Gheorghe Cosbuc / Guilelm Sorban

Pe umeri pletele-i curg ru,

Mladie ca un spic de gru,
Cu sortul negru, prins n bru,
O pierd din ochi de draga!
Si cnd o vad, ngalbenesc,
Si cnd n-o vad, ma-mbolnavesc;
Iar cnd merg altii de-o petesc,
Vin popi de ma dezleaga...
La vorba-n drum, trei ceasuri trec;
Ea pleaca, eu ma fac ca plec,
Dar stau n drum si o petrec
Cu ochii ct e zarea.
Asa cum e saraca ea,
As vrea s-o stiu nevasta mea;
Dar oameni rai, din lumea rea,
mi tot nchid cararea...
Sa-mi cnte lumea cte vrea!
Mi-e draga una, si-i a mea:
Dect sa ma dezbar de ea,
Mai bine aprind tot satul...