Acesti compusi polifenolici sunt numiti policatechine, cel mai puternic din

acest grup fiind numit epigalocatechin-3-galat [ EGCG]. Studiile au

demonstrat abilitatea pielii tratate in prealabil cu EGCG , de a inhiba
activitatea mieloperoxidazei, si a inflamatiei care urmeaza dupa iradiatiile cu
UVB. De asemenea studiile au demonstrat ca pielea iradiata de raze uv care
a fost tratata in prealabil cu cu polifenoli din ceai verde , arata dpdv
histologic o scadere a celulelor provocate de arsuri solare. De asemenea
pielea pretratata are si mai putina afectare a ADNului , lucru evidentiat de
numarul mai mic a diminelor piramidinice de ADN formate, decat in pielea
netratata, un alt polifenol ce diferta de aceea gasiti in ceaiul verde este
procianidinul. Procianidini sunt radicali iberi foarte puternici care se gasesc
in nr bogat in samburii strugurilor rosii. Extractul de seminte de struguri este
bogat in polifenoli si studii au raportat ca ar fi mai bogat in activitate
antioxidanta chiar si decat vitamina c sau e. mai exact, la soareci, polifenolii
din samburi de struguri au aratat o inhibitie mai mare a lipidelor peroxidante
decat polifenoli din ceaiverde. Rolul polifenolilor, fie ca din ceai verde sau
din seminte d strugure rosu, are o mare importanta si potential in continua
crstere a pietii produselor natural antiimbatrinire. Cu toate inredientele
natural,totusi este important sa strandardizam metodele de extractive dar si
foloasele din activitatea lor.
2.4.8 seleniul este un element essential antioxidant, anti inflamator si
anticarcinogenic. Ca si un ingredient pt antiimbratranire , capacitatile
poretective ale seleniului stau in rolul sau essential de cofactor in formarea
enzimelor peroxidatice glutationice protective. Proprietatile antiinflamatorii
ale seleniumului au fost demonstrate prin abilitatea sa de a inhiba citokinele
inflamatorii induse de raze uv, cu effect daunator pielii. Seleniumul ca si un
ingredient topic nu patrunde bine pielea si trebuie folosit in forma sa de
selenometinionina pt a fi biofunctional
2.4.9 carotenizi-sunt un antioxidanti din dieta care incluc licopene, luteina,si
beta caroteni. Sursele acestor compusi cautatori naturali de radicali
liberi , includ legumele cu Frunze verzi,morcovii si rosiile. Carotenoizi au au
proprietati d cautare a radicalilor liberi, si inhiba si lipid-peroxidaza. Cele
mai multe studii associate cu carotenoizii au folosit pe acestia in forma orala.
Totusi, au fost si raportate de efecte fotoprotective a carotenoizilor aplicati
topic. In culturile celulare a fibroblasti din pielea umana, studiile au aratat o
scadere a substantelor tiobarbiturice reactive la acid, prin pretratamentul cu
carotenoizi. In acest studio, carotenoizi erau livrati spre fibroblasti prin

lipozomi cu 20 de minute inaintea iradieri cu uv., iar masuratorile au fost

effectuate o ora mai tarziu. Desi carotenoizi lucreaza cel mai bine in mod
synergetic, de unii singuri, licopena a fost cel mai puternic fotoprotector
urmat de lutein si apoi de beta carotene. Folosirea acestor compusi in
formule a fost complicate vand in vedere ca sunt pigmenti si influenteaza
culoarea cosmeticelor in borcan dar sip e piele. Totusi, noi tehnologi se
dezvolta si rezulta carotenoizi incolori.
2.3. vitamina a-retinoizi. Rolul essential al retinoizilor in dezvoltarea normal si
cheratinizarea pielii dateaza din 1925 cand Wolbach si Howe au descries
keratinizarea anormala in enzimele cu deficient de vitamina A. utilizarea
topica a retinoizilor a fost studiata mai extensive decat orice alt compus din
dermatologie. Retinoizi joaca un rol important in dezvoltarea pielii si reglarea
cresterii si diferentierii keratocitelor. Abilitatea topica a retinoizilor de a
reversa imbatrinirea fotografica dar sic ea cronologica, face folosirea
retinoizilor o necessitate in folosirea oricarui tratament cosmetic. Vit A tpica
are abilitatea de a scadea semnele imbatranirii prin scaderea liniilor fine de
ridare. In adaugare, exsta o normalizare si o crestere a elasticitatii.
Imbunatatirea tonului natural si a texturii pielii este un beneficiu al vitaminei
A, ceea ce creste luminozitatea pielii daca e folositata cu iluminatori de piele.
Vitamina a,o molecula ce este solubila in lipide, si a carei structura a fost
folosita in formularii variabile cu rezultate in diverse forme structural. Prima
generatie, sau forma nonaromatica,include toate tretionionele[ acid transretinoic] si isomerii sai 9cis- si 13cis- [ isotretinoine] . acidul retinoic regleaza
cresterea ,deferentierea si normmalizarea pielii prin recunoasterea si legarea
receptorilor acid retinoici specifici [rars] si a receptorilor X retionoici[rxrs]
care sunt factori de transcriptie activati prin liganzi. Acesti receptori se unesc
in regiuni de reglare a adnului unude activeaza transcriptia genelor. In
fiecare familia de receptori, exista un subtip si multe isoforme ce apartin
fiecarui subtip. Derivatii din vitamina a ce sunt solositi cosmetic in produse
fara prescrptie medicala, sunt retinolul, retinaldehidele, retinil palmite, si
retinil esteri. Retinolul si retinaldehidele ,un produs intermediary
in
conversia retinolului in acod all-trans retinoic, sunt forme natural de vit a. cel
mai comun utilizati compusi
fara prescriptive sunt retinolul si retinil
palmitele. Pentru a beneficia din acestea, ele trebuie sa se trasnforme in alltrans acid retinoic, pt a putea lega liganzi. Retinolul s-a demonstrate ca
penetreaza pielea mai efficient decat retinaldehid,retinil palmitata, sau chiar
acidul retinoic.asta s-a demonstrate prin masurarea activitatii de 4hidrozilaza care e direct legata de nivelul de acid all-trans retinoic din piele.
Avand in vedere ca derivatii de vitamina a trebuie transformati in acid,

nivelul 4-hidroxilazei a devenit un marker in biofolosirea si eficacitatea

acestor ingredient. Retinolul este cea mai mare forma de vitamina a din
piele, dar este foarte sensibil la limina si aer in formulele de ingrijire a pieli .
daca retinolul nu este folosit in conditiile corecte, se va oxide rapid, si va
rezulta un produs irritant si daunator.
2.6 vitaminele b- pantenolul [provit b5] este un analod stabil al acidului
pantotenic care a fost folosit in ingriirea oueluu, a unghiilor si mai ales a
produselor pt par, pt beneficiile lui intense de catifelare si hidratare . acidul
pantotenic credte viteza de vindcare a ranilor prin proliferare celulara si
sinteza de protein si prin penetrarea rapida a pielii.stiut pt proprietatile de
hidratare si de catifelare, poate juca un rol in produsele antiimbatranire prin
proliferarea crescuta celulara si prin abilitatile de vindecare. Nicotinamida
este alta vit b care a intrat in zona produselor de ingrijire a pielii. Cele mai
multe studii ale acestei vitamina s-au axat pe proprietatill antiinflamatiare si
beneficiile in tratarea acneei. Rolul acesteia ca un potential ingredient anti
imbratranire inca nu a fost complet explorat, dar unul din posibilele roluri
este acela de biosinteza a ceramidelor si a altor lipide din stratul cornos.
2.7. Alfa-hidroxi acizi[ ahas] cam cu 25 de ani inainte can acidul glicoic sa
isi faca intrarea dramatica pe piata produselor pt piele la inceputul anilor 90,
acidul lactic a fost descries ca si parte a factorului NMF al pielii si a fost
folosit cu mult success in crme hidratante. De asemenea, drs .Van Scott si
Yu, au escris eficacitatea acidului lactic in tratarea ictiozelor si a bolilor de
cheratinizare. Combinarea folosirii topice a retinoizilor, dar si a acidului
glicoic ca si ingredient in ingrijirea cosmetic a pielii, si pt produsele de
exfoliere, a revolutionat piata de produse anti imbatranire. Efectele AHAs
sunt determinate de catre phul si lor si nivelurile de concentratie. Desi acesti
acizi ce se gasesc si in mod natural, sunt des referiti ca si acizi din fructe
deoarece se gasesc in multe fructe commune cum ar fi citricele[ acid citric] ,
merele [acid malic], si strugurii [acid tartric], cele mai folosite AHAs-uri nu
sunt compusi de fructe. Acidul glicoic este un derivate din zahar, iar acidul
lactic din lapte. Exista un nr de beneficii de infrumusetare associate cu
folosirea ahas in ingrijirea pielii, care au abilitatea de a reduce coeziuea
cornocitelor moarte in piele, ceea ce da pielii un aspect mai fin,cu mai putin
riduri. Este ideal sa cuplam acesti produsi cu retinoizi topicali si cu agentii de
iluminare pt a creste aceste beneficii. Eficacitatea ahas in refacerea
semnelor de imbatrnire, au fost associate cu problem de intepare, ardoare si
iritatie , care sunt in general associate cu un ph mai mic de 3,5.

2.8 polihidroxiacizi[phas] sunt urmatoarea generatie de ahas. Ei au

proprietatile antiimbatrnire , de catifelare a pielii ca si ahas, dar fara efectul
irritator si arzator si intepator al ahas. Phas include glucono-lactone, si acid
lactobionic, care sunt sturnctural mai mari decat moleculele de ahas,
pemintand pielii o penetrare mai lenta si imlicit mai putin efecte adverse. In
completarea beneficiilor exfoliante ala ahas, phas adduce un beneficiu
additional,de o crestere a functiei de bariera si de hidratare a stratului
cornos, cu propiretati hidratante. Aceasta face o compatibilitate pt piele, si
folosire pt mai multe tipuri de piele, inclusive pielea sensibila. Phas sunt de
asemenea protective avand In vedere ca majoritatea contin proprietati
antioxidative.
2.9 betahiroxiacizi [ bhas] cel mai des foosit bhas este acidul silicilic. Este
gasit in majoritatea tratamentelor fara prescriptive , si a fost folosit primar in
tratarea acneei. Parte din eficacitatea sa ca si tratament al acneei poate
proven de la solubilitatea lipidica si capacitatea de a penetra sebumul. Mai
recent, acidul salicylic, a fost folosit in tratarea la cabinet a fotoimbatranirii
cu exfolieri 20-30%. Acestea pot ajuta mult pacientii care sunt pot tolera
Ahas , avand in vedere ca efectele iritative sunt mai mic cu acidul salicylic. In
completare, poate fi folositor sa se combine sau sa se alterneze Ahas cu
Bhas , avand in vedere ca mecanismul de functionare difera.
2.10 beta-glucan, beta glucanii au fost descrisi prima datain 1941 si
apartineau unei clase de compusi cunoscuta ca si modificatori de raspuns
biologic. Desi izolati din diferite surse cum ar fi ovazul,graul, sau ciupercile,
cei mai active biologic au fost isolate din membrane celulare de drojdie
alimentara. Abilitatea lor de a stimuli si de a active macrfagele , a rezultat in
multiple aplicatii, inclusive in tratarea ranilor , a bolilor infectioase, a
cancerului, si in problem dermatologice. In epidermita, unde
celulele
derivate din macrophage include si keratocite, si cellule lagerhans,
betaglucani actioneaza pt a stimuli calitatile protective a acestor cellule, ca
si prima linie de aparare a organismului. Betaglucanii topici , pot accelera
vindcarea ranilor sis a creasca rezistenta la infectii prin cresterea fagocitozei
mediate de macrophage. Studiile au demonstrate ca betaglucanii au
proprietati fotoprotective similar cu cele ale vitaminei e, prin capacitatea lor
de a sustine nivele reduse de glutationa in piele, dupa expunerea la uv.
Betaglucanii sunt extremi de calmanti pt piele prin refacerea macrofagelor
pielii, ce au implicatie in minimalizarea potentialei iritatii data de produse.
Potetiala folosire a beta glucanilor in derma este mare. In produsele de
ingrijire personala pentru barbierit unde taieturile,arsurile si zgarieturile,
iritatiile si foliculitele sunt o problema, efctele antiiritative ale acestora pot fi

de ajutor. Efectul fotoprotectiv al acestora, dar si capacitatea lor de hidratare

