Tema 1.1 Multimi de numere. Muitimi si elemente de logicd matematica 1. Partea intreaga si partea fractionara a unui numar real Definite. Fic x € R. Cel mai mare numa ftreg mai mic sau egal dest x se numeste porteainreag aux Se notes: [x] = nax{p 6 Z| p <3}. Numeul real (xj = x-[2] se mumeste partes fracionard a ux. Proprietasi 1. blse (e+, vee; 1. he (0.D, veeR; 2 e-le[x]ea, VER; 2 (s0eoxez; 3 bd=xeoxed; 3. = b)ex-yer, 4. [rtal=[x}4n neds 4 (een)= Gc} oned, Sneatn i rte violet] oeeZ]oasfi® [ns], VreeR, Yn NPD, Probleme propuse 1. Stabilfi valoarea de adevie a ummEtoarelor proporiit ]+L>]=[2+y], pent orice x,y.© Runde [a] seprezini partes inteaga a numérutui reat @ 4) 4: «{3x}=3{x}, pentru orice xeR", unde {a} reprezia’ partea ractionard a sumdratai real a Or: qVxeR, 3y ER astfel inet + y? =2012 * 2, Determinaji valoarea de adevir » afirmafici: ,Sua oricSror dows numere irationale este un numa iagional Verne bacaleureat 2009 3. a) Calcutati [ (3072 |+(2+3) {va} by Caeulai [fs Aap ©) Caleulai [J3009]+3 {3} 4 Cateutai [Vi] +[ v2] ++ vi0o] er catsin (V0 ¥7)'] Variant acairen, februari 2008 4m MATEMATICA — M1@_® MLANDRONACHE + D. SERBANESCU* N. PERIANU +. CIUPALA +f. DUMITREL 4a) Determinayi muljimea 4=(x-[0,2]i[2x]=2[2]}, unde [a] reprecntd paren intreagh a numeral a 4) Determinati multimea 8 = {x e[-1,2]|31, frafiona a uml eal a 5: Arita ci [Vin] =m, pent orice nN =I}, unde {a} reprezints partes 6.Fie reR* scsi [+]=0 acd gi numai dacs x>1., Variant bacaloureat. febroarie 2008 7. a) Arita cd {{x}+y}={x+(y}}. pentruorice x,y ¢R. 1) Arta c& {(x-+y} +2} =[2-+ 67+}, pent orice x,y,2.€R Variantebacalaureat 209, enn adapt 8. a) Arita 1) Acti ck [2+] =[3+ bent orice xR, sel ab tsls[o4] 2s) pnt vce xeR 9. Detrminati me R. pent care (xe R| (m'=1)x+2>0}=R. 10. Deteminat ce mai mic element al munis {x R(x 2)(x?-4) 20} 10) vesecmt 4ofen (6-41-12). ene a ulimit B = (Ja~b]|a,beZ, a -N%N care veri contin 2° Aad WEL Definifie. Sin de numere reale (1,),,, eM mirwini inferior Jack existé un nomic real (tat ca) mastflineat m 0 sind e8 numeree 1,—1.1-+S sunt ln progres geometric 22, Fie ecuajia x’—4x+a=0, ou ridicinile x, si 2. Determinaji aeR* gtiind cd ye, sun progrese geometric s. 23, Fie coma R, f(s) = x61. Caleulaisuma £02)+ (2) rt £(2") 36, Se considers fejin /:3—> R, f(x) =3x+1. Calla sumele: =F ((-3)')+ (3) +4 ((3))+-+.9(3)") S=S(0)+ S(O) + F(2)+ 4 (UN) 37. Se consideri functia /':IR—> R, f(x) =5x—1. Caleulati sumele 5,=£(0)=F(0)* £2)-F(3) +--+ F(50), 8, = £(O) +f (I)+ f(2) +4 £(50) si =£(2)-F (2) 5(2)-s (2) ++ (2) MATEMATICA — M1 1| _MANDRONACHE 0, SERBANESCU- Mv. PERIANU -.CIUPALA+F. DUMITREL 5 Tema 1.3 Funcfii. Proprietati generale. Lecturi grafice Fic A si B dous mulfimi nevide. Spunem ok f:A—> B este 0 fice dacd fect clement x A ficorespunde un une element f(x) 2 A se numeste domeniu! fcc fiat B se mumeste codomentul fncteif_ Doad tani sunt egaledacd au acelagidomeniu,acelagi codomeniu i aceeni lege de defini Graptul funcfet fA» B este muines 6, ={(x,f(2))| x A} AxB Imagineafunctet f :A-» B sax (mulimea valriorfunctei ) este malin Im f={yeB| xed, f(x)= y}=(f)| xe 4} Observatit. 1. Mur)eG, Suw)= 2. Funeis dents a mulfimit A este 1, 24> 4, 1,(2)=x, Wed 1. Operatii cu functii Definite, Fic DR o muljime nevidd si funcile /,¢: Dr R Atunci + sume Suscilor fi geste fantia f+ gs D~>B, (f+ 8X8) = (02) 26) + produsul functilor fi geste fanctia fg: D> R, (F-#Xa)= S43): 02) 5 + deck g(3)¥0,VreD, cftul funetilor f si g este fanctia . DoR o) (2-28 Compunerea funciilor. Fie f:4—>B si g:B—>Cdouk funeii, Funetia Ef:AAG, (gofK)=H( fC), Wee A, 50 names compunerea func Fi Observagie. Compunerea funtilr este aseviativ, dar nu este comuatva 2. Monotonia functillor Definite. Fic Dg: Ro mullime novids, Functia :D—> R este monoton (rit) cresedtoare daci pentru orice x,y€D, x este monoton (trict) descrescdtoare Jw x,y €D.x<), avem FOZ IW) (FE) S09). z Observatii. 1. Due mr de oie (oy) LDL) £0) 2OVayeD, rey, atunci 1 acd eGnet ver tunel feste descrescitoare, functia feste strict erescitoare, 2. Compunerea a dou funejii monotone, de aceeasi monotonie, este o functie srescitoae; compunerea a dout funeii monotone, de monctoni difeite, ete 0 funcie descrescitoare, 3. Funefii pare, impare, periodice. Definifie. Fic DCR o muline nevids cenuath in origine (Vx €D.<2—re D). 2.Funcjia : D> este funeie par dacd /(-2)= f(a), Wr eD. ‘b. Functia {D> este fincieimpard decd f(-x) =-fis), Yue D. Proprietayt 1. Dack f: DB ese o fanfic impat gi 0 D, sane: /(0)=02> 00,0) ¢G, 2,Suma /+g:D—>R a dud functi pare (impare) f.:D->R cate tot 0 functie pac (impari. 3 Produsui/ctul a dou fame pareimpace este o func part. Produulcdtal dite 0 funjie park si una impart este o funcieimpard. 4. Compunerea a dou funfitpareimpare este o fueticpar8. Compuncrea dint « fancie pads una impard este ofuncieimpard. Definighe, Functia {; D—> R este periodicii cu perioada T dack fix+T)= f(x), pentru orice xD pentru care x+7'€D. Coa mai mich petioadl porivi (deck exist) se nummeste period principal 4. Simetrii ale graficului unei funcyit Definite. Dreapia x= a este axd de simetre penttu gril functiei f:D + R duct f(a-3)= f(a+x), pentru orice x © D astfel nest a~%, a+x€D Punctul M(a,b)@4Oy este cenira de simetrie pentru graficul funetici f:D—> duc f(a~2)+ (a2) = 2, penta otice x6 D astfelincdt a—x, a41€D Observafit 1. Graficul uneifunctii pare este simetre fas de axa Oy. 2. Grafica nei functiimpare este simetic fat de origin, 5. Functii injective, surjective, bijective, inversabile Definigie. Functin f:4—> Beste: + injecivdact pentru orice xx, € 4.x, #4, avem $04) # S43): + surjectiva dack pentru orice y eB existh xe A. astel cat f(x) = = bijectiva dacd este injctv’ si surjctiva. Definite. Functia /:4—> B este inversabili dack exist 0 functic g: > A astfol incit ge f=1, si Seg =1,.Notim g= J sh spunem ed fest invers fanciif Observatit ‘Functia J: A> 8 esi injectiv daca gina duct este indepisitd una din conde: aPentru orice x,.1, B este bijectivi daci oricérui clement y 2 ii corespunde un nie element xe A astfel inet f(x) =». 4. Functia f:A—>B este inversabilé daca si numai dact este bijectiva. Inversa functiei bijective f:4—>B este functia sf: >A care indeplineste proprietate: SQ)=y x= f(y) unde xed Fi YER. Probleme propuse 1. Arita od } tau este perioed’ pentru functia f :R—> R, fx) ={x}+(2: 2: Aritayiob este periond pein fincia f:R-> R, fs) = {34} 3. Determinaiciteo perioad pent fica dine fete do ma jos. os RoR s(0)={F 0}; RoR. o(s)-{s}[} 4, Detrminaia 6 ind cf nei + R, f(s) = (Ia!) est const Paceanrat 2011 5. Arita cf fumctia f:R->R, f(4)=|4x-8| -2|4~2x] este constants, Variantebacaleureat 2008 6 Arai cd functia f:[3,8] > R, f(x) =|x-8] +|3—x| este constant, 7. Aeaiat eh funcfa Flo), s(3)-[ 5] ate conten, wade [a] ‘eat Fal partes intreagi a ti 8. Acta cd functia £:(1,400) >, f(x) =— zt % Se considert functile f:R->R.f(x)=2r-1 si @:RR.e(s)exta Determinati aR stiinded fog=gof 10. Se considerd fanctin f:R->R, f(x) Aeseresedtoare, 11. Se considerd funetia f:R—>R, /(a)=3* cesie strict descreseatoare 2x. Arka ch functia fofof este stick Veriane bacatsurat 2008 Caleulat (f° 1X0) ‘Bxamen Baclaueat. nie 2006 12. Determinati ae gtind eX fuofile f:R->R, f(x)=2-48 si gsRR, (2) are) se intersecteazi int-un punct pe axa Or. 13, Peni functia f:R>R, f2)=2? 4x42. determinafi cel mai mare element al multimii 4={xeIR| f(x)<2}. 14, Se consider fimcfia f:K->'R, f(x)=x" Re, Determinayi suma elementelor din ruljimes A= {ae R| f(a) = a} Peet Foal 16, Determinati malfmea valorilorfuntied :R -> R, (2) =a ‘Examen Bacau, septembrie 2010 17. Se considers funeile f:R>R, f(2)="-1 gi g:R->R, g(x) = Determinat immaginilefuntiloe fog si go f 15. Arltafi cl imaginea funetiei RR, f(x eats terval [| 18, Se considers fnctia £218 +R, f(x) AG 8 if imagines fete a) Arita Ve Im f 1 Ai crm ca fae 1 6 Arta ck Sef 19, Ariat c8 minimal functici /:R-> BR, f(x) =" ~24" este egal eu —1. 20, Se consider functia f:R->R, f(x)=2°—1. Pentru submultime 4 @ Wui R Aefinim muifimea f"!(4) =(veR | fla)¢ 4} . Deter @ £"(0.2)s DFG) “& Determinayi mR pentra care multimea #-"(}) are un singur element. 21, Determinafi m,meR glind e& punetele 40,0) si (0,~1) aparin grafeukui funetick PRR, f=? tmrtn 22, Arita cd urmitoarelefunefi sunt impare: 9 FRR fayew 1; 2) FRR, flayas +22, OP:RORSO=n(x+VF HD); Fi(-33) 98, 70) = (24 Examen Bacar, 2008, 2010 23, Aflai a@R pent carefncjia f°R>R, f(s) =e" Fee este ipa 24, Determinajia+beR pentru care functia f:RR, f(x)=x' +ar’ +2x° +he+1 este functie pari. 25, Fie f: RR o functic park, Arai ch fn eae injeoiv 26, Fie f:R->R 0 fimetc impard. Arita cB origince axelor de coordonte apatne sgaficalu nit f 27. Se consider funci abe ast inet f« Lg ROR, f()=2+1 gi g(e)=aeth. Determinati ]-MATEMATICA — Mit5 MLANDRONACHE D, SERBANESCU M.PERIANU +C. CIUPALA*F, DUMITREL 28, Fie funcyia /:R—>R, f(x)=2x-+1. Ariat ed fo 2x42" 1, pentru orice xeR siorice neN*. 