Istoricul anatomiei umane

Anatomia : Gr. ana= prin

tomnein= disectie, taiere
A. Portal, 1770-1779 : Histoire de l`anatomie et de la chirurgie
Th. Bartholin, 1654-1660: Historiarum anatomicarum et medicarum centuriae
Ch. Singer, 1955: The evolution of anatomy
I. Th. Riga, 1970:

Arabii

SB3

- 640 i e.n. arabii cuceresc Alexandria si ard cartile, fara cele de medicina. Le traduc, dar
nu fac mari progrese, religia interzicandu-le sa se atinga de cadavre.
- 923- dreptul de libera practica medicala este conditionat de un certificat de aptitudini
- Abulcasis(912-1013) ABU`L QUASIN UHALEF IBN ABBAS az ZAHRAVI: oprirea
sangerarii arteriale prin cauterizare; ligatura cu fir puternic
*Ratiunea pentru care noi nu avem operatori abili este aceea ca arta medicinei cere imp.
pt a o insusi. Acela care vrea sa o practice(chirurgia), trebuie mai intai sa cunoasca
diferitele oase, tendoane si muschi, numarul si pozitia lor, venele, arterele, ca si regiunile
prin care trec. Daca anatomia este ignorata, vor fi comise greseli si pacientul va fi
omorat.
- Avicena(988-1037)- printul medicinii arabe Abu-Ali al Ossein Ibn

Abdallah Ibn Sina- autorul Canonului practicii medicale cu

constatari anatomice: insertia m. globului ocular
- Codul Abu-Ali: Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte
- face distinctie intre tendoane si nervi si le-a numit ligamente
- bun cunoscator al pulsului
- considerat al 3-lea din cei mai mari medici, dupa Hipocrate si
Galenus
- nu se stie daca a facut disectie si pe cadavre
- Ibn al Nafis(1210-1282) din Damasc- Comentarii, primul care descrie corect
ciculatia sangelui
- 1230- imp. Frederic al II-lea al Germaniei interzice practicarea medicinii daca nu
ai disecat cadavre umane timp de 1 an, decret anulat la 1300 de Papa Bonifacio.
Sixtes al IV-lea legifereaza disectia pt studiul medicinei.
- Hammurabi(1728-1686 i e.n.)

Chinezii SB4
- interzisa disectia cadavrelor, structura corpului fiind dedusa
prin cosmologie
- omul are 360 de oase- conform zilelor anului, gradelor unui
cerc si tot atatia muschi si articulatii.
- inima omului are 7 orificii, ca si numarul astrilor ce compune
Carul Mare
1

- sufletul vital este corespondentul vantului

- organele principale ale organismului sunt legate intre ele prin
12 vase
- Wang Ts`Ingjen-1796: Corectarea erorilor
medicale(greseli: vezica urinara comunica cu intestine)
- distinge 7 specii de puls extern si de puls intern si 9
al caror prognostic este mortal
- intre 1796-1800 a dezgropat si disecat 20 de
cadavre de copii ce au murit de holera si au fost ingropate
superficial
- a descris epiglota, ureterele, arcul aortic, aorta
descendenta, pancreasul, Vena Cava Inferioara.
- 1340/1341 Hona Cheon- imparte oasele in 12 grupe principale
- nu accepta disectia
-se bazeaza doar pe acupunctura
- se poate vorbi despre inceputul unei anatomii reale, chinezii
adoptand ulterior medicina europeana moderna.
Egiptenii SB1
- Herodot.
- Egiptenii stiau sa imbalsameze atat de bine, dar cunoasteau foarte putine date exacte
despre corpul pe care il deschideau-> din cunoasterea animalelor si fantezia
imbalsamarilor.
- Au fost practicate disectii pe cadavre umane, ba chiar si pe oamenii vii(aveau voie)
condamnati la moarte.In Egiptul antic,putem mentiona printre cei mai de seama
anatomisti si medici pe Alkmaion din Kroton, sec VI i e.n.- a disecat peste 100 de
oameni vii.
-Alkmaion- avea cunostinte despre structura ochiului, anatomia urechii, tuba auditiva, s-a
ocupat de embriologie
- 10 papirusuri cu ample referiri medicale, nu anatomice!(procedee de imbolnavire)
- medicii cunosteau anatomia externa a corpului, pt cea interna- cunosteau oasele si
organele, nefacand disectia clara intre nervi, vene, artere
Erasistrat sec III
-studiaza sitemul nervos.
Herofil- TC, fete craniu(post)
Biblioteca din Alexandria a reprezentat pana la momentul disparitiei ei prin incendierea
sa,cea mai importanta pastratoare a secretelor lumii de pana atunci,implicit a celor mai
vechi tactici si metode folosite in medicina antica,respectiv egipteana.->scrierile- in
Biblioteca din Alexandria sec Vi e.n. distrusa 48-47->complet in sec IV (de romani)