si de protejare a pielii de la potentiale iritatii care pot aparea in folosirea
altor tratamente, le face chiar folositoare in regimul anti imbatrnire.
2.11 factori respiratori ai pielii[ srf] de asemenea numiti factori resp ai
teustului [trf] au fost folositi in cosmetic pt abilitatea lor de a regenera si a
revitalize pielea. Aceste ingredient revitalizeaza metabolismul cellular prin
stimularea respiaratiei celulare. Abilitatea unui ingredient de a stimuli
respiratie celulara si metabolismul cellular, poate fi determinate prin metoda
Warburg, care masoara oxigenul primit de celulele vii. Cum respiratia
celulara si metabolismul cellular cresc, creste si energia celulara, asta fiind
evidentiat de nivele masurate crescute de ATP in suspensiile celulare. Desi
nu numar de ingrdiente botanice cu capacitatea de a creste respiratie
celulara au fost izolata, cea mai abundenta sursa este drojdia. Totusi, spre
deosebire de betaglucani, care sunt izolati din din peretii celulari, ai drojdiei,
compusii care stimuleaza respratia, sunt extrasi din citoplasma. Aceste
elemente citoplasmatice in general contin component mitocondriale ale
celulei ceea ce poate mari energia celulara. Odata cu imbatranirea pielii, se
evidentiaza un nivel de oboseala fiziologica care este dat de stresul
oxidative si de factori de mediu. Oboseala care creste cu varsta, este
paralalizata de procesul de scadere progresiva a energiei celulare, si a
metabolismului, dar si o scadere a functiilor celulare. Adaugarea de
ingredient in crme anti imbatranire, ce contin elemente mitoondriale
citoplasmatice din drojdie, poate rezulta in stimularea respiratiei celulare ,
rumata de cresterea metabolismului celular, vitalitate si reinoirea celuleor.
2.12- cuprul. Produsele ce contin cupru au castigat popularitate pe piata
produselor anti imbatranire in ultimii ani. La oamei, cuprul se leaga la
tripeptidele glicil-l-histidil-l-lisina[ghk] cu afinitate crescuta, pt a forma un
complex GHK-cupru. Acest complex joaca un rol vital in regenerarea tisulara
umana, si abilitatea sa de a acelera vindecarea ranilor a fost demonstrate si
in vivo si in vitro. De asemenea, cuprul este un cofactor vital in activarea
puterniciei enzyme antioxidante dismutazei superoxide . capacitatea
complexului de a stimuli productia de collagen si glicosaminoglicani intr-o
maniera dozo-dependenta, a fost demonstrate in culture celulare cu
fibroblasti umani. Alte observatii include faptul ca complexul poate juca un
rol in angiogeneza in timpul vindecarii ranilor. Rolul complexului ca un
ingredient anti imbatranire, poate fi explicat prin rolul sau de a vindeca ranile
si a abilitatii de a stimuli matricea proteinica extracelulara. Un numar de
studii clinice au fost effectuate utilizand produse ce contin acest complex.
Imbunatatiri clinice semnificative au fost evidentiate la pielea

fotoimbatranita,unde la pacienti tratati cu crme de fata si de chii cu acest

complex au fost benefice. Aceste imbunatatiri include o scadere a ridarii
pielii, a laxitatii si a aspritatii. Aceste schimbari ca si lipsa iritatiei , dau
cuprului un rol important pe piata.
2.13 peptidele- initial erau derivate din molecule mai mar ice erau scindate
in mod enzymatic, pt a izola fragmetele active pt folosirea lor in ingrijirea
pielii. Peptidele scindate proteolitic sunt tot molecule relative mari.
Avansarea in chimia peptidelor a fost facuta cu avansarea biologiei
molecular. Bio molecular a usurat studiul exact al secventelor de aminoacizi
ai moleculelor cum ar fi matricea proteinica de tip 4 colagenica si laminina.
Stiina ca secventele de aminoacizi ai acesto molecule da drumul creeri de
peptide care sunt de 5 pana la 10 ori mai mari decat un aminacid. Avantajul
folosirii peptidelor mici este in faptul ca sunt specific. De fapt, multe dintre
viitoarele medicamente incluzand dermatologia,stau in folosirea peptidelor
care sunt capabile sa stimuleze sau sa inhibe anumite procese prin
recunoasterea de receptori. Momentan, cele mai bine cunoscute peptide
folosite in ingrijirea pielii sunt palmitil pentapetide [ matrixil] si acetil
hexapeptide-3[argirelen]. Matrixil este o pentapeptida care a fost folosita
drept analog de procolagen pt a stimuli productia de collagen din piele.
Aceste secvente de pentapeptide procolagenice au fost prima data descries
in 1993 ca si fiind capabile sa promoveze sinteza de tip 1 si 3 colagenica, si
fibronectina, atunci cand sunt adaugate culturilor celulare de fibroblasti.
Secventa lis-thr-thr-lis-ser [kttks] are o forma de acizi grasi numita palmitoil ,
adaugata la ea pt a creste capacitatile de penetrare a pielii. Sederma,
compania care detine brevetele pt pal-kttks [ matrixil] a sponsoriat un studio
care a fost prezentat ca si un poster la congresul de dermatologie mondial
din 2002, de la paris. In acest studio de 4 luni, pal-kttks a fost capabil sa
scada rugozitatea pielii cu 27%, volumul ridurilor cu 36% si adancimea
ridurilor cu 27%. Biopsii alea pielii au demonstrate cresterea densitatii si si
grosimii fibrelor de elastina din derm, cu imbunatatirea colagenuli de tip 4.
Studiile effectuate de Sederma pe 6 luni in care s-a folosit o crema ce
contine 4% matrixil au fost impresionante. Adancimea ridurilor redusa cu
68%, si densitatea lor cu 28%la 2 luni, 31% la 4 luni si 47% la 6 luni. Avand
in vedere testele, pt a putea avea eficacitate impotriva ridurilor, matrixilul
trebuie folosit intro concentratie minima de 2% , si ideal intre 4-8%.
Argirelenne a fost promovat ca avand un effect relaxant asupra muschilor, si
implicit promovot ca o alternative a botoxului. Mecanismul de actiune a fost
studiat in vitro si se pare ca inhiba formatiunile veziculare prin inhibitia
formatii
de
complex
protein
receptor
sensibil
la
atasare,
n-

etilmaleimide[snap]. Prin inhibarea formarii de snap, argirelene inhiba

evacuarea catecolaminelor , incluzand epinefrinele si norepinefrinele in vitro.
Studii clinice sunt mai degraba limitate in acest timp , si penetrarea in vivo
ince trebuie sa fie determinate. Un studio folosind argirelene in zona ochilor
a demonstrate o imbunatatire cu 17% in ridurile periorbitale la 15 zile de
folosire si 27% dupa 30 de zile. Potrivit studiilor comoaniei, aceasta crema ar
trebui folosita la concentratie de 10% pt rezultate optime.
2.14 concluzii- domeniul produselor andti imbatrinire si a ingredientelor a
crescut de la cosmoceutice la cosmoleculare. Multa munca tot trebuie sa mai
fie facuta,incluzand dezvoltarea metodelor in vitro ce folosesc chiat biele
imbatranita chronologic. Pana acum, toata pielea imbatranite folosita in
studii si in culture celulare a fost imbatranita prin radiatii uv, care este un
agent de fotimbatranire. In adaugare, cand ne uitam la comportamentele ce
promoveaza colagenul, culturile de fibroblasti , nu imita pielea ; pielea nu
este intrun stadiu active de vindecare a ranilor, si fibroblastii nu cresc in
conditii normale. Utilizarea factorilor de crestere in ingrijirea pielii , desi
vanduta in multe produse, este inca la inceputul dezvoltarii. Exista doar un
factor de crestere ce are aprobarea FDA pt uz clinic in vindecarea ranilor si
acela este factor de crestere platelet-derivat [ PDGF] . A durat aproximativ
35 de ani pt aprobarea lui, si totusi multi alti factori de crestere sunt folositi
in ingrijirea pielii. Mult mai multa munca trebuie facuta pt a demonstra ca ei
patrund in piele avand in vedere ca sunt asa mari. Dupa ce demonstram
penetrarea in piele, siguranta trebyie sa fie o ingrijorare principala, avand in
vedere ca exita multi receptor ice sunt sus- sau jos- rglati. Stim care sunt o
parte din acesti receptori; dar totusi sunt multi altii care raman necunoscuti.
Astfel, multa munca este necesara in acest domeniu. Pe cum cunostintele si
tehnologia continua sa creasca in acest domeniu, asa va creste si utilizarea
de fragmente peptidice si oligopeptide de ADN. Aceasta este conexiunea
cosmoleculara a pielii care inca este in perioada de infant , dar care se
indreapta spre un viitor promitator.

3. Imbatranirea foto di dchimbarile pigmentare ale

pielii
3.1 Inroducere
Procesul inevitabil al imbatranirii incepe inca de la nastere. Cu atingerea
maturitatii, aspectele imbatranirii intrinseci sau cronologice devin evidente.
Manifestarile cutanate ale imatranirii cronologice sunt multiple si includ o
aparenta fina, palida a pielii cu fine riduri si pierdere a hidratarii. Aspectele

imbatranirii intrinseci sunt adesea umbrite de cele ale imbatranirii foto.

Imbatranirea foto, imbatranire indusa de expuneri repetate la razele UV,
duce la schimbari dramatice ale pielii. Aceste diferente sunt subliniate de
studii pe gemeni efectuate de chirurgul plastician al New York-ului Dr. Darrick
E. Antell in care un geaman cu o expunere semnificanta la soare prezinta o
ridare dramatica comparativ cu geamanul protejat de soare. Caracteristicile
clinice ale imbatranirii foto includ ridare fina si aspra, rugozitate,uscaciune,
telangiectazii, leziuni precanceroase, si alterari pigmentare. Alterarile
pigmentare sunt o componenta majora asociate cu pielea imbatranita foto
sunt de mai multe feluri, incluzand hipermelanoza cat si hipomelanoza.
Hiperpigmentarea pestrita, efelide, lentigo, si keratoza seboreica pigmentata
sunt leziunile primare ale hipermelanozei. Hipomelanoza gutata, prezentata
ca pete albe, este manifestarea primara asociata pielii imbatranite.
Imbatranirea intrinseca are loc in mod universal in indivizi ai tutoror
raselor si etniilor cu toate tipurile de piele. In contrast, exista o varietate al
severitatii manifestarilor imbatranirii foto in asiatici, africani americani, si
caucazieni. Continutul epidermal de melanina si distributia melanosomala
mediaza efectul daunator al razelor UV si raspunde de marea diferenta.
Media factorului protector UVA si UVB (care este echivalent cu factorul
edogen protctor de soare) difera chiar substantial intre albi si negrii. In aditie,
obiceiuri de expunerea individuala la soare influenteaza puternic gradul de
pagube foto. Variabilitatea fotoimbatranirii rasiala si etnica este notata in
relatie cu gradul de ridare a pielii cat si cu tipul leziunilor pigmentare
developate.
Atat imbatranirea intrinseca cat si cea foto sunt procese complexe.
Caracteristicile histologice ale imbatranirii intrinseci si ale celei foto au fost
studiate prin microscopia optica si electronica. Mai mult, o intelegere a
mecanismelor ascunse responsabile pentru imbatranire este atinsa. Aceasta
include atat factori genetici cat si de mediu. Avansari in modalitatile
terapeutice invazive si noninvazive in tratamentul imbatranirii foto au dus la
domeniul infloritor al cosmeticii dermatologice. Aceste aspecte vor fi
discutate in acest caitol, cu un accent asupra schimbarilor pigmentare ale
imbatranirii foto.
3.2 Mecanismele imbatranirii
In ultimul deceniu, cercetarea stiintifica a facut un progres uimitor in
elucidarea mecanismului de imbatranire a corpului uman, inclusiv al
tegumentului. Cu unul s-ar astepta, imbatranirea pare a fi datorata
compozitiei atat genetice cat si ai factorilor de mediu. Aparent sun mai multe
mecanisme si mediatori ce controleaza multiplele componente ale procesului
de imbatranire umana. De exemplu, in mai multe specii inferioare, genele
care controleaza longevitatea au fost identificate cu succes; gene care
corspund sunt acum investigate la oameni. Deranjamente in gene care

