si jucatorul 2 cel cu

200$”, 13 inseamna ”jucatorul 1 alege plicul cu 100$ si jucatorul 2 cel cu 300$”, etc. P

provine de la ”pass”, T de la ”propune un schimb”, Y este ”Da”, iar N ”Nu”.

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 a). In jocul descris mai jos, 12 inseamna ”jucatorul 1 alege

b). Jucatorul 1 are 8 strategii. O prima strategie este: daca ia plicul cu 100$ spune ”pass”, daca

il ia pe cel cu 200$ propune un targ, iar daca il ia pe cel cu 300$ spune ”pass”. Vom folosi

urmatoare prescurtare pentru strategia de mai sus PTP. Jucatorul 2 are in schimb doar 2

strategii. Cum primim recompensele? Sa consideram prima celula, spre exemplu.

Presupunand strategiile PPP si Y, castigul este (100,200) cu o probabilitate de 1/6, (100,300)

cu o probabilitate de 1/6, (200,100) cu probabilitatea de 1/6, (200,300) cu probabilitatea 1/6,

(300,100) cu probabilitatea 1/6, (300,200) cu probabilitatea 1/6. Asadar, castigul asteptat al

jucatorului 1 este (100 + 100 + 200 + 200 + 300 + 300)*(1/6)=200$. Similar este si pentru

celalalt jucator si celelalte celule. Echilibrele Nash sunt subliniate:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 c). Pentru jucatorul 1 toate strategiile sunt slab dominate, exceptand TPP

c). Pentru jucatorul 1 toate strategiile sunt slab dominate, exceptand TPP si TTP. Eliminand

strategiile slab dominate obtinem un joc unde Y este strict dominat de 2. Asadar, ramanem cu

strategiile (TPP, N) si (TTP, N).

Problema 10. Se considera urmatorul joc:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 c). Pentru jucatorul 1 toate strategiile sunt slab dominate, exceptand TPP

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Se cere:

a), Gasiti toate echilibrele Nash in strategie pura.

b). Demonstrati, fara a face prea multe calcule, ca nu exista un echilibru in strategii mixte in

care jucatorul 1 joaca M cu probabilitatea p cu 0 < p < 1.

a). Forma normal este:

 

Jucatorul Jucatorul 2 2

 
 

l

r

 

R

1

, 0 , 0

1

, 0 , 0

Jucatorul1

M

0

,

1

,

1

2

,

2 , 1

L

1

,

1 , 0

0 , 0 , 0

 

l

r

 

R

1

, 0 , 0

1

, 0 , 0

Jucatorul1

M

0

,

1 , 0

0 , 0 , 0

L

1

,

1 , 0

0 , 0 , 0

Jucatorul 3 alege a

Jucatorul. 3 alege b

Echilibrele Nash in strategii pure sunt: (R,l,a) , (M,r,a) , (L,l,a) , (R,l,b) , (R,r,b) si

(L,l,b)

b). Deoarece pentru jucatorul 3, a domina strict pe b , el trebuie sa joace a daca setul de

informatii este atins cu probabilitate pozitiva. Pentru jucatorul 3 informatia este atinsa, daca si

doar daca jucatorul 1 joaca strategia M cu probabilitate pozitiva. Asadar, cand Pr(M) > 0, jocul

se reduce la :

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 Pentru ca jucatorul 1 sa doreasca sa atrivuie o probabilitate pozitiva

Pentru ca jucatorul 1 sa doreasca sa atrivuie o probabilitate pozitiva lui M, el trebuie sa

astepte un castig de minim 1, altfel R ar fi fost o varianta mai buna si singura cale ca el sa

castige minim 1 este ca jucatorul 2 sa joace strategia r cu o probabilitate de cel putin ½. Daca

jucatorul 2 joaca r cu o probabilitate mai mare de 1/2 , atunci M ii ofera jucatorului 1 un

castig mai mare decat L sau R si in acest caz, el va alege strategia M cu o probabilitate de 1,

in timp ce jucatorul 2 alege r cu probabilitatea 1, iar jucatorul 3 alege a cu probabilitatea 1. In

acest fel, obtinem un echilibru in strategii pure. Daca jucatorul 2 joaca r cu probabilitatea

exact ½ atunci jucatorul 1este indifferent daca allege M sau R, dar il gaseste pe L inferior si ii

atribuie probabilitatea 0. Dar cel mai bun raspuns al jucatorului 2, la strategia mixta a

jucatorului 1, care atribuie probabilitati positive pentru M si R si 0 pentru L, este sa joace r cu

probabilitatea 1. Asadar, nu poate exista un echilibruin strategii mixte daca jucatorul 1 ii

atribuie lui M probabilitatea p cu 0 < p < 1. Trebuie sa fie Pr(M)=0 sau Pr(M)=1.

Problema 11. Un pacient s-a plans constant de o durere constanta in zona

abdomenului. Bazandu-se pe toate informatile disponibile, doctoral crede ca exista doar 4

cauze: o infectie bacteriana (B), o infectie virala (V), cancer (C), inflamatie a vezicii (I).

dintre cele 4 doar infectia bacteriana si inflamatia vezicii sunt tratabile. In trecut, doctorul a

vazut 600 de cazuri similar si ele s-au dovedit a fi:

Infectie bacterian
Infectie
bacterian

Infecti

Cance

e

virala

r

Inflamati e a vezicii
Inflamati
e
a vezicii

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

a

140

110

90

260

Estimarile lui probabilistic se bazeaza pe aceste cazuri.

a). Care e probabilitatea ca pacientul sa aiba o boala tratabila?

