You are on page 1of 35

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI


SECIA PSIHOLOGIE
ANUL 3
INTRODUCERE N PSIHOPEDAGOGIA SPECIAL

PERSOANE SUPRADOTATE, CREATIVE SI TALENTATE

Studenti:
Petre Elena - Cristina
Trentea Veronica Elena
Tudose Raluca- Maria

Introducere
Inzestrat, creativ si talentat sunt termeni asociati oamenilor care au abilitati extraordinare in
una sau mai multe arii de performanta. In multe cazuri, noi admiram oamenii si de prea putine ori
ne dam seama de capacitatile lor. Lejeritatea cu care ei sunt capabili sa faca anumite lucruri sau sa
lucreze cu concepte foarte dificile este impresionanta. Datorita abilitatilor neobisnuite, profosorii si
indrumatorii cred despre ei ca au mari sanse sa atinga potentialul maxim fara sa fie ajutati de
programe specializate sau pregatire.
De-a-lungul anilor cercetatorii behavioristi au descris copii cu o inteligenta foarte ridicata ca
fiind inzestrati, supradotati. In anii trecuti recent acestia au inclus adjectivele creativ si talentati in
descrierile lor, pentru a sugera domenii de performanta masurate de testele de inteligenta.
Capacitati asociate creativitatii includ elaborare (abilitatea de a imbunatati o idee) transformare,
(abilitatea de a construi noi intelesuri sau sa schimbe ideea in ceva nou si elaborat ) si vizualizarea,
capacitatea de a manipula mintal idei sau imagini. Indivizii supradotati exceleaza in materii precum
matematica, sportul, muzica sau alte arii de performanta.
Fond istoric
Pana la inceputul sec.al 20-lea nu exista nicio metoda de masurare a inteligentei umane.
Primul care a facut acest pas a fost Alfred Binet, un psiholog francez, care a construit prima scala de
masurare a dezvoltarii unui copil. Aceasta scala a fost creata pentru a observa copii la varste variate
pentru a identifica sarcini specifice pe care copii dezvoltati normal le executa la fiecare varsta.

Copii care puteau indeplini cu brio sarcini unei varste mai mari erau considerati ca fiind dezvoltati
avansat.
Binet si Simon au dezvoltat notiunea de varsta mentala. Acest construct a fost derivat din
imbinarea a mai multor concepte ( memorie, vocabular, matematica, intelegere, etc. ), copilul era
apt sa indeplineasca sarcinile potrivite varstei lui. Desi aceasta scala a fost initial construita si
folosita pentru a identifica copii cu retard mintal in scolile parisiene, ulterior a devenit un mijloc
important pentru identificarea celor care erau dezvoltati peste medie.
Lewis M. Terman, un profesor si psiholog american, a dezvoltat conceptele lui Binet. El era
convins ca Binet si Simon au dezvoltat intr-o orarecare masura o scala de masurare a abilitatilor
intelectuale, la toti copii. Avand aceasta convingere, el a revizuit instrumentul facut de Binet,
adaugand o parte importanta scalei.
In 1916, Terman a publicat Scala Stanford- Binet de Masurare a Inteligentei. In aceasta perioada el
a lansat termenul de IQ- nivel de inteligenta. Acest scor de IQ era obtinut printr-o ecuatie care
include varsta psihologica si cea cronologica.

Studiu de caz
Eduardo si familia lui sunt imgranti recent in Statele Uite. La varsta de 10 ani el a devenit destul de
adept sa vorbeasca engleza. Limba lui primara este spaniola. El este cem mai mare din sapte
copii.
Tatal lui Eduardo este supraveghetor la o ferma mare in sudul Californiei. Cu mult effort, el a
dezvoltat suficiente cunostinte de limba engleza pentru a fi de mare valoare proprietarilor de ferme
care acum il angajeaza cu norma intreaga. Ei l-au angajat sa lucreze direct cu lucratori migranti
care asista in mod regulat la recoltarea variatelor tipuri de produse si fructe. El este deasemenea
priceput/calificat la mecanica si, in afara sezonului , repara ecipamentele si masinile agricole.
Pregatirea scolara a lui Eduardo a fost cam iregulata pana acum doi ani. Inainte de a avea
o locuinta stabile, el a calatorit cu familia lui in nordul si in sudul Coastei de Vest ale Statelor
Unite, la fel ca alte familii migrante.
Colegii de scoala a lui Eduardo intr-adevar l-au placut. El are o multime de prieteni si este
invitat frecvent la petreceri aniversare sau evenimente sociale. Se pare ca el are un talent adevarat
in crearea de prieteni si adulti ca el.
Parintii lui Eduardo il vad pe el ca fiind special si inteligent. El pare sa fie interest de multe
subiecte si foarte rar este plictisit. In momentul de fata el este intrigat de tractoare. Mama lui spune
ca el intotdeauna este foarte curios,pune multe intrebari. In plus, el pare sa fie capabil sa se amuze

usor singur. Recent, el a petrecut o intreaga dupa-amiaza cautand prin reviste agricole si desenand
echipamente agricole care i-au atras atentia.
De la inceputul acestui an scolar, Eduardo a facut facut progrese fenomenale la citire, matematica
si engleza. De fapt, el a devenit un cititor avid ale cartilor de spaniola si engleza ale cartilor
disponibile in scoala lui. Desi a fost dificil sa-si evalueze capacitatea sa innascuta, el pare sa fie un
copil cu unele promisiuni, intelectuale si sociale. Totusi, parintii lui sunt ingrijorati cu privire la
furnizarea lui cu resursele necesare pentru a-si satisface pe deplin curiozitatile si abilitatile. Ei sunt
deasemenea ingrijorati de faptul ca el a inceput cu intarziere scolarizarea in concordanta.
Treptat, alti cercetatori au devenit interesati de studierea naturii si evaluarea inteligentei. Ei
tind sa vada inteligenta ca o abilitate sau capacitate care stau la baza exprimarii in sine intr-o
varietate de moduri. Scorurile unitare IQ care au fost derivate din testele Stanford-Binet au fost
representative si au contribuit la aceasta notiune.
De-a lungul timpului, cu toate acestea, alti cercetatori au ajuns sa creada ca intelectul era
reprezentat de o varietate de distinct capacitate si abilitati . Aceasta linie de gandire a sugerat ca
fiecare capacitate intelectuala distinct poate fi identificata si evaluate. Mai multe abilitati mentale au
fost investigate, inclusiv capacitatea de memorare, gandirea divergent, utilizarea de vocabulary,
capacitatea de a rationa . Treptat, utilizarea multiplelor capacitati abordate depaseste notiunea de
inteligenta unitara. Sustinatorii sai au fost convinsi ca universul functiilor intelectuale a fost extins,
ca instrumentele de evaluare a inteligentei utilizate in acel timp au masurat o foarte mica parte a
adevaratei capacitate intelectuale a individului.
Unul dintre contributorii cheie ai teoriei multidimensional privind inteligenta a fost J.P.
Guilford . El a vazut inteligenta ca pe o gama diversa de intelect si abilitati creative. Munca lui
Guilford a condus multi cercetatori sa ia in considerare inteligenta mult mai larga, decat capacitatea
unitara sis a- si concentreze eforturile stiintifice pe domenii emergente ale creativitatii si ale
variatelor subcomponente, ca gandirea divergent, rezolvarea problemelor, si luarea deciziilor.
Treptat, teste sau masurari de creativitate au fost descoperite, folosind constructiile trase din
modelele create de Guilford si altii.
In concluzie, conceptele de supradotare de la inceputul anilor 1920 au fost usor legate de
scorul obtinut de un individ la testele de inteligenta. Astfel, un singur scor, un IQ, era indexul dupa
care cineva era identificat ca fiind inzestrat.
Incepand cu lucrarile lui Guilford si Torrance notiuni privind genialitatea au fost foarte mult
extinse. Genialitatea a inceput sa se refere nu numa la cei cu IQ mare, dar si la aceia care au
demnonstrat o mare aptitudine in masurarea creativitatii ca Torrance Test Of Creative Thinking ,
PRIDE si Gift. Mai recent, talentul a fost adaugat descrierii associate cu genialitatea. Ca rezultat,

indivizii care demonstraza priceperi remarcabile in artele vizuale sau spectacolului sau cine
exceleaza in alte domenii de oerformanta poate fi desemnat ca fiind inzestrat/ talentat/ genialitate.
In prezent, nu exista un mandat federal in Statele Unite care sa ceara servicii educationale pentru
studentii identificati drept genii, ca si in cazul altor conditii exceptionale. Ceva fonduri sunt
prevazute de guvernul federal prin Jacob K. Gifted si Talented Students Act . Acest act sustine un
centru national de cercetare, programe demonstrative, si activitati pentru personalul de conducere
din toate Statele Unite). Finantarea efectiva a serviciilor pentru indivizii care sunt inzestrati este o
provocare pentru fiecare stat in parte, si ca atare, este o varietate extraordinara in calitatea si tipurile
de programe oferite studentilor.
Definitii si concepte
Definitile pentru genialitate au fost influentate de o varietate de indivizi inovativi si informati. Ona
dintre cele mai recente definitii este derivate din Javits Gifted and Talented Education Act.
Copii si tinerii cu talent remarcabil efectueaza sau isi artata potentialul prin realizarea la un
nivel extreme de ridicat de realizare cand sunt comparati cu altii de varsta lor, experienta sau mediu.
Acesti copii si tineri prezinta capacitate de inalta performanta intelectuala, domenii creative, si/ sau
artistice, poseda o capacitatea de conducere neobisnuita, sau exceleaza in domenii academice
specific. Ei au nevoie de servicii sau activitati nu obisnuite furnizate de scoli.
Talente deosebite sunt prezente la copii si la tinerii din toate grupurile cultural, in toate straturile
economice, si in toate domeniile activitatii umane. Aceasta noua definitie poate sa-I ajute pe scolari
si pe personalul scolii sa atinga o varietate a obiectivelor importante. Include identificarea unei
varietati de studenti din toate disciplinele cu talente diverse, folosind foarte multe tipuri de masuri
de evaluare pentru a identifica studentii talentati, asigurand studentilor din toate mediile acces egal
la oportunitati pentru dezvoltarea potentialului lor, nu este apparent usor identificarea capacitatatii
la unii strudenti, si tinem cont de faptul ca studentii au pasiuni pentru realizare in diverse domenii.
Captand esenta oricaror conditii umane intr-o definitie poate fi foarte uimitoare. Acesta este sigur
cazul definirii atributelor umane, abilitati, si potentialitati care formeaza genialitatea. Definitiile
servesc totusi un numar important de scopuri. De exemplu, definitiile pot avea o influenta profunda
asupra urmatoarelor: numarul elevilor in cele din urma selectati, tipul instrumentelor si procedurile
de selectie utilizate, scorurile pe care un idivid trebuie sa le obtina pentru a fi calificat pentru
instructiuni specializate, tipurile de educatie oferita, valoarea fondurilor cerute sa furnizeze
serviciile, si tipurile de pregatire individuale pentru a-i invata pe cei inzestrati si cu talent. Astfel,
definitiile sunt importante atat din punct de vedere practice, cat si teoretic .
Renzulli a prezentat oconceptie in trei inele a genialitatii care a influentat gandirea si procedurile
folosite de multi practicieni. El a fost pionierul notiunii ca genialitatea reprezinta o combinatie de
grupuri care interactioneaza cu comportamentul.