controleaza sindroamele de imbatranire prematura au fost identificate si

furnizeaza intelegere in mecanismul de imbatranire. Structuri cromozomiale
responsabile pentru senescenta celulara sunt cunoscute a avea un rol crucal
in atat imbatranirea intrinseca (,) cat si cea foto.mai mult, rolul radicalilor
liberi in procesul de imbatranire este de mult recunoscut. In final, rolul
probabil al mecanismului molecular prin care razele UV produc pagube
celulare ducand la imbatranirea foto a fost elucidat. Toate aceste
componente, cum vor fi subliniate mai jos, vor duce la o intelegere mai
completa a procesului complex de imbatranire a oamenilor.
Cu toate ca o gena care sa controleze imbatranirea per total nu a fost
inca identificata in oameni, in organisme precum fungii, drojdie, si muste de
fructe, 35 de gene care determina longevitatea au fost clonate. Aceste gene
sunt responsabile de multe functii diferite, sugerand ca sunt mute
mecanisme de imbatranire. In organismele joase studiate, Jazwinski a
identificat 4 procese principale responsabile pentru imbatranire, stress,
dereglare genetica, si stabilitate genetica. Unele din genele de longevitate
identificate raspund la stress precum radiatii UV, pagube oxidative, foamete,
si extreme termice. Sunt mai multe cai de a impacta aceste procese genetice
si de a imbunatatii longevitatea, cum ar fi restrictia calorica, care ar afecta
potentialul controlului caloric si al stresului. Multi omologi umani ai genelor
longevitatii gasiti in organisme joase au fost identificati si sunt momentan
studiati. S-a propus ca manipularea acestor gene ar putea imbunatatii
longevitatea umana.
Faptul ca genele joaca un rol crucial in imbatranire e sprijinit de
tulburarile genetice in care procesul de imbatranire este profund alterat, cum
ar fi in sdr Werner. Sindromul Werner , o tulburare a imbatranirii premature,
este caracterizat prin mai multe caracteristici, incluzand o infatisare
imbatranita, albirea prematura a parului, alopecie, atrofie tegumentara,
cataracta, arterioscleroza, si moarte pana la varsta de 50 de ani. Evaluarea
indivizilor cu acest sinrom a furnizat intelegere in un posibil mecanism de
imbatranire. Gena sindromului Werner, care a fost clonata de catre Yu, a fost
identificata ca o helicaza ADN. Metabolismul defect al ADN-ului ca rezultat al
mutatiei sindromului Werner este considerat ca fiind responsabil pentru
imbatranirea prematura in acesti indivizi. In progeria, o alta tulburare
genetica cu imbatranire rapida, o dereglare mitotica a fost identificata ca
fiind mecanismul imbatranirii premature. O analiza a nivelelor ARNm in
fibroblasti la pacienti cu progeria au dezvaluit dereglari ale genelor
structurale, de semnalare, si metabolice. Asadar, mai multe gene pot fi
responsabile de o varietate de aspecte ale imbatranirii.
Multa atentie a fost acordata asupra mortii celulare progamata genetic
ca si calea finala comuna a imbatranirii. Senescenta celulara, inabilitatea
celulei de a se divide la nesfarsit (moarte celulara), are loc ca un rezultat atat
al imbatranirii intrinseci cat si al celei foto. Senescenta celulara este

controlata de telomeri. Telomerii sunt secvente repetitive de baze ADN

thyamine- thyamine-adenine- guanine- guanine- guanine (TTAGGG) la
sfarsitul cromozomilor. Sunt mii de perechi de baze ce protejeaza capetele
fiecarui cromozom inpotriva pagubelor. Scurtarea telomerilor in adulti
comparativ cu tinerii a fost demonstrata, cat si in indivizi cu imbatranire
prematura, cum ar fi in sindromul Werner, astfel suportand importanta
telomerilor in imbatranire. Cu fiecare runda de diviziune celulara, telomerii
devin din ce in ce mai scurti, pana la punctul cand celula nu mai este
capabila de a se divide si are loc moartea celulara. Exista o structura pliata la
finalul fiecarui telomer ce consta din o multime de 150-200 baze singure
cunoscute ca si 3 overhang (a 3-a iesitura). A 3-a iesitura este configurata
din o bucla pliata ce serveste ca si o functie protectiva. Pe masura ce
cromozomul se divide, un punct critic este atins cand iesitura este expusa si
digerata. Semnalarea celulara are loc (prin mutatia ataxia teleangiectasia
protein kinaza si proteina tumoral supresoare p53) cauzand senescenta
celulara, cu ar fi fibroblasti si apoptoza a limfocitelor. In aditie la replicarea
repetata, cum decurge in imbatranirea intrinseca producandu-se scuratrea
telomerilor si disruptia acestora, pagube acute ale ADNului care decurg in
imbatranirea foto duce deasemenea la activarea acelorasi mediatori,
scurtare a telomerilor, si senescenta celulara. Accelerarea imbatranirii are loc
cu pagube UV care, in aditia scurtarii si disruptiei telomerilor, cauzeaza
diviziunea celulara crescuta sa repare ADNul, astfel cauzand o scurtare si
mai mare a telomerilor. Telomeraza, o proteina ribonucleicaidentificata in
celule tumorale, creaza secvente telomerice pentru a inlocui telomeri
scurtati. Bodnar a demonstrat extinderea longevitatii introducand telomeraza
in celule epiteliale retiniene si fibroblasti. Intr-un model experimental
utilizand oligonucleotide ADN, care mimeaza a3-a iesitura telomerica, grupul
lui Glichrest a demonstrat ca tratamentul cu oligonucleotide poate mimica
semnalele de disruptie telomerica fara a afecta propriul ADN al celulei astfel
sporind procesul de reparare a ADNului.
Cu toate ca teoria radicalilor liberi de imbatranire a primit recent multa
atentie odata cu cresterea poplaritatii si comercializarii produselor
antioxidante, este o teorie ce dateaza de eoria este ca imbatranirea este
cauzata de radicali liberi sau de specii reactive la oxigen, care sunt molecule
cu un electron neimperecheat. Radicali liberi ce includ un singur oxigen ( 1O2),
superoxid (O2-), peroxid de hidrogen (H2O2), si radical hidroxil (HO), atrag cu
putere electroni din ADN, membrane celulare, si proteine, ceea ce duce la
producerea de pagube asupra acestor componente. Pagubele produse de
radicalii liberi contribuie la imbatranire. Atat imbatranirea intrinseca (,) cat si
cea extrinseca produc radicali liberi fie prin metabolim oxidativ intern, fie
prin factori externi de mediu, incluzand poluarea, fumatul, si radiatiile UV. O
cale comuna implicand telomerii leaga radicalii liberi de imbatranire.
Radicalii liberi tintesc rezidurile guaninice ce constituie pana la 50% din
structura iesiturii telomerice.

Cel mai probabil mecanism ce explica imbatranirea foto a fost elucidat

de Fisher. Baza in imbatranirea foto este ca radiatiile UV genereaza HO liberi
care stimuleaza matricea metaloproteinazei (MMP) care apoi degradeaza
componente
extra-matriceale.
Mai
exact,
reeptori
de
suprafata
celulara,incluzand receptorul epidermal al factorului de crestere si receptorul
de citokine, pe keratocite si fibroblasti sunt activate de raze UV. Trei cai ale
protein-kinazei mitogen-activate (MAP) sunt activate: kinaza extracelulara
semnal-reglata (ERK), kinaza cJun-amino terminala (JNK), si p38. Aceste cai
converg in nucleul celulei, si in doua componenteale fatorului de transcriptie,
cFos si cJun, combinate pentru a forma factorul activator 1 (AP-1). AP-1 apoi
simuleaza transcriptia genelor MMP pentru a produce colagenaza, 92-kd
gelatinaza, si stromelysin-1. Aceste enzime degradeaza colagenul, elastina si
alte componente matriciale extracelulare. Cu expunere repetata la UV, au loc
mai multe pagube dermale decat pot fi reparate in totalitate, ducand in timp
la o piele imbatranita foto.
In seriile sale elegante de experimente, Fisher a iradiat pile alba cu
raze UV si a evaluat-o printr-o varietate de tehnici. O singura expunere la
raze UV a crescut expresia celor 3 MMPuri discutate anterior in comparatie
cu pielea neiradiata. Degradarea fibrelor colagenului de tip I a crescut cu
pana la 58% in pielea iradiata fata de cea neiradiata. Iradierea UV a indus
deasemenea inhibitorul tisular al MMP-1, care inhiba partial MMPs. De notat,
pretratarea pielii cu trerinion a inhibat inductia si activitatea MMPs cu pana la
70-80% in tesuturi conectate cat si in straturile marginale ale pielii iradiate.
Kang a demonstrat recent ca generarea radicalilor liberi prin raze UV a fost
facuta insuficienta de catre antioxidantul genisten si precursorii
antioxidantului n-acetil cisteina.

3.3 Caracteristicile
pigmentare

clinice

ale

imbatranirii

foto

si

schibarilor

Caracteristicile clinice ale imbatranirii foto sunt mai pronuntate decatcele

observate in imbatranirea intrinseca (tabelul 3.1). Sunt aceste aspecte care
sunt o grija cosmetica multor indivizi, umbrind pe cele asociate cu
imbatranirea intrinseca. In cea intrinseca, pielea are un aspect palid cu fine
ridari. A fost demonstrat ca dermul se subtiaza cu pana la 20% in
imbatranirea intrinseca, cu cea mai proeminenta subtiere dupa a opta
decada. In aditie, melanocitele de asemenea descresc la varsta de adult, cu
o descrestere estimativa de 10% per decada. Cum e de asteptat, schimbarile
pigmentare nu sunt trasatura proeminenta a pielii imbatranite intrinsec in
comparatie cu cea foto. Factorii de mediu ce contribuie la imbatranire, cum
ar fi poluarea si fumatul, produc ridari marcante ale pielii dar nu si
anormalitati pigmentare. Sunt mai multe manifestari diferite ale aterarilor
pigmentare asociate cu pielea imbatranita foto. Acestea includ

hiperpigmentarea pistruiata, lentigo solar, hiperpigmentarea difuza, keratoza

seboreica pigmentata, si hipopigmentarea gutata. Unele manifestari ale
imbatranirii foto sunt afisate mai proeminent in anumite grupuri rasiale in
comparatie cu altele. Aceste diferentieri vor fi discutate si subliniate mai jos
in tabelul 3.2
Tab. 3.1
Caracteristici clinice

Imbatranirea
intrinseca

Imbatranirea foto

Pigmentare

Palida,
hipopigmentare

Ridare

Linii fine

Brazde adanci

Hidratare

Uscata si scoamoasa

Uscata si rugoasa

cresteri

benigne

Canceroase si benigne

alba, Pestrita, confluenta, si

hiperpigmentare focala

Tab. 3.2
Caracteristici
clinice

Asiatic

Africanameican

caucasian

Efelide

++

Lentigo

++

++

Hiperpigmentare
pestrita

++

Keratoza
seboreica

++

Dermatosis
papulosa nigras

++

3.3.1 Pielea asiatica

Multi dintre asiaticii ce locuiesc in estul extrem sunt expusi la soare tot
anul si deaceea sunt foarte ssusceptibili la pagube foto acompaniate de
imbatranirea foto. Diverse studii a poporului asiatic demonstreaza schimbari
pigmentare ca fiind o componenta majora in imbatranirea foto. Acestea
includ hiperpigmentarea faciala, lentigo solar, keratoza seboreica
pigmentata. Intr-un studiu efectuat de Goh, caracteristicile imbatranirii foto
in populatia asiatica in Singapore, care consista din chinezi, indonezieni, si
malaezieni, au fost descrise. Populatia a consistat din 1500 subiecti cu tipuri
de piele III si IV. In aceasta populatie, hiperpigmentarea a fost notata ca fiind
o caracteristica de devreme si proeminenta a pagubelor foto. In contrast,
ridari aspre si fine au fost gasite ca fiind trasaturi timpurii si greu de
remarcat ale imbatranirii foo.
Caracteristicile pagubeleor foto cutanate in alta populatie asiatica a
407 barbati si femei koreeni cu varste de 30-92 ani au fost investigate de
Chung. Chung a identificat ridari si dispigmentari ca prima caracteristica a
imbatranirii foto (IF) in acea populatie. In acest studiu, numarul de ridari a
crescut odata cu varsta individuala. La fel si cu dispigmentarea. In populatia
koreeana, dispigmentarea aparea ca doua tipuri distincte de leziuni: macule
hiperpigmentate decrise pe pielea expusa la soare si keratoza seboreica
pigmentata. Numarul de leziuni pigmentare a crescut odata cu cresterea
varstei. Diferentele intre sexe in tipul de leziuni pigmentare au fost
deasemenea notate. In koreeni mai mari de 60 de ani, keratoza seboreica e
mai frecventa la barbati. La cei de 50 de ani si mai in varsta, macule
hiperpigmentate sunt gasite mai frecvent la femei. Femeile in a 4-a decada
aveau o medie de 4.3 macule hiperpigmentate, ce cresteau la 23.5 pana in a
6-a decada si 25.1 pana in a 8-a. Barbatii in a4-a decada aveau in medie 0.1
keratoze seboreice, care cresteau pana la 4.6 pana in a 6-a decada si 13.6
pana in a 8-a.
In aditie, Chung a stabilit asocierea intre expunerea la soare si
developarea ridurilor in populatia koreana. Anterior, ridarea nu era resimtita
ca un factor major in IF in populatia asiatica. Chung a demonstrat ridarea in
19.2% di koreeni cuo expunere zilnica de 1-2 ore in comparatie cu 64.6% la
cei cu >5ore/zi. Expunerea solara a >5h/zi a fost asociata cu un risc de 4.8
ori mai mare pentru ridare in comparatie cu 1-2h/zi. Tiparul de ridare in
ambele sexe a fost similar, dar a fost un risc mai mare de developare a
ridurilor la femei decat barbati dupa controlul de varsta, expunere solara, si
fumat. In acest studiu, cu privinta atat la ridare cat si la dispigmentare, o
severitate in crestere a devenit aparenta la varsta de 50 de ani, si a fost o
asociere statistic semnificativa intre clasele de ridare si cele de
dispigmentare. Efectul expunerii excesive la soare si fumatul supra pielii
ridatea fost gasit ca fin multiplicativ in aceasta populatie koreana. Expunerea
solara >5h/zi si fumatul in antecedente, >30 pachete-ani (la controlul de
varsta si sex) au fost asociate cu un risc de ridare de 4.2 ori mai mare in
comparatie cu unul de 2.2 pentru non-fumatori cu exunere solara de 1-2