Exista 2 posibilitati de obtinere a mai multor informatii: un test de sange sau de urina.

Un test de sange ar arata un numar anormal al globulelor albe sau unul normal al acestora.

Numarul anormal al globulelor albe este evident clara ca exista o infectie, dar care poate I din

cauza unei bacteria sau una virala. Numarul normal al globulelor scoate din ecuatie o infectie.

Testul de urina, pe cealalta parte, arata daca e pozitiv ca vezica este inflamata, iar daca este

nagtiv ca aceasta nu este inlamata.

b). Sa presupunem ca pacientul face un test de urina care se dovedeste negative. Care este

probabilitatea ca el sa nu aiba o boala tratabila? Care e probabilitatea sa aiba cancer?

c). Daca in loc sa faca testul de urina, il face pe cel de sange si acesta iese pozitiv, care e

probabilitatea ca acesta sa aiba o boala tratabila?

d). Sa presupunem ca pacientul face testul de urina si iese negativ. Atunci il intreaba pe

doctor: “daca as face si testul de sange, cat de probabil e ca acela sa iasa pozitiv?”. Care ar

trebui sa fie raspunsul doctorului?

e). Sa presupunem ca pacirentul face ambele teste si testul de urina iese negative, pe cand cel

de sange iese pozitiv. Care e probabilitatea ca el sa aiba o boala tratabila?

Probabilitatile sunt dupa cum urmeaza:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 a 140 110 90 260 Estimarile lui probabilistic se bazeaza pe

a). Pr({B,I}) = Pr(B) + Pr(I) = 7/30 + 13/30 = 2/3.

b). Un test negativ de urina este reprezentat de evenimentul {B , V, C}. O boala netratabila

este un eveniment {V, C}. Asadar:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 a 140 110 90 260 Estimarile lui probabilistic se bazeaza pe

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

c). Un test de sange pozitiv este reprezentat de evenimentul {B, V}. O boala tratabila este

evenimentul {B, I}. Asadar:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 c). Un test de sange pozitiv este reprezentat de evenimentul {B,

d). In acest caz avem:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 c). Un test de sange pozitiv este reprezentat de evenimentul {B,

e). Informatia este {B, V}

{B, V, C} = {B, V}. Asadar, noi dorim:

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034 c). Un test de sange pozitiv este reprezentat de evenimentul {B,

Problema 12. Albert si Bill joaca un joc cu informatie incompleta. Fiecare jucator

trebuie sa aleaga daca sa se abata sau nu de la joc. Alegerile sunt facute simultan. Daca un

jucator se abate atunci el este un las. Altfel, el este un erou daca celalalt jucator renunta, dar

este mort daca celalalt jucator nu se abate. Un jucator poate fi de tipul normal sau daunator.

Tipul normal primeste un castig de 100 daca devine erou, 85 daca este las si 0 daca este ucis.

Tipul daunator crede ca a fi erou merita 100, a fi mort merita 50, dar fiind un las merita 0!

Albert stie cu siguranta ca Bill este tipul normal, dar Bill crede ca exista 20% sanse ca Albert

sa fie daunator. Fiecare jucator isi stie cu siguranta tipul si totul, exceptand tipul lui Albert

este cunoscut de ambii.

a). Conform teoriei lui Harsanyi despre informatia incompleta, cine sun t jucatorii si care sunt

strategiile lor?

b). Reprezentati jocul si obtineti forma normala a acestuia

c). Gasiti echilibrul Nash Bayesian in strategii pure.

a). In teoria lui Harsanyi strategia unui jucator specifica o actiune pentru fiecare dintre tipurile

acestuia. Albert are 2 tipuri posibile si fiecare trebuie sa utilizeze o actiune. Asadar, Albert are

4 strategii pure:

tipul normal se abate, tipul nechibzuit se abate (s,s);

tipul normal nu se abate, tipul daunator se abate (ds,s);

tipul normal se abate, tipul nechibzuit nu se abate (s,ds);

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034

tipul normal nu se abate si nici tipul nechibzuit (ds,ds).

Deoarece Bill are un singur tip posibil, cel normal, o strategie pura pentru el e

reprezentata de o singura actiune : sa se abata (s) sau sa nu se abata (ds). Asadar el are 2

strategii pure.

b). Jocul incepe cu Natura care alege tipul lui Albert (tipul nechibzuit e ales cu o probabilitate

de 0,2). Doar Albert este informat in privinta tipului sau.

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034  tipul normal nu se abate si nici tipul nechibzuit (ds,ds).

Castigurile pentru fiecare tip sunt prezenate. Este de asemenea posibil sa fie

completate castigurile asteptate folosind cerintele anterioare (in fiecare celula primul castig e

a lui Bill)

Andrei Denisa Cristina, Grupa 1034  tipul normal nu se abate si nici tipul nechibzuit (ds,ds).

b). Echilibrul Nash Bayesian este ((ds , ds) , s).