O alta teorie in curs de dezvoltare este cea fundamentata de Ramos-Ford si Gardner. Ei au


definit inteligenta sau genialitatea ca o abilitate sau un set de abilitati care permit unei persoane sa
isi rezolve problemele sau sa se descurce in situatii sociale la care sunt expusi. Aceasta perspectiva
a genialitatii se refera la teoria inteligentei multiple. Inteligenta se manifesta prin mai multe
domenii: lingvistic, spatial, musical, interpersonal, logico-matematic, kinestezic, etc.
Definitia supradotarii s-a schimbat de la unitatea care masura IQ ca o masuratoare a
potentialului in creativitate, talent si inteligenta. Unii critici au spus ca aceste teste favorizeaza doar
unele state, unii locuitori, din clasa de mijloc, caucazieni si care au acces la studii academice. Cei
din medii culturale slab dezvoltate economic si natural nefavorizate sunt dezavantajate, copii din
aceste state sunt foarte rar identificati ca fiind supradotati.
Definiiile despre supradotai sunt variate i n competiie. Fiecare perspectiva prezentata
releva complexitatea asociata naturii genialitatii. Aceasta problema a definirii si descrierii ei nu este
rezolvata in totalitate, dar se depun eforturi continue pentru cercetari si imbunatatiri.
Snapshot:
Jon a participat in clasele de supradotati in a intaia si a doua si in mare parte din timpul de la
gradinita. La terminarea gradinitei, el stia sa citeasca la nivelul unui copil de clasa a 4a.
Programul de matematica pe care l-a urmat individual in timpul clasei intai l-a ajutat sa
completeze sarcinile pe care le facea un student de clasa a 3a. In clasa a 4a studia algebra din
scoala generala, iar in clasa a 5a deja invata geometrie avansata de liceu. In timpul liceului, a
finalizat 3 alte cursuri de matematica de nivel universitar. Stiu ca fara ajutorul programelor
avansate de la scoala, Jon nu ar fi fost capabil sa exceleze la nivelul actual, aspectul de care sunt
cea mai multumita este ca a avut oprtunitatea sa lucreze la nivelul propriu in matematica, dar
totodata studiat la celelalte materii cu colegii sai. spune mama sa.
Raspandire
Determinarea numarului de copii supradotati este o adevarata provocare. Complexitatea
sarcinilor este intr-o legatura stransa cu problemele inerente in determinarea a cine este supradotat
si ce semnifica acest concept. Numeroasele definitii ale genialitatii sunt foarte restrictive in termeni
de aceea este foarte dificil sa se aplice exact pe fiecare. In consecinta, raspandirea lor este estimata a
fi foarte larga.
Cifrele de raspandirea arata ca inainte de 1950, era limitat in primul rand la intelectul
supradotat: acei identificati erau in mare pare respondenti ai testelor de inteligenta. In acea perioada,
2-3 % din populatie era considerata ca fiind supradotata. In anii dupa 1950, cand cercetatorii din
domeniu au extins ideea de supradotat, cifrele de expansiune au sugerat ca programele de
planificare au fost substantial afectate.

In zilele noastre, intre 3-15 % dintre studenti ai populatiei sunt identificati ca fiind supradotati,
numarul diferind de la o tara la alta.
Caracteristici
Identificarea cu precizie a caracteristicilor celor supradotati este o sarcina foate dificila.
Foarte multe dintre caracteristicile lor au fost generate de diferitele tipuri de studii efectuate,
catalizatori pentru producerea de liste distinctive de caracteristici. Treptat, ceea ce a rezultat din
studii a fost un stereotip privind supradotaii.
Din pacate, o mare parte din cercetarea initiala a fost realizata cu subiecti din populaie cu
acces restricionat. In mod general, studiile nu au inclusi subiecti adecvati de gen feminin sau
indivizi din variate etnii sau culturi. Nici pana in acele timpuri cercetatorii nu au controlat cu atentie
factorii direct legati de statutul socio-economic. Prin urmare, caracteristicile generate de aceste
studii nu pot fi reprezentative pentru populatia de supradotati ca un intreg dar poate reflecta
adevarul despre grupuri avantajate de mediul inconjurator. Avnd n vedere multiple faete date ale
genialitatii, trebuie concluzionam ca populatia supradotatilor este variata.
La scurt timp dupa publicarea scalei de inteligenta Standfort- Binet, Terman a primit fonduri
pentru a-si incepe Studiul Genetic despre Genii. Studiul initial a cuprins un total de peste 1500
studenti, care au obtinut scoruri IQ de 140 sau peste. El a investigat caracteristici fizice, de
personalitate, educationale si legate de familie. Lucrarea lui Terman furnizat un impuls pentru
studiul sistematic al persoanelor care sunt supradotate.
Domeniu:
Caracteristici fizice:
- solid i n stare bun de sntate
- talie fizica peste medie
Atribute de personalitate si reglare psihologica:
-

Vointa peste media populatiei, popularitate, perseverenta, maturitate emotionala, moralitate


ridicata, perceptivitate

Simt al umorului ascutit si nivel ridicat al stimei de sine

Egal cu cei nesupradotati din punct de vedere marital

Se adapteaza bine la viata adulta, uneori au probleme cu abuzul de substante, suicid sau boli
mintale.

Nivel de studiu:
-

De obicei citesc inainte sa mearga la scoala

Sunt promovati in avans

Citire excelenta

Excelenta in matematica

In mod frecvent se inscriu in top 10 % la testele de creatie

Nivelul carierei:
-

De obicei sunt calificati ca profesionisti si pe posturi manageriale

Femeile devin profesoare sau casnice (probabil din cauza timpurilor)

Pana la varsta de 40 ani au completat 67 carti, 1,400 lucrari stiintifice si profesionale

Adulti care au o cariera de succes au fost cel mai adesea incurajati de mici de catre familie.

Incepand cu anul 1929, alti cercetatori au adaugat la cunostintele de baza informatii despre
caracteristicile populatiei ai oamenilor supradotati. Lucrari concepute de Adler, Mueller si Ary au
sugerat ca majoritatea studentilor care sunt supradotati isi ajuta frecvent colegii. Acesti studenti
inzestrati incearca sa descopere cat mai multe lucruri si sa-si dezvolte calitati pe care nu se
stapanesc. Totodata ei tind sa ii influenteze si pe cei din jur in a-si imbunatati educatia, de aceea ei
joaca un rol foate important in dezvoltarea si cresterea educatiei celorlalti.
Clark a sintetizat munca cercetatorilor antecedenti si a creeat o lista a principalelor caracteristici
diferentiale ale persoanelor supradotate, nevoi si probleme cu care se confrunta. Aceasta lista
cuprinde concepte din diferite domenii : cognitive, afective, fizice, intuitive, sociale.
Inca o data reamintim faptul ca persoanele supradotate variaza foarte mult in felul cum se
manifesta. Unul din punctele forte ale listei lui Clarck este faptul ca a identificat posibile probleme
cu care se pot confrunta indivizii, consecinta a caracteristicilor pe care le au.
Domeniu Cognitiv. Caracteristici:
-

O impresionanta cantitate de informatii, retine cu mare usurinta.

Nivel ridicat de cunoastere a vocabularului, dezvoltarea acestuia foarte rapid

Perseverent

Indreptati spre scop, actiune

Capacitate uimitoare de procesare a informatiei si conceptelor

Probleme:
-

Plictiseala la cursuri din cauza curiculumui, nu are rabdare sa ii astepte pe cei din grup

Perceput de ceilalti ca fiind maret, increzut

Este vazut ca fiind incapatanat, necooperativ

Adesea este serios, nu ii place rutina si stagnarea.

Domeniu afectiv. Caracteristici:


-

Sensibilitate neobisnuita in privinta asteptarilor si sentimentelor din partea celorlalti

Simt al umorului dezvoltat- uneori umor negru

Profunzime emotionala foarte puternica

Judecata morala avansata

Probleme:
-

Vulnerabilitate puternica la critica celorlalti

Necesitate mare de succes si apreciere

Folosesc umorul pentru a-i ataca in mod critic pe ceilalti, provocand rupturi in relatiile
interpersonale.

Neobisnuita vulnerabilitate, probleme privind stabilirea scopurilor in munca, uneori


nerealistice

Intoleranta si lipsa intelegerii a oamenilor obisnuiti, rezultand respingere si posibila izolare.

Domeniu fizic (senzorial). Caracteristici:


-

Prezinta o mare discrepanta intre dezvoltarea fizica si cea intelectuala

Toleranta scazuta pentru intarzierea fizica, privind abilitatile atletice standard

Probleme:
-

Devin adulti cu o minte/corp dihotomic

Copii se exprima cu mai mare usurinta in activitatile mentale, rezultand o dezvoltare limitata
atat fizica cat si psihica

Refuza sa ia parte la activitati unde nu exceleaza, limitandu-si experientele fizice care ar fi


putut sa ii fie placute dar si foarte constructive.

Domeniu intuitiv. Caracteristici:


-

Implicare foarte timpurie in ceea ce priveste cunoasterea intuitiva, ideile metafizice si


fenomenele inconjuratoare

Creativitate aparenta in toate domeniile in care depunde efort de intelegere.

Probleme:
-

Ridiculizat de cei de aceeasi varsta

Nu este luat in considerare de cei adulti

Considerat ciudat si fantezist

Vazut ca deviant, devine plictisit de sarcinile lumesti

Poate fi interpretat ca o persoana cauzatoare de probleme.