Grecii

SB2
2

Invatatii Greciei antice pot fi considerati fondatorii medicinei

occidentale moderne,deoarece au realizat ruperea definitiva de
magie si supranatural.
- nu se practica autopsii, cadavrele fiind inmormantate in ziua gasirii lor.
- Parintele medicinei- ASCLEPIOS(initiat de vindecatorul Chiron)- cunostinte in
Iliada si Odiseea- sunt denumite mai toate partile somatice ale corpului omenesc si
termeni pt viscere: intestin, ombilic, vezica urinara. Ii vindeca si ii invie pe cei morti,
astfel Zeus il ucide cu trasnetul sau datorita maniei. Fii sai care mostenesc harul
sunt predecesorii lui Hipocrat. Au fondat 3 scoli celebre: Rhodos, Kos, Kuidos, unde
se faceau observatii anatomice pe viu si disectii pe animale.

Perioada Prehipocratica
Alcmeon din Crotona:
A descris primul tratat de anatomie din lume
A descris nervul optic,tuba faringiana,creierul
A efectuat primele disectii pe animale
A diferentiant in inima atriul de ventricul(premiera mondiala)
Homer: (850)
Cunostiinte din Iliada si Odiseea
Termeni anatomici: clavicula, astragal, 2 oase ale gambei, intestin, peritoneu,
epiploon, vezica urinara, ombilic, grasime perineala,
- Se mentioneaza ca de la gat si cap pleaca vase mari; bataile inimii se simt in regiunea
pericardiala.
AristotelParintele anatomiei comparate
A descris dentitia la diferite animale
A descris miscarile fetale
Interpretari eronate: nr dentitiei la barbat >ca la femeie
- Galen- descriere oase

HIPOCRATE(460-377 i e.n.)- parintele observatiei rationale in medicina; patriarh

al gandirii medicale, care sustine ca cel mai bun medic este natura, caci le vindeca
jumatate din boli. mai intai sa nu faci rau, apoi sa vindeci
- Pt Hipocrate- inima este originea sangelui, apa provine din splina, iar bila din ficat;
apoi se contrazice venele, ca si arterele vin din inima
- artera are mai multa caldura decat vena cava
- creierul este rezervorul spiritului
- inima este musculoasa si de forma piramidala
- confunda nervii, tendoanele si ligamentele.
- Hipocrate a fost- reprezentantul scolii din Kos; creator de scoala medicala
- a avut multi discipoli
- a despartit medicina de religie, dar si de practicile vrajitoresti
- bun chirurg(operator), ortoped- serii de metode de reducere a luxatiilor,
bun terapeut
- aerul RAU produce boli (bacterii)
3

- observatii despre nasterea prematura si tardiva

Permisiunea disectiei
1230- imp. Frederic al II-lea al Germaniei interzice practicarea medicinii daca nu ai
disecat cadavre umane timp de 1 an
Se infiinteaza primele facultati de medicina:
1220 Montpellier
1228 Padova(primul amfiteatru,prof-un roman; constituie si azi o forta in med europeana)
1215 Paris(?)
1250 Bologna
1348 Praga
1426 Louvain(Bruxelles)- fac. celebra