ore/zi Nu a fost din pacate vreo asociere semnificativ observabila intre fumat
si dispigmentare.
Kwon a reportat prevalenta keratozei seboreice pigmentate in 303
barbati koreeni cu varste de 40-0 de an. Keratoza seboreica apare pe arii ale
pielii expuse la soare, cu majoritatea leziunilor concentrate pe fata, si spatele
palmelor. Similar cu reportul lui Chung, prevalenta keratozei ascorbice, este
aratata in studiul lui Kown ca se intensifica odata cu varsta, cu 78.9% dintre
barbatii koreeni avand keratoza seboreica la varstele de 40 , 93.9% la varsta
de 50, si 98.7 % la 60 de ani sau mai in varsta. Media totala a prevalentei
keratozei seboreice a fost de 88%. Atat imbatranirea cronologica si
expunerea cumulativa ala soare au fost variabile independente pentru
developarea keratozei seboreice. Acei koreeni cu o cumulativa de o viata a
expunerii la soare a >6h/zi au avut de 2x mai mare riscul de developare a
keratozei seboreice decat cei cu <3h/zi. Pe scurt, pielea asiatica in aditie cu
ridarile, maculele hiperpigmentate, lentigo solar, si keratoza seboreica
pigmentata au fost alterarile pigmetare majore cum au si fost demonstrate in
diferite studii.
3.3.2 Pielea african-americana
Este bine stabilit ca melanina confera protectie impotriva razelor UV.
Kaidbey a demonstrat fotoprotectia crescuta a melaninei in pielea neagra
comparand cu cea alba. Factorul de protectie pentru UVB in epidermul negru
a fost de 13.4 in comparatie cu 3.4 a epidermului alb. Similar, factorul
protector pt. UVA pt epidermul negru a fost de 5.7 comparativ cu 1.8 pt
epidermul alb. Dat fiind efectul fotoprotector al melaninei, unul ar anticipa ca
african americanii ar manifesta mai putine schimbari asociate cu IF
comparativ cu cei cu piele alba. Prin urmare, femeile african-americane
deseori par mai tinere decat cele caucaziene de aceeasi varsta. In aditie,
debutul manifestarilor cutanate ale IF apare la o varsta mai inaintata la afroamericani comparativ cu albii. Cum ar fi de asteptat, IF in afro-americani este
mai pronuntata la cei cu un ton mai deschis al pielii. Expunerea la soare pe
termen lung a pielii afro-americane nu produce prompt caracteristicile
aparente ale IF observate la albi. De ex, ridarea langa santul lateral al
ochiului si la colturile gurii apar mai rar la afro-americani comparativ cu
albii. Montagna deasemenea a gasit ca micsorarea si reducerea volumului
dermal ducand la lasarea pielii faciale s-a precipitat mai putin la femei negre
tinere si de varsta moderata.
Caracteristicile IF frecvent aparente la populatia afro-americana includ
ridari fine, schimbari texturale ale pielii, cresteri cutanate benigne, si
anormalitati pigmentare. Desi nu foarte bine caracterizate, mai sunt cateva
anormalitati pigmentare observate la afro-americani. Hiperpigmentarea
presupune cateva forme. Arii focale de hiperpigmentare, fie pistruiate sau
fonfluente, ton al pielii impartit sau inegal, care si este o plangere cosmetica

frecventa la femeile afro-americanie in particular. Un alt tip de

hiperpigmentare nu rar intalnit este intunecarea generalizata a pielii faciale
comparativ cu zonele protejate solar. Este cunoscut ca pigmentarea pielii
este crescuta odata cu expunerea atat la radiatii UVA cat si UVB. Cat despre
productia de melanina stimulata de UVB care este de durata scurta,
expunerea cumulativa la UVA pare a fi de durata mai lunga. Pigmentarea
indusa de UVB dispare cu turn-overul epidermal intr-o luna, in contrast cu
cea UVA care poate tine cateva luni pana la un an. Diferenta este probabil
legata de localizarea bazala a pigmentului indus de UVA. Pigmentarea de
termen lung stimulata UVA poate fi foarte bine explica intunecarea
generalizata a zonelor expuse la soare des observate la afro-americani.
Lentigo solar nu este un component primar in IF la afro-americani.
Acesta are fara indoiala legatura cu efectul fotoprotector al melaninei, cum sa discutat anterior. Cu toate ca nu a fost studiat formal in pielea asiatica, s-a
observat ca lesiuni pigmentare benigne sunt un component frecvent in IF a
pielii afro-americane. Keratozele seboreice sunt notate pe pielea expusa la
soare cat si pe cea protejata. Dermatosis papulosa nigra (DPN) un tip de
keratoza seboreica, este gasita predominant numai pe zonele expuse la
soare a pielii faciale atat la barbati cat si la femei afro-americane. Se
teoretizeaza ca imbatranirea cronologica si expunere solara cumulativa sunt
variabile in dezvoltarea DPN.
Tulburari de hipomelanoza sunt usor aparente in afro-americani, dat
fiind contrastul intre pielea normal pigmentata si zona alba. Hipomelanoza
gutata este caracterizata prin macule multiple, mici, depigmentate pe
suprafata anterioara a picioarelor, abdomenului inferior, si brate. Maculele
sunt circulare, bine definite. Diagnosticul diferential include vitiligo.
Ca rezumat, in pielea afro-americana, discrete si confluente
hiperpigmentari, keratoze sboreice, dermatosis papulosa nigra, si
hipomelanoza gutata idiopatica sunt alterarile pigmentare majore
demonstrate.
3.3.3 Pielea caucaziana
Ridarea si dispigmentarea sun caracteristici comun observate la IF ale
pielii caucaziene. Warren a studiat IF la femeile caucaziene cu varste de 4551 de ani cu tipuri de piele I-III care traiesc intr-o zona foarte insorita.
Investigatorii, dupa ce au vazut poze cu 9 caucazience care au fost expuse la
soare >12h/sapt timp de 10 ani, au estimat media lor de varsta la 58.2 ani.
Aceasta intra in contrast cu o medie de varsta de 53.7 ani a 13 caucazience
care au fost expuse la soare <2h/sapt. In aditie, femeile cu o expunere mai
prelungita aveau mai multe riduri in zona lateral oculara cat si pe restul fetii
in comparatie cu cele cu expunere mai mica. In studiu, lungimea totala a
tuturor brazdelor si liniilor (mai late de 0,5mm si mai lungi de 5mm) a fost
adunata pentru fiecare grup. Expunerea solara a crescut lungimea totala a

ridurilor la femeile cu exunere prelungita cu o lungime totala a ridurilor de

75.7 cm in comaratie cu cele putin expuse cu o lungime de 53.3cm.
Dispigmentarea este un component major in IF observata la pielea
alba. Dispigmentarea nu usor observabila devine semnificativ mai
proeminenta sub examinarea luminii lui Wood sau fotografiere UV. Una din
manifestarile dispigmentarii din IF a pielii albe este marmorarea, zone
iregulare de hiperpigmentare. Aparenta pistruiata coreleaza cu zone de
hiperpigmentare cu distributie iregulara a melanocitelor dealungul
membranei bazale. Aceasta e asociata cu o distributie heterogena de
melanosomi in keratocite si adiacent zonelor de hipopigmentare cu
melanocite si melanosomi scazuti.
Alta manifestare pistruii, sunt macule mici, maronii pe pielea expusa
la soare in timpul lunilor de vara. Apar la indivizi cu ton deschis al pielii si la
copii predispusi genetic. Keratoza seboreica pigmentata apare ca o
manifestare a pielii imbatranite dar aparent mai putin frecventa la pielea
alba expusa la soare, comparativ cu pielea asiatica. Deasemenea,
dermatosis papulosa nigra deasemenea apare mai putin frecvent la pielea
alba comarativ cu cea afro-americana.
Lentigo actinic solar apare in timpul decadelor 4-6 la pielea expusa
solar. Sunt semne prompte ale IF la pielea alba si apar pe fata, piept, partea
extenoare a antebratelor, si dorsalul mainilor. Exista variatii in dimensiuni, de
la cativa mm la >1cm, la fel ca si regularitatea bordurilor. Incidenta lentigo
solar creste odata cu varsta, afectand mai bine de 90% din albi la >50 de
ani. Sunt legati de o tendinta de pistruiere si arsuri solare dupa varsta de 20
de ani. De obicei sunt numeroase si pot fi acompaniate de petece
hipopigmentate adiacente, care implica o descrestere in numarul
melanocitelor asociate cu o reducere in productia de melanosomi maturi.
Aceasta rezulta in o aparenta marmorata a pielii. Lentigo se intuneca
semnificativ dupa expunerea la soare. Diagnosticul diferential include alte
leziuni pigmentare, incluzand lentigo maligna, keratoza actinica pigmentata,
carcinom pigmentat al celulelor bazale, si keratoze seboreice plane sau
maculare. Intrucat lentigo solar apare in toate tipurile de piele, lentigo solar
negru reticulat apare de obicei in piele expusa indelungat la soare pentru
albi cu ten deschis. Seamana cu o pata de cerneala pe piele cu margini
iregulate si un tipar reticular. Lentigo solar negru este consierat a fi o
varianta rara a lentigo actinic. Sunt putine ca numar in contrast cu nr mare
de lentigo si trebuiesc deosebite de melanoame.
Hipomelanoza se observa in pielea caucaziana, desi nu este neaparat
prompt aparenta in pielea alba. Hipomelanoza gutata e caracterizata de
macule multiple, mici, depigmentate pe suprafata anterioara a picioarelor,
abdomenul inferior, si brate. Maculele sunt circulare, cu borduri bine definite.
Ca rezumat, la pielea alba, in aditie la riduri, efelide, lentigo si

hiperpigmentare pestrita (marmorata)

demonstrate in multiple studii.

au

fost

alteratiile

pigmentare

3.4 Histologia pielii imbatranite foto

Mai multi investigatori au evaluat schimbarile histologice asofiate cu
pagubele foto ale pielii in diverse grupuri rasiale utilizand varii tehnici.
Caracteristicile identificate difera de cele gasite in imbatranire intrinseca sau
cronologica. In cea intrinseca, exista atat atrofiere dermica cat si dermica, cu
aplatizarea jonctiuni epidero-dermice. Atrofia epidermala se datoreaza
reducerii keratocitelor in crestele rete, cat si in a melanocitele si celuleleor
Langerhans. Exista o pierdere a tiparului ondulator a jonctiunii epidermodermale. Atrofia dermala este atribuita pierderii de fibroblasti, fibre elastice,
vasculare si apendicelor. In adulti, cantitatea de colagen descreste cu 1% pe
an datorita sintezei scazute de colagen si cresterii de colagenaza ARNm. O
pierdere a fibrelor elastice are loc prin fragmentarea fibrelor de elastina.
Pierderea apendicelor pielii se datoreaza descresterii numarului de foliculi ai
parului si a dimensiunii glandelor exocrine si apocrine. Exista de asemenea o
reducere a nr de melanocite in bulbul parului.
Montagna a raportat histologia pielii faciale daunate foto a 200
caucazience cu varste de 21-35 de ani crescute intr-o zona cu lunina solara
intensa: Arizona. Schimbari au fost notate dealungul tuturor straturilor pielii,
incluzand stratul cornos, epiderm si derm. Stratul cornos al pielii daunate
foto era compact si laminat. Corneocitele erau rotofee, cu material amorf
intre si uneori in corneocite. Tranzitia dintre stratul lucid si cel cornos era
deseori de nedestins. Stratul lucid era mai gros in comparatie epidermul
normal, cu doua sau mai multe straturi celulare. Mari vezicule continand
material proteic au fost notate. Schimbari numeroase notate in epiderm
deasemenea. Acestea incluzand heterogenitate celulara, vaculoizare,
displazie, si necroza. Celulele epidermice au fost notate ca fiind dezordonate,
cu atipice forme, marimi, si/sau patare ca si pierdere a polaritatii. Celule
necrotice au fost observate in epiderm, cu celule muribunde sau moarte.
Epidermul continea vacuole inter/intracelulare in straturile bazale sau
spinuase. Aceste vacuole distorsionau atat celulele bazale cat si
melanocitele. Mari, palide, celule patate erau prezente in stratul spinos. Mai
putine celule Langerhans erau prezente in pielea sever deteriorata foto
comparativ cu pielea normala. Celule diskeratotice sau stem erau prezente in
stratul bazal. Membrana bazala colorata PAS pozitiv era distinctiv ridata
urmand extensiile celulelor bazale. Vezicule goale formau un strat spumos
sub membrana bazala. In privinta schimbarilor pigmentare a pielii daunate
foto, keratocitele bazale si suprabazale contineau mai multe melanosoame
atat in pielea imbatranita foto cat si in cea normala. In zone pigmentate
intunecat ale pielii, melanosoamele erau prezente in toate keratocitele ci
corneocitele. In dermisul papilar si intermediar inferior, mase de fibre
elastice au fost gasite. Zone cu elastoza avansata au fost gasite a fi langa