Domeniu social. Caracteristici:


-

Motivat de actualizarea sinelui si ale propriilor nevoi, mereu intr-o continua urcare in
ierarhie

Bun lider

Prezinta solutii problemelor societatii si mediului inconjurator

Probleme:
-

Frustrat pentru ca nu este provocat in competitii

Pierderea unor talente nerealizate

Lipsa de oportunitate sa isi foloseasca abilitatile constructive, aceste abilitati de lider pot sa
dispara sau se poate transforma intr-o caracteristica negativa ( sa fie liderul unei grupari,
gasti)

Se pierde in societate daca solutiile lui nu sunt apreciate sau admise pentru dezvoltare

ORIGINILE SUPRADOTARII (GENIALITATII)


Oamenii de stiinta au fost mult timp interesati de identificarea originilor supradotarii.
Concluziile au variat destu de mult. Ani de zile, multi oameni de stiinta au aderat catre o explicatie a
inteligentei bazata pe ereditate: ca oamenii mostenesc capacitatile intelectuale la nastere. Astfel,
inteligenta a fost privita ca o capacitate innascuta care ramane relativ fixa pe durata vietii unui
individ. Convingerea predominanta atunci, a fost ca sunt prea putine lucruri ce se pot face pentru a
spori abilitatile intelectuale.
In decursul anilor 1920 si 1930, oamenii de stiinta precum John Watson au inceput sa
exploreze o noua ntiune de psihologie comportamentala, sau behaviorism. Ca si alti behavioristi
care l-au urmat, Watson a crezut ca mediul inconjurator joaca un rol important in dezvotarea
inteligentei precum si trasaturile de personalitate. Initial, Watson promova in mare masura rolul
ereditatii si importanta lui in dezvoltarea intelectuala. Mai tarziu totusi, a moderat opiniile sale,
indreptandu-se oarecum catre o perspectiva teoretica in care atat ereditatea cat si mediul
inconjurator contribuie la capacitatea intelectuala a unui individ.
In timpul anului 1930, multi cercetatori au cautat sa stabileasca influenta proportionala a
mediului si a ereditatii in dezvoltarea intelectuala . cativa sustinatori genetici au afirmat ca tot atat
de mult precum 70%-80% din capacitatea individuala e determinat de ereditate si restul de influenta
mediului. Sustinatorii mediului inconjurator credeau altfel. Controversa cu privire la respectivele
contributii ale mediului si ereditatii la inteligenta (cunoscuta drept controversa natura versus
crestere <<nature vs. Nurture>>) probabil va continua ceva timp, in mare parte datorita
complexitatii si amplorii problemelor pe care le implica.
Pana acum, ne-am focusat pe originile inteligentei in loc de supradotarea in sine. Multe din
teorii cu privire la aparitia sau esenta supradottarii au derivat din studiile inteligentei generale.
Putini autori s-au focusat direct pe originile supradotarii. Mai mult decat atat, schimbarile in curs de
desfasurare ale definirii supradotarii, au complicat si mai mult investigatia precisa a originii sale.
Cercetarea continua sa furnizeze o gama de raspunsuri in ceea ce priveste mostenirea unei
capacitati inalte intelectuale, creativitatate si alte talente exceptionale. Davis & Rimm (1989) au
ajuns la concluzia ca ereditatea si mediul, lucrand impreuna intr-o combinatie favorabila, sunt
explicatia clara a originii unui talent ridicat.
Problema natura-crestere este deasemene prezenta in literatura referitor la originile
creativitatii. De axemplu, Gowan, Khatena si Torance (1979) au definit creativitatea drept o

caracteristica urgenta a cresterii procesului de dezvoltare atunci cand ggradele necesare de abilitate
mentala si stimularea mediului sunt prezente.
A doua parte a acestei definitii ilustreaza punctul de vedere interactionist al naturii-cresterii,
acesta fiind : creativitatea nu poate apare afara gradul necesar al abilitatii mentale si stimulilor
mediului. In acesta privinta, Gowan si colegii sai (1979) au identificat 3 mari teorii cu privire la
originile creativitatii. Prima este direct legata de capacitatea mentala, asa cum o conceptualizeaza
Guilford (1959) in structura sa a modelului intelect. In special, persoanele dotate cu un nivel
neobisnuit de ridicat al capacitatii in productia divergenta felie in modelul lui Guilford, au o sansa
excelenta de a deveni foarte creative. A doua teorie postuleaza ca, creativitatea este un rezultat al
sanatatii mintale sau progresul spre auto-actualizare (utilizarea completa a potentialului cuiva). A
treia teorie este direct legata de aspectele de mediu ale cresterii individuale: persoanele care sunt
crescute in medii familiale democratice care incurajeaza asumarea riscului, sinceritatea si
spontaneitatea, sunt mai probabil sa fie creative in calitate de tineri si adulti.
Cercetarea referitoare la originile talentului exceptional este limitata in parte datorita
definitiilor imprecise referitoare la natra talentelor remarcabile. Bloom (1985) a studiat dezvoltarea
talentului la oamenii tineri in cinci campuri : muzica, arta, atletism, matematica si stiinta. Fiecare
dintre cele 120 de persoane talentate a fost selectata doarece el/ea a fost considerat/a a fi printre
cele 25 de persoane in zona lui de talent in Statele Unite. Rezumatul lui Bloom (1985) a cercetarilor
lui si ale altora privind aceste persoane extrem d talentate urmeaza:
Cercetarile noastre actuale conduc catre concluzia ca nivelurile exceptionale de dezvoltare a
talentului necesita anumite tipuri de suport al mediului inconjurator, experiente sociale, invatre
excelenta si incurajare mtivationala adecvata fiecarei etape de dezvoltare. Indiferent de calitatea
inzestrarilor initiale, fiecare dintre indivizi pe care i-am studiat au trecut prin mai multi ani de
dezvoltare speciala in grija unor parinti atenti si tutela si supravegherea unor serii remarcabile de
profesori si antrenori.
Doar rareori au fost indivizi din studiul nostru avand in vedere instruirea lor initiala in
domeniul talent deoarece parintii lor au plasat o valoare ridicata pe unul dintre domeniile- muzica si
arte, sport sau activitati intelectuale. Parintii au vrut ca toti copiii lor sa aiba o buna oportunitate d a
invata si performa in zona de talent pe care ei o prefera.
Noi am speculat ca, daca persoanele talentate pe care le-am studiat ar fi fost crescute in
medii familiale foarte diferite, este probabil ca instruirea lor initiala si incurajarea lor sa invete sa fi
foast foarte diferita . si nu este probabil ca ei ar fi ajuns la nivelul sau tipul de talent pentru care au
fost inclusi in acest studiu.
Au fost micile succese si interese ale copilului care au dus la invatarea timpurie intr-un doemniu de
talent pe care parinti si profesori l-au remarcat. Aceste timpuri relizari minore, in loc de dovada unei

inzestrari speciale si calitati, au fost bazele pentru asigurarea copilului cu oportunitati suplimentare
de a se dezvolta intr-un doemniu de talent.
Astfel, originile exacte ale formelor variate de supradtare sunt inca in curs de determinare.
Gandirea curecta favorizeaza o interactiune a dotarii naturale si stimularea adecvata a mediului.
Evaluare:
Focalizarea procedurilor de evaluare pentru identificarea potentialilor supradotati incepe sa se
schimbe (Richert, 1991). Definitia elitista si abordarile exclusive sunt inlocuite cu metode de
evaluare mai usor de aparat. Testele pentru identificarea persoanelor cu potential pentru performanta
sunt selectate mult mai atent; testele sunt utilizate cu copiii sau tinerii pentru care au fost proiectate.
Copiii sau tinerii care au fost o dta exclusi din programele pentru supradotati din cauza taierii
scorurilor formale sau standarde careu favorizat anumite grupuri de elevi, sunt acum inclusi ca si
candidati. Surse multiple de informatie sunt acum adunate si revizuite in a determina cine este
potential supradotat, mai degraba decat bazandu-se pe surse limitate de informatii. Ideal, procesul
de identificare este acum indreptat catre identificarea nevoilor si potentialurilor mai degraba decat
pur si simplu etichetare indivizilor ca talentati.
Tinerii copii talentati sunt identificati folosind mai multe abordari. Una dintre sarcinile
parintilor si altor furnizori de servicii medicale este sa fie constienti de comportamentele care pot
semnala supradotarea la copiii lor (Anderson, 1987). Avand in vedere caracterul eterogen al
supradotarii, acesta poate fi o sarcina plina de provocare. Copiii identificati ca supradotati se
dezvolta in moduri foarte diferite. Unii pot citi, merge si vorbi foarte devreme, in timp ce altii pot fi
lenti in aceste zone. Aspecte ale supradotarii pot aparea mai devreme in dezvoltarea unui copil sau
mai tarziu cand copilul se maturizeaza. Prin urmare, procesul de identificare ar trebui sa continue
de`a lungul anilor de dezvolare ai unui copil.
Studentii elementari sau secundari care sunt supradotati sunt identificati intr-o varietate de
moduri. Primul pas este ecranizarea generala. Pe parcursul acestei faze, profesorii, psihologii si alt
personal al scolii incearca sa selecteze toti studentii care sunt potentiali supradotati. Un numar de
proceduri sunt angajate in procesul de ecranizare. Istoria, informatiile obtinute din testele de
inteligenta de grup si nominalizari ale profesorilor au fost folosite pentru a selecta fondul comun
initial de elevi. Totusi, multe alte masuri si tehnici de cercetare a datelor au fost instituite cand
perspectiva supradotarii s-a schimbat de la o abordare unidimensionala catre una multidimensionala
(Davis & Rimmm 1994; Irvine, 1987). Ele pot include stocuri de dezvoltare, nominalizari sursa si
egal la egal, teste de realizare, teste de creativitate, evaluari de motivare, nominalizari ale
profesorilor si evaluari ale proiectelor elevilor (Benbow& Minor, 1990; Davis & Rimm, 1994;
Sowell, Bergwal, Zeigler & Carturight, 1990). Totusi, cel mai frecvent utilizat instrument pentru

identificarea elevilor care sunt inzestrati continua sa fie una din scalele lui Wechsler, chiar daca alte
instrumente si scale au fost dezvoltate (Davis & Rimm, 1994; Klausmeier, Mishra & Maker, 1987).
NUMIREA PROFESORILOR/ CADRELOR DIDACTICE
Numirea cadrelor didactice a fost o parte integrala a multor abordari de ecranizare. Aceasta
abordare este plina de probleme totusi. Profesorii adesea favorizeaza copiii bine imbracti ,
cooperanti, si orientati spre sarcina. Richard Critchfield, un jurnalist si MacArthur Fellow, a descris
performanta lui ca student in aceasta moda: Intentionat falsificam raspunsuri pentru a lua note
mici. Notele erau importante pentu mine, dar voiam sa le mentin mici pentru a castiga acceptul
bandei/gastii. (Departamentul Educatiei Statelor Unite, 1993, p.13). Studentii care au performante
slabe , precum si cele care sunt ridicate si perturbatoare pot fi trecuti cu vederea. In plus, profesorii
ofera deseori putin daca orice criterii specifice pentru numirea elevilor care sunt considerati a fi
inzestrati sunt limitate la numarul de studenti pe care le este permis sa- i numeasca.
Din fericire, unele dinte aceste probleme au fost adresate. Mai multe scale si orientari sunt
acum disponibile pentru a ajuta profesorii si alti responsabili de a face nominalizari (Borland, 1978;
Osborne & Byrnes, 1990; Renzulli, Reis & Smith, 1981; Renzulli , Smith, White, Callahan &
Hartman, 1976; Schack & Starko, 1990; Steffens, 1989).
TESTELE DE INTELIGENTA SI REALIZARE
Testarea inteligentei a fost si continua sa fie o majora abordare in identificarea supradotarii
intelectuale. Cercetarea referitoare la evaluarea inteligentei, totusi, dezvaluie unele constatari
interesante. Wallach (1976) a analizat o serie de studii despre relatia dintre viitoarea realizare
profesionala si scoruruile obtinute anterior la testele academice de aptitudini sau inteligenta. El a
descoperit ca scorurile de performanta in intervalele superioare, in special cele folosite frecvent in
ecranizarea si identificarea studentilor care sunt supradotati, au servit drept criterii sarace pentru a
prezice viitoarea realizare creativa si productiva.
Alte critici au avut ca scop testele de inteligenta si utilizarile lor, dintre care unele au fost
discutate anterior in acest capitol. Una dintre cele mai importante cristici se refera la restrictivitatea
unor astfel de instrumente (Tannebaum, 1991). Multe dintre procesele mentale superioare care
caracterizeaza functionarea persoanelor care sunt inzestrate, nu sunt masurate adecvat, iar unele nu
sunt evaluate deloc. O alta critica implica limitarile inerente in utilizarea testelor tipice de
inteligenta cu persoane diverse cultural. Cateva dintre instrumentele disponibile in prezent sunt
adecvate pentru a evalua capacitatile celor care sunt in mod substantial diferiti de cultura de baza.
Totusi, se fac unele progrese in ajutarea profesorilor in a identfica copiii dotati care sunt membri ai
grupurilor minoritare, cu performante slabe sau la risc. Kranz (1981,1991) a dezvoltat un proces de

evaluare al talentului care prevede o multifatetata perspectiva a fiecarui copil pe mai multe domenii
de talente ( arte vizuale, arte ale spectacolului, talent creativ, talent academic, conducere, etc.).
Surse de informare a talentului includ evaluarile profesorului ptr.fiecare student, numire egal la
egal, numirea parintilor, si informatii furnizate de fiecare student.
Probleme similare sunt inerente in testele de realizare. De exemplu, testele de realizare nu
sunt general concepute ptr. a masura adevarata realizare a copiilor care sunt inzestrati academic.
Asemenea persoane sunt adesea impiedicate sa isi demonstreaze priceperea lor neobisnuita din
cauza gamei restranse a elementelor de testare. Aceste efecte de plafon, asa cum sunt ele cunoscute,
impiedica copiii inzestrati sa isi demonstreze performantele la un nivel mai ridicat.
TESTELE DE CREATIVITATE
Datorita naturii creativitatii si a multitudinii de forme in care poate fi exprimata, testele de
dezvoltare ptr. a evalua prezenta si magnitudinea ei devin o sarcina formidabila (Davis & Rimm ,
1994). In cida acestor provocari, o serie de teste de creativitate au fost formulate (Rimm,1982;
Rimm & Davis, 1983; Torrance, 1966; William, 1980). Doua categorii principale ale testelor de
creativitate sunt in uz in prezent: (1) testele concepute sa evalueze gandirea divergenta si (2)
stocurile care ofera informatii despre personalitatile studentilor si trasaturile biografice. Callahan
(1991) a sugerat folosirea multiplelor masuri ale creativitatii pentru a sustine proceperea in acest
domeniu de performanta. O intrebare tipica la un test de gandire divergenta poate fi citita dupa cum
urmeaza: Ce s-ar intampla daca ochii tai ar fi ajustati sa vada lucruri la fel de mici ca germenii?
Odata ce pasii de screening au fost parcursi, actuala identificare si selectare a studentilor
incepe. Pe parcursul acestei faze, fiecare dintre studentii ecranizati in prealabil, este evaluat din nou,
folosind mai multe proceduri individualizate si instrumente de evaluare. Ideal, aceste tehnici ar
trebui sa fie strans legate de definitia supradotarii utilizata de catre district sau sistemul scolar si
natura programului imaginat ptr. studenti (Callahan, 1991).
Comportamente
Plictisit de sarcinile de rutina; refuza sa faca

Asociate cu:
CREATIVITATE

Sarinile pe de rost.

Toleranta ridicata la ambiguitate;

Nici un interes la detalii; mana in lucru murdar,

Gandire independenta,divergenta;

Dezordonat.

Asumarea riscului;

Face glume sau jocuri de cuvinte uneori neco-

Imaginatie, sensibilitate;

respunzatoare.

MOTIVATIE

Refuza sa accepte autoritatea; nonconformism,

Persistenta in domeniul de interes;

Incapatanare.

Intensitatea sentimentelor si valorilor

Dificil sa ii facem sa se mute la un alt subiect.


Sensibil emotional- poate exagera, devine nervos

Independenta;
GANDIRE CRITICA

Foarte usor, sau este pregatit sa planga daca lu-

Constientizarea discrepantelor dintre

Crurile nu merge bine.

real/ideal adevar/expresie.

Tendinta de a-i domina pe ceilalti.

Stabilirea unor standarde inalte.

De multe ori nu este de acord vocal cu ceilalti

Abilitati de analiza si evaluare.

Sau cu profesorii in legatura cu idei sau valori.


Autocritic, nerabdator cu esecurile.
Critic cu altii, cu profesorii.
Sursa: Adaptat dupa E.S.Richert , Probleme Agresive si Practici Promitatoare in Identificare. In
MANUALUL EDUCATIEI INZESTRATE, de N.Colangelo si G.A.Davis (Eds.), Copyright 1991
de ALLYN si Bacon. Retiparita cu permisiune.
Utilizarea istorica a unui singur indice sau scor IQ a fost inlocuita de o varietate de masuri si
scoruri ca sa determine daca un student ar trebui sa fie servit. Richert (1991) a identificat de
asemenea comportamente care pot determina membrii comisiei de selectie sa filtreze anumite
persoane care sunt potential inzestrate. Erorile in procesul de identificare pot fi semnificativ reduse
prin aplicarea unor abordari de evaluare mutidimensionale si aplicare unor standarde de intrare care
se potrivesc cu tipurile de interventii care vor fi furnizate in cadrul programului de supradotare.
Interventii:
COPILARIA TIMPURIE
Parintii pot incuraja invatarea timpurie si dezvoltarea copiilor lor intr-o multitudine de feluri
(Koopmans Dayton & Feldhusen, 1987; Lewis & Louis, 1991). Pe perioada celor 18 luni de la
nastere, 90 % din toate interactiunile sociale cu copiii au loc in timpul activitatilor precum hranirea,
imbaierea, scgimbarea scutecelor, si imbracarea (Clark, 1992). Parintii care sunt intereati in
avansarea dezvoltarii mentale si sociale a copilului, folosesc aceste ocazii pentru a vorbi cu el/ea;
furnizeaza experiente senzoriale variate precum imbratisatul, gadilatul si zambitul; si transmiterea
unui sentiment de incredere.
Precum progresul copiilor prin varsta frageda, perioada in care incepe sa mearga si perioada
pre-scolara, experientele prevazute devin tot mai variate si unic potrivite nevoilor in curs de
dezvoltare ale copilului. Vorbirea si dezvoltarea cognitiva sunt incurajate prin intermediul
povestilor care le sunt citite si povestite. Copiii sunt indemnati de asemenea sa isi creeze propriile
lor povesti. Perioadele scurte sunt rezervate dasemenea pentru discutii sau conversatii spontane care
survin in urma evenimentelor care le-au capturat atentia pe moment. Cererile de ajutor in spunerea

sau imprimaea unui cuvant sunt indeplinite cu promptitudine. Astfel, multi copii care sunt inzestrati,
invata sa citeasca inainte sa intre la gradinita sau in clasa intai.
De-a lungul anilor de scoala, parintii continua sa avanseze dezvoltarea copiilor lor prin
furnizarea oportunitatilor care corespund cu fortele si interesele lor (Shaughnessy & Nelly, 1987).
Simplele jocuri de identificare jucate de-a lungul perioadei prescolare devin acum mai complexe.
Discutiile au loc frecvent cu colegi si alti adulti interesanti, in plus fata de parinti. Natura discutiilor
si tipul cerut discutiilor devine mai sofisticat. Parintii isi ajuta copiii in miscarea catre nivele mai
inalte de invatare prin punerea intrebarilor care necesita analiza (comparand si opunand idei),
sintetizare ( integrand si combinand idei intr-o forma noua si inedita), si evaluare (judecand si
contestand carti, articole de ziar, etc.). Alte cai prin care parintii pot ajuta includ (1) furnizarea
cartilor si materialelor de citit intr-o gama larga de subiece.; (2) Furnizarea echipamentului adecvat
precum aria intereselor variate (e.g., microscoape, telescoape, seturi de chimie); (3) incurajarea
vizitelor regulate la librarie si alte centre de resurse ale invatari; (4) furnizarea oportunitatilor de
participare la evenimente culturale, prelegeri si expozitii de diferite feluri; (5) incurajarea
participarii in activitatii extra-curiculare in afara locuintei ; si (6) promovarea relatiilor cu potentiali
mentori (Hendricks & Scott, 1987) si alti oameni de resursa din comunitate.
PROGRAMELE PRESCOLARE ( de gradinita).
O varietate de programe prescolare au fost dezvoltate pentru copiii mici potential supradotati
(Gross & Kirsten, 1987). Unii copii sunt implicati in programe traditionale, care se focuseaza pe
activitati si planuri de invatamant devotate in primul rand dedicate in primul rand dezvoltarii
abilitatilor academice. Multe din programele traditionale evidentiaza dezvoltarea afectiva si
sociala, la fel de bine. Criteriile de intrare pentru aceste programe sunt variate, dar consideratiile
primare sunt de obicei IQ`ul copiilor si maturitatea sociala. Mai mult, copilul trebuie sa fie abil in
urmarirea traseelor, participarea la sarcini de diferite durate, si controlarea comportamentului
impulsiv.
Programele de creativitate sunt concepute pentru a ajuta copii sa isi dezvolte inzestrarile
naturale intr-un numar de domenii artistice si creative. Alt scop al acestor programe este de a ajuta
copii sa isi descopere propriile zone de promisiune. Copiii, in aceste programe sunt pregatiti de
asemenea pentru eventuala implicare in zonele traditionale academice de scolarizare.
PROGRAMELE PRESCOLARE PENTRU COPIII CU DEZABILITATI
Prescolarii cu dezabilitati care sunt inzestrati , sunt acum folositi in cateva programe in
Statele Unite (Karnes & Johnson, 1991). Fiecare program urmareste educarea si procesul de
dezvoltare in diferite feluri. Unele programe folosesc taxonomia obiectivelor educationale a lui

Bloom , in timp ce altele folosesc structura lui Guillford a modelului intelect drept baza pentru a
avansa procesul de gandire al copiilor. Individualizarea este o componenta cheie in proces.
Programele variaza de asemenea potrivit multitudinii de structuri prevazute in mediul
inconjurator prescolar. Programul RAPYHT ( Regasirea si Accelerarea a Tinerilor Promitatori cu
Handicap si Talentati) asigura copiii cu Sali de curs flexibile la fel de bine precum experientele
orelor de curs structurate. Experienta Salii de clasa deschisa furnizeaza copiilor oportunitati de a
initia propriile lor activitati de invatare si le permite sa isi indeplineasca scopurile in propriul lor
ritm. Profesorii din acest mediu al clasei deschise servesc drept facilitatori. In contrast, sala de
clasa structurata este dirijata de catre profesor. Activitatile de invatare sunt selectate de profesor si
ordinea experientelor de invatare este strans structurata (Karnes & Johnson, 1991).
COPILARIA SI ADOLESCENTA
Supradotarea la elevii elementari si secundari poate fi nutrita intr-o varietate de cai
(VanTassel-Baska, 1988) . Un numar de sisteme de livrare a serviciilor si abordari sunt folosite in
raspunderea la nevoile elevilor inzestrati. Frecvent, procesul de cultivare a fost numit educatie
diferentiata , care inseamna, o educatie unic si predominant potrivita capacitatilor si intereselor
indivizilor supradotati.
ABORDARI DE INTERVENTIE
Sdelectarea abordarilor de interventie si structurilor de organizare apare ca o functie de
varietate de factori (VanTassel-Baska, 1988; Williams, 1988). Mai intai, un sistem scolar trebuie sa
determine ce tip de supradotare este capabil sa serveasca. Trebuie de asemene sa stabileasca
criteriile de identificare si masurile care ii permit sa selecteze elevii calificati in mod corect. De
exemplu, daca sistemul este in primul rand interesat in avansarea creativitatii , masuri si indici ai
creativitatii ar trebui folositi. Daca focalizarea programului este avansarea realizarii si intelegerii
matematice, trebuie folosite instrumente ce masoara aptitudinile matematice . Cu privire la
identificarea supradotarii la elevi ce sunt diversi cultural, progresul in dezvoltarii instrmentarii si
masurarii a fost facut (Baldwin, 1991; Khatena, 1982; Kirhenbaum, 1988). O varietate de abordari
formale si neoficiale au fost dezvoltate pentru a permite practicantilor sa masoare potentiala
genialitate la elevii cu diversitate culturala (Callahan, 1991; Richert, 1991); Robinson, Bradley, &
Stanley, 1990). In al doilea rand, sistemul scolar trebuie sa seleceze structurile organizationale prin
care copiii supradotati sa primeasca educatiile diferentiate. In al treile rand, personalul scolar
trebuie sa selecteze interventiile de abordare care pot fi utilizate in cadrul fiecarui program. In al
patrulea rand, personalul scolar trebuie sa selecteze proceduri continuue de evaluare si tehnici care

ii ajuta sa ecalueze eficienta generala a programului. Rezultatele obtinute in urma programului de


evaluare a efortului poate seri drept catalizator pentru a face schimbari adecvate.
SISTEME DE LIVRARE A SERVICIILOR
Odata ce tipul de supradotare ce va fi accentuat a fost selecetat. Si procedurile de
identificare adecvate au fst stabilite, planificarea trebuie sa fie directionata catre selectarea
sistemelor de livrare a serviciilor adecvate. Structurile organizationale pentru studentii supradotati,
sunt similare cu acelea descoerite in alte zone de educatie speciala. Clark (1992) a descris un model
continuu ce a fost folosit sa dezvolte servicii pentru studenti care sunt supradotati. Fiecare dintre
mediile de invatare din model are propriile avantaje si dezavantaje (Kramer, 1987a, 1987b). De
exemlu, studentii care sunt inscrisi in Sali de clasa de cultura generala si carora li se ofera
oportunitatea sa petreaca timp la seminarii, Sali de resurse, clase speciale, si alte noi circumstante
de invatare, profita de experienta deoarece le este permis sa lucreze la propriul lor nivel de
capacitate (Parke, 1989). In plus, asemnea activitati de retragere furnizeaza un mijloc pentru
studenti de a interactiona unul cu altul si de a urmari zone de interes care pot sa nu faca parte din
planul de invatamant obisnuit (Renzulli & VanTassel- Baska, 1987). Totusi, dezavantajele unui
asemenea program sunt numeroase. Partea majora a saptamanii instructionale este petrecuta facand
lucruri care pot sa nu fie adecvate pentru studentii supradotati, date fiind abilitatile si interesele lor.
De asemenea, cand ei revin la orele generale de educatie, le este cerut in mod constant sa
recupereze sarcinile ratate.
Alt exemplu al continuumu-lui lui Clark este clasa speciala cu oportunitati pentru cursul de
lucru integrate cu orele regulate. Aceasta abordare are multe avantaje. Elevii au ce e mai bun din
amebele lumi, academica si sociala. Studiile independente dirijate, seminariile, mentoratul si
studiile de cooperare sunt tipuri de implicare are devin posibile prin acest tip de angajament.
Studentii supradotati sunt capabili sa interactioneze intr-o maniera intensiva cu alti studenti capabili,
la fel ca studentii obisnuiti in orele lor de curs integrate. Acest program are de asemenea
dezavantaje totusi. O clasa speciala necesita un profesor bine instruit si multe sisteme scolare pur si
simplu nu au suficiente fonduri sa asigure serviciile unui profesor special instruit. Fara un profesor
de specialitatea, instruirea clasei speciale sau a altor activitati de invatare speciale poate fi doar mai
mult din planul de inavatamand general al educatiei. Din pacate, multe din clasele speciale care au
fost concepute pentru studenti supradotati subliniaza mai degraba cantitatea sarcinilor decat
calitatea.
Selectarea sistemelor de livrarea a serviciilor este o functie a resurselor umane si financiare
(ex. personal instruit, specialisti in supradotare, mentori) precum si valorile comunitatii locale si

conditiile ei. Optim, sistemul de livrare ar trebui sa faciliteze indeplinirea scopurilor programului si
sa corespunda cu tipurile de supradotare fiind cultivate.
ACCELERAREA
In mod traditional, programele pentru studenti supradotati au subliniat practicile de
accelerare si imbogatire. Accelerarea permite studentilor sa obtina la rate consosnante cu
capacitatile lor si asigura pentru una sau mai multe din optiunile urmatoare: intrarea prematura la
gradinita sau scoala, saltul peste clase, programe telescopate, progresul rapid prin subiectul
materiei, si intrarea prematura la liceu sau plasament avansat (Schiever & Maker, 1991). In trecut,
sarirea claselor a fost o practica administrativa comuna in furnizarea inaltelor anilitati ale
cursantilor. Declinul in aceasta practica este atribuit convingerii unor indivizi ca saritul peste
anumite clase poate spori probabilitatea studentului de a deveni inadaptabil social. Altii cred ca
studentii accelerati vor experimenta lacune semnificante in invatare datorita saltului peste clase.
Accelerarea este limitata in general la 2 ani in tipicul pragramu scolar elementar.
Alta practica legata de saritul claselor este scolarizarea telescopica sau condensata, care
permite studentilor sa progreseze prin continutul a catorva clase intr-o perioada de timp redusa
semnificativ. O practica aliat este aceea de a permite studentilor sa progreseze rapid printr-un curs
particular. Accelerarea de aceasta natura prevede studenti cu o baza de invatare secventiala, la un
ritm proportional cu abilitatile lor. Programele scolare care sunt neclasificate sunt deosebit de
potrivite pentru telescopare. Datorita insisi naturii lor, studentii, indiferent de varstele lor
cronologice, pot progresa prin invatare sau secventa a planulu de invatamant care nu este constransa
de limitele artificiale ale notelor.
Alta tehnica de instruire care a primit o mare atentie este compactarea planului de
invatamant (Reis & Purcell, 1993; Reis & Renzulli, 1992). Aceasta tehnica este folosita de catre
profesorii de educatie generala petru a intalni nevoile studentilor peste medie prin eliminarea
activitatilor curiculare care u fost deja stapanite de catre acesti studenti. Aceasta abordare elibereaza
studentii apti de a urmari activitati de invatare de accelerare sau imbogatire.
Alta forma a programarii condensate la nivelul liceiului include castigarea creditului prin
examinare, inscrierea in cursuri extra pentru absolvirea timpurie, reducere sau eliminarea unor
cursuri de lucru , inscrierea la programe intensive de vara, si luarea cursurilor universitare aprobate
in timp ce completeaza sarcinile din liceu. Multe dintre aceste optiuni permit studentilor sa intre la
colegiu mai devreme sau sa fie in programe de licenta cu alti studenti avansati. Dwight, talentatul
muzician si antreprenor de radiodifuziune descris in capitolul instantaneu de deschidere , a fost
capabil sa profite de pe urma cursurilor de onoruri in liceu castigand credit la colegiu inainte de
inscrierea lui la universitate. Multi studenti supradotati sunt pregatiti pentru nivelul cursurilor de

colegiu la varsta de 14, 15 sau 16 ani. Unii studenti cu abilitati neobisnuit de intalte sunt pregatiti
pentru experientele de nivelul colegiulu chiar inainte de 14 ani.
Ceretarea in accelerare si impactul ei sugereaza ca studentii alesi cu grija profita cu succes
din asemenea experiente (Brody & Benbow, 1987; Kulik & Kulik, 1984; Thomas, 1987).Beneficiile
majore ale accelerarii, dupa cum s-au stabilit prin cercetare si practica efectiva includ motivarea
imbunatatita si increderea si finalizare anticipata a formarii avansate sau profesionale. In plus,
acelerarea previne obiceiurile de lene mentala (VanTassel-Baska, 1989a, p.189).
Modelul continuu al lui Clark :

Sali de clasa obisnuite


Clasa obisnuita cu grup
Clasa obisnuita cu retragere
Clasa obisnuita cu grupare si retragere
Sala de clasa individualizata
Sala de clasa individualizata cu grupare
Sala de clasa individualizata cu retragere
Sala de clasa individualizata cu grupare si retragere
Clasa speciala cu cateva clase integrate
Clasa speciala
Scoala speciala

IMBOGATIRE
Imbogatirea se refera la experientele care extind sau maresc cunostintele unei persoane
(Aylward, 1987; Klausmeier, 1986; Schiever & Maker , 1991). Imbogatirea se refera la cursuri de
studiu precum aprecierea muzicii, limbilor straine, si mitologiei care sunt adaugate la planul de
invatamant al studentului si nu sunt de obicei mai dificile decat alte clase in care studentii sunt
implicati. Alte exemple de imbogatire implica experiente in care studentii isi dezvolta abilitati
sofisticate de gandire (ex. sinteza, analiza, interpretare si evaluare) sau oportunitati de a-si dezvolta
si stapani cencepte avansate intr-un anumit domeniu. Unele forme de imbogatire sunt defapt tipuri
de accelerare. Un student a carui imbogatire implica a avea posibilitatea de a urmari pe deplin
concepte matematice care sunt cu mult peste nivelul gradului sau prezent experimenteaza o forma
de accelerare. Evident, cele doua abordari sunt interdependente.
Abordarea imbogatirii este cel mai comun act administrativ utilizat in servirea studentilor
supradotati. Este de asemenea cea mai abuzata abordare prin faptul ca este des aplicata doar cu
numele si intr-o maniera sporadica, fara obiective bine-delimitate sau rationale. Sunt de asemenea si

alte probleme cu abordarea imbogatirii. Este des folosita de sistemele scolare intr-o maniera
superficiala , ca o dovada de raspuns la cererile parintilor copiilor supradotati. Activitatile
imbogatirii sunt privite de catre unii profesionisti ca perioade dedicate triviei educationale sau
instructii grele in misiunile elevilor dar usoare in continut. Programele de imbogatire calitative
sunt caracterizate de activitati selectate cu grija, module sau unitati; misiuni provocatoare dar nu
coplesitoare; si evaluari care sunt riguroase dar corecte. In plus, programele de imbogatire bune, se
focuseza pe un plan sistematic pentru invatarea extinsa a studentului (Schiever & Maker, 1991,
p.99) si abilitati de gandire a stresului de ordin superior.
Exista o lipsa a cercetarii experimentale sistematice cu privire la programele de imbogatire.
In ciuda multor limite ale cercetarilor trecute si curente, dovezi sustin eficacitatea abordarilor de
imbogatire (Callahan, 1981). Totusi, putina experimentare pe termen lung cu privire la eficacitate
programelor de imbogatire a indicat ca, studentii, profesorii si parintii sunt in general satisfacuti u
natura si continutul lor. Activitatile de imbogatire nu par sa distraga atentia de la experienta
studentilor de succes prin administrarea regulata a testelor de realizare. Date sociometrice privind
studentii care sunt scosi din clasele de educatie generala pentu activitat de imbogatire sunt pozitive
de asemenea. Studenti nu par sa sufere social din cauza implicarii in programele de imbogatire care
au loc in afara claselor de educatie generala.
PROGRAME SI SCOLI SPECIALE
Programele create sa avanseze talentele indivizilor in domenii nonacademice , precum
artele vizuale si de performanta , au crescut rapid in ultimii ani. Studentii implicati in aceste
programe isi petrec frecvent jumatate din ziua lor de scoala lucrand in ubiecte academice si alta
jumatate in studierea arelor. De multe ori , instructiunea artelor este prevazuta de o institutie
independenta, dar unele sisteme scolare isi mentin propriile lor scoli separate. Majoritatea
programelor prevad instruirea in artele vizuale si de performanta, dar cateva accentueaza
instruirea scrisul creativ, a filmului, a productiei de televiziune si fotografiei. Asa numitele scoli ale
guvernatorului (programe de vara specifice tinute in general pe site-uri-le universitare) si scoli sau
licee rezidentiale specializate in numeroase state furnizeaza de asemenea oportunitati valoroase
pentru studentii talentati si supradotati (Carpenter, 1987; Gold, Koch, Jordan, & Pendvis, 1987;
Taffel, 1987). Studentii selectati competitiv sunt asigurati cu experiente curiculare care sunt strans
adaptate la nevoile si interesele lor individuale. Facultatile pentru aceste scoli sunt meticulos
selectate pentru competenta in domenii variate si pentru abilitatea lor de a motiva si stimula
studentii. In Pennsylvania, scoala guvernatorului se focuseaza numai pe artele vizuale si de
performata. Alt program interesant, programul - Cercetatori din Mediul Urban Pentru Gimnaziu ,
furnizeaza studenti apti de gimnaziu in unele din cele mai provocatoare cartiere de acces din Boston

la clasele avansate de matematica si stiinta. Programul este de asemenea dirijat catre imbunatatirea
performantelor acestor studenti in clasele de educatie generala (Departamentul Statelor Unite de
Educatie, 1993). De asemenea, un numar de universitati ofera programe captivante de Duminica, de
vara, si tot parcursul anului pentru elevii primari si de liceu care sunt supradotati (Clark &
Zimmerman, 1987; Davis & Rimm, 1994; Feldhusen, 1991; Holingsworth, 1987; Leroux &
DeFazio, 1987; Olszewski-Kubilius, 1989). Cu toate acestea, aceste scoli si programe speciale sunt
putine la numar si servesc numai o fractiune din studentii care ar beneficia de pe urma lor
(Departamentul Statelor Unite de Educatie, 1993, p.22).
Educatia carierei : Ce trebuie sa facem pentru a imbunatati oportunitatile de educatie pentru
studentii de top din America?

Sa avem un curriculum foarte competitiv. Continuturile standard, curriculum si evaluarea


trebuie sa ii provoace educational pe toti elevii, inclusiv pe aceia care sunt talentati.

Sa oferim mai multe oportunitati de invatare. Comunitatile si scolile trebuie sa ofere mai
multe si mai bune oprtunitati pentru studentii de top pentru ca acestia sa poate studia
materiale de nivel avansat si sa continue invatatrea in ritmul lor. Flexibilitatea si varietatea
sunt esentiale. Oportunitatile de invatare pentru studentii exceptionali trebuie sa fie
disponibile atat in afara unitatii de invatatmant cat si in incinta ei.

Sa crestem accesul la educatie de la o varsta cat mai frageda. Toti copiii, dar in special cei
saraci sau care provin din randul minoritatilor trebuie sa aiba oprtunitatea de a participa la
programe de invatare de inalta caliltate care accentueaza dezvoltarea abilitatilor lor mai
degraba decat sa se focuseze pe deficientele lor.

Sa crestem oprtunitatile de invatare pentru copiii care au talente uimitoare si care provin din
familii dezavantajate sau minoritati. Acesti tineri au nevoie de ajutor in plus pentru a depasi
barierele de invatare. Scolile ar trebui sa aiba mai multe oportunitati de invatare pentru
acesti elevi.

Sa largeasca definitia cuvantului "dotat, inzestrat, super inteligent". Astazi se stie ca


inteligenta poate lua multe forme si de accea este nevoie de multe citerii de masurare a
acesteia. Acest lucru i-a facut pe profesori sa puna sub semnul intrebarii definitia
inteligentei si toate procedurile si practicile de masurare a acesteia. Educatorii trebuie sa
identifice talentele innascute prin observarea elevilor in conjuncturi care le permit sa isi
expuna abilitatile, mai degraba decat sa se bazeze numai pe rezultatele obtinute la teste.

Sa puna accent pe dezvoltarea profesionala a profesorilor. Profesorii ar trebui instruiti mai


bine asupra modului in care sa predea curriculum de nivel performant. Ei au nevoie de

sustinere pentru a da instructiuni elevilor care sa ii provoace pe toti studentii. De acest lucru
vor beneficia nu numai elevii supra talentati dar si ceilati elevi de la orice nivel academic.

Sa se alieze la performantele celorlalte tari din lume.USA trebuie sa invete de la natiuni ai


caror studenti de top au avut rezultate foarte bune si sa faca demersurile necesare pentru a
asigura pregatirea elevilor de top ca acestia sa se poata compara din punct de vedere
educational cu oponentii lor din celelalte tari.

Oportunitati si provocari in ceea ce priveste cariera:


Studentii talentati trebuie sa aiba o larga varietate de cariere din care pot alege si de aici vin
si problemele legate de selectarea unei cariere. Prin virtutea multitudinii de talente pe care acestia le
au, acestia sunt adesea indecisi in legatura cu directia pe care trebuie sa o aleaga pentru studille lor.
Urmatoarele afirmatii exemplifica dilemele cu care ei se confrunta:
Mi-am dat seama ca daca as dori sa aplic, as putea sa aplic in orice domeniu.Se pare ca am
aptitudini potrivite oricariui domeniu.O tema la engleza mi se pare tot atat de dificila ca si tema la
fizica. Le gasesc pe amandoua tot atat de provocatoare si interesante. Acelasi lucru il pot spune si
pentru matematica, studii sociale, muzica sau orice alta materia scolara.Nimic nu este atat de simplu
pentru mine ca sa il pot face fara nici un efort, dar nici atat de greu incat sa nu il pot face.De aceea
imi este atat de dificil sa aleg pentru viitorul meu.Multi oameni n-ar considera asta o problema, dar
pentru mine este.
Cand ma gandesc la o cariera de viitor, se cam aduna norii deasupre capului meu.Sunt atat
de multe lucruri pe care mi-ar placea sa la fac si atat de multe mi-ar placea sa fiu, si as vrea sa le
incerc pe toate dar de unde sa incep, asta e adevarata problema. Cateodata exista atat de multa
fericire si singuratate si pasiune si disperare in mine incat imi vine sa ma urc pe pereti si cand ma
apuca stararile astea incep sa scriu poezii. Mai trec si luni intregi fara sa scriu nicio poezie si apoi
parca ma apuca asa o nebunie spontana. Probabil ca asa voi fii mereu, dar totusi mi-ar placea sa ma
pot auto-disciplina indeajuns incat sa incep sa scriu mai multe nuvele si romane.
Mi-ar placea sa fiu terapeut psiho-comportamental, corespondent pentru strainatate,
psihiatru, antropolog , lingvist, cantaret de muzica folk, agent secret si asistent social.
Ghidarea in cariera si alte forme de consiliere joaca un rol important in a-i ajuta pe oamenii
talentati sa isi utilizeze remarcabilele abilitati si talente. Acestor studenti li se poate parea dificil sa
faca alegeri in ceea ce priveste cariera si educatia lor din cauza multiplelor lor talente.Ei pot simti o
presiune sa aleaga o anumita criera din cauza asteptarilor pe care altii le au de la ei. Ei pot
experimenta izolarea sociala ca rezultat al abilitatilor si preferintelor lor unice si au probleme in a
selecta optiunile pentru cariera din cauza valorilor si asteptarilor din cultura lor traditionala. Aceste
probleme pot fi adresate si probabil rezolvate daca se ofera asistenta profesionala de catre un

consilier calificat si de catre parinti (Silverman, 1989). Oice program adresat elevilor talentai
trebuie sa contina un program de consiliere menit sa ii ajute pe acesti elevi sa faca fata problemelor
lor personale, sociale, educationale si profesionale.
Tehnicile folosite de consiliere pot varia in functie de natura problemelor pe care elevii le au
si caractersticile specifice fiecarui elev in parte.In unele cazuri, elevul poate avea nevoie de ajutor in
a-si rezolva problemele personale si sociale inainte de problemele care privesc pregatirea si
dezvoltarea pentru o viitoare cariera. Daca problema o constituie izolarea sociala, consilierul il
poate ajuta pe student implicandu-l intr-un program de consiliere de grup care pune accentul pe
intelegerea de sine si un feedback pozitiv in relatiile cu ceilalti.Problemele cauzate de asteptarile
prea mari din parte parintilor ar trebui sa fie adresate in contextul familiei unde consilierul ii ajuta
pe parinti sa dezvolte asteptari realiste in ceea ce ii priveste pe copii lor, asteptari care se potrivesc
cu abilitatile si adevaratele interese ale copiilor.

Problemele si provocarilor celor inzestrati cu telent


Studentii talentati trebuie sa se confrunte cu o serie de probleme. O problema o constituie
asteptarile pe care acestia le au de la ei insisi si acelea care au fost impuse de catre parintii lor,
profesori si altii.
Acesti studenti simt o presiune sa ia note mari sau sa aleaga o anumita profesie.Ei adesea se simt
obligati sa contribuie cu cele mai bune rezultate in toate domeniile, un sindrom numait
perfectionism. Aceasta presiune duce la un fel de conformare, nelasnadu-i pe studenti sa isi laeaga
cu adevarat domeniile lor de interes.Un "ghid de supravieturire" a fost dezvoltat de catre Delisle si
Galbaraith( 1987) pentru a-i ajuta pe elevii cu varste cuprinse intre 11 si 18 ani sa faca fata
dificultatilor si probleme generate de faptul de a fi talentati.
Van Tassel-Baska (1989) a identificat un numar de nevoi socio-emotionale ale studentilor
talentati care ii diferentiaza pe acestia ce semenii lor mai putin talentati:

Sa inteleaga cum si in ce fel ei sunt diferiti sau similari semenilor lor

sa aprecieze si sa evalueze propria lor unicitate ca de asemenea si a celorlati

Sa inteleaga si sa dezvolte abilitati de relationare

Sa dezvolte si sa valorifice sensibilitatea lor superioara

Sa aiba o intelegere realista in legatura cu propriile lor abilitati si talente

Sa identifice moduri de a hrani si dezvolta propriile lor abilitati si talente

Sa distinga corect intre dorinta de excelenta si dorinta de perfectiune

Sa dezvolte comportamente asociate negocierii si compromisului.

Elevii care sunt talentati au nevoie de continuu acces la modele de comportament adult care

au interese si abilitati apropiate lor iar importanta acestor modele adulte nu poate fi
subestimata.Aceste modele sunt in mod particluar importante pentru elevii talentati care cresc si
studiaza in zone rurale indepartate.Acesti elevi adesea isi termina studiile la scolile de stat fara a
beneficia de ajutorul uni mentor cu care ei pot discuta variate probleme de ordin educational si
profesional.
Grupurile neglijate de-a lungul timpului
Femeile
Silverman(1986, pag 3) a pus aceasta intrebare: " ce se intampla cu femeile izestrate cu
talent?".Numarul de femei inzestrate cu talent pare sa scada odata cu varsta. acest fenomen este
ciudat daca luam in considerare faptul ca aceste se dezvolta mental, incep sa vorbeasca si sa mearga
mai repede decat baietii, ca incep sa citeasca mai devreme, au note mai mari decat baietii la testele
de IQ in timpul scolii iar notele obtinute de aceste in scoala gimnaziala sunt mai mari decat ale
baietilor,Ce se intampla mai exact cu fetele? Este scaderea acestiu numar legata de gradul lor de
socializare?
Interactiunea in mediul natural
Oamenii care sunt inzestrati, talentati si creativi in:
Primii ani ai copilariei:
Sfaturi pentru familie :

Sa realizeze ca sunt inzestrati in multe moduri:concetrare, memorie, placera de a invata,


simtul umorului, cunostiintele sociale,orientatrea catre sarcini de lucru, abilitatea de a
conduce si a fii condus, capacitatea si dorinta de a intra in competitie, capacitatea de a stoca
informatie

Sa le asigure jucarii copiilor talentati, jucarii care pot fi folosite pt o varietate de activitati

Sa faca excursii la muzee, expozitii , targuri si alte locuri de interes

Sa ii stimuleze din punct de vedere vizual, auditiv, verbal si kinestetic

Sa sustina conversatii cu copilul in care aceata sa participe activ

Sa inceapa sa ii arate copilului carti cu imagini si sa ii ceara sa gaseasca diferite obiecet sau
animale sau sa raspunda la intrebari potrivite varstei lor

Sa evite restrictiile care nu sunt necesare.

Sa le ofere materiale de joaca care sunt potrivite pentru ei si care ii pot provoca

Sfaturi pentru Educatori:

Sa caute moduri in care variatele talente pot fi exprimate ( cognitive, artistice, socializare,
abiitate motrica, memorie, cunostinte speciale, imaginatie)

Sa ofere acestor copii oprtunitati sa isi exprime talentele

Sa capteze atentaia copiilor .Sa dezvolte abilitati de invatare legate de pasiunile lor.

sa ii permita copilului sa experimenteze toate elementele limbajuli-chair si limbajul scrisdaca copilul se arata doritor de a face acest lucru

Sfaturi pentru personalul care lucreaza cu copiii de gradinita

Retineti ca in general conversatia este foarte importanta pentru dezvoltarea copilului.Nu va


sfiiti sa stai de vorba cu copilul despre subiectele de care el este interesat

Deveniti specializat in cautarea talentelor in diverse domenii( artistic, social , cognitiv)

Implica-l pe copil in activitati mai provocatoare care nu il tin pe loc din continua invatare

Sfaturi pentru vecini si prieteni

Recunoasteti ca oamenii au o varietate de talente care pot fi incurajate

Oferiti oprtunitati copiilor inzestrati sa isi foloseasca pe deplin abilitatile

Bucurati-va si oferitile sprijinul copiilor vecinilor care va folosesc casa pentru experimente
de natura diversa ( gatit, pictat, construit)

Anii de scoala gimnaziala:


Sfaturi pentru familie

Mentineti cautarea talentelor individuale;unele calitati nu sunt devin atat de eveidente pana
cand copilul nu creste.

Oferiti experiente extrascolare care tin de diverse domenii (artistic, fizic, academic, de
lidership)

Inscrieti copii talentati in programe, tabere de vara oferite de colegii si universitati

Monitorizati mediul scolar al copilului pentru a va asigura ca sunt facuti pasi adecvati care
sa vina in intampinarea manifestarilor talentelor sale unice

Alaturati-va unui comitet de parinti din comunitatea dumneavoastra

Abonati-va la publicatii care sa prezinte teme de interes manifestate de copii vostri talentati

Incurajati-i pe copii talentati sa se alature asociatiilor sau copiilor care au aceeasi


hobbiuri,interese si aptitudini ca ale lor.

Sfaturi pentru profesorii de scoala gimnaziala

Sa ofere oportunitati care sa vizeze imbogatirea cunostintelor necesare aptitudinilor copiilor


talentati ca si de asemenea sa contribuie la accelerarea acestor abilitati

Sa permita copiilor inzestrati sa aleaga si sa faca proiecte personala care cer o pregatire
sofisticata si minutioasa si care necesita un proces de gandire si creatie

sa se implice in organizatii profesionale care ofera ajutor si asistenta profesorilor elevilor


talentati.

Faceti un curs care sa se adreseze in special stategiilor folosite in imbunatatirea folosirii


talentelor copiilor talentati

Incurajati copiii sa devina participanti activi la varaate evenimente care accentueaza nise
abilitati specifice sau zone de cunoastere (targuri de stiinta, competitii muzicale, etc)

Sfaturi pentru personalul scolar

-Puneti bazele unor cluburi sau programe care sa le permita copiilor talentati sa isi manifeste
talentele.

-Creati programe cu premii care incurajeaza dezvoltarea talentelor in fdiferite domenii

-Implicati membrii comunitatii in oferirea de activitati de imbunatatire si accelerare a


abilitatilor copiilor talentati (ex:artisti, ingineri, scriitori)

-Folositi proceduri inclusive pentru identificarea elevilor cu potential care provin din grupuri
dezavantajate sau au diverse dizabilitati.

Sfaturi pentru vecini si prieteni

Contribuiti la organizatii care se ocupa de managerierea talentelor

Oferiti-va ca voluntari pentru jurizarea de diverse evenimente si competitii

Fiti doritor sa impartasiti talentul dumneavoastra cu tineri, muzicieni, atleti, artisti.

Deveniti mentor pentru persoane din comunitatea dumneavoastra.

Anii de liceu:

Sfaturi pentru familie

Continuati sa oferiti surse pentru dezvoltarea talentelor in afara casei.

Consiliati-va in mod regulat copilul in legatura cu cursurile pe care el sau ea le poate/ va


face.

Oferite accesul la mijloace de informare (computere, camere video, etc) si resurse


( specialisti, mentori) care pot contribui la performantele copilului.

Asteptati-va la variatii ale performantelor lor de-a lungul timpului.

Oferiti-le oportunitati de odihna si relaxare daca au un orar incarcat.

Continuati sa incurajati implicarea semenilor lor care au aceleasi interese si aptitudini.

Sfaturi pentru profesorii de liceu

Oferiti o serie de activitati pentru elevii cu diferite abilitati.

Oferiti oportunitati pentru elevii talentati care trateaza probleme reale sau dezvolta produse
actuale

Oferiti oportunitati pentru activiati adevarate de imbogatire a abilitailor lor, nu doar mai
multa munca.

Retineti ca talentul se poate manifesta in mai multe moduri.determinati felul in care


diferitele tipuri de talent poate fi exprimat in domeniul dvs.

Ajuati la eliminarea semnalelor de conflict si confuzie in ceea ce priveste alagerile in cariera


si domeniile de studiu oferite femeilor cu abilitati.

Sfaturi pentru personalul scolar

Oferiti, intr-o maniera posibila, o varietate de materiile scolare optionale, activitati, cluburi,
etc.

Recunoasteri excelente intr-o varietate de arii (leadership, arte vizuale)

Incurajati participarea la activitati competitive in care studentii sa fie capabili sa isi exprime
talentele lor unice (targuri de stiinta, competitii de dezbateri, concursuri muzicale)

Sfaturi pentru parinti, prieteni si potentiali angajatori

Oferiti oportunitati pentru elevi sa secondeze (stea pe langa) profesionistii din domeniul
dorit de ei.

Oferiti-va ca voluntar in calitate de profesionist si lucrati direct cu studentii care sunt

talentati si ajutati-i sa produca un lucru dorit.

Deveniti mentor pentru elevii care sunt interesati in ceea ce faceti dvs din punct de vedere
profesional.

Oferiti finantare pentru elevii talentati care provin din medii dezavantajate

Oferiti programe de pregatire pe timpul verii pentru elevii care manifesta un interes mare in
profesia dvs.

Oferiti-va sa supravegheati clubul uni liceu sau alte organizatii care ofera elevilor oprtunitati
in plus pentru manifestarea talentelor lor.

Sugestii pentru familie:

Sa aveti si sa mentineti asteptari mari in ceea ce le priveste pe fiicele dvs.

Nu cumparati jucarii stereotipe adresate doar fetelor

Evitati protejarea in exces a fetelor

Incurajati implicarea in activitati diverse

Permiteti-le fetelor sa se murdareasca

Spuneti-le sa aiba incredere in capacitatile lor

Sustineti interesele lor

Identificati talentele lor inca din anii copilariei

Permiteti-le sa aiba prietene si sa se joace cu alte fetite care impartasesc acelasi talent

Aratati-va interesul pentru matematica impreuna cu fetele si in afara activitatilor de la scoala

Luati in calcul inscrierea in sistemul de educatie cat mai curand posibil, la o varsta frageda

Prezentati-le femei de succes din alte domenii sau domeniul care le intereseaza

Incurajati-le pe mamaele fetelor talentate sa le recunoasca talentele si sa le ajute in


dezvoltarea lor.

Incurajati-i pe tati sa petreaca timp cu fetele lor si sa le implice in asa zise activitati
masculine

Dati si fetelor treburi casnice de care sa se ocupe

Descurajati relicile sexiste sau tachinarile

Monitorizati programele cu stereotipii misogine si vorbiti cu copiii de ambele sexe despre


acest lucru

Incurajati-i pe frati sa se trateze unuii pe ceilalti echitabil si egal mai degraba decat sa
foloseasca stereotipurile traditionale in ceea ce priveste genul pe care ei le pot vedea la alte
familii

Sugestii pentru profesori si consilieri:

Credeti in abilitatile logico-matematice ale fetelor si oferiti-le multe oportunitati ca acestea


sa practice matamatica

Prezentati-le fetelor faptul ca se pot inscrie in cluburi de matamatica daca ele sunt talentate
in acest domeniu

prezenati cursuri de dezvoltare in cariera atat pet fete cat si pt baieti unde sunt prezentate
potentiale cariere pentru femei

Expuneti atat baietii cat si fetele la intalniri cu persoane care constiuie un model
comportamental pentru femei si au diverse cariere

Discutati depre carierele care nu sunt traditionale pentru femei incluzand detalii despre
salariile pt barbati si femei si cerintele de scolarizare

ajutati-le pe fete sa isi planifice teluri pe termen lung

Discutati dspre neimplinirea acestor teluri si cum pot fi aceste lucruri combatute

Rugati-le pe fete sa citeasca biografiile unur femei celebre

Aranjati posibilitatea ca fetele sa fie asistentele unor persoane care exercita meseria dorita
de el si astefl pot stii mai multe despre accea meserie

Descurajati remarci misogine in clasa

Boicotati materialele sexiste care pot fi posibil prezentate in clasa si scrieti editurilor sa
corecteze textele imediat.

Discutati mesajele misogine

Tineti cursuri speciale si cursuri de afterschool pentru fetele care manifesta un talent in
anumite activitati

Organizati grupuri de sprijin pentru fetele cu interese similare

De ceva timp,inzestrarea intelectuala a fost asociata cu un mare IQ si scoruri mari la testele de


aptitudini.Aceste teste, prin natura si structura lor au masurat un numar limitat de abilitati
mentale.Din cauza limitarilor lor,ele nu au fost destul de folositoare in identificarea persoanelor cu

dizabilitati care sunt talentate intelectual sau au alte talente.Ocircum persoanele cu dizabilitati cum
ar fi paralizia cerebrala , dizabilitati de invatare si alt fel de dizabilitati pot fi si ele inzestrate.Helen
Keller este un exemplu de astfel de persoana cu dizabilitati care este de asemenea inzestrata.Din
fericire noi am inceput sa cautam feluri diferite de inzestrare in randul copiilor si tinerilor cu
dizabilitati.
In acest context persoana inzestrata este definita ca o persoana care a aratat un potential
excelent in a) invatare b) care a obitnut excelenta academica intr-unul sau mai multe domenii si c)
a manifestat abilitati superioare prin limbaj , rezolvarea de probleme si productie creativa.Desi
multe provocari sunt inca asociate cu identificarea indivizilor cu dizabilitati care sunt si talentati si
s-au facut multe progrese in aceasta directie.Factorii care au dus la aprecierea cu succes a talentului
includ mediile inconjuratoare care prezinta semne de existenta a inzestrarii mentale si informatii
despre performanta individala , stranse din mai multe surse.Cu privire la aceste medii, este
important ca tanarului sau copilului sa ii fie create oportunitati sa duca la indeplinire niste sarcini de
lucru care sa nu fie impiedicate de dizabilitatile lor.De asemenea daca si cand sunt folosite testele de
abilitate mentala, acestea trebuie sa fie corect adaptate , atat in administrare cat si in notare
(Whitmore and Maker, 1985).
Educatia diferentiata pentru copiii si tinerii cu dizabilitati care sunt talentati, este inca in faza
de inceput.A fost facut un real progres, in mod particular in adaptarea computerelor si tehnologia
din acest domeniu dar mai sunt inca multe de facut.In plus, nu se stie prea multe despre sistemele
de livrare a serviciilor si materialelor care sunt cele mai potrivite pentru aceste persoane.
Concluzii:
Pasul 1
Descrie pe scurt mai multe lucruri care sunt legate de masurarea diferitelor tipuri de talente
Alfred Binet a facut prima scara ( instrument de dezvoltarea) pentru copii la inceputul anilor
1990.Treptat a aparut si notiunea de varsta mentala ceea ce reprezenta ceea ce un copil putea sa faca
in comparatie cu abilitatile de dezvoltare specifice varstei lui.
Lewis M Treman a tradus scara/instrumentul lui Binet si a facut modificari potrivite pentru
copiii din USA.Gradat, coeficientul de inteligenta sau IQ-ul a devenit instrumentul de masurare in
determinarea talentului.Inteligenta a fost mult timp privita ca o structura unitara sau o abilitate.Dar
acest punct de vedere s-a schimbat incet incet si cercetatorii au inceput sa creada ca inteligenta era
reprezentata de o varietate de capacitati si abilitati distincte.
JPGuilford si alti oameni de stiinta specializati in comportamentul social au inceput o teorie
multidimensionala a inteligentei, care i-a facut pe cercetatori sa dezvolte modele si sa evalueze
instrumente pentru a examina creativitatea.Au fost dezvoltate gradual programe care sa dezvolte

creativitatea in randul tinerilor.


Pasul 2 (activitatea 2)
Identificarea a sase componente majore ale definitiilor care au fost concepute pentru a descrie
termenul de talent/inzestrare:

Copiii si tinerii talentati prezinta un potential in a performa la cel mai inalt nivel atunci cand
sunt comparati cu altii de varsta lor, din mediul lor si cu aceeasi experienta ca a lor.

Copiii talentati au o capacitate de mare performanta in domeniile creative, intelectuale si


artistice.

Astfel de copii pot poseda capacitati neobisnuite de leaderi sau pot excela in domenii
academice.

Astefl de copii au un nivel mare de implicare si indeplinire a sarcinilor propuse si de


creativitate.

Copiii care sunt talentati combina un nivel inalt de inteligenta cu indeplinirea sarcinilor de
lucru si creativitate si isi fac remarcata prezenat in domeniile in care sunt interesati.

Astfel de copii au nevoie de oportunitati speciale de educatie pentru a-si valorifica la maxim
potentialul lor creator.

Activitatea 3
Identifica 4 probleme inerente in acuratetea descrierii caracteristicilor copiilor talentati:

Persoanele talentate au diferite caracteristici fata de persoanele celelalte, ele nu constituie un


grup omogen.

Din cauza ca cercetarile in ceea ce privesc caracteristicile oamenilor talentati au fost facute
pe divese grupuri de populatie, caracteristicile obtinute reprezinta populatia studiata, mai
degraba decat populatia inzestrata ca intreg.

Multe studii recente ale persoanelor talentate au dus la o privire stereotipa in ceea ce
priveste talentul/inzestrarea.

Din punct de vedere istoric, studiile care privesc caracteristicile indivizilor talentati nu au
inclus studii facute pe femei, minoritati sau grupuri etnice sau grupuri socio-economice.

Stimularea oferita de parinti , profesori, tutori si altii au contribuit semnificativ la aparitia


talentului.

Interactiunea talentelor inascute cu influentele din mediul inconjurator si incurajarile duc la


dezvoltarea si exprimarea talentului.

Dezvoltarea unui nivel inalt de indeplinire a sarcinilor in randul persoanelor talentate


determina nivelul si natura contributiilor pe care ei le vor avea in cele din urma.

Activitatea 5

Descrie varietatea de metode de evaluare folosite pentru a identifica diferite tipuri de talent

Teste de inteligenata si de dobandire a cunostintelor, teste de creativitate

Activitatea 6

Identificati 8 interventii care sunt utilizate in dezvoltarea abilitatilor copiiilor inzestrati

Stimularea facuta de catre parinti incepand din copilarie si pana in adolescenta.

Educatia diferentiata si sisteme specializate care ofera activitati de dezvoltare a talentului


sau posibilitati de accelerare: intrarea timpurie la graninita, comasarea catorva ani de studiu,
admiterea timpurie in colegiu/facultate frecventarea programelor onorifice din liceu sau
facultate, scoli specializate in arte vizuale, matematica si stiinte, programe de mentorat cu
profesori universitari si alte persoane talentate si facilitati specializate de consiliere.

Activitatea 7
Identificati 6 probleme care complica selectia in urmarea carierei pentru tinerii talentati
datorita faptului ca persoanle talentate sunt adesea capabile sa performze in multe domenii, lor li se
pare dificil sa faca o alegere potrivita in ceea ce priveste viitoarea lor cariera, femeile talentate pot
duce lipsa de modele sau mentori adecvati care sa ii ajute sa identifice variate optiuni in ceea ce
priveste cariera si profesia.

Femeile pot fi de asemenea influentate de traditiile culturale si asteptarile pe care societatea


le are de la ele, asteptari care sunt de cele mai multe ori restrictive.

Tinerii talentati pot fi influentati de catre asteptarile pe care parintii le au de la ei si de


opiniile preconcepute ale acstora in legatura cu ceea ce ar trebui sa faca cei talentati.

Unii tineri care sunt inzestrati sunt izolati sociali in sensul in care ei nu au acces la persoane
talentate ca ai si cu care ar putea discuta interesle lor, aspiratiile si problemele lor.

Tinerii talentati care traiesc in zone rurale indepartate pot avea putine modele de urmat cu
careb pot relationa sau cu care se pot identifica.

Activitatea 8

Identificati unele dinte problemele cu care se confrunta femeile talentate in cariera lor si in
alte domenii de interes

Teama de succes

Competitia dintre aspiratiile maritale si cele profesionale.

Stresul indus de traditiile culturale si asteptarile societatii

Restrictii auto-impuse sau impuse cultural in ceea ce privesc optiunile educationale si


ocupational

You might also like