GALEN (129 201 dH); Cl. Nicon

SB5

- medic grec- studiul medicinei- de la 19 ani

- calatoreste, face ani de anatomie; la 34 de ani- medicul gladiatorilor la Roma si a 3
imparati romani
- mare chirurg si anatomist; autor a 43 de carti de medicina 2 de anatomie: DE USU
PATRIUM, CORPORIS HUMANI- *Acela care va citi acest tratat nu trebuie sa se
pronunte pro sau contra afirmatiilor mele decat dupa ce le-a verificat cu proprii sai ochi.
- reinvie medicina Hipocratica
- face demonstratii publice de vivisectie pe animale, observand instalarea paraliziei prin
sectionarea maduvei spinale(la diferite nivele pt a observa distributia nervilor spinali),
digestia gastrica la capre si maimute
- nu a disecat cadavre umane
- Preparatii anatomice, Oasele, Despre disectia muschilor, Rolul partilor
corpului, Rolul mediastinului si pleurei, Studentilor, Medicamente-> pe animale
=> Renastere
- descopera: rolul mediastinului, al pleurei , valvulele inimii, organele de simt,
anastomozele arterio- venoase, vezica dubla(animale)
- descrie: oase lungi si scurte- cu toate reliefurile; introduce termenii: apofiza, epifiza,
condil
- timp 1500 ani toate descrierile- considerate dogme (inclusiv cele incorecte)
In perioada imediat premergatoare Renasterii:

Anatomia si artele

SB11

- reprezentant de seama- Leonardo Da Vinci

- 1445-1448, Donatello- Miracolul inimii avarului; modele anatomice->bazorelief
Toti marii pictori, sculptori: - realizeaza ca este nevoie sa stie anatomie pentru sculptura
si pictura
- Antonio del Pallaiolo- pictor, gravator si sculptor, a realizat lucrari de disectie
- Michelangelo Buonarotti(1475-1564)- disectii in Florenta
- Rafaello Santi(1483-1520)
- Tiziano Veccelia(1450-1576)
- Marc Antonio della Torre, Andrea del Verrocchio
=> au dezvoltat si perfectionat studiul formelor exterioare in miscari si expresivitate
- Benvenuto Cellini
4

- Rembrandt
- Paolo Caliari- interogat pentru ideile laice din tabloul Casa Domnului, schimband
numele in Cina din casa lui Levi

- Albrecht Durer- a realizat Adam si Eva- modele de anatomie

pe viu, dovedind o temeinica cunoastere a formulelor exterioare
ale corpului uman.
Anatomia Renasterii

SB7

- cunoscuta cand oamenii culturii realizeaza ca este nevoie sa stie anatomie pentru
sculptura, pictura. Da Vinci, Vesalius.
- descrierile anatomice reale si concrete din ultimele decenii ale perioadei renascentiste
nu isi mai gaseau incadrare in dogma lui Galenus; atmosfera fiind una rigida, incatusata
se doreste innoirea
- Innoitorul anatomiei= Vesalius. Prin disectia sistematica si nu prin deductii, pune
bazele anatomiei umane reale. Astfel, deschide posibilitate Renasterii in medicina.
- Gabrieles Faloppio(1523-1562): Observationes anatomicae(1561, Venetia): sinusul
sfenoidal, canalele semicirculare ale urechii int, nervul coarda timpanului, arcada
inghinala, trompele uterine, clitorisul, himenul,(ramurile nv trigemen; sifilisulprezervativul)
- trompa lui Eustachio, orificiul fetal interatrial BOTALLO, canalul de comunicare intre
vena ombilicala si VCI- Arantius, valvulele venelor supercifiale- Bauhin, apeductul
Sylvius, canalul pancreatic Wirsung
- Carolus Stephanus(1504-1564): De dissectione partium corporis humani libri tres
(Paris, 1545)
- Fabrizio d`Acquapendente- intemeietorul primuli amfiteatru permanent de antomie de la univ
din Padova, cu masa de disectie in mijloc. Ridicarea capacului ei permitea aducerea cadavrului
care era transportat pe un canal de apa in acel loc.

- elev Vesalius- Renaldus Columbus Cremonesis(1516-1559): De re anatomicae

(1558)- descrie circulatia sangelui
- Symphorien Champier- Lion; Leonard Fuchs- german ; William HUNTER si John
HUNTER- descriu canalul arterei femurale; Antonio SCARPA- descrie triunghiul inghino-crural
(trinugiul Scarpa)

Andreas Vesalius Bruxellensis(1514-1564)

SB10

-> familia Witing, Wesel- a pus bazele anatomiei moderne ; diseca de copil/ vivisectii pe
animale
25 feb. 1530- la 15 ani- la Univ. din Louvre- rector
- initial, merge pe literatura- engleza, franceza, spaniola. Ulterior a vrut sa devina
farmacist pentru a continua traditia familiei, insa devine apoi medic.
- nemultumit de ceea ce face la Bruxelles, pleaca la Paris, unde il are profesor pe Sylvius.
Acesta, enervat de curajul lui Vesalius de a-l contrazice in domeniul medical, ii devine
dusman : odata ajuns cardinalul Frantei, ordona moartea lui. 1542- aparitia cartii a dus la
decapitarea teoriei lui Galenus, Sylvius fiind un aparator al acestuia.

- pleaca de la Louvre la Padova, unde isi termina facultatea si doctoratul, fiind cunoscut
ca si medic chirurg.
1533 Paris, 1537 Louvre, Padova- 5 dec. 1537- lector de chirurgie
6 dec. 1539- profesor de anatomie si chirurgie :Profesorul trebuie sa execute el insusi
disectia metoda- anatomie comparata.
1544- se retrage la Padova
1546- medicul imp. Carol Quintul, Filip al II-lea-(1548 se duce in Spania); se casatoreste
si pleaca de la Padova. Capata renume foarte bun, fiind si chirurg si medic legist.
Condamnat la moarte prin ardere pe rug, este salvat de Filip.
*Tratamentul(insanatosirea) este primul scop al medicinii si rolul principal al studiului
anatomiei este acela de a fi o baza pt atingerea acestui scop.
Don Carles, Henric al II-lea, Ambroise Pare
1564- Insula Zante- a naufragiat si a murit de foame/ tifos
1538- Tabulae anatomicae la Venetia
1539- Basel: Epistola de vena seconda
1541- Venetia: Galeno opera omnia
1542- Basel: De humani corporis Fabrica(7 volume: oase si cartilagii; ligamente si
muschi; vase; nervi; digestiv si urogenital; inima si plaman; creier si org de simt; ilustratii
Stephano von Calcar KNIDOS(elevul lui tizian)), liborurum epitome

1561- Chirurgia magna

- prima descriere a urechii interne, externe, mezenterului, mediastinului, sternul, corpii
galbeni
- elev Vesalius- Renaldus Columbus Cremonesis(1516-1559): De re anatomicae
(1558)- descrie circulatia sangelui

Leonardo da Vinci(1452-1519) SB8

-> DISECA-> desene (sotia); notorietate
- A invatat anatomia cu Marc Antonio della Torre
*schite; Mulaje anatomice- injectare de ceara in ventriculii cerebrali
Ventriculii laterali: sediul perceptiei
V III: sediul sufletului (diencefal)
V IV: sediul memoriei
- Diseca la spitalul(Italia): Santa Maria Nueva din Florenta, Magiore din Milano, Sf
Spirit din Roma
- Bronhiile nu sunt legate de inima
- Valvulele de la originea vaselor mari
- Sectiuni anatomice prin membre si viscere
Tratat de anatomie cu 120 capitole :
- 750 desene in 26(60) caiete; desenele redau diferite organe interne, pozitii in miscare,
musculatura diferitelor regiuni, scopul lui final fiind insa aplicatia plastica
- 228 planse : 215 biblioteca castelului regal la Windsor
- s-a retras la castelul Cloux din Franta, unde a continuat diesctia; cand a murit desenele
au fost disperasate in biblioteci din Franta, Germania, Anglia. Facute publice dupa 3-4
secole, majoritatea se afla in prezent in biblioteca castelului sau regal din Windsor.
- sangele circula intotdeauna plecand de la inima, urcand pana in varful capului

- descrie curburile coloanei vertebrale, particularitatile atlasului, axisului si sacrumului,

sinusul frontal, maxilarul superior si dintii
- nu a fost anatomist de profesie

Miguel Cerveto da Villanova(1509/1511-1553) SB9

- Saragoza, Toulouse

- unul dintre primii discipoli ai circulatiei mici, fiind precursorul lui

Harvey(cu un secol)
- tara natala, Spania
- la Paris, studiaza cu vestitii profesori- Sylvius, Frenel, pentru a deveni medic
- aprofundand anatomia, devine profesor si face disectii la Lyon
Tratat asupra siropurilor
1531- De trinitatris erroribus
1533- Restitutio christianisimi- Sufletul se afla in sange; descrie
corect mica circulatie
- in publicatiile sale, nu separa teologia de medicina si amesteca biblia cu
astrologia/ scolastica cu botanica
- chemat la Paris sa se apere in fata Fac. de Medicina, este lipsit de drepturi,
iar publicatiile sale sunt confiscate
- 1540- paraseste Parisul, parcurge mai multe orase din Franta si ajunge la
Toulouse.
- a continuat sa practice medicina, scriind sub pseudonim (sub scandalul
catolicilor si furia protestantilor)
- batut crunt si alungat din Franta, ajunge in Viena, unde in fata Curtii scapa
de inchisoare, evadand.
- calatoreste prin Germania, unde este persecutat si revine in Franta, unde
este rapit si dus la Geneva
- acuzat de Calvin pt erezie(conflict cu biserica catolica), a fost ars pe rug de
viu impreuna cu scrierile sale
- victima fanatismului religios
- nu a facut experiente pe animale, a fost doar medic.

William Harvey(1578-1657)

SB12

- medic englez
- la disectiile cadavrelor a luat parte in timpul studiilor de la Cambridge, unde s-a
specializat in medicina
- reprez. a 3-a mare directie de dezvoltare a gandirii stiintifice cea mai importanta din
punctul de vedere al fiziologiei; precursor al biofizicii moderne
- a ajuns medic la spitalul Sf. Bartolomeu din Anglia, unde timp de cativa ani si-a largit
cunostintele privind functionarea sistemului circulator la mamifere
- a banuit ca Galenus nu avea dreptate si ca ficatul nu este elementul cel mai important al
circulatiei sangelui, ci inima
- a efectuat multe vivisectii pe caini

- a publicat lucrarea De Mote Cordis, ce a demonstrat veridicatea teoriei sale pe seama

circulatiei sangelui in organismul uman
- a fost medicul de curte a 2 regi : Iacob I, Carol I; in razboiul civil din Anglia a fost altaturi de
rege in calitate de medic personal al acestuia
- avand in vedere opiniile sale regaliste, Cromwell i-a demodat casa, distrugand astfel majoritatea
notitelor

- Exercitio anatomica de motu cordis et sanguinis circulatione in animalibus(1628)Cercetare anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale; descrie circulatia mica a
sangelui si miscarile inimii
- se invata de 17, se uita de 16 si se retine 1 data.
- trece de la descrierea structurilor macro si microscopice la verificarea prin experiment
- 1651- a publicat un studiu de embriologie, facand experiente pe embrionii de gaina.

Antatomia franceza

SB13

- anatomie tributara conceptiilor lui Galenus, prin conservatorismul lui Sylvius

- Prima carte de anatomie n limba francez Anatomie universelle du corp
humain(1561)- de chirurgul i anatomistul Ambroise Pare(1510 1571)
- Alfonso Borelli- De motu animalium: mecanisme de micare n articulaii la om i
alte vertebrate-> bazele biomecanicii, un aport la fondarea ortopediei moderne.
- Riolani- a fost organizat primul teatru anatomic. Jack Riolan(tata&fiu)-arcada lui Riolan
- a studiat structura intestinului i encefalului
- K. Bia- discipol al profesorului de anatomie i chirurgie Marc-Antonie Petit
- in Anatomia general i aplicarea ei n fiziologie i medicin isi expune
concepia sa despre esuturi, organe i sisteme de organe: toate organele sunt grupate n
vegetative(contribuie la creterea i dezvoltarea organismului) i somatice(asigur
deplasarea n spaiu). Astfel, SN este vegetativ i animal. Jean Leo Testut.

Anatomisti romani celebrii

SB14

1884 Mircea Ionescu

- Al. Mavrocordat- filozof, teolog, medic
- Nicolae Kretzulescu- Manual de anatomie descriptiv
- T. Ionescu- 1982, la Paris susine teza de doctoratcu tema Evoluia intrauterin a
colonului pelvin, iar n 1984 devine coautor la prima ediie a Tratatului de anatomie
uman al lui Poirier de la Paris (compartimentul despre tubul digestiv). Cu D. GerotaAnatomia simpaticului cervical
- Francisc I. Rainer- cu discipoliul George E. Palade; lucrarea Anatomia este tiina
formei vii: cadavrul trebuie s serveasc nu la cunoaterea cadavrului, adic a unei
materii care mai pstreaz doar o form ngheat a organizrii sale, ci a omului viu, a
omului care se mic, gndete i i ese nentrerupt destinul
- Ernest Juvara; Dimitrie Gerota(prof. Poirier- esutului adipos pararenal); elev pe
Constantin Brncui, viitorul geniu al sculpturii romneti i mondiale contemporane.

- Grigore T. Popa: Sistemul port venos hipofizar, cu soia sa,

a tradus n romnete anatomia lui Gray, completnd-o cu
preioase adnotri i completri.

- Victor PAPILIAN(1888 1956)- medic, anatomist i scriitor

romn, discipol al profesorului D. Gerota.
- fondatorul colii romneti de anatomie uman, de embriologie, de antropologie
+ al unui muzeu de anatomie.

- autorul primului tratat romnesc complet de

anatomie uman: Manual practic de disecie i
Tratatul elementar de anatomie descriptiv i
topografic cu aplicaii medico-chirurgicale n trei
volume, dedicat nvtorului su ;Cluj.
- 1966: Anatomia copilului, 1970- in rus.
- 1987 a publicat Anatomia dezvoltrii omului. Embriologie medical

- Ioan ALBU- profesor si medic primar anatomie

patologica; a avut ca mentor pe Papilian
- preparator si asistent universitar al Fac de
Med din Cluj
- cu bogata activitate stiintifica- autorul
lucrarilor in domeniul structurii osoase, studiul SNV,
studiul unor regiuni herniare, probleme de anatomie
comparativa
- Ion Turai(1907-1970)- medic chirurg, anatomist, membru corespondent(1955) al
Academiei Romane.
- a cercetat patologia hipertrofiei de prostata in 1949, iar mai tarziu a facut diferite
investigatii clinice si experimentale asupra tensiunii arteriale
- a studiat socul chirurgical dpdv fiziopatologic, clinic, profilactic si dpdv al
tratamentului
- a studiat medicina la Bucresti- elevul lui Francisc Iosif Rainer
- premiul Academiei Romane pt lucrarea Les troubles lacaux dus au roid
- premiul de stat pt lucrarea Mica chirurgie fiziopatologica(1955)
- Lucrari: Urgente medico-chirurgicale(1950), Jocul(1957), Chirurgia
stomacului(1963).