zone cu mai putine schimbari elsatoice. In zone cu fibre elastice marite,

inodate si mase elastoice rotunjite, s-a observat fragmentare a fibrelor.
Dermisul papilar si intermediar superior a pielii expuse la soare avea
numeroase fibre de reticulina acompaniind fibrele maselor elastoice. Mici
fibre de colagen au fost gasite in dermisul papilar. Zona grenz care inlocuia
dermisul papilar constituia din mici fibre orientate orizontal. Material elastoic
aparea ca se ingramadea in fibrele colagenoase.
Grupul lui Warren deasemenea a studiat IF in caucazience. Au evaluat
histologic, elastoza actinica, si colagenul in 4 grupuri de caucazience de 4551 ani cu tipuri de piele I-III ce traiau in Arizona. Grupurile au fost impartite in
functie de varsta (tinere vs in varsta) si expunere solara (mica vs mare).
Culoarea pielii, eritem si intunecare au fost evaluate folosind scala de culoare
CIE L*,a*,b*. Nici o diferenta in culoarea pielii cu respect asupra rosetii si
intunecimii pielii nu au fost gasite in cele 4grupuri. Totusi, alte caracteristici
histologice ale IF au fost gasite. Varstnicele aveau semnificativ statistic mai
multa elastoza decat tinerele. Aditional, elastoza era semnificativ statistic
mai multa in varstnicele expuse la soare decat clelelalte varstnice. Grupul
varstnic cu expunere solara mare aveau mai multa elastina si mai putin
colagen dermal decat celalalt grup varstnic. O zona grenz a fost prezenta in
dernisul varstniceleor indeiferent de gradul de expunere. Nu exista nici o
diferenta in grosimea epidermului legata de expunerea solara.
Caracteristicele microscopice electonice ale IF la pielea alba au fost
evaluate de Toyoda. A demonstrat atat calitativ cat si cantitativ diferentele
dintre pielea IF si cea intrinseca. Erau cateva caracteristici ale pielii expuse la
soare ce erau semnificativ statistic in comparatie cu pielea protejata solar.
Unele dintre aceste diferente includ heterogenitate crescuta a keratinocitelor
si melanocitelor, degenerescenta lucida electornica a epidermului si a
keratinocitelor peri-infundibulare, melanocite cu structuri vacuolare,
melanofage dermale, reduplicare a laminei bazale a epidermisului, microfibre
degenerate, elastoza solara, celule mast activate, si scaderea ghemelor
normale de microfibril. Cu privire la de pagubele melanocitelor, nuclei de
forma iregulara si citoplasma electron-densa in pielea expusa solar comarata
cu cea protejata soar au fost comparate. O evaluare semi-cantitativa
dezvaluie o crestere semnificativa a heterogeneziei melanocitelor in pielea
cu expunere solara. Structuri vacuolare in melanocite au fost gasite, si gradul
de vacuolizare a fost proportional cu severitatea de degradare a
keratocitelor. Este posibil ca aceste schimbari sa fie responsabile pentru
developarea schimbarilor pigmentare si a schimbarilor canceroase.
Evaluarea histologica a pielii IF asiatice si negre au fost efectuate.
Comparate cu cea alba, s-au descoperit diferente mari in indiviii negri. Intrun grup de asiatici din Tailanda, similaritati marcabile s-au gasit intre albi si
asiatici. Montagna a efectuat o analiza histologica a pileii expuse solar a 19
femei negre si 19 albe. A raportat diferente dramatice a pielii albe si negre

dupa expunere indelungata. Pertotal, epidermul femeilor negre arata doar

schimbari minore comparat cu alterarile profunde ce au avut loc in cele cu
pielea alba. Analiza histologica a multor din cele 19 femei negre arata un
epiderm ansolut normal. In celelalte, vacuole si diskeratoze erau prezente in
keratinocitele stratului malpighi. Aceste alterari au fost semnalate a fi
similare cu cele gasite in pielea alba. Totusi, epidermul alb a aratat schimbari
mai dramatice, cu multe zone focale de atrofiere si/sau necroza. In contrast,
atrofia a fst observata in numai 1 din cele 19 femei negre cu varste intre 22
si 50, si a fost minora in acel caz. Stratul lucid in piele nealterata alba sau
neagra, sonsta din una sau doua straturi subtiri si stratul granulos rareori
depaseste 3 straturi. Totusi, in pielea alba, la expunerea la raze UV, stratul
lucid era distorsionat. Era umflat, cu straturi celulare marite. In contrast,
stratul lucid al pielii negre rareori arata vreun semn de alterare si remanea
compact si nealterat.
Datele lui Montagna au demonstrat ca intregul epiderm al negrilor,
incluzand stratul granulos, lucid si cornos, contin melanoame atat in
grupurile tinere cat si in cele in varsta. In pielea alba, doar cateva
melanoame au fost vazute in stratul bazal. Melanofagele din dermul negru
sunt mai numeroase si mai mari decat in cel alb. Melanofagele, s-a observat
a fi din ce in ce mai mici spre profunzimea dermului. Melanofagele din pielea
neagra contin complexe membran-legate de melanosome.
Pielea neagra are un derm gros si compact cu un strat nedefinit
nedeterminat in contrast cu stratul distinct al pielii albe faciale. In dermul
negru, s-au observat o stivuire de pachete de colagen, ce mergeau paralel
spre suprafata epidermului. Pachetele fibrelor de colagen din derm sunt mai
mici decat cele din pielea alba. In contrast cu pielea alba unde sunt rare, sau gasit multe fragmente de fibre de colagen in interstitiul dermal.
Elastoza, marca IF in pielea alba, nu au fost observate in specimenele
subiectilor cu piele neagra. In contrast, in pielea alba, cantitati variabile de la
moderat spre extensiv de elastoza s-au observat. Pielea alba a avut
intotdeauna mai multe fibre elastice decat cea neagra. Schibari dermale s-au
observat in negrii varstnici. S-a observat o crestere a numarului si a grosimii
a fibrelor elastice in dermul reticular. Fibre elastice gasite in suvite unice la
negrii tineri, sunt gasite in configuratii gen trese groase la negrii de >50 de
ani. Fibre de Elaunin din pielea neagra nu au format structurile
candelabrice hasite in pielea alba dar au fost configurate intr-o multime
angulara paralela spre epiderm. Fibre oxytalanice in femei negre invarsta
sunt intacte in comparatie cu cele albe.
Kotrajaras a studiat pagubele foto si efectul tratamentului topical in
populatia a 61 femei asiatice de descendenta tailandeza. Aceste femei au
fost cu piele tip IV, avand un istoric de expunere substantiala la UV.
Histologic s-au gasit atrofii, atipii si displazii epidermale. Keratinocitele din

stratul bazal aveau clustere dense si melanosome intens melanizate. Exista o

crestere per total a melaninei in keratinocite. Multe melanofage mari
incarcate cu pigment au fost gasite in derm, elastoze marcate prezentanduse ca fibre sucite in variate stadii de degenerare amorfa. Tesut elastotic
aproape ca inlocuia complet reteaua de colagen.
3.4.1 Sistemul pigmentar in pielea imbatranita foto
Procesul de imbatranire, atat intrinsec cat si extrinsec, produce o
varietate de raspunsuri prin melanocite. Aceste procese sunt atat inhibitorii
cat si stimulatorii. A fost stabilit ca numarul de melanocite dopa-pozitive
descreste cu varsta cu aprox 10-20% per decada. Descresterea melanocitelor
are loc atat in pielea expusa la soare cat si in cea protejata. Aceasta,
impreuna cu o pierdere a vascularizatiei pielii, ar explica aparenta palida a
pielii imbatranite intrinsec. Totusi, odata cu expunerea indelungata la soare,
densitatea melanocitelor creste si este de aprox doua ori mai mare decat in
pielea protejata de soare. Evenimentele moleculare care stau la baza actiunii
razelor UV asupra melanocitelor nu sunt pe deplin cunoscute. IN vitro, multe
expuneri la raze UV inhiba cresterea melanocitelor. Melanocitele iradiate cu
UVB sunt stiute a fi blocate in faza G 1 a replicarii. Totusi, situatia in vivo este
diferita. Dupa expunere UV, melanocitele cresc semnificativ, fapt demonstrat
de Quevedo. In studiul sau, nr melanocitelor a crescut cand pielea de pe fese
a fost iradiata cu UV. Melanocitelor fiind astfel influentate de un nr de factori,
unii din ei crescandu-le numarul si producerea de melanina. Acesti factori
includ citokine si factori de crestere, care sunt stimulati de expunere UV si
includ interleukinele 1, 6 si 8, TNF-alfa, TGF-beta, BFGF, factor de crestere,
derivati endoteliali, si factor de crestere nervoasa. Aceste citokine si factori
de crestere au un efect direct asupra proliferarii si supravietuirii
melanocitelor si joaca un rol important in patogeneza schimbarii pigmentare
a pielii IF. Aditional, mediatorii inflamatori formati in timpul expunerii UV,
cum ar fi leucotrienele C, stimuleaza cresterea melanocitelor si modificarile
din fenotipul normal al melanocitelor.
Trasaturile histologice a schimbarii pigmentare asociate cu IF,
incluzand hiperpigmentarea marmorata, efelide, lentigo solar, keratoza
seboreica si hipopigmentarea gutata, au fost investigate. Zone de
hiperpigmentare marmorata (pestrita) sunt corelate cu o distributie iregulara
de melanocite dealungul membranei bazale. Melanocitele exprima o crescuta
pozitivitate-dopa, si este si o distributie heterogena de melanosome in
keratinocite. Efelidele afiseaza o hiperpigmentare a stratului celular bazal
fara elongarea crestelor rete. S-a demonstrat prin microscopia optica si
electronica (,) ca efelidele au mai putine melanocite decat pielea adiacenta
palida. Totusi, melanocitele efelidelor, care sunt mari si puternic dopa-pozitiv,
produc eumelanosomi si astfel eumelanina mai intunecata, spre deosebire de
pielea palida adiacenta, unde mlanocitele des produc pheomlanosomi si
pheomelanina mai deschisa.

Lentigo solar, o marca a pielii IF, e caracterizat histologic de o crestere

a melanocitelor si a sintezei de melanina. Exista hiperpigmentare a stratului
celular bazal cu elongarea crestelor rete. Crestele rete sunt in forma de bata
sau au extensii de mugur. Exista o crestere generala a nr de melanocite.
Deasemenea, microscopia electronica a demonstrat cresterea in activitatea
melanocitelor. Melanocitele sunt normale, fara atipii citologice, desii nucleii
au forma neregulata. Un nr mare de melanosomi sunt observati in
keratinocite ca si in stratul cornos. Braun-Falco a sugerat ca in lentigo, ar
putea fi o anormalitate posibila in degradarea lisosomala a granulelor
pigmentare din keratinocitele epidermale. Un lentigo solar negru reticulat, o
macula neagra cu o margine neregulata, afiseaza histologic hiperplazie
lentiginoasa cu elongarea crestelor rete si hiperpigmentarea stratului cbazal
cu zone sarite. Melanocitele nu sunt in special numeroase, dar arata dendrite
mai groase si mai proeminente.
Keratoza seboreica pigmentata, o alta leziune observata in pielea IF,
are cantitati variabile de pigmentare melaninica. Melanocitele sunt prezente
in stratul bazal al keratozelor seboreice si si in locatii suprabazale.
Mlanosomii sunt transferati spre epidermul keratinocitelor si sund gasiti
predominant in keratoza. Hipomelanoza gutata a imbatranirii este
caracterizata histologic de aplatizarea jonctiunii dermo-epidermale si de o
reducere de 10-55% a nr de keratinocite dopa-pozitive. Ultrastructural,
continutul melanosomal al keratinocitelor epidermice este variabil cu unele
continand numerosi melanosomi iar altele doar melanosomi imaturi.
3.5 Prezentare generala a preventiei
schimbarilor pigmentare ale pielii

imbatranirii

foro

si

Este bine stabilit ca expunerea UV este baza IF in toate tipurile de

piele. Aspectul pigmentar al IF ca si toate celelalte manifestari pot fi
prevenite prin limitarea expunerii UV. Aceasta poate fi atinsa prin evitare
solara si folosirea imbracamintii protectoare, palarii, ochelari de soare.
Folosinta chibzuita de crema protectoare pt a bloca atat UVA cat si UVB este
o masura preventiva importanta pentru IF. Astfel, selectia a unei creme cu
spectru larg cu ingrediente care sa blocheze actiunea spectrului UVA
(oxibenzon, avobenzon) si UVB (acid paraaminobenzoic, octil metoxicinamat
si octil salicilat) sau a unui blocant fizic continand diozid de titan sau oxid de
zinc, este esential.
Antioxidantii, cel mai probabil, deasemenea joaca un rol in preventia IF.
Mecanismul prin care acest lucru are loc a fost demonstrat in vivo de Kang.
In prima parte a experimentului, s-a demonstrat ca radiatia UV creste
nivelele de radicali liberi hidorgen-peroxidaza din piele. Apoi, a fost evaluata
actiunea antioxidantilor asupra radicalilor liberi. S-a emonstrat ca
antioxidantii genistaina (un isoflavon gasit in boabe de soia) si Nacetilcisteina (NAC) (un derivativ aminoacid ce este convertit in antioxidantul

glutation) nu au fost capabili sa blocheze UVB si astfel nu aveau proprietati

protective solare. In schimb, genestina si NAC intrerup cascada de semnalare
UV in pielea umana care duce spre IF. Genestina poate bloca activarea
receptorului factorului de crestere epidermal (EGF-R) si a caii MAP-kinaza, ce
duce in final la formarea de MMPs si a degradarii componentelor matricei
extracelulare. NAC nu a blocat activarea EGF-R dat, in loc, a crescut nivelele
glutationului redus din pielea umana. Razele UV deasemenea stimuleaza
caile ERK, iar genistina si NAC ambele inhiba inductia UV a activitatii ERK.
Cat despre cealalta cale, UV stimuleaza fosforilarea JNK. NAC nu afecteaza
inductia UV a fosforilarii JNK, dar genistina o blocheaza. Genistina si NAC
inhiba inductia proteinei cJun si inhiba inductia UV a colagenazei ARNm.
Astfel, inductia UV a cascadei de semnalare din pielea umana care duce la IF
este blocata de genistina si NAC.
Antioxidantii acidul ascorbic si alfa-tocolferol sunt folositi intr-o
varietate de produse care pretind sa previna IF. Efectele a 3 forme de
tocoferol aplicat topical au fost studiate pe o formatie de radicali liberi indusi
UV pe un model de soarece. Sorbatul de tocoferol a fost dovedit sa scada
semnificativ fluxul de radicali liberi indusi UV in piele. Deasemenea s-a
dovedit a fi semnificativ mai protectiv impotriva IF a pielii decat alfatocoferolul si tocoferol acetat. Translatia de la un model animal la pielea
umana este dedusa. Acidul ascorbic este deasemenea un ingredient popular
in medicatia anti-imbatranire. Vit C topicala a fost studiata in model de piele
porcina. Animale tratate cu acid ascorbic topical au avut mai putine celule
arse solar decat cele tratate cu vehicul ( habar n-am ce-au vrut sa zica =)) )
dupa expunerea la UVA si UVB, si s-a observat si o scadere in a eritemului in
zonele tratate cu vitamine. Trebuie notat ca un model vitro nu dovedeste
rezultate similare ca si in pielea umana. In produsele valabile curent, exista o
incertitudine a cantitatii actuale de antioxidant continuta si a stabilitatii
acestuia. Mai mult, asorbtia percutanata a pielii umane a antioxidantului
este deseori necunoscuta. Retinand ca rolul teoretic al antioxidantilor este
unul preventiv. Traikovich a determinat eficacitatea acidului ascorbic topical
in tratamentul pagubelor foto mici spre moderate in pielea faciala a 19
subiecti pe o perioada de >3luni. A demonstrat o imbunatatire semnificativa
in schimbarile texturale a suprafetii pielii dupa folosirea ac ascorbic versus
grupul de control. Problema acestui studiu este ca mecanismul de actiune a
antioxidantului, ascorbat, este in prevenirea IF contrar tratamentului IF. Prin
urmare, pare improbabil ca un antioxidant sa trateze pagube foto deja
existente.
3.6 Prezentare generala a tratamentului imbatranirii foto si a
schibarilor pigmentare ale pielii
Sunt 3 categorii de tipuri de tratament pt IF si schimbari pigmentare:

- Modalitati terapeutice pt imbunatatirea

schimbarilor
pigmentare induse de UV, ce pot fi impartite in agenti topicali si
agenti procedurali
- Agenti topicali, ce includ retinoizi, hidroquinone, si terapii
combinate.
- Agenti procedurali, ce includ exfolieri chimice, abrazie
microdermala, lasere, lumina intensa pulsatila, si crioterapie.
Sunt o mirada de modalitati terapeutice ce pot imbunatatii schimbarile
pigmentare ale IF. Aceste modalitati pot fi in agenti topicali si agenti
procedurali. Agentii topicali includ retinoizi, hidroquinone, si terapii
combinate. Agentii procedurali pt tratamentul abnormalitatilor pigmentare
includ descuamari chimice, microabraziune dermica, lasere, lumina intensa
pulsatila, si crioterapie. Unele din modalitatile terapeutice sunt mai bune
pentru unele tipuri de piele. O prezentare generala scurta a acestor agenti va
fi prevazuta cu un accent pe studii clinice care sustin eficacitatea modalitatii
particulare. O revizuire extinsa a fiecarei modalitati vor aparea dealungul
acestei carti.
Cei mai buni agenti topicali pt tratamentul pielii IF, incluzand
anormailtatile pigmentare, sunt retinoizii. In studii controlate dublu orb, s-a
demonstrat ca sunt 3 retinoizi valabili in SUA, tretinoin, adapalene si
tazarotene, deschid cu succes tenul anormalitatilor pigmentare asociate cu
IF. Weiss a demonstrat deschiderea tenului lentigoului si a altor
hiperpigmentari pe fata si antebratele a 30 subiecti care si-au aplicat 0.1%
crema tretioin zilnic in comparatie cu vehicolul timp de 4 luni. Ca o
extensie a studiului, Ellis a demonstrat imbunatatiri ulterioare a in
hiperpigmentatie ca si in ceilalti parametrii ai IF pe o perioada de 6 luni cu
tretinoin topical aplicat zilnic pe fata si antebrat. Rafal a evaluat eficacitatea
trtionului topical in tratamentul lentigoului asociat cu IF. Tretion in
concentratie de 0.1% a fost aplicat pe fetele a 58 de subiecti intr-un studiu
de 10 luni. Deschiderea tenului a lentigoului solar s-a dovedit in 83% din
leziunile faciale tratate comparat cu 29% din grupul control. Analiza
histologica revela o scadere de 35% in pigmentarea epidermala in grupul
tratat coparativ cu o crestere de 34% grupul vehicul-tratat. Griffiths a
examinat eficacitatea cremei cu tretion 0.1% timp de 4 sapt in 45 de asiatici
cu leziuni hiperpigmentate pe fata si maini. Fiecare subiect a avut cel putin 4
leziuni lentigo pe fata si/sau maini. Leziunile erau mai deschise la ten sau
mult mai deschise in 90% a pacientilor tratati cu tretinion in comparatie cu
33% controlul. Histologic, s-a demonstrat o descrestere de 41% in
pigmentarea epidermala in grupul tratat, comparativ cu o crestere de 37% in
grupul control. S-a dovedit o corelatie semnificanta intre descresterea
pigmentului epidermal si deschierea tenului in leziunile igmentare. In mod
principal in populatia neagra, Bulengo-Ransby a demonstrat imbunatatirea

pigmentarii cu crema de tretionin 0.1% aplicata topical. Aceasta

imbunatatire nu a fost la pigmentatille asociate IF ci la cele vazute in
hiperpigmentarea postinflamatorie. 54 de subiecti au fost tratati timp de 40
de saptamani cu o aplicare zilnica de crema cu tretinion 0.1%. Imbunatatire
semnificativa s-a demonstrat in grupul cu tretinoin, cu o 91% din grup
demonstrand o deschidere a pigmentatiei comparand cu 57% al grupului
vehicul. Continutul melaninei epidermice a scazut cu 23% in grupul tratat
comparativ cu 3% in grupul vehicul.
Gel adaplan in fie concentratia de 0.1% fie 0.3% a fost folosit timp de 9
luni in tratamentul keratozelor actinice si lentigo solar. O luna de folosire a
adaplanului a rezultat in o deschidere semnificativa a lentigo solar comarativ
cu grupul control. La 9 luni, aprox 60% din subiecti au avut lentigo mai
deschis comarativ cu 36% din grupul control.
Eficacitatea cremei cu tazaroton la o concentratie de 0.1% pt tratam
pagubelor foto faciale a fost evaluata in 563 de subiecti pe o perioada initiala
de 24 sapt urmata de o extensie de 28 sapt. Imbunatatirea aparentelor
pigmentarii a fost in prima instanta de notat in grupul tratat cu tazaroton, cu
hiperpigmentare marmorata ce arata imbunatatire semnificativa peste
vehicul dupa 2 sapt de terapie. Lentigo si dispigmentatia iregulara s-a
imbunatatit peste 4 sapt. Pigmentatia a continuat sa se imbunatateasca pe
masura continuarii tratamentului.
Hidroquinonele sunt sprijinul temeinic al tratamentului pt multe
tulburari hiperpigmentare. Totusi, exista o lipsa de studii examinand
eficacitatea hidroquinonelor in tratamentul pielii cu pagube foto, incluzand
lentigo solar, hiperpigmentatia marmorata, si hiperpigm. difuza. Studii clinice
folosind hidroquinonele ca tratament a multor alte anormalitati pigmentare
au fost publicate. Acestea includ studii a hiperpigm postinflamatorii si
melasma. Rezultate aplicabile IF pot fi infirmate din aceste studii. Sanchez si
Vasquez, printre altii, au demonstrat imbunatatirea semnificativa in melasma
folosind 3% hidroquinona in tratamentul a 46 femei cu melasma. RuizMaladonado a recomandat hidroquinonele in concentratie de 2-4% pt
tratamentul hiperpigm postinflamatorii pt 3-6 luni. Glenn a demonstrat ca o
sol de 6% hidroquinone a produs o deschidere a tenului statistic semnificativ
in varii tulburari pigmentare comparat cu 3% hidroquinone. Pigmentarea
asociata cu IF necesita aplicarea de hidroquinone de 2x/zi direct e zona
implicata timp de 3 luni.
Eficacitatea terapiei combinate in tratamentul lentigoului solar si a
hiperpigmentatiei a fost raportata pt combinatia de tretinoin/hidroquinona si
combinatia a 4-hidroxianisol/tretinoin. Experienta cu combinarea a 5%
hidroquinona si tretinoin (0.1-0.4%) a fost raportata de Yoshimura in 136
asiatici care au aplicat combinatia pe fata, torace si mb inf pentru tratarea
hiperpigm, incluzand lentigo. Dupa 8 sapt, 82% din pacienti au avut un

rezultat bun spre excelent. Totusi, hiperpigm postinflamatoriie a fost

observata in unii pacienti. Fleischer a raportat rezultatele a combinatia de
2% 4-hidroxianisol si 0.01% tretinoin in tratamentul lentigoului solar si a
relatat leziuni hiperpigmentare in doua studii dublu-orb multicentrale de 24
saptamani durata. Produsul de combinatie, un vehicul, si fiecare din
ingredientele active au fost aplicate lentigoului solar pe antebrat, palmar
dorsal, si pe fata, de 2x/zi. Produsul de combinatie a fost statistic superior in
deschiderea tenului lentigoului fata de fiecare din componentele sale active
sau vehiculului.
Crioterapia este o modalitateprocedurala des folosita pt tratam
pigmentatiei in pielea IF, in particular a lentigoului. Mecanismul de actiune a
crioterapiei este de distrugere a melanocitelor prin expunere la temperaturi
joase. Temp joase por fi obtinute prin folosirea azotului lichid, sau, mai rar
folosit, dioxid de carbon sau oxid nitric, care sunt aplicate pe piele fie prin
contact direct fie via unui spray. Doua studii suporta eficacitatea crioterapiei
in tratamentul lentigoului solar. Amond-Roesler a raportat tratamentul cu
succes al lentigoului solar prin criochirurgia scurta, gentila folosind un
dispozitiv Kryomed in 20 de pacienti. Lentigoul de pe mainile a 80-100% din
subiecti a demonstrat deschidere a tenului. Zouboulis a raportat rezolutia
lentigoului in 6 subiecti tratati cu oxid nitric. In aditie la distrugerea
melanocitelor cuprinzand lentigoul, melanocite adiacente si subiacente pot fi
distruse sau ranite, rezultand in depigmentare, hiperpigmentare sau
hipopigmentara lezionala si/sau perilezionala. Intr-un studiu folosind azot
lichid, crioterapia lentigoului de pe fata dorsala a palmei in 10 subiecti, 50%
din grupul de tratament au manifestat hipopigmentari la 6 luni posttratament. Deci, dat fiind nepredictabilitatea raspunsului crioterapiei,
aceasta modalitate este limitata in tratamentul lentigoului solar si indivizi
slab pigmentati.
Selectarea laser si tehnici si puls de lumina intens pentru tratarea IF
sunt intens discutate in capitolul 3. Pe scurt, multe lasere au capabilitatea de
a trata pigmentarea asociata cu IF dar nu in toate tipurile de piele. Pigmentul
melaninic situat superficial in lentigoul solar duce la tratament cu laserele
rapid-tragatoare Q-shimbatoare, incluzand Q-switched ruby, alexandrite,
and Nd:YAG. Distructia neadecvata a melanocitelor ramane o problema
potentiala pt tipurile de piele mai inchise. Asadar, terapia laser este folosita
rar in tipurile de piele intunecate. Kopera a raportat decolorarea a 196
lentigo solare in 8 femei dupa tratamentul cu Q-switch ruby laser. Un
tratament a rezultat cu imbunatatiri ezionale fara efecte adverse. Rosenbach
a tratat 21 de lentigo in 11 pacienti cu Q-switched alexandrite laser. 16
leziuni au avut un raspuns bun, excelent sau complet. In acel studiu, pacienti
cu tipul IV de piele au fost inclusi, si nu a fost raportta nici o
hipo-/hiperpigmentare. Chan a raportat tratarea a 34 asiatici cu lentigo cu 3
tipuri de laser Nd:YAG 532: the Versapulse Q-switched Nd:YAG 532, the
Versapulse longpulse Nd:YAG 532 nm, si conventionalul q-switched Nd:YAG

532. Imbunatatirile din lentigo au fost gradate pe o scala de 10 puncte si se

intindeau de la 4.50 la 4.78. O gama de efecte sec au avut loc in toate trei
tipurile de laser, incluzand hipo-/hiperpigmentatia,si eritem. Totusi, efectele
adverse au fost mai pronuntate cu Versapulse Q-switched Nd:YAG 532.
Reaparitia laserelor, a CO2 si Er:YAG, vor trata atat ridurile cat si schimbarile
pigmentare asociate cu IF. Din nou, nu sunt potrivite pt pielea mai inchisa,
dat fiind riscul hiperpigm postinflamatorii.
Lumina pulsatila intensa (LPI) a fost utilizata la tratamentul lentigoului
si a leziunilor vasculare asociate IF. Experienta LPI in tratamentul IF in pielea
asiatica a fost raportata de Negishi, care a determinat eficacitatea
fotorejuvenarii pentru tipurile de piele asiatice IV-V folosind LPI. 97 de
pacienti au primit 3-6 tratamente folosind 550nm si 570nm filtre taiate. Un
randament de bun sau excelent s-a dat la >90% din pacienti pt pigmentare.
Nici un efect advers pe termen lung nu a fost raportat. Kawada a examinat
eficacitatea LPI in tratamentul lentigoului la asiatici. 40% din pacienti cu
lentigo, au aratat o imbunatatire de 50% sub tratament.
Exfolierea superficiala a stratului superior al pielii e o strategie folosita
in tratarea tulburarilor pigmentare ale IF. Acest lucru este obtinut prin fie
microabraziune dermica, fie prin agenti de exfoliere chimica. Cotellessa a
examinat eficacitatea tratamentului prin microabraziune dermica al
lentigoului de pe fetele a 20 de subiecti. 40% au avut o remisie completa,
50% partiala, si 10% nici un raspuns dupa un total de 8 tratamente
administrate la cate 2 sapt. Adaugarea de acid tricloroacetic la
microabraziunea dermica nu a imbunatatit substantial rezultatul acelui
studiu.
Descuamari chimice superficiale, intermediare si profunde pot fi
angajate pt tratamentul anormalitatilor pigmentare asociate cu IF. Agentii
specifici folositi includ acid glicolic (35-70%), acid salicilic (20-30%), acid
tricloroacetic (10-25%) si descuamari combinate, incluzand slolutia lui
Jessner (14% acid salicilic, 14% acid lactic, 14% resorcinol, in alcool 95%) si
acid tricloroacetic, acid glicolic si acid cloroacetic, si CO 2 si acid tricloroacetic.
Lugo-Janer a tratat lentigo de pe mainile a 25 de subiecti cu 30% acid
tricloroacetic. O imbunatatire de 50% sau mai mare a fost raportata la 47%
din grupul tratat. Eficacitate imbunatatita s-a notat cu aditia de crioterapie
cu azot lichid, cu 71% din subiecti afisand imbunatatiri de 50%. Eficacitate
imbunatatita a fost semnalata in tipurile de piele deschise la ten decat cele
intunecate. Similar, un studiu efectuat de Li a demonstrat imbunatatirea
lentigoului dupa tratament cu 35% acid tricloroacetic.
3.7 Sumar
IF indusa de expunerea repetata la lumina UV produce schimbari
dramatice in piele. Aceste schimbari includ ridari fine si aspre, cresteri
precanceroase si canceroase, si alterari pigmentare, ca si exemple. Alterarile

pigmentare sunt o componenta majora a pielii IF in toate tipurile de piele.

Totusi, exista o variabilitate intre asiatici, negrii si caucazieni, datorita
continutului de melanina epidermal si a distributiei melanosomale. Alterarile
pigmentare care sunt asociate cel mai des cu IF sunt hiperpigmentarea
marmorata, focala si confluental efelide; lentigo; keratoza seboreica
pigmentata; si dermatosis papulosa nigra. Avansari in modalitati terapeutice
invazive si non-invazive pentru tratamentul IF au dus la domeniul inmugurit
al cosmeticii dermatologice.

Capitolul 5: Toxina botulinica

5.1 Introducere
Formarea de cute si riduri este o componenta naturala a imbatranirii.
De cum indivizii intra in anii 30-40, fine linii, cute, riduri si piele flasca devin
aparente, si brazde adanci si linii incruntate deseori se dezvolta. Aceste
brezde si lonii incruntate sunt referite ca si ridari dinamice deoarece apar
cand radem, ne incruntam, zambim sau sunt cauzate de forte repetate
generate de muschii subiacenti. Acesti muschi hiperkinetici includ frontalii
(responsabili de brazdele fruntii), corrugator superchilii (implicati in liniile
incruntate), orbicularis oculi (responsabili de ridurile oculare) si procerus si
depresor supercilii (deasemenea implicati in liniile incruntate). Contractia
repetitiva a acestor muschi sub piele cauzeaza cute si riduri. Toxina
botulinica, o proteina naturala purificata, este folosita in relaxarea acestor
muschi faciali ai expresiei.
5.2 Fundalul stiintific
Clostridium botulinum produce 8 toxine botulinice distinse dpdv
serologic, desemnate A, B, C, C, D, E, F, G. Din cele 8, A este cea mai
potenta desi serotipul Bsi F sunt aproape la fel de puternice. Aceste proteine
sunt activate prin formarea unui complex cu hemaglutinina si molecula
nontoxica. Se formeaza un dimer, si actiunea este cauzata de inhibitia
eliberarii
de
acetilcolina
din
neuronii
presinaptici
ai
jonctiunii
neuromusculare. Inhibitia are loc in timp ce neurotoxina despica proteina
SNAP-25 si duce in final la denervarea chimica a placii motorii terminale.
Simptomele sunt caracterizate de relaxarea muschilor striati care incepe de
obicei la 2-3 zile dupa injectia locala. Relaxarea este corelata cu cantitatea
de proteina naturala purificata livrata. Prin expunere la cantitati mari,
relaxarea poate duce in final la relaxare totala in 8-10 zile post-injectie. Cu
toate ca acest proces de denervare chimica este complet in toate jonctiunile
neuromusculare expuse, neurogeneza duce la recuperarea muschilor in
aproape toate situatiile.Efectele de denervare sunt de obicei inactivate in 3-6
luni.

Toxina botulinica este o proteina imunogenica capabila sa produca

anticorpi neutralizanti si non-neutralizanti. Esecul de tratament si eventual
atenuarea efectelor terapeutice pot fi urmarite inapoi la acest raspuns
imunogen. Din fericire, anticorpii la un serotip de proteina botulinica nu
neutralizeaza si altul, deci o optiune pt continuarea terapiei ar fi schimbarea
la alt tip serologic. Pentru indivizii tratati pt cosmetica sau hiperhidroza,
dezvoltarea rezistentei nu a fost o problema. Totusi, au fost raportati
anticorpi neutralizanti in 3-5% din pacientii tratati pt distonie.
5.2.1 Disponibilitate
Curent, 4 surse comerciale a proteinei purificate a toxinei botulinice
sunt disponibile. 3 surse contin grupul A: (1) Botox Medical si (2) Botox
Cosmetic sunt disponibile global din Allergan (Irvine, CA, USA); (3) Dysport,
din Speywood Pharmaceuticals (Spotsylvania, VA, USA), este disponibil in
multe parti ale lumii, dar nu curent in SUA. A 4-a sursa, Myobloc, din Elan
Pharmaceuticals (San Francisco, CA, USA) contine toxina botulinica tip B si
este disponibila sub numele de Neurobloc in Europa. Myobloc functioneaza
intr-o maniera similara cu tipul A, desi cele doua tipuri nu sunt
interschimbabile pt toate folosurile. De-o parte de a fi serotipuri distincte
santigenic, Myobloc difera de tipul B in caracteristicele, complicatiile, dozajul
si raspunsul formulate.
5.2.2 Istoria trtamentului folosind toxina botulinica
Toxina botulinica tip A a fost folosita in siguranta si eficace de mai bine
de 15 ani pt a trata mai multe tulburari, incluzand strabismul, blefarospasm,
si distrofii miotonice. Prima dovada de potential terapeutic a fost raportata in
1973 cand relaxarea musculara a fost demonstrata in studii folosind un
model de maimuta. In 1980, proteina naturala purificataa toxinei botulinice a
fost folosita in tratamentul strabismului, marcand inceputul folosirei medicale
a acestei molecule in oameni. In prezent, toxina botulinica s-a dovedit a fi
benefica in tratamentul multor boli. O lista partiala de tratamente va este
prezentata mai jos.
5.2.2.1 Lista partiala a folosului toxinei botulinice in scopuri
medicale
- distonie
- distonie craniala
- blefarospasm
- distonie faciala inferioara
- distonie oromandibulara

-distonie cervicala
- torticolis spasmodic
- distonie craniocervicala
- sindromul Meige
- distonia Laryngeal
- distonia spasmodica
- distonia membrului
- distonia sustinuta sau fixa
- distonia specifica de sarcina
- spasm hemifacial
- tremor
- ticuri
- mioclonie, incluzand mioclonia palatinala
- spasticitate
- scleroza multipla
- paralizie cerebrala
- stari post-AVC
- posttraumatic
- conditii oftalmologice
- strabism
- paralizie acuta de nerv oculomotor
- nistagmus
- hipertrofie maseterica
- fisura anala
- anismus

- dissinergia detrusorului sfincterian

- acalazia
- hiperhidroza axilara primara bilaterala
- brazde ale fruntii si linii de incruntare
In 1991, Carruthers and Carruthers au raportat la adunarea anuala a
Societatii Americane de Chirurgie Dermatologica folosinta injectiilor cu toxina
botulinica pt riduri glabelare. In 1992, Borodic et al. a notat o descrestere a
ridarii faciale in cursul tratamentului indivizilor cu spasm hemifacial.
Asemenea observatii au dus la interesul toxinei botulinice in tratarea
ridurilor. De atunci, cercetari aditionale s-au executat pt a explora folosinta ei
si a trata tulburarile de mobilizare hiperkinetice ca si capacitatea de a reduce
liniile faciale glabelare hiperkinetice. Numeroase studii au fost facute in
mijolocul anilor 1990; de exemplu, un studiu a evaluat abilitate aproteinei de
a ameliora liniile incruntate kinetice faciale, in timp ce o investigatie dubluorb cu placebo controlata a evaluat eficacitatea in tratamentul cutelor
glabelare. Un studiu colaborat a 210 locuri de injectii in 162 de pacienti a
aratat ca proteina naturala purificata este o tehnica sigura si importanta a
managementului pacientilor cu linii faciale hiperfunctionale simptomatice.
Astazi, tratamentul ridurilor cu toxina botulinica este procedura de top
nonchirurgicala in SUA cu peste 1 milion de persoane injectate.
Demograficele indica (,) ca volumul de tratament va creste, cum cum
statisticile baby-boomer dezvaluie un market cu bunuri financiale
considerabile: 78 milioane de oameni cu varstele 34-54 de ani (nascuti intre
1946-1964). In timp ce doar 29% din populatia SUA, acest segment
controleaza 74% din bunurile financiare personale (Allergan). Acest market
este condus de femei cu varstede 40 de ani care au devenit auto-constiente
de imbatranirea lor, descopera ca gospodarirea aparentei este mai urgenta si
doresc mai mult ca niciodata sa se ingrijeasca.
5.2.3 Muschi implicati in tratament folosind toxina botulinica
Considerari anatomice: partea superioara a fetei
Muschi

Functie

Frontalis

Ridica sprancenele si produce riduri

transverse pe frunte

Corrugator

Aduce sprancenele una catre cealalta

Procerus

Trage pielea glabelara intr-o directie

inferioara
si
cauzeaza
riduri

transverse
Depressor supercilii

Coboara spranceana

Orbicularis oculi

Functioneaza ca sfincterul ochiului

Consideratii anatomice: partea mijlocie si inferioara a fetei

Muschi

Functie

Risorius

Trage colturile gurii in lateral

Orbicularis oris

Sfincter al gurii

Levator labii superioris

Ridica buza superioara

Depressor anguli oris

Coboara coltul gurii

Depressor labii inferioris

Coboara buza inferioara

Modiolus

Roata de vagon a muschiului situat

imediat lateral de comisura externa a
gurii; muschii expresiei buzei si
periorala se insera aici, permitand
expresia periorala simetrica.

Consideratii anatomice: gat

Muschi

Functie

Platisma

Coboara
mandibula
si
buza;
tensioneaza gatul; formeaza benzi
verticale si cauzeaza linii orizontale

5.3 Indicatii

5.3.1 Toxina botulinica tip A

5.3.1.1 Botox Medical
Botox medical are cea mai lunga istorie comerciala, fiind aprobat de
FDA din 1989 pt tratamentul strabismului si al blefarospasmului si in
Decembrie 2000 pentru tratamentul distoniei cervicale. Terapia botox e
aprobata in >70 de tari pt un spectru larg de conditii si este in mod curent
investigata pt si mai multe conditii medicale; printre ele: hiperhidroza,
spasticitatea post-AVC, spasm de spate, si durerea de cap.

5.3.1.2 Botox Cosmetic

Botox Cosmetic a fost aprobata de FDA in aprilie 2002 pt imbunatatirea
temporara in aparenta liniilor glabelare moderate spre severe in barbati si
femei de 65 de ani sau mai tineri. In timp ce aprobarea se aplica specific
liniior verticale dintre sprancene, sunt numeroase raporturi in literatura unde
alte riduri, cum ar fi cele oculare, liniile orizontale ale fruntii, liniile gatului,
cutele melolabiale, si alte linii faciale hiperkinetice, au fost deasemenea
tratate cu succes.
5.3.1.3 Dysport
Dysport este o alta marca de toxina botulinica tip A. A fost disonibila in
UK de la inceputul anilor 1990 si a fost folosita extensiv acolo si in alte parti
ale Europei pt un numar de diferite indicatii medicale, incluzand
blefarospasmul, spasmul hemifacial, si torticolisul spasmodic. Dysport nu
este inca aprobat pt uz cosmetic oriunde in lume. Totusi, este inca favorizat
de unii practicanti din UK ca o alternativa la Botox Medical in tratarea liniilor
si ridurilor.
5.3.2 Toxina botulinica tip B
Myobloc contine toxina botulinica tip B. A fost licentiat de FDA in
ianuarie 2001 pt tratamentul distoniei cervicale. Elan Pharmaceuticals,
producatorul Myobloc, nu face nici o recomandare pentru folosinta sa in
scopuri cosmetice. Totusi, datorita aprobarii FDA in trat distoniei cervicale,
pacienti din SUA pot consimte la scopuri cosmetice neaflate in prospect. Mai
mult, eficacitatea si siguranta flosirii toxinei botulinice tip B in scopuri
cosmetice a fost demonstrata intr-un nr mic de studii pilot. Per total,
rezultatele acestor studii au aratat ca toxina tip B a fost eficace in
tratamentul ridurilor glabelare, ale fruntii si ale ochilor. Investigatii

suplimentare asupra sigurantei si eficacitatii folosrii toxinei tip B in scop

cosmetic mai sunt necesare.
5.4 Selectia pacientilor
Consumatorul orientat estetic din ziua de azi este ambitios si optimist,
punand mult accent asupra propriei frumuseti a unei persoane si cautand
mari nivele de satisfactie privind aparenta personala. Acesti consumatori
sunt deasemenea intentionati si grijulii la considerarea de metode in
atingerea satisfactiei in aparenta. Totusi, cercetarea calitativa a gasit ca
indivizii nu mai sunt in cautare de lucru dramatic care sa aduca schibare
dramatica din cauza ca rezultatele sunt prea evidente. Tinta este sa arati mai
bine natural, mai odihnit, revigorat, si vital si mai putin stresat, obosit, si
enervat, ceea ce implica mai putina incruntare. Atingand o aparenta
naturala, ca si cand nimic nu s-ar fi facut, aduce incredere de sine in
pacienti.

5.4.1 Managementul asteptarilor pacientilor

Denervarea cosmetica cu toxina botulinica este potrivita tuturor
tipurilor de piele. Furnizeaza relaxarea ridurilor dinamice, oferind pacientilor
o infatisare mai tanara. Brazde adanci sau riduri pot necesita doze mai mari
si/sau mai multe tratamente anuale. Per total, dozele cor caria de a pers la
pers. Este important ca pacientii sa inteleaga canu sunt paralizati; mai
degraba, muschii hiperkinetici sunt relaxati. Deasemenea ar trebui sa li se
aduca la cunostinta ca tratamentul cu botox nu imbunatateste comunele
riduri statice care nu au legatura cu contractia faciala. Mai mult, denervarea
cosmetica nu va imbunatatii pielea revarsata sau pleostita si nu serveste
aceasi functie ca o ridicare de fata (facelift). Pentru pacienti cu o combinatie
de riduri dinamice si statice, imbunatatirile pot fi limitate daca se foloseste
doar tratament botox. Pt a optimiza un program de tratament, multe optiuni
sunt valabile in a folosi toxina botulinica in terapia combinata, incluzand
umpluturi injectabile sau microimolanturi. Rezultate precoce din studii clinice
sugereaza ca durata beneficiilor ale trat cu botox cresc in timp, in asa fel
incat un pacient ar putea necesita mai putine injectii in viitor, dar aceasta
variaza de la pers la pers.
5.4.2 Consideratii pre-tratament
Datorita potentialului de sangerare, pacientii ar trebui sa evite folosirea
de (1) anticoagulante, incluzand wafarina, aspirina, sau AINS-uri; (2)

suplimente nutritionale cum ar fi Ginkgo Biloba, usturoi, sau vit E; si (3)

Alcool.
5.4.3 Consideratii post-injectie
Dupa injectie, pacientii se pot machia chiar dinainte de a parasi biroul
medicului. Totusi, ar trebui sa evite activitate fizica sau exercitii pt tot restul
zilei. Daca invinetirea devine ingrijoratoare, pacientii ar trebui sa aplice
imediat comprese la zona injectata.
5.4.4 Contraindicatii
Injectiile cu botulinum sunt contraindicate in pacienti cu un istoric de
tulburari neurologice, cum ar fi miastenia gravis, scleroza amiotrofica
laterala, sindromul lui Eaton-lambert, si miopatii. Deasemenea sunt
contraindicate indivizilor din categ urmatoare:
-

Femei insarcinate sau care alapteaza

Contraindicatii psihologice sau medicale
Alergie la antibiotice aminoglicoside
Infectie la locul intepaturii

5.5 Tratament si management clinic

Este important de notat ca definitia unei unitati de activitate variaza
intre Botox, Dysport si Myobloc. In uz clinic, Botox pare a fi de 3-4x mai
puternic (in unitati de soarice) decat Dysport, iar doza poatefi ajustata in
concordanta. Determinarea unei unitati equivalente de Myobloc este mai
complicat datorita unor difereferente in detalii gen vehicul, schema de
dilutie, si protocoale de laborator pt varii eseuri.
Comparatia preparatelor Botox si Myobloc
Botox

Myobloc

Preparare

Pudra liofilizata in fiole Lichid in fiole de 2,500,

de 100UI
5,000, si 10,000 UI

pH

7.2

5.5

Marimea complexului

500-900 kDa

500-700 kDa

Potenta specifica

20U/ng

100U/ng

Stabilitate

Aprox
4
ore
reconstituire

dupa Aprox 2 ani cand

pastrat la 4-8oC

Imunogenicitate

Foarte mica

Necunoscuta

5.5.1 Toxina botulinica tip A

Botox Cosmetic este distribuit in fiole de 100UI, si trebuie pastrat la
temp de 2-8oC pana la folosire. In plus, fiola sterila vacumizata contine
albumina si clorura de sodiu, dar nu contine un prezervator. Fiola de 100UI e
reconstituita cu 2.5ml ser fiziologic, rezultand in final concentratia de 4UI/cc
de Botox Cosmetic. Din cauza absentei unui prezervator, Botox Cosmetic
trebuie tinut in frigider si folosit in primele 4 ore. Cantitati mici sunt injectate
direct in muschii ce trebuie tratati, folosind un ac de calibru 30-32si o seringa
calibrata.

Tratamente si locuri de injectat

Regiunea

Tipul
corectiei

Asimetrie
faciala

Hemipareza: de Muschii controlaterali

cauza naturala
sau consecinta
unei
conditii
medicale cum
ar fi paralizia
lui Bell

Partea
superioara

Cute glabelare
a

Locul de injectat

Corrugator/supercilii/pro
cerus

Informatie
aditionala

Orbicularis
oculi:
snap

fetei

Liniile frontale
Formarea
fruntii
sprancenei
Riduri
periorbitale
Formarea
ochiului
creasca
apertura
palpebrala

Frontalis

testul
pretratamentului si
Frontalis,
depressor secretia
si supercili,
lateral lacrimara
orbicularis oculi
documentata a
lui Schrimer
Marginea inferioara a
ciliarilor orbicularis-ului
oculi

sa

Partea mijlocie Nasalar

radix Levator alaeque nasi
a fetei
(linii
de
iepuras), cute Levator labii superioris
nasolabiale,
inflorire
nazala, zambet
gumat/canin

Cauzeaza ptoza
buzei de sus

Partea
inferioara
fetei

Efect secundar
potential
include relaxare
asimetrica
a
comisurii
bucale

Linii
de Depressor anguli oris
a marioneta sau
incruntarea
gurii
Orbicularis oris
Riduri periorale
si
formarea
gurii
Depressor labii inferioris
Gusa

Muschiul Mentalis

Gat

Cute orizontale Intradermal

dealungul Posibilitate
la gat
liniei
transversale
a disfagie
gatului
Benzi
platismale
Platisma

Mai jos de gat

Cute Decollete

Fibre
musculare
subcutanate ce merg

de

Ridicari
sanilor

ale dealungul celui de-al IIlea spatiu inercostal si

pezte zona presternala

Injectiile pot cauza ceva disconfort, manifestat ca si usturime si arsura

usoara. Pacientii ar trebui sa evite activitatea zilnica sau exercitii pana la
sfarsitul zilei.
5.5.2 Toxina botulinica tip B
Myobloc este vandut ca o solutie pre-amestecata, gata de a fi folosita,
si are o viata de raft mai lunga decat Botox, mentinandu-si potenta pt multe
luni pastrata la temp camerei. Myobloc poate servi ca o alternativa la
pacientii care sunt rezistenti la toxina botulinica tip A.
5.6 Complicatii/Reactii adverse
Efectele secundare cel mai des intalnite in timpul studiilor clinice includ
cefalee, infectie respiratorie, blefarospasm, greata, si sindrom gripal. Mai rar:
durere in fata si eritem la zona de injectie. In cazuri rare injectiile botulinice
au cauzat relaxare transienta a muschilor injectati sau din apropiere,
rezultand blefaroptosis sau asimetrie a expresiei faciale. Blefarospasmul este
un efect sec de scurta durata care poate fi reversat prin tratament cu un
agent alfa-1-androgenic. Asimetria poate fi corectata prin relaxarea
muschilor contralaterali. Spre deosebire de blefarospasm, asimetria expresiei
faciale poate fi un efect advers de lunga durata. Riscul oricarui efect
secundar depinde de muschii injectati.deoarece tratamentul este complet
reversibil, efecte secundare relatate la relaxare excesiva sunt temporare,
durand doar zile sau saptamani. Doza umana letala medieeste estimata a fi
la $0 UI/Kg (2800 UI pt un individ de 70Kg)
5.6.1 Alte efecte secundare raportate
- ura uscata
- schimbarea vocii (injectii platismale/in gat)
- diplopia/vedere n ceata
- ectropion
- ochi uscati
- limfedema
- ptoza a obrazului

- iritatie
- anormailtati ale reflexelor cardiovasculare
- slabiciune generala
- bruiaj muscular
- echimoze, cefalee, durere musculara- zone generale, mai ales in injectii in
glabela sau frunte
- ploapa superioara la injectii ptozice-glabelare
- disfunctie periorala linii periorale
- potentarea bolii neurologice
- lipsa de raspuns la proteina naturala a botulinumului
5.7 Prognostic/rezultat
Efectele relaxante ale toxinei botulinice asupra muschilor expresivi
subiacenti poate dura 3-5 luni, si beneficiul creste in timp, ducand la o
reducere in formarea de cute ale pielii. Daca sesiuni regulare de intretinere
obtin relaxare musculara persistenta, aceste cute ale pielii vor diminua in
timp. Totusi, sedinte de intretinere regulata trebuie sa aibe loc inainte ca
relaxarea musculara sa se reverseze complet de la sine.