29. a) Arita cd finctin RR, f(x) =. x41 este injectva 0) Acdtat ck funclia f:R—>R, f(4)= 2-41 nw este injovtv ©) Verifcati dacd functin f+ R, f(a) =x7 +041 este injectiva. © Asiatic fuctia FNP, (0) = 3x41 nu este surjective. Variant bacalauret 2007, 2008, 2009 30. Arita ct funcjia f:[1,+20) +120), (2)aet este inversabitt, Variant hocalauret, 2008 34, Determinayiinversafuneie bijective FR > (0,0), (2) = 22. Detemninaliinversafuneieibijestive £0.20) (0), f(x) 228 2-H, Variant bacalourest, 2008 33. Fie g:R—+R inversa functici bijective (:R—+R, f(a)=x'+2x+3. Catculati 8(0)+2(3). |. Aflafi a eZ pentru care functia f :{I,+20) > [a,+20), f(x) = x" + 4x este surjectiva. +35. Aflaji aR pentru care functia f:(-2,a]~>R, f(x) = x° ~ 2x42, este injectiva 36, Fie f: RFR o functi bijctvicu /()=2 si f(/()) +4. Calelati (4) Variant baleen fbrarie 2008 37. Se consierd funcjia f:R->R, f(a) = ax+b. Arai ch exist 0 (ab) RR pentrucee ff ly. tate de pereehi Variant bacatoureat, 2009, enun edaplat 38, Se consider o fanetic funcia f IR» R. Noten H={TeR| f(x+T)= f¢s)}- 4) Artin cA dacd 6-H, atunci —T'¢ HE 1b) Arita c& doc 7,7, € H,atunci 7, +7, © Ht artane bacataureat 2009, emo adoplat Tema 1.4 Funefia de gradul 1, Functia de gradu! al i-lea 1. Funcfia de gradul | Funetia f/ RR, f2)=ax+b (eu o,b€R, 220), se mumese furctie de gradu! | Graficul functci /:R->R, f(x)=ax-b este o reap de pan. Monotonia, Dact a> 0, atuneifuncja fest src cresctoace Dac «<0, atunci funta feste strict descresctoae Fe] Semmut functci de gradul a 2. Functia de gradul Funcfia f:R-+R, f(2)=ax" +be+e(eu abceR,a#0), se mimeste functie de serudut al Hea, Farmacoonc (oat iercnel (ce) 2] ane asta a Semnul funetiet de grad al doilea Jobservayi + fo +0 fa>o Le = ora wane? x fa>0 20, YeeR F@)| sna) o ‘sen(a) pon (te 2a0 f= = 700)<0, veeReo{**° FY] sgn(a) 0 —sgn(a) 0 santa) manor) Graficul functci RR, f(a)sar these este 0 paraboli de vat o(- injos duck 0 <0 ‘Monotonia gi punctele de extrem eu te ) at eter a= is a i 00 4 aco aro wo, N -t Foo) nad | MATEMATICA — tt 7(© M.ANDRONACHE™D. SERBANESCU: M, PERIANU®C.CIUPALA®F. OUMITREL, © Dack a>0, min f = 4 > “fr SHE ange fn punctl (de minim) x = Fane i cts ) vsti decrtone pe (x + Deck a-<0, max f=--% care seating in puncul (Se maxim) x Observatit Lateran) tuys Rte +m)’ In (5 4%). 2. Ecuaia de gradul al Wtea eu ridicinile x, si x, este ¥¥—sr+p— sete si pea. Probleme propuse 1, Determinauncia de gradual ci prafc wce prin punicle A(,2) i B(—,0) 2,Se considers funciaf:R>R, /(a)=2x+1. Determinati _fanctia £:R>R, gX)=ar+b sind cl grafico Funetilor fi g sunt simetrice fas de: a) x8 Or; bana Oy; ©) panetal 0(0,0). 3, Determinati funetia f:R—>R tind cA graficul shu gi graficul ffi goR->R, g(x) =—3x+3 sunt simetice fap de dren Vartanebacteureat 2009 4,85 se determine ab R tind cf fanctia f:[1,3] [a,b], #(x)=-20+1 este bijetivs, 5, Determinasi a.beR glind cd fancia f:[4]->11,71, f(2)=ax-+b este bijectiva, 6, Determinati mR astfel fncdtfuncyia f:R—>R, f(x) =(n? ~2)x-3 sf fie strict descrescdtoare. Vartantebacloureat 2009 m1 (= 3d ©) Determinayim inde funetia_f, este strict resttoare. 2D) Determinayim sind ed 40,0) <6, ©) Determinati m sind ef f.1)> £0). 4 Determinas m ind e& F.0)~ £.0). 7, Se consider’ functiile f, : RR, £43, meR\{-1}. ‘ 8, Rezolvati Tn mulinea numérelor real ecuaile @ levil=2bt; mle —d)=3e; oletalrh?+x-2l20; |x-3]4|4—s]ou Varian boenturea,ebrurie 2008 9. Rezolvaiinmuitimea numerelorrealeineeufile. wa aH Bolo ¥ +4) 10, Rezolvafiin muljimes aumerelor intr inecaaile Be =Sx4250; —— B) De +3x45205 11, Rezolva in mutimee numercor rele ine 2a bs 0; @ (x-2(P 3042) 0 Oto 4420 @ x-ils3; letras as ole tet 12, Rezolva in maltimea numerela ntregéinecuaie w lets; 1) 24x} 2x; obe+ ele —aet 13, Se considers fincia £:(0,) > R, f(2)=x~2m-+2. Determinafi me R astel inet srafcalfimefei/s8 nu intersscteze axa Ox, Variant acalaursat 2009 14, Determinaji toate funeile de gradul inthi fr strict cresetoare care fo- Aeplinesecondiin (7 /M(x) =4x+3, Vee R. Variants bacalaurat,fbruarle 2008 15. Determinafi soluileintreg ale inecuaied «° +2x-8<0 1 Pete 17. Determinai varie real ale Iai m pentru care dreapta x=2 este axl de simetrc a parabolei y= x! med acaieuret 2011 18, Determinaimultimea valoilor funetici :R—>R, f(x) =22-+x-+1 Bacaloureat 2011-model subect 19, Determinay maifimes valrilorFuneiet /:(0,2) > R, f(a)=a? e+ 20, Se consent functia f:R-¥R, f(s) “© Deter imaginen finetck f © fof 1) Determinaji eR stind eA imagines functici g:(-<52)—>R, gts interval [1,40 ©) Determinati m eR. gilind ch f(m-s)= f(m+x), VeeR. 21. Determinatim eR glind ch vérful parabolet cadranal 22, Determinati a eR stiind cf distanfa de la vrul parabole de eousjie y =x? +23-+a In.axa Ox este ogal.cu 1 Variant hcalouret 2008 23. Deterinai feta de gradual dita daca f(-1) =1,f(0)=1,f(1)=3 Variant bacloureat 2009 Bacoloureat 2010 16. Aritaji cf soluile ecustied x? +2x + =2 sunt irjionale, 3x42, P+(Qm—I) etm +m este in | MATEMATICA ~ m1 1”31 MANDRONACHE+D. SERBANESCU=N, PERIANU-C.CIUPALA + F, DUMITREL x 8 24. Determinati a,b R stiind ed varful parabolei y =x? + av-+b este ¥(1,2) 25. PunctulY/(2,3) este varful parabolei associate functiei f:RR, /| Caleutasi £3) Bacalaweat 2611 26, Determinati a,6€R tind cl dreapta x=2 este axa de simetic pentru parabola yan1 + as+h gi cd punctal este Af(I,2)apartine aceleiagiparabole, 27. Determinafi_meR stiind cd varful parabolei asociate functiei 2K» R, S(a)=x +2x-+m' se alla pe grafic! functiei g:R > R, g(x) 28, Se considera functile f, :R > R, f,(x) =n’ -2(m-I)x bm, m eR’ ‘@ Determinatm stind cgraficulfuneyii fm intersecteaa8 axa Ox. 4) Determinali muljimea valerilr functici 7 ©) Determinati imaginca funcjci g :R—>R, e(s) = f,(sin x) 1 Determinati m sind 8 dreapta x= 2 este axkde simctie pentru waticul functieif ©) Determinati m sind cd f(x)>0, vx eR D Determinayim stind e& f(x) >0, ve>0 29, Determinati mR pentru care ecuatia x —x-+m' hae. are coud solu veale egaie Bacaloureat 2010 a. Determiati Bacalarvect 210 30, Fic functile f:R>R,f(x)=2r+u gi goR>R, g(x)= GER pentru care (fog)(x)>0, oricare a fi x ¢R 31, Determinaji a eR pentru care graficul funcfied /:R-R, /l)=(as De? Xa +ant intersecteazi axa Or in dowd puncte distinete arian bacalnreat 2009 32, Seconsiderd finctia f:R>R, /O)=(a-Nx +2a+)e+art, aeR ©) Determinaia siinde8 eeuaia f(x) =0 mu are nicio soluje }) Determinati a sind 4 inccuajia f(x) > 0 nu are nicio soli. ‘© Determinata sind cA grafculfanojic este tangent axci Ox. @ Determinaji a stiind c& varful parabolei asociate graficukifuncyii / se aftt pe sdreapta a= 2. 33, Delerminaji a@R astfel incdt valoarea minim’ a funcfii 1G) = +(2a—Dxea? +1 este egal cu 2. 34, Allati aeR pentru care functia f:(1,+0)->R, f(x)=x°+(2a-1)xa? +1 ost strict cresedtoare. : 35. Aflji eR pentru care fimctia f:(-0,2)>R, f(x)=-x' +(2041)x+a"41 este strict eresetoare, 36, Determinati meR asifel incét rdacinile x, gi x ceusticd 24(2mt3}ax4mtt=0 verifies pe rind condi, FRR, heals xed: Ole-nlet; @attes, 37, Se considers coumia x*—-Qm—Dx+m-1=0,meR cu ridicnile x si, ‘Determinati valotea minim a expresielx!x, +3523, Y-Omsystmsl=0,meR on ridicinle x si ind xx, = at am, Se consider’, ecnaj Determinati me 39, Determinai mB stint alsin ecuaiei x? +2(m—1)x-+ m—1 = 0 au seme opuse. =0) cu cocficienti reali gi cu ridAcinile x, si x, italic decd xy -x, <0, atunci xx, <1 $i 3) 2.x 40, Se considers evuatia ax? + bx + 41, Mi meR indo (eR) xem a2, Fie ecuajia x’+2x4a=0 eu ridicinile x gi x. Determinai ae sind ch ‘Nas sunt in progres aritmetics nfreR| 2 -204m+10=0) 42. 98, Scone nein FR FR, (2) = « Deteinaysnuljimea vaorilor nee ‘WDeterminaji me R sind ch f(a) , f()= Js, iar funetia radical de ordinul 3 este f:R->R, f(a) =¥e. Proprietati 1. Funefile f,g:10,c) (0,2), f(a) =2™ gi g(x) =U, unde mEN*, sunt funcfi bijeotve, iecare find inversa celle, 2 Funetile f,g:R->R, f(x)=x"" gi g(a)= Ve, unde meN*, sunt funeti bijective, fiecare find inversaceleilalte, 3. Funefia putere do exponent impar este strict erescitoare pe R. Functia putere de ‘exponent par este strict descreseltoure pe (—0,0] si strict crescatoare pe {0,-+0) ‘4 Funcja radical de ondin impar este strict crescBtoare pe R. Functia radical de ordin par este strict erescitoare pe [0,#20) 5. Funct radical de odin impar este convexi pe (—0,0] i concava pe (0,4) Functia radical de ordin par este concava pe (0,420) Proprietati ale puteritor Fie «,beR*, 1,56Q. dana; (abl =atb; 4 (a') (pices let x apeaseer eter o Proprietati ale radicalilor Penirs a,beR si mkeN, mk 23 impare sau pentru ae[0,+=0), be (0,0) gi mneeN namere pare, aver 1M aw; rebate 3 GE-Gaseo, Aaa Va k22; 6. Wane 7. YaR, f(x)=x*=4x42. Ordonafi erescltor numerele F(1).F(V2).2 (83) 6. Fie meN\{0.1} fixat, Determinaji un numir a@eR\{0;1} pentru care delete 7, Duck x=J8"a4 Viva, ac[-4,5], detrminati in fanctie de x expresin Sralira 1, Aritagica yaJzyov2 (1,2) a, Artatict YoU6%6. 6 €(1.6), pent crice me, 222 saat oo at 11, Arta ot (V2+1)(¥2-1)(¥2 + (Ent) 1 1 Ti Bal aaa Vartante bacataureat 2009 N 12,Aritai cl uméeul 13, Arita ed numinal Y3— 29-125 ~ JB este integ. Bh MATEMATICA ~ Mt 233B S _M.ANDRONACHE D. SERBANESCU- M, PERIANU *C. CIUPALA +f. DUMITREL Vie eR ase incat YSTH+ AIF <3. Determinali Ima Sx 15.Numénul JOT seis sub forms de fete zecimall innit este egal eu ay.tyyu. Determinaji @, 16 Rezolvai in multimea oumerelorraleccuaile a Ver2 ) Vrvi=x-5 o rte a6 @ Vxti=1-2x. 17.Rezolvai in mulhimea numerelor real ecuaile @) VP Dash =x. ») Vix=T=x. @ VrrisVP=e a1 Vetins-x. ole 16.Rezolvaji umdtoaree ecu a YES gve=a Vena ira 3° 19.Rezolvayi unmatoarele eeu Mer 2Y 43) =. 0» Vivi 20,Rezolvai in muijimea nunerelor eae ecu wy yet Bacalaureat 2010 Variamtebovalewent 2002 Vartante bacoloweat 2009 Variantebacaleureet 209 Bocalnureat 2011 Bocaloureat 1999 21.Rezolvati in mulfimea numerelorreale ecuafile, a) Vee =2 by) Yeriat-x. o Vinxelte. Veriante bacalaureot 2009 6 by Newt 61+ ar 3 8 Variant acalaret fbrurie 2008 23.Se considerd finetia f:[,4=))-> R, f(x) = Ve~2daa1 + Ved Veo 4) Rezolvati ecuagia f(s) 1 {) Detexmigi m &R: sind cf eouatia (x)= admite cel putin o soluie reals. 248s considert funeyia f[Lte0) 9, f(x) fer 2derd Vessel 4) Rezolvaji ecungia f()=3 {Pentru m c[3.+0), ark ch ecuayia f(*) =m admite o singur solute real, 25,Rezolvayi in munca numerelorreae ecu a) Ve+ Ue =2 o) Vevieded=2, oO rareliad @) xvlog, x+ Vr = 2. ONE te=s. Variante bacaloureat,februarie 2008 26,Determinai perechile (x,y) ¢R* pentru care x+-y+6= 24e=1 e4fy a7. 27.Rezolvay tn wulimea numerelorreale urmdtoaree inecuafi w Vretcx ONredex oO WPL, Varian bacaiaureat 2009 Varionte hacalureot 2009 | MATEMATICA ~ att &|= M-ANDRONACHE*. SERBANESCU+M, PERIANU + CIUPALA* F, DUMITREL B Tema 1.6 Functia exponentiala si functia logaritmica. Ecuatii si inecuatii exponentiale si logaritmice 1. Logaritml Definjie. Fic 4>0, a1 gi x>0. nicl mumic rel y cu proprctten a” =. se ‘umes logoitmal numirulix in bara a ise nea log, x Gu ale cuvinte, log, x= y dad si numa dack a” = x Observagit. 1. Dacd a =10, numérul logis x=lg.x se numeste logartrnul zecimat al tui x. 2.Dacd ae, mumirul log, x= In. se numestelogaritmal natural al hi x Proprietifile logaritmilor i 2, be, Operagi cu togaritt 1, bog, x+log, » = log, (29), Wx,y > 05 ~we.y=te,(2), WEy> 0; y 5H ay 3, log, a=1, Va>0,a#1; 4, log, 1=0, Va>0, #1; wx, VreR; Schimbarea bazei unui logaritm x= 28S, vab,x>0,abe1; 1, lg, = SEE, Wahx>0 abet; 2. log, b-og, ¢=log, ¢, Va,be>0, a,b #1; 3. he, 1 | va,b>0, a,b41 Tog, @ ? 2. Funcfia exponengiala si functia logaritmic& Functia exponentialé de baz a (a> 0, a1) ete finctia 21 (0.0), f(x) =a" Functialogartmicd de bazd a (a> 0, a #1) ete functa £ (0,22) > R, g(4)= log, x. Proprietati 1, Funcjile exponentials de hava a gi logaritmicd de bara « sunt funti bijective, fccare find inversa celeiate 2, Functille exponentials de bazi a gi logaritmica de baza a sunt funcii strict cresedtdare duc a >1 si strict descrescdtoare daca a € (0,1) +3, Functia exponential de bazi a este convexd pentru orice a © (0,1)U(i2) Funcfia logaritmicd de bazi a este concavil daci a >1 gi convexs dack « € (0,1) Probleme propuse 1. Daticxempla demumre 0,5 car indptinee condi Vlog, be * 2: Determinj wn trplt (0,56) NNN career conlija 2 0, 021, meN* 4) BatoVe + n'a ne +,.+1n" YE , unde x>0; 2 3 0) Catgh ste? rigs vig 2 ) Calg gz lett lg 1 1 1 chloe 0 unde nen? 1 1 Togs Hog, 24 ology T0 "Tog, og, 2 og, 10" Tet gir 7. Calculati suma $ =[tgt]+[tg2]+[le3]+..+[1g10™™]. Bacaaureat 2008, Variante MEGC 8. Fie a,b >0. Aritai cl au loc urmatoarle echivalene: 4b Igatlgh a+b _igatlgb 4, o o FigI0" 4B =Tab; ane amb; apg HOI oo at s8*= Tab; wyig Zh HB 2a+3h Isertsh | 34, 4% _ Meare’ ole Pe eela OUR een. ‘Bacalaureat 2008 2009, Varante MEAC ‘9. Afla domeniul maxim de definijie D al funcyiei f : D> R., definitd pri: @ f(s) = loga2x~4); &) $02) =e ++ 1a; ©) fla) =1og, Vine 5 @ so) Wear); f MATEMATICA ~ Mt 278 F)=log(s = 72412); Pf) = logy); 10, a) Arilaic& functia f :(0,2)) > R, f(s) = x-+log, 2" este injctivs, £6) Arita & fanctia ‘f:(0,c0) > R, f(x) =x—logy 2° este injoctiva 11, Fie x€(0,)UG,2) $i mumerele 0,b,c>0 astfelincat log, a, log, 6, log, © sunt in rogresic aritmetic8. Ariajic8 a, b,¢ sunt in progresie geometricR. Bocatsreat 2003 12. Fie numerele a,b,c,xe(0,1)0(h,2) ast inet tog, x, Jog, x. og. x sunt in progresie aritmeticd, Ardtai ci 1+ )og.a=2log,a. 13, Fie numerete distincte a,b,c € (0,)\{N) in progresie geometric, Arita ci are loc logs x—lons x _ om, x—log. Trace pnt ores x60.) cgalitatea WPM 249; ox a9; pls Diy a rmafmea numerlor real cua: Le eis ts 9-27 oat; oy Gy 15, Rezotvati oan oD a) “Jar 16, Rezolvayi cua: @ 44 =20; by F-F aD; 9 S454 22; 16" =3-47 4; DPI B00; By 416-2" =10 ‘Bacalaureat 2008, Vriate MBC o) 242"? =160; 2 P1099 4270; 17, Rezolvaji in muljimea numerelorreale ecuafile: @ (2-3) =(7+4¥3)"; (W2-41)' +(V2-1)' =6, 4) Ardtajic&, pentru orice numér real x, numerele 2, 4, 8* sunt termeni consecyti lunei progresii geometrice. +) Arita c& existd un nic nunde real x peniru care numerele 2", 4°, 8" sunt lermeni ritmetice. consecutivi ai unei progres 19, Determinaji xe R pentru care nunerele 3°", 9-3 gi 3° +6 sunt termenl consecutivi ai unei progresi aritmetice. {3 = M.ANDROWACHE-+D. SERBANESCU*M. PERIANU®C CIUPALA®F. DUMITREL 20, Rezolval en @) ba, (3322-2) = 0) logs (30~2)-+togs (x42) 24, Rezolvai ecu: a) log, (log; (logs x)) =0; ») log, [4—logy(x+3)]=1; 0) los? +1) —Ioay(x 1 4 logs(#+1)-2logs(Be~7) =-1; ©) log s(0+4)+logs(2x—D=T0g,(20-2); 1 logy (e#1)=logz6x-+ 2); 0 lops(s+D Hogy(c+ D+ logy(+1)=225 1) logy x Hogg x lopys x= 14 Bacelaeat 2009, Yariane MEdC 22, Rezolvai urmitoaeteecuafi in aulimes numereor cele: 1 2ogy(9x)~3logy) #6 5 4) log, (03) +108, x= 45 ©) loxy(2x+10)-logeyy 3=15 @) Vox} 2x) + 30g, (48) = 13; Me? x Sex 16005 D Ale! x-101g? 22 436=03 8) logs (9* 0) =x; 1) tog: (9% +1) = 2 +1093 (3" +1) 23. AMlafi numerclereale x>2 pentru care numerele log,(s~2), log, x gi log, (+4) sunt ermeni consecutiv a une progres aritmetice. 24, Se considerd numerelereale a,x € (0,0), #1. Demonsrai ch: 0) logy (o? 301m; as 4 ogg (22? +5242)=2 log Hoe gy toto Y= log, pent one me NY, 25, Rezolvaji urmtogceleccufin mjmen mumerlor ele: @) Gx)" = 81; by x06) ©) Mogigo; 100= logo, 10; 10% = eels; ©) oay(S~2)+ 2g I= = 1; Dioa (24 1-FFD)=2; 26, Rezolvali ia muljinen mumerelor real eoajia log; (Vi + fr+2) +2I0g4 (872 ~V)=tog, 27, Fie a (l=) un mumdr real fina. Se consider expresia £0) = Vlog, Yar + og, War + 4) Verificafi egalitatea £(0)=1 unde x€ (0) dec x> a 2) Asitat cd E()= [VE ™ eae tee atte ©) Rezolvati ecuaia E(x) =a Boe marematicé - m1$m MANOROWACHE*D. SERBANESCU+M, PERANU+C.GUPALA®F DUMITREL Tema 1.7 Numere complexe =x+iy | 47 ER} ,unde ? =I, este muljimea numerelor complexe, Dack z=x-iy, unde x,y¢R, numerele reale x $i y se numesc partes reala si ‘espectiv partea imaginari a numfrului complex 2; notim Blementele mulimii /R* ‘Modulul unui numie complex Proprietiti: 1.12/20, vzeC; |z Blarml=la bly bez €C 31444 1Sla [412 h¥q.7 6. 2-0 ‘Conjugatul unui numir complex z= x+ iy este numirul complex 7 = x~iy. Propriety F+h, Venn €C: vee; iF» Wan, C5 A r-E=|2P,¥eeC 1. 26 daca gi numai dacd 2. 2 esIR* decd si numai dack 7 =~2 1. Forma trigonometricé a unui numar complex Pentru orice numa complex nenul == x-+iy exist i sunt uice numerele reale r> 0 #1 pe(0,2x) astfe cat z =< r(cos—+isin gp). Observagil, 0, decd x>05 y20 FHF si o=ara( 2), unde =f) ek x <0 Avem =| 2, dact x> 091 y<0 3 Deck x=0 si y>0,atunci =; dock x= si y<0, atunei ‘u numere complexe scrise sub forma trigonometrica Fie z= r(cosp ising), 2 = 7 (cos +ising), 2 = 7 (0089, +/sing,) . Atun: 7 (Come +9,)+1sin(g,+9,)); 2 2° =r*(counp+isinng); (cost) + ising-p)); 4 2 omie.-0) otn.-0), Fie meN, 22. Ridacnle de ordinal n le nami complex = = (cosp+ ising) 2. Aplicatil ale numerelor complexe in geometrie ‘hv, Formula dstane dite dowt puncte: MN = | ~ Z| ‘a2 Patulatral ABCD cate paralelogram dact si numa dick z,++2¢ = 25 +25 A3. Fie punctele O(0), A(a), BC), C(c), D(d) in planul xOy. Atunci: a mi aan: = 9.4.8, C, D sunt conciclice sau coliniare acd ‘a. Fie A(a), BO), le), A), BB, C(C). Ati a. Triumghiuril la fel orientate ABC si 4’B'C’ sunt asemenea dack bs, Triumghiurileinvers orientate ABC si A'B'C sunt asemenea dach Observatie, Trunghiul ABC este posit orientat decd sensul A-B-C, parcurs pe cercul citcumscristrianghiului ABC, coincide eu sensul direct trigonometric. In Gaz contar tmunghiul AC est negaiv orienta. 1s. Fie Ki rtaia de cent si unghi a. Considerim punctee Aa), BC), Ce). Arne 4, Dac B= R5(4), atunci b= a{coser + isin a) bp, Dack C= R4(B), atunci ea =(b-a)ecosar + isin) Probleme propuse 1. Caleta DEP Pols 9 (M142) -30-) ; 0 0-)0-PMt-?).4-P); o( Distt ott 4 (@+I3-2-C-2902-95 DOH +O-N; 25 | 25 2, Demons cl 325 ” teu aaa © (3413) +0813) ez; 21" 6-9 os 0 [coo sisnt) ew; D4 41-0 EN; Bacalaureat 2008 ~ 2009, variante MEACT {© MATEMATICA — 1 a”|S M.ANDRONACHE*D. SERBANESCU+M, PERIANU C.CIUPALA +. DUMITREL 8 3. a) Determinali x,y €R stind c& x(1+2)+ (2) =4+31 at2i Deal {6) Determinayi mimerete eale « pentru care ©) Alla @€R peatru care numérul 2 = ae parte real egal cu 2. 1 av +1-25 ‘Bacalaureot 2008-2009, variate MEACT 4, a) Determinayi numero complexe scare verfick relajia 2471 = 6-7 Pat 1) Determinai 2 €C sind cb 24 6) Determina umerele complete x care veifick relia 23 +2 =34.4 4 . Bacalaureat 2008, variante MEACT 5. @) Fie 2¢C, Ardtafi ci dacd 22-4326 R, atunci ze R b) Fie 2 ¢C. Arita ch dacd 2? +2" 2 2|2|* atunci z¢R. Bacelouret 2009, vavionie MEACT 6. a) Caleulai 1 stind e& 2 este solujie ecuapiei =* —42 416 =0. 16° ize, We 1) Catcutayi ind c& 2 este solutie a ecusjiei 2? +32+9=0 e) Cateulati 2-5, unde z este solute a ecuafiei 2?42244=0. 7.) Arilali ch dacd 26° verifick relia 2° +|of + 1) Ariat c& dacd z © C” verified reatia 2? 2)? + © Arkh dack 2 6C* verted elain £417 0, atnci (j at; by Paw. 9. Rezolvajiin muljimea numerelor complexe ecuatile: @ 2 +100=0; BP adi; ) dz +5=0: @ F-82425 =0; 482-92 A) i? +Gr)z+2-2100. Bocalaureat 2008 ~ 2008, varante MEACT Bp P (L4)z+1=05 10, Atta cd, dacd s este solujie a ecuafiei x? +x-+1~0, atunei, pentru orive a,b,c R are loc egalitatea (a+be +ce*)(a+be? +ce)2 0. 11. Ati cH dace este solute a cuatie’ x —r+1=0, atunc, pent orice a,b,c € are loe egalitates (a~ba+ cer? Na+ ba? -co) 20 12, Demonstrati oi 2Rea lal, unde a este soluje « ecuatied x? —2ax+e? +10, aeR 12. Demons cl dack ae R si a> 1, amc soll couse ax? = (24s 6a =0 ‘nu medal 1 2) Demonsiai e& dock ae R i |al<2, alunci solute cuayiel x? —ax+1=0 au roodlul eget eu 1 14, Determinati module solufiorceuatei 20093 -2-2008x-+ 2009 =0 15. Determinati argument redus al numerelercomplene nenule 2 care verifcdrelajia a) +2 =| wy e-d=le-il; les Ors tonsil = $1 247 sunt varfurile unui romb. “1 4 oticare ar fi z= (C* immaginile geomettice alo numerclor complexe 17, Deronsali ck ovicare ar fi 2€C* imaginile goometice ale aumerclor complese 2, fe, P2 912 sunt vérfurile unui patrat 18. Demonstrati ca imaginile geometrice ale solusiilor ecuatiei x° = 1 sunt varfurile unui ‘raph echilatea. 18. Demnonstai ci 4) imaginite geometrice ale nomerclor complexe = care verfica relaia (2-+i2)' = 0 Sin state pe dcapa de ecuatie x)= 1 inmaginile geometrice ale numerclor complexe 2 care veritict relajin (s—iz)* sunt site pedrewpia de ccuatie xy = 0 20. ) Aritai cl dack 2 €€ astel inca$8] M-ANDRONACHE + D. SERBANESCU + M, PERIANU+C.CIUPALA+F. DUMITREL Tema 1.8 Metode de numarare. Elemente de combinatorica. re Matematici finan 4 robleme de numarare Pentru orice meN* se noteazd cu m|=1-2-..-m $i ‘Numsiruf submuttimitor une! multi finite cu n elemente este 2* Regula sumei. Daci un obiect A poate fi ales in m moduri, iar un obicet & poate fi ales in-m modur, astfel neat nicio alegere a lui A si'nu coineidi cu vreo alegere a lui B, atunci alegerea Jui A sau 8” poate fi realizati in m+n moduti Regula produsulul. Dact un obiect A poate fi ales in m moduri, iar pentru flecare astfel de alegere, un obicet B se poate alege in modu, atunci alegerea perechit (4,3) poate firealzaté in mm moduri. Principiul includlerit i excluderil, crd( AU 8) = card 4-+-card B —card( AB) 2. Elemente de combinatorica © submuijine ordonati xk elemente a mulimii A (eared) © AeA in cake 4, #.x,, pentru ote i,j LE, bj este un Ruplet Permutari Fie este © mulfime ordonatt format cu cele m elemente ale mulimit JA A defineste 0 perniatare « mulfimii 4 ‘Numarul permutacilor unei mulimi en m elemente este P, cconventie, P, =1 Aranjamente. Numirul submuljimilor ordonate eu k clemente dint-o mulfime cu 64.05y-14,) © mule cu m element O permuare a mle A Orice functiebijctiva 1 (permutn’ den) Prin tenet = mtn (OED (atone de hate ite) Combines ashinor oul dino mine cn lament ate ct Bh +) (combindri de n tate tek). new Propet 9 1.Formula combinirlor complementare: Cf = C7"; 2. Formuld de revurent pentru combina: Cf +C2"" BCC Hate a2. aches 5. ach =nch} 1444.22 Observetil. Fie 4 o multime cu n elemente gi 8.0 mulhime cn m elemente, Atunci 1. Dac’ n B este egal ew AS 2. Dac m =n, numiculfunctillor bijective f':A~+ B este egal eu P, =n! 3. Dacii 4,BCR si B cee egal eu Cy 3. Binomul lui Newton (a+b) = Cla" +Cla0! 4.4 Chath +.B" , pont orice abe C si ne N* 1. Decvolarea binomial are m + termen 2. Termenul genera al dezvltirt este T, ‘at 46 (ermenul de rang +1) 3. Ch se mumeste coeficientul binomial al termenulai Tq, Probleme propuse Demi ne peo Le 2. Determinaji nN pentru care “HOD! < ng 1 3. Determinati x IN, x23 astfel incat Variane hacaloureat 2009 4. Determinati rN, x22 astfel inelt C2 4 4 5. Determinali ne N, n 22 astil inet C2 4 6. Axitayi cd (20!) divide nurnirul 40! gh inccugia CZs > 10. Variante bacolaureat, 2008 7. Rezolvai fn malfimes numercto 1) Rezolvayieoutia 42+ C3 ») Detecminag xe astel Inet CF Varante bacaeurea, 2008 9. Caleulagi C8 +E +08 Gan + 2G + Con, 10. Caleulat 11, Aratai ck Ci, pentru orcare a,b = N* | MATEMATICA — wi1M ANDROWACHE™D. SERBANESCU*M PERIANU+C CIUPALA+F. DUMITREL 12. Arita ch C38, < Ci +e fo + Ga Gi 13.Calculai Ch - Ch +h ER pentru care C+ C3 + Gh +Ch +h +18 = 2° 024 14, Determi 15. Determinain siind Ch +2 +C$ +. Gn + Capt Gy 4 OR 16. Caleta CE 17, Deteminatnen car sit coi pe in devotes (V+ a sy 1. Fic wR, Aflat temmenul caret conjine pe a din dezvotiarea ( “) Varianeboclooret 2009 na dine termenit al weles i al parules din decvotarea Variate bucalaurat, ebrwarte 2008 19, Detenminafi x sind ods (2°~1' ste 20.2" £20. Determinafi numirul termenilorrajonali din dezvoltarea (V+ /2)"". 21. Calula suet D Chapt ~2Cigas +2 Chaat “oo PCY Dy 43h + 3°C tt MCR 8 CA+SCh +4 8°C 22. Din cei 1 baie 1 fete afta! ito clas ae alege oechipi de 7 elev ‘@) Detcrminali in ete modus se poate slege aceasta ecipa ‘1 Determinal cae este numarul de echipe ere se poate forma sind e8 sunt 4 bat 23, Detenminaii numarul de segmente orientate cu extremitile in varFuile unui potigon convex ev 100 de latui 224, Ati muncl de suena muti fy 25,Determinafi_probeblitaea ca alegind o Fanctc {12,3} —»{123.4,5} aceasta si Se set eeseitoare 26,Deteminajiprobabiliaea ca, alegind 0 fanfic (01 indeplineascd propretatea /(0)+ f()+f2)+£)=1 27,Determinati_ probabilitatea ca, alegiind o funetic f :(1,2.3.4,5} {1.2}, aceaita si fe surjectiva, 28, Un elev se joncd cu ciftele 1, 2,3, 4 si culliterele a, bye. dy ef, formand .cuvinte” cu Sasifel de seine diferite(cfte sau liter) int-0 ordine oatecave 4) Cate covinte" poate forma clevul? '6) Cate “euvinte” se pot forma astfl neat primecle dou senive si 3,18} care contin elemental 3} > {0.12.3} , noeasta 8a cite? ©) Cate astfel de .euvinte" poate forma elevul astfel inc 4 foloseased mma litere? 29. Aflai nurirul de submultimi cu 3 elemente ale muljimii A= (1,2,..,8} {) Determinati numirul elementelor une! mulfimi care are 45 de submnulfimi cu exact ddoua clemente, ©) Aflati me N* pentru care muljimea A= 1,2...) are 35 de submulfmi cu enact tre elemente @ Se dX muljimes A= (0,,2,..,9}. Determinaji aumérul submaljimilor multimii A cere au S elements, dint care exact dou sunt numere pare. Verontebacalerest 2009 30.4) Cate numere de tei cite distince se pot forma cu cfiele 2 4,6 sav 7 'y Cate namere de pate cifre distnte se pot forma cu cifele 1,3, 8,7 sau 9? ‘Cite numere de patna cifre, na neapirat distinct, se pot Forma cu cifele 1, 3, 5, 7,92 Variame bacaisureat 2009 37.) Atiagi numrl functor f+ {1,2,3,4} > {1,2,3,4} eu propretatea (1) = £4). 4) Alogi msarul funcilor Ff :{0,1,2} > (2.3.4) care verified reajia (2) ‘© Aflaji mumacul fancior f:{0,1,2,3} > (0,1,2,3} eu propriciatea /(0)= f(t) = 2 4 Alla namiral funetilor f+ (0,1,2,3,4) —»{0,1,2,3,4} cu propietatea /() ©) Alla sumirulfanetitor f:{1,2,3}-> 1,2,3,4} pentru care /()) este num par P-ANlaji numarul funciilor strict monotone f (2,3) ->{1,3,4,8} Variant bacaleureat 2009 32.4) Determinali probebilitatea ca, alegénd wn numir din mullmesnumerelor naturale de lout elie, acosa 88 ie pita perfect. {) Determinatiprobabilitatea ca, alegind un numar din mules numereor naturale de te elf, aces s8aibt exact doul cfeeegale, ©) Caleulati probabiltatea ca, slegind un qumdr din multimes numerclor naturale de dou cite, acesta si alba sumaciffelor egal cu 4 Calealati probabilitatea ca, alegind te cfte din multimes {0.1.2.9}, acestea fe wate pare ©) Determinati probabilitatea ca, alegind un num din primele 40 de numere naturale emule, cesta 88 na congind cif 7 lend un mumvir din primele 30 de numere naturale @ Se considerd: multimea 4 = (1.2.3, nevi a lui 4. Determinay proba 6). Alegem ta ininplze © subnuijiow 4a. sbi toate clement ipa. Yaron velarea 2009 33.Cileul probebliatea ca, aleglnd un element din mulmen {ln ©, n-<100} acest fe mir rina. 3A.Se considerd. muifimen A (,2,348,6). Colclati probbiliaea ca, slegind 0 perche (6,2) din produ cartersn 4x4, produsul noacrela ab fe par 2 MATEMATICA — wi g3M. ANDRONACHE +. SERBANESCU- N. PERIANU +C.CIUPALA+F, DUMITREL Tema 1.9 Vectori in plan. Geometrie vectoriala. Geometrie analitica 1. Vector! in plan Regula paralelogramulu: in purlologramul ABCD avem AB + 4D Regula wiunghiulut in tiunghiul ABC avem B+ BC = AC Consecins8. 4B = 080i, pentru orice punct din plan Inenuitivea vectorlor cu scalar. Pens it un vector ostecare din plan yi penta un humir real k, Ait este un vector eu acooasidieotc a gu, de moudul egal eu | +l) si He ‘care are acelasi sens cu ii pentru k >0 si sens opus lui w , penta & <0. Teorema medianel (forms vectorial). Punctul M este mijlocul segmentului (4B) \dacé si numai daca, pentms orice punct O din plan, avem 04+ 0B = 201 Punctul care imparte un segment intr-un raport dat. Penira un punct M © AB BB, peru orice punct O din plan, Relagia tu Leibniz. Punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC dacd si ‘mimai daca 04+ 08 +0C = 306 , pentru orice punct O din plan, Relatia tul Sylvester. Fie H gi O ortocentrul, respectiv centrul cercului circumseris triunghiului ABC. Atunci OF = 04 +0B+ OC Produsul scalar dintre vectorit 7 gi ¥ este W-i-i7|-|¥ | cosas Proprietitile produsului scalar Orato reirans DHF =VBLT 5 Mare) >F 15> 0¢9(ii0)< 2. Vectori in planul xoy Un vector it= 27+ yj are coordonatele (x,y) siscriem (x,y) Proprietagl importante. Fie i(x,y) si (x,y) doi vector din planul xO. Aun Alike ry 2 alny) =I y)eox= x, y= y! Ravam'ty 4. (5,9) 1 FO) eo.x04 yy" » e ay! fee ar 7. Veetorul de pozitie sl punctului A(x,,y,) €xO¥ este 7. ©. Pentru doua puncte 4 i din planul sOy avern 7B 5. cos(i.i) Saye es nity) +O —Ya)i 3. Dreapta in plan. Fie do dread in plan xOy. Pani rete dee tangent unghiuhi format de drapes cu semiaxa poctivd Ox, Feuafia gencralia uni dept deste d at + by +¢=0 Proprietiimportante. 1. Dreapia cate trece pin punctal A(x) si are punta dati m are ecuatia diyny,=m(x—x). 2.Dact dreapta dare ccuatia dy = mx, stuns m este panta drepei 3, Duck dreapta dare ecuafia dax-tdy¢=0, atunci pana drepte deste egal cu jrbeo 44, Dowd dete sunt puree dict si mumai acd au pantele egale, adied Aids © m=, ‘5. Dou drepte ds dy sunt perpendicular dats mai dac mm 6 Distnja dintee punctol A(xyy,) gi cheapla dsartby+e=0 exe ax, +by, +e levi a(A.a)= Del daushyse=0 8 dsexehyey=0 vida Bn S 8. Dreptele dy:axthy te =0 si dysarebyse, daca Chiar dacd nu este scopal acest coptl, considrimn util i introducem aici citeva aplicafialedoteminanyilor in geomet. 9. Hie ACray4) $i B(xpr¥%)- Bouin drepci AB eu seis cu ajutorul zy ks yu he Ya 10. Fic A494) + B04 Yn) $4 Clser3e). ‘Aria triumghiului ABC, serish cu ajutorul determinantului, este egali ou ns ye I Ie ve We ke ye 11. Punctele A(4.¥4)+ B(%9.¥5) 81 Clse.%e) sunt eoiniare ded si numa dact delerminantului este AB 1 Snes, unde Suc = 4h ke 4 ara Ic xe a 0. © MATEMATICA — MtDUMITREL, ] N.ANDRONACHE*D. SERBANESCU®M, PERIANU + C. CUPALA é Probleme propuse eat TA = HB, BN = 2NC 1. Se considera tiunghiul ABC i punctele M, N JP astfe gi AP =2CP. Aritati ca punctele M,N ,P sunt coliniae. 2 Se considerd paralelogramal ABCD si punctele E si F asifel incét 4E = EB, DF =2FE . Demonstaji ch punetele A, F gi C sunk colina Varsante bacalaurent 2009 3. Se consideré tsiunghiul MNP si punctul A astfel Paterminati snumerele realea sib pentru care Pa = aPM + bP 4, Se considera paralelogramul ABCD gi punctul F astielincat TE-= ~AB . Determinag isha rnumerele reale a gib pentna care C 5. Fie heragonul regulat ABCDEF de lari 4. Caleulagi modulul veetorului C+ #5 Variame bacatorcet 109 6. Se considera tiunghiul ABC cu laturile AB=3 yi AC=4. Dac D este punctul de terseclie dintre bisectosres unghiului A gi dreapta 47, detenminayinumetele reale a 9h pentru care AD =a AB +64C 7. Se considers triunghiul ABC si punctele M.N.P mijloacele latutlor AB. BC. respectiv AC. Asagi cl AN + BP + CM 8 Demonstrati cA penins orice punct Mf din planul paralelogramulul APCD ore lee cegalitaten MA~ MC = MB + MD Variance bacotaurcot 2009 9. Fie M un punct din planul triunghiului ABC astfel incit AMF + BM «CM = 6. Ariat cl M este centrul de greutate al tiuaghiului ABC. 10, Se considers patrulaterul ABCD gi punctele M si N mijloacele lautilor 4B si CD. aes =} (B+) Avital ct 11, Se considers timghis! ARC si punctele M.N.P astfel nett Af = 28M, BN = 2NC st CP =2PA. Avitati cd wiunghiurle ABC si MP au acclagi centr de grewate 12, Fie H ortocentrul triunghiulai ABC. Avitayi ci dack A+ BH +CH =O, atunci tuiunghial ABC este echilateral 13, Se considerd innghial 42, cu lungimile latuilor AB =e, AC astil incit AD = bAB+cAC , Antal eX semidreapla [4D este bisectouea unghie BAC. Variant halon 2009 gun punet 1. fn planal xOy se consider trivnghiul ABC astel neat AB = 41-37, AC = =514 127 oterminati perimesrul tiunghiului ABC 18, In planal sOy se considers voctoit f= 4143) 4) Determinafi um weetor (de langime 6 eoliniar ew i 4 Determinatun vector W de lngime 5 perpen 16. Determinayi aR pentru eae vectonul i dixey-2. 17 Se onsdera wianghiut AUC ast nest TB = 443}, J 4 Detenninalngimea medianei din 6 Decinivesti Gund een de ea, 18, Se considert trighiul ABC astfel inca 4B =—41+33, 7 iy Sungimsabiseetoarei din A Fst tag 19. ‘iunghial ABC are misurn unghislei A de 60°, Ara g AB. AC. Examen a, Cy “hey, 20. in sistomel de coonlonste Oy se considerd punctle yy Wins ae ae Determinaieoordonaele Iii J ate inet MIVPO se parte ty Ra ay 21. Determinafi a eR gliind cf vectorit 243) giv 22. Fie voctorii t= mi+3) 14 34 fe perpendicular 23, Determinaicosinusul unghiului rma de vector 24. Af we R pent cre wig dinge vector it=7+j 3 25, So consent tsunghil ABC asl inet T= 43}, ge unde D este proicetia lui dpe, ep? 3, 26, Arata cd unphia vector i= 51-47 51 ¥=21437 ese obyy coondonatele vectorului Hi 27. Se considera twinghiul ABC sstiel incit Al=—4F +33, Wee oe Jagimen ily din 4 28, Paralogs nul ABCD are AD-=6, 4 a mA ctap 6 29. Determioyi aria trimnghiulai ABC pind ed B= 27+) 91 WE Mayle 30. sitomui de coordonie «Oy se comird pune 4, coondonatele vectoruhii 4G, unde G a wi ABC. eg Determinal ‘rium 31, Se consider vector ii gi Fase inodt files, fi Determines a) 3s oles 32, Detormninagi unghiul dintwe vectorih w gi ¥ tind o& fil 3,|S M.ANDRONACHE-D. SERBANESCU* M, PERIANU-C. CIUPALA+F. DUMITREL = s 33, Determinaji ecuafia mediatoarei segmentului AB, unde A(2,3) si B(~3,~2) Variantebacalaureat 2009 24. fn planul xOy se considers punctele A(t) $i B(-1,3) @) Determinafi ecuafia dreptc care trece prin O(0,0) gi este paraleli cu dreapta A. 1) Determinati punctul Ce Or pentru care ACL AB 35. Se consider punetele 4(1,3), B(2,-N) si M(l,-1). Determinajicoordonatele punctclor Ci D penta care patruaterul ABCD este paralelogram eu centr in M, 36. Se considera punctele A(-1,-5) si B(2,1). Determinali coordonstcle punctului Af 37. in sistemul cartezian de coordonate xOy se consider’ punctele 4(6,0), B(0,6) si €(2,12). Determinafi coordonatele punctului M(u,v) ast incit AM = BM = CM ‘Examen Bacalaureat 2001 38. Scriefi ecuafia dreptei ce confine punctul (2,5) si este paralela cu vectorul w = 27~j 39, Determinai ecuayia dreptei care trece prin punctul (1,2) si este perpendicular pe veotonul i =i+ 7. 40. In sistemul de coordonate xOy se consider’ 43,5), B(-2,5), C(6,-3). Determinai ‘ecuatia medianei corespunzitoare laturii [C] in triunghiul ABC, eamen Bacalaxreat 2010 41.In- sisiemal de coondonate x0) se considers 4(2,1, B(-2,3), C(L,-3) 51 Dida), a eR. Determinati a astel incdt dreptele AB si CD s fie paralele 42. Fie G(0) central de greutate al tiunghivlui ABC, unde A(2,5) si B(-1,-3) DDeterminati coordonatele punctuli C. 43. Caleulai distanja de la punctul 4(2,2) la dreepta detcrminaté de punctele (1,0) si (0.1) 44, Detenninati aR pentru care deptcle d,sax+y+2011=0 si dyix-2y=0 sunt paralele 455, Serieti ecuatia care confine punctul 4(3,2) si este perpendiculari pe dreapta Asxt2y45=0. acaleureat 2011, mode subiect MECTS 46. In sistemal de coordonate xOy se consider punctele (1,2) si B(-2,1). Determinat ‘cuatia perpendicularei in pe dreapta AB. 47. Insistemul de coordonate sOy se consideré punctele 4(-2,3) si B (0,1). Determinai dlistanja de Ia punctul 4 (1,5) la mediaioarea segmental [48]. 448. In sistemal de coortonate xOy se considerd punctele A(I,1), B(5.4) si C( Determinaji ecuatia insti din C. 49. Determinaji aR pentm care distanfa dintre dreptele dy: y'+2011=0. gi 3) dyixty-+a=0 este egal ou2. 50, Determinati aR pentru care dreptele distinete d, :3x-+4y + si dj:3e+4y-+a=0 sunt echidistante . dys Seedy =O 51. Determinati ecuafia dreptei d, sind cl dreptele d, gi d,:x4+2y+4=0 sunt simetrice fagh de axa Or 52. Determinaji a+b stiind eS punctcle 4(1,2) si B(- dixtaytb=0. 53. Determinati m eR tind c& dreptole dj :mc+(m—2)y+2=0 gi dyzy=3x+1 sunt paralele, inafi a4 ER gliind cd dreptcle dy:x+ay+2=0 si dy:y=—2e+b })apartin dept 55. Fie punctele 4(-1,3), B(I,-1) si C(a,b),unde a,beZ. 4@) Arita 8, dacd 20 +b ¢ 1, atunci punctele 4.8 gi Caunt necoliniare, 4) Aritai c& docd beste oumar par, atunci aria triunghiului ABC este un numdr ‘natural impar |] MATEMATICA - m1 &Bm MANDRONACHE +. SEREANESCU+M. PERIANU *C.CIUPALA+F, DUMITREL Tema 1.10 Trigonometrie, Aplicatii ale trigonometriei si ale produsului scalar in geometria plana 1. Elemente de trigonometrie CCereul trigonometric este un cere de razd 1, eu centr th originen reperutaeartezian, “Axa Ox se numeste gi axa coxinusrilor, iar axa Oy se numeste axa sinusurtlor sin (cos sins) Forme tigenomste endanerae Fabien is tae pn mic oo saan 1 Rama ction. si e206 Zrosiaata iia tate(Eoe) oss (Soest) ct E-eos 2 ae cle) oe te oa apeeetia coed aera eared Beta ee Seamer ieee aaa nan a.Petinfieir ienonste aaa ee ere ‘rates ec egideceie aus Fae sin(2kx+a)= sina, cos(2kr-+a)= cosa, tg(k-+a) = tga, ety (kn +a) clga, ascmte20)-cnecrtSunatnb, sfest)=sncctbseoatb, 6.sin2a=2sinacosa , cos2a rate) Se te lS ea ee {9 Transformarea sumelor in produse gia peoduselor in sume ax sina tsind = 2sin2=4cos 4. sinasind = fooa~b)~co(a+b)] © couomb= Hfooua-)-coge 8] + fesinacosd $loima ~b}+sin(a +b) Pa Haske, veeZ er oe 2. Aplicagii ale trigonometriei si ale produsului scalar in geometria plana ‘Considerim riunghial ABC ou notatile cunoscute: «= BC, B= AC si c= AB, Rete raza coreului circumscris triunghivlui, p este semiperimetrl triunghiului ABC, iat r este caza cercului inser ‘Teorema cosinusulul. in orice triunghi ABC aver a? =b* +c! ~2heeos A ‘Teorema sinusuritor. in orice triunghi ABC avem_ wa oe Formule pentru aria triunghtului, Daci notim cur Sy este aria triunghiulsi ABC ah, _absin€ abe Sie Fe = pr unde A, est indies cor lati. Fiala Toate i Sickest: = Formmla tui Hero Se = p(>—a)(p—B)(p—<) Formule pentru triunghiul dreptunghic. Dacit triunghiul ABC este dreptunhic cu be a ipotemiza BC, avem: Syo = 2 io hac =F Iatura a avem Sc 4 3. Funcpii trigonometrice inverse si ecuatii trigonometrice Funeta arcsin :[ uys[- s] cst inversafuncfci sin [ z sot 1]. Proprletigh 1, sinx= ye x=aresiny, ef-2.5] vet 1) 2. aresn( sins) =, wre snares vJ=y. Yel-ul] 3. aresin(-x) = —aresin x, Ye eI]. MATEMATICA — ms &1M ANDRONACHED. SERBANESCU-W PERIANU-C.CIUPALA+F. DUMITREL & 4, Pentru xeR ecusfia sinx= j) are solutt doar dacd ye [1,1], iar snine stir ee gan {1 asin y+ ke} 5. Daca sin f(x) =sin g(x), atunei f(x) =(-1)' g(x) +kx, ke Z Funetia arecos :{-1,1] [0,1] este inversa tintici cos:[0,] -»[-11] Proprietsyi. 1. cosx=y e>.x=arecosy, «€[0,a], ye[-l] 2. arceos(cosx)=.x, ¥x-€[0,]; c0s(aceos y)= y, vy e [1.1]. 3. arecos(~x)=—arocos, Vre [1,1] 4. Pentru xeR ccustia cosx= are soluti doar dack y e{-1.1}, iar ‘mulimea soluilor este egal eu (arecos y+ 2h-|k eZ} 5. Dac cos f(x)=cos g(x), atunci (x)= (2) 42k, keZ 6. asin tarecoss =, vee[-L]. 7, sin arccos x)= cos(aresin x)= Vi—a7 , vx e[-1,1]. Funetia arceg Propritatl, 2. arctg( tea) =, vee(-$ £ 3. arcig (-x)=-aretg x, ¥veR. 4. Pentru xeR ecusia tgx=y are solu penima orice y eR, iar ‘multimea soluiior este czalé cu farctg y+ kr |k eZ} 5. Dacd gf(x)=tge(x),aumei f(x)=e(x)+kx, kez )talatey) =, wer. + (0,z) este inversa fuctiet cig:(0, 2) > 1, ciges yoo x=arectgy,xe(0,), yeR. 2. arcetg(ct 23. art (~1)= 2 —-mreigy, Ve eR AL Penira eR ecuatia ctgx=y are solugi pentru orive y ©, iat ‘mulfimea solugiilor este egal cu {arcctg y+ kar|k eZ) . 4 5. Dact cig f(x) =ctg g(x), atunci f(x)= (x) +k, bez i 6 woigrsarcyx=, week Probleme propuse 1. Caleulas 8 sin? 2° 4. --8in? 90%; by P= sin sin?" ..-sin 2011" a) Se sin +sin2? +..+8in360? .c082011" 2, Calcul: by P= cost? -cos2-. a) gl? te89", 1) cost + e052" ++ c0s179" 3, Calla TH 181 sin 108" cos 8 —cos 108" sin 6. Cale 9 egress cont ina 7. Arita c sin 4? sin 140" = cos? 130" Cale a) sin7S*costs*; ——B) cos: 2a ot x ie sing Bn a al mt ti (9a 19, Comparayi numerele sin} gi cost InePo sina «2, ae(Zy) uaa) sn2a; 6) Ma gtindchsine= 22 i ve(Z.] cae oss Bacataureat 2011, mode sublect MECTS 13, Fie x un numie real care verifil egalitatea tgr-tetgr= 2. Ardtaji el sin2e =I. Varkantebacelevreat 2009 WaFe mines A= {0:24:03}. Core xe poiblises c,legind un element 2 ‘in iimea 4, acesta st fie soluie a ecusyiei sin’ x+-cos? x =1 vc 88) Bocalaureat 2010. 1. Daci ac R astelincit sina+ cosa =", calcula sin2a. 2 MATEMATICA — Mt a7 ealPERIANU=C.UPALA-=F. DUMITREL & Bm anorowacne +o. seneaneseu-! caleulatisin(a +b) 17. Dack a,b eR astfelincit sina +cos=1 si cosa+sind = 1 Pent ae (0, 5) afl init a6 = atl eb yh— t+ g>tga a _V24N2 19, Aria cd cos tae con = 22 20. Deterninag xe [0,x) lind cA numerele sins, in2x,sia3x sunt fn. prog avitmetics 21. Calculai raza cercului inscris in tiunghiul ABC glind ¢& AB=AC=5 si BC=8, ieamen Bacakanrew 2017 22. Se consider triunghiul ABC cu AB 6, AC =4 gi A= aT « Determinati «@) Avi tiunghiului ABC. 2) Perimeteul triunghiului ABC. ‘Raza cercului cireumseris triunghiului ABC. ‘consider triunghiul ABC. Ardtaji eS dacd sin’ A sin? =sin? C, atunei iunghiul ABC este dreptunghic. fe triumghiul ABC: Aratay cd dacd cos? 4+.cos" B= 2eos" C atunci a? +62 = 2e% 23. © Caicutati cose 25. Se considera triunghiul ABC cu 4-4 we 26. Se da triunghiul ABC cu raza cercului circumscris R=6 $i A i Caleulati Bc 27. Calculaji tungimea razei cercului circumseris triunghiului ABC, gthind ct BC=3 si 1 2 2B. Se considers tiunghivl ABC cu laturile « =3, 0 a) AB-AC; 4) Raza cercului cireumscris, 29. Se considerd triunghiul ABC in care «+e=2b. Aratai cd sin A -sinC =2sin B cos.d 3 si c= 4. Caloulay 30. Aritaji e& dacd in triunghial ABC este adevirald rela a'sin2e = 2, tunel # triunghiul este deeprunghic 31. Caleulafi sinusul unghivlui ascuyit dintre diagonalete dreptunghiului ABCD, stind eS AB =6 Gi BC=8, , 32, Se considerd paralclogramul ABCD eu AB =6, BC=4 gi m(acd distanta dela D Ia AC. 33. Detertninay hungimea celet mai mic iodlimi a triunghiului ABC ew latuile 5.6 $17 34, Determinnti lungimile toiurilor unui tioughi drsplunghic cu fatale im progresie aritmeticg eu saga | considers trianghiul ascujitunghic ABC in care ate loc roatia sin B-+c08 B = sin C-+cosC’. Demonsttati ci rumghial ABC ese isosce Variane bacalanreat 2008 Determina}i masura unghiuli C. Varite bacataurat 2809 cris una triunghi eu lature 35. 26, Fie ABC un tsiunghi eu 2, 37. Detesminati raza verculuifnseris si raza cerculu circu 35. 38. Determivafi numercle naturale w petra cate numerele a, al yi a2 sunt lungimile lowurilor unui triunghi obruznighie Variantebocoleureat 2008 39, Caleulati 3 4 wit 3 sats 6 mama 2); 0 wl 1 ate 5) +c V2) ci -V2); 6) acpi) so. cat wso(cucin3):—cu(zanin!); yma!) st om(e-msin!): 9 lame) 44. Rezolvali ecuatile, 1 fi 4 sinx=4, [0,24]; momen Z, sek; tex VB, xe (0.2): D sinx =008%, v6 [04s]: 0) sine toose= 1, xe [0,2 ©) Sin 2e~ cons, xeR 2. rel-a] 42, Rezolvai cou oss 2)mcn(e- 4) sine ” ares JF rarctgr=5, re R. ©) 3sinx + 3008 x=! O si. eR too? x, rR 1 £ © axesin arsine, x ef] Varienie Bacar 2009 3 MATEMATICA ~ att &Tema 2.1. Tema 2.2. Tema 2.3. Toma 2.4, Partea 2 Algebra (clasele XI-xm) Permutarl. Matrice, Determinanti (casea xa) Sisteme de ecuatiiniare (casa xia) Structurlalgebrice (dasa a Xt) Polinoame cu coeficientlintr-un corp comutativ (casa. ike)Tema 2.1 Permutari, Matrice. Determinanti 1. Penmutari Tafel ie sea ae nao tasted fh zope osteo Res eer cae doce wares pmcsineated(t 2S ee i ‘\a132, scot emft)=4, 9) 1,08) sa)“. Jnmultirea permutaritor. Fic o si + dow’ permutiri de grad n, Permutarea oo, unde 4: ne opie Sino cole naape pea Te Proprietayi a) Maar em oe Geld Ea a cee ade e-peude maneiee: Cue eS ) este 0 permutare de rod 4. la 2.Permutatea 12 wn 2 | MEPrOpHelees ce eo =o, pent orice 6 ES, Ci se numeLite permutarea identi. 5, se noteaza a, se names i Bene a inversa permit are proprictea aor = orto e. Jnversiu, semnat une permutéri Dalila 2.Se nares iversume a peut € S, © pereche ondoat (i) © 112,00) x (1,2, 99 C0F 94). Numaralinversinilor nei perm o se nteszé m(o iar mum (17 se nteazi So) 5156 numeste sem permuri &. Daci e(0) = 1 (desi m(a) este par) atu 6 32 humeste permutare par, iar dacd e(a) = 1 (deci m(a) esc impat) se numeste permtare inpara. 23.Daei 6 € S,atunci permutarea (ee eat | 4.(61)= o(0) (0) oricare ar fi or eS, 5.20) 6.400") —M = e(0) ocare ar fi oe S, ome (1.24(43), B tramps fe o=(5 23 45) mene pom (14),(1,5), (8.4).(3,5),(4,5), deci m(a) = 7, e(0) =—1 si o este permutare impor, i 53$B © MLANDROWACHE*D. SERBANESCU*M, PERIANU C.CIUPALA *F, DUMITREL Definitia 3. Fie {J € (1, 2, So. mj auf # j Penmutarea or ©, cw propitile: o(i)= J. 0(/)=1 $i o(k) =k pentru orce € (1, 2,3...) —(./} se numese manspeciti x seneteaz (i/). 123456 coun a5 (1 2245 Jes Proprietati 7.= (0, 8. =W). 9. (i =e 10, Oricetrnspositie este o permutareimpark. 2. Matrice In cele ce urmeaza $ reprezinti una din mut doutieasemme mane Supe Oct {l2m) x (iecm) Ste meegemarecam as ncaa along ayadacan ata eres cere es enti ip mac vin gate ey ama tae cee aon (io kag easton eae (8 oman Bp Ben eae an ile Z,Q,R sau C, im gi sunt Exempla. Multimca matricelor de tip (m1) ou elemente din muitimea $ se notexzi Mau(S). O imatrce de tip (7, n) se numestematrce ptatc8 de orn, iar mulfimes lor se noteazd MS). Operatiicumatrice Adunarea matricelor. Fie 4, H€ Myu(S), A = (a9), B = (b,). Matrices (ay + by) € Mna(S) se numeste suma matrcelor 4 gi B gi se noteazi A +B. Iromultiren cu scalar, Fie A = (aj) € Muy(S) si x © 5. Matrices (a) © Muy(S) ‘numeyteprodusul matrice A cu sealarl x gi se noteazd x4 Inmuttirea matricelor. Fie A = (ay) © Mau) fi B= (bs) © Muy(S). Matic (a) © MadS) unde cx = tube +daba ++ aba pentn orice i= (1.2. numesteprodusul maticei A cu matrcea B si se noteaza AB. Proprietiti ‘Daca operatile de mai jos au sens, atunci 1. (AB)C= A(BO), deci inmulfrea matricelor, acolo unde are sens, este asociativa 2, AB + © = 4B + AC si G+ OM = BA + CA, deci inmultirea matrcelor este istibatva fa de adunarea matricelor. ‘ 3. Inmulirca matticelor este operatic algebricd pe mulimes M,(S), adic produsul AB are sens pentru orice 4, B € Mg(S) si, in acest caz, ABE M,(S). my ike (1,9. pl ae 0 J=M,(S) are proprictatea A/,~ J, A, oricare ar fi OO 1 i se numeCite matricea unitate. jie, Cum, in general, 4B BA, caleulul algebric nu respect’ regulile obignuite la numere. Astfel, de exempla, (A+)? =(A-+ BA +B) = A? + AB+ BA+ B° Save Transpusa unei matrice. Transpusa matricel A = (a) €Mz,(S) este matricea A Qph MASc cg pea {8 8 fh re 2 7 J eMuters a= ol te M2), 23 Duct AB = BA, cud, B € M,{(S), stunci (48) = A'BY $i (A+)! ‘Teorema lui Hamilton-Cayley. re tol Be Mao. ame ncria-rprmormn a2 9) (in general, matrices de tip (m, n) cu toate elementele egale cu 0 se noteazi Om,). 3. Determinant! Definigia 5. Fie A = (ay) € MoS). Numirul T e(0V¢24ec-=Agnyy 86 MERLE a 1g dterminanl matricei A si se noteazt det(A) sau |*" =~ 1 Un determinant de odin neste determinant nei maticepltratice deordin. - semi rena [omer lar a 4 * Determinant de ordin tre. ax, Ay) =24 On Oy 4 iy Oy 1 Oy 1% A Ais a By ~My ay ~ Oy yi Proprietiti. Fie A € M, (S). Atunci: 1, de((A) = det(4), Datoriti acestet propoziti, orice proprictate a unui determinant referitoare la lini este adeviraté si pentru colosne. 2, Daca are o linie cu toate elementele egale cu 0, atunci det(4) = 0. 3, Dact matricea B se obfine din A prin schimbarea locului a doul lini, stunci det() = ~ deta). = MATEMATICA ~ myM.ANDROMACHE* D. SERBANESCU*¥,PERIANU=C. UPALA +, DUMITREL 44, Dacit 4 are dova lini ogale, atunei det() = 0. 5. Daci B se obfine din 4 prin inmulirea clemnenicfor ws tune det (2) = a-det(t). 6. Daca B se obfine din 4 prin adunarea linici# cu linia / nmuljti cu un numse a € S, tunes det() = deta), 7. dq {ainoral (i) este determinantul matricei objinata din 4 prin suprimarex: init #93 coloanei j. Numarul 8, = (-1)'" Ay se numeste complemenaul afgebric al elementului o, dir tmatricea 4. Atunci det(A) = ai 8) + 42 8a +--+ dn By (decvoliorea dupa linia i), 1B, det(AB) = det(A) - det(A) oricare ar fA. Be M,(S), 4. Aplicatii ale determinangilor ‘ Probleme propuse a c aoe Jae-(! eae cer ee 31254 4) Caleulali or $i 107 by Calealay 0. i 2a Jes 41352) 2, Fie permutarea eee 4) Detcrminafi cel mai mie namie natural nenut & astfel ined o =e b) Calealayi 0°". 1234 «) Reza couaia ox =[ xe 3 Waoa(h Sy sre 4, Se considerd permutarea ve S,.=(1 2 3 4.5 © aa s3 6.1 4) Detorminagi Arita c& m(o)=m(o") piae tes ee Beem ee ee i asad enacts nd aa " (ares ig 3 shoes 6) Revove cua at =h,2€5, 2 Determine i mc mumdc ata nen ast nt (23) Fick © astfel incét bf = e. Aritali ci 6 divide k. 6. Considerim pemaatrile a=(! aera ae Lesa abel tae eo heak, Veaiticay daca c este solujia eeuaiet ax» xb Dy Asiatic a =" Bocatereat, 208 are “laa a)" © Deermicalo sli sco 28" =a. 5, caret 208 L234 7. Fie perwut /€S, si muljimea A ={o" |neN"} perutarea (32 f iese tines A={o" |nen} .) Determiinati numacal inversianilor hii ) Determinaf nurndral clementel hi, ©) Arita c& toate elementele lui A sunt permutdri pare, Becaloureat, 2009 ena a 4) Caleulaji A + B,24 gi. 28, 2) Caleulagi AB, Ba gi 9. Fle 13 a wiedecuctemeneretea=( 3) ui a-() 8) asa ct 44, atunct A= 10, Fie matricele eu clementereale ft 2 aa aay 14, Fie matricea eu elemente reale ) Asta AP 8 5 MATEMATICA — Mi8 M.ANDRONACHE D, SERBANESCU * M. PERIANU +, CIUPALA + F. DUMITREL 12. Fie matrices x =| (i ence) Calenlagh XE v.remimete sce mai -(! 3}. a-(2 8) oma ae ne ‘ale mumirului a pentru care AB= BA. 012 tiemion Aafo 6 ‘ be @ Caleulati 4? Calcul (1, ~A)(d +444?) oP 15.Fie matricele 4=( 2 nessa Jean 1 ©) Caleulay AB si BA B Caleulati(BA)" nN 16, Pentru o matrice 4e/M,(C) notim ex t(4) suma elementelor de pe diagonala principal a matrice A © Aritaji ch (aA) =a tr( 4), oricare arfi Ae M,(C) si ae 1) Axia cb t(A + B) = te(A) + (8), 17, Demonstatitcorema tui Hamilton Cayley: 4° —tr(4)A-+det(A)l, = O,, oricae ar AeM,(C). 18,Fie A= M,(C) cu det(4) =0. Aritati cd 4° =(tr(A))"" A, oricare ar fi n eN,n2 2. 19.Fic 4e-M,(C) cu 4" =0,. Arita ch 4?=0, (a+b) +(a-by (aby ~(a-by" 2 2 oF da(y Pe MAC). Ari 2 (asby—(a-b (arbi (aby | feo eee comely AT ovens, ) ‘ sane a(S Je sen).caata nett Caleulati M*,n EN", O-1 2 23,Fiematricea M=|0 0 0 0 9, 11 2) =}o 1-1]. Catena ayn nt 24. Fie matricea 1 o ‘ft 25, Rezolvati ccuatia X" Jel) fae os eee 27. Rezolvati ecuatia x? = He 28. Fe matices 4 (FJ) 1 natura Adare acter, 2011 : 422 Ce J eaten. @) Caleulati deta’) 1) Ariat c& deti4'4) = 0, 31. Fie matrices a-[ Ai a8 raromnn o(% Nesta) 4) Arita ob det(4)>0, Dy Arti ch dct Aa! = 4 stunt (a~d)(=c) 0 Loar “11 -tfe men, a 4) Calli det(4) ) Demonstrati cit 4” 4-21, =0, 33. Se considerd matricea | MATEMATICA ~ m1Sm MANDRONAGHE+D. SERBANESCU*M, PERIANU*C.CIUPALA+F, OUMITREL, 34, Se considert matrices 6M, (IR) 4) Caleulati det( A) +) Demonsteati cd A421, ssc fe : cle tone Sate bautse, ‘) Demonstrati ci (4+ 3)" act Spee( \B $i BE, = EB aritali ch B=ah, cua eR Adoptarsbeclcureat 2008 aeseomietmniot 4(! 4) Si se caleuleze A. 1b) Dac Be M(B), BE; sore ae(? aa a(t cen sh eR) rata Aton no tins 2) by Arta ci spent once nen it cosne (ae =sin ar ©) Caleulayi A, Bacalourest, 2009 24 38, Caleulafi complementul aigebric al elementului egal cu I din matrices |-2 1 $1. 420 Bei Ini of 39,Caleulafideterminantal 1-1 144 1 ny iz | 40, Dezvoliati dup prima coloand determinant |! a fers a be = (€-b\(e-aXb—a). 42.0) Arita 8 V, by Arata c& Y= | ye a3.Caleulayi A, =]a > lew 44, Fic mumerele reale a,b,c, funetia f: RR le) =x? + 2x +3 gi determinangit. tot a i a d-[e 6 cela bc kv ef [par 0 so 0) Arita ch A = (a+ b+ ee be -a(b— 0), Darien ed A= ©) Aritali cA penta orice trei puncte distinete, eu coordonate naturale, de pe graficul Fumefiei aria wiunghiului cu virfurile in aceste puncte este un numar natural divizihil cu 3, Bocalauret, 2009 45.Fie punctele A(0, 6),B(1, 4) si C(-1, 8) 4) Acta cd pete, C sunt colina. 1) Seve couatiadrepted 4c ‘a6. Fie punctele 4(0, 1),B(1, 2) si C(2,4). «9 Scie cumin dete AB. 4 Cote vi wiunghiuhs ABC 47.Fie punctele (I, 0),#(2,-1),C(3,a). Determinafi valorile reale lui a pentru care arin tviunghiului ABC este egal 448,Fie punctele A(-1, 0), B(1.-1). Clasa+3), unde a este un numa intreg 4) Demonstratic8 punicle A,B,C mu sunt coliniare penta nici vloae a a a 4) Determinaji voi a pont car ara tung ABC et egal | 49.Fie punciele A(-1, 0), B(1, 1), CG,5) i D(2,2). ‘) Demonstrates ponctele B,C, sunt cliniare +) Demonsiai ci ra trimhiui ABD est egal cv aria riunghiul ACD. 4b, emacn @) Demons. dt(44')2 0, care arf punctele £0, 2) Demons eb det(Au’)=Odacd i nama decd puxicle 2,27, apayin nei Arete care roe prin origin. ‘Ape bacleret, 2010 Adspuae bocalaursat, 2009 $0,Se considera punctele F,(a,,0,), 2.3 simatrien 4=[Tema2.2 Sisteme de ecuatiiliniare 1. Matrice inversabile Definifia 1. Matricen 4eM,(C)-se numeyte inversabild dach exist o matrice BeM,(C) astfel incit AB = BA = J, Dac pentru o matrice A exist o matrice cu proprietatea din definite, atunci B este ‘unicd cu aceastl proprietate, se noteaza cu | i se numejteinversa matrice’ Teorema t. Maticea 4 ©M, (C) este inversbili dct gi numai daca det(4) + 0. Calcutut inversei unet matice. Pentru 4 ¢.M,(C), se noteazi cu A* matrices trnspus ‘4 complementilor algebric ai elementelor matricei 4. Matrices * se numeste adjunct lui d Pa da 0 tnt Observatil. Fie Ae M,(C) o matrice inversabilt 1. Daca 46M, (IR), atunci 4” 4) exist un minor nemal de ordi k $1 ')tofi minorié de ordin r+ 1 (dad exist) sunt ali, 4) exis 4 un minor nenul de ordi ri {) tofi bordafii lui A (dacd exist) sunt null. (Un bordat al tui A ‘ste un minor de ordinul r+ 1 objinut din adiugarea la A a este compatiil nedeteminat ¢> rangA) ded) =0. ‘ =0, numitt «Metode tui Gauss Sisemele Iie (5) (S) cu aceapi mum de necumoscute se mimes et soeke cen oi we i Deouece Schimbarea locului ecunilor tnt sistem liniar(S) transfor ira cnet pte preapne ob a 0. Pa Beer © (23yoyy ge prima ecuajie ou ~ 2 $i 6 adimtm cu coun i. In acest fl, in conti > 5 = ecangocuta. are coeficiental 0 on Psi pina cei continu procedeu, ait ct exe posi, peat sees fa ea oe a = os 4 Daetytend ~ | —3y432—0 ~ sees x+3y—z01 Sy-2z=3 ee ‘Sistemul are solafie unicd: x= 1, y= 1,z= 1. = pai [3x—3y-3z=-9 |~6y—62 AZ oven “sterouy xtysl-a seve { ae soluile 1, 2~a, a), eR. Probleme propuse 1. Determinaji valorilereale ale fui a penta care matrices A in M(n) 2, Determinatiinversa matrcei (3 Jeanie. 1 a oad ae aide ( qe hehe) 4A. Fle A © M,(Z.)inversbiltin My(Q ). Arita cl A & My(Z) > daa) = 41 2 MATEMATICA ~ 101eam j coe ei hee rts him Olm 7.Fie oy eer a ete Pat ‘)Caleulai 4” Determinafiinversa matricei = 1 ° o 0 9, Rezolvati ecusiile matriceale: of} 3 ( a XeM,(R). oa! 7 (; s XeM,(R) 10. Determinat valorile rele a Ii m sind cB matrcea A ie : are inversa egal cu adjuneta sa rot 11. Deteminafiinversaadjuntei maticei 4=/ 0 1 1}e.M4(R). 004 112. Rezolvayiecuapile matriceale: oS) t a} n -2yi( 2 2 » af 7 a4 |, xem, (R). y 5 8 xe3yeSemd vem | 078 Fa Sx-2y472=3 {Rm MLANDRONACHE-D. SERBANESCU+M. PERIANU + CIUPALA®F. DUNITREL aeyte nx¥2y~22=9) fe 14, Rezolvatisistemmul os 9 xty-2e= Bee 2p 15. Rezolvatisistemul Sem dy tz: ner | 20. Determinayi rangul matsieei 21, Determinaj valoilereale ale lui asi b pentru care rangul matricel este egal cu 2 (2 sdn.diur 22, Determinajirangul matrcei A=|1 2 1 2 air at 23, Determinati valorie rele a lui m pentru care matrices pees “ot 24, Determinaficangul matricei | 2-3-1 =1 in funefie de ae R 3245 MATEMATICA ~ m1B & MANDRONACHE-D. SERBANESCU+M™. PERIANU®C. CIUPALA®F. DUMITREL me s]omeencems ae x 4) Caleulatirangul matricei 4. (Atay ch existd matticele K €/My\(R) gi L € My (R )astfel inet A= KL. ©) Aritai ci exist d @ R astfel incit 4? = dA Bacalauret, 2009 200 1 0 0 eMyR). 110 4) Caleulayi 4° ‘b) Aflayi rangul matrcei 1+ A + 4" ‘6) Determinali inversa matricei fy +A. Pacalonreat, 2008 ides 5 ‘@) Determinafi rangul maticei 4° +) Ardiati ch ccuafia AX = B ae o infinitate de solujit X « M,,(C) ‘AdaptateBacalenreat, 2008 1241 2) 29.Fiematricea A=|2 2 0/ si #=|1]. a ast at? iets ‘4 Caleulayi det), 1) Arita cd rang(4)22,Vo, beR. 1001 00 ‘Adaptare bacalaureat, 2008 31. Fie 4=| 0000 0000 1001 a) Caleulai 4B + BA ) Arita cd rang( 4+ B)=rang(4)+rang( 2). ) Arial ed (A+B) = 4° +B", oricare ari me” 1A in nai i fms ee aps ous a a a Jectsepeece innit pete 53, Fie sisteml de ecuajiéFiniare m+ y-+me =1 34. Determinaji toate valorite rea ale lui m pentru care sisteamal {x+ y-+mz=3 este Be-y—2z=12 ‘ncompati 35. Aritaji oS pentru orice valoare reali a Mui m sistemul de ecuaji liniare Be-dys2=] ned y 42 ely tmten 3 ‘are solufie unis, ‘hen 5 pean ces [iors etree rtay-z=-l Dx-ye deat 37. Arty sister de ceuaiiliniare { x4 y-+2=2 are o infinitate de solu x-2y 42s ast y+ 36. Aflati valerie reale le hui a penta cate sstemul de ecafiiiniare | x + 2ay-+2=0 xt y-2e=0 este compaibil nedeterminat. xe 2y-3 39,Fiesisteml / 2x y+2=m , unde mn ©R. nes y22 4 Determinatm sin pentru car sistemul admit soc x,=2,, «2,25 =1 4 Detenminali mR pentru cae sisteml ae sluie nid ©) Detessiaf m sm pentru cae siatomul este compatibil nedetermint. acaleret, 2009 | MATEMATICA — ont B3] N.ANDRONACHE® 0. SERBANESCU-M, PERIANU *C, CIUPALA-F, DUMITREL xe omyt2z=1 x+Qm—Dy+3z=1 xtmy-+(m—3)e = 2m 1 4) Determinati me. pentru care sistermul are solujie unica. ‘by Determinati me R. pentru care sistemul este compatibil nedeterminat, ee ste ml rie 2y3y42—50 41. Se considers sistemul | x+9y-+me+1=3 cmon peR. Sx 6y +1024 4a) Determinati_ pe R astfel incdt sister admite soluyia (Xr, 20, fo) CU 25 1b) Detcrminati mn, eR pentru care sistemul este compatibil, iar rangul matricci jstemului este egal eu. Bacalreat, 2008 pe yome =1 42. Se consider sistermal |x y +m =1—m,unde m(0,2), slx)=2". Cum fe) 2-2" = f(x): f(y) oricere af xyeR si feste bijectv east cl fest izomorfism Definitia S. Fie wupul (G+) si Ho submubime nevid ati G, Hse numeste subgrap sl grupuli (G+) dc: ) v4yeH oricarearfi x.y cH. 1) 6H ovicarearfi x 1, unde + este simetricu luix in gral G Exemple de subgeupuri 1. este subgnip al grupuli (+) eae ‘sm 11 = {e,0,0°) este subgrup al gpl (5, Proprietagi: Fiegrpul (6,*) i WG, Hae 2. Pact H este subgrup al rupului (G,*), atunc (#1) este grup si cele doud grapuri ‘au acelai element neutra 3. HT cate subgrup al grupului (G,+) dac& si numai dact x*y'€H orcare ar fi Aye Hunde y" este simetricul lui y in grupul G. 4, Dac H ete mute frit atunci este subgrup al grupalui (G,*) dc si numai ach 17 este parte stabil a Ini Gin port cu legea = In cele ce urmeaza (G,.) este grup fini, adil G este maine Fn ‘Teorema lal Lagrange, Daci H este suvgrup al lui G, atunci numirulclensentelor iui divide namaral elementelor iG. Proprietatea 5. Fic xe(G,). Exist un muir naturel aenul m astfel init 2" =e, 2.Dact Definite 6. Fie x G. Cel mai mic numérul natural nenul & eu proprietatea cd x =e ‘se mumeste ordinal lui x n G gi se notesz8 ord(x). 3 MATEMATICA — ma 3|§M.ANDRONACHE*D. SERBANESCU *M, PERIANU C. CIUPALA +f. DUMITREL. = 12348 2(l2aas Exempla Fe pemtuca o={1 Poin Jes Cum 0 (i aaa a 12348 (i sees Proprietati:Fic (G:) un grup frit cu melemente, x €G si k= ond(x) 6.x =e, peZerklp 7. (x) [6.4% osx} este subgrup ou kelemente al lui G Bn. oe ert ao) 2.Inele si corpuri fn cele ce urmeazs A repreznti o muljime nevidi, iar .** si we" sunt dova legi de compociti interne pe A. Definitie. Triplet (4,%,) se numest ne! dac sunt indepinite umatoarele coi: 4. (4.#) este grup comutatiy este asocitva * are clement nevirs. 3. Legen yo% este distibuiva fat de epee, adict xo(ye)=(x0y)¢(xe2) gi (x y)oz=(xe2)+(y02) oriare ar fi x,y,2€ 4 Inetul (4,9,0) se numeste ine comuatiy dao legea Exemple de inele 1. (4), (Qs (Rs), (Cote). 2.(M,(A),+-) unde A este unul din inelele Z,.0,R,C . {in neta (4,*,0), legen y°* se numeste adunare si se notcazS cu 4+", iar legen 5e mumeste inmulfre si se noteazi cu ,. Elemental neutr a adundrit se nota O,, iar elemental neutral inmulfisi se noteazi 1, Definitie 8. Inclul (4,+,-) se numeste corp dack 0, #1, si orice x6 A, x40, este simetrzabil in raport cu inmulrea, ‘Simetrcul clement x 4~{0,} fn rport cu inmauliea se noteazi x" si se numeste ‘vers ix Exemple de corpuri: 1.(Q4), (RH), (GH). 2.(Q(Va),t) unde dQ, d>0, Wd ee i O(a) far bVZjnded}. Definisie 9. Fie inclele (4,,4,:) si (zy). O functie f:4, >A, se mumeste ‘morfsm de inele dae’: @ S(x+y)=S(4)+F(y), oricare ar fi x,y 4, este comutstiva. ini 9 fley)=S (9) 9) .orcarearfh x ye A OSL )= le In condiiile de mai sus, dacd 4, 9i 4, sunt corpuri atunci fse numeste morfism de corput. Un mortism de inele /s¢ numeste izomorfism daca feste functie bijectiva. Exemple de morfism de inele(corpur F2(Cots) (Cote), F(@) =z. made, Pentru un numér natural n, n 22 si un numdr integ a, se noteazi ew a (mod n) restul {impart fa lan Penta fecare K-€(0,1,2,..n—1} multimes {ae Zla(modn)=B} se notes ky ie a+b si imen (0.5,..i7i} se notearh cu 2. lel (2,4) nde 6+ @+6 =a ovcareae 0,02, se mumegte intl claselor de resturi modal n. Fion © N,m22sia-¢ 2 Atue clement é este inverabil in Z, dat g numa’ dack (a.n)=L, Mutimea elementelor inverstbile ale inet (Z,,t) ve noteaek U(2,) Cum U(2,)=2, {0} dec si mimai cack » ete numic prim, rez et (Zyse) cate comp daca si numai daca » este numr prim. Exemple: Probleme propuse 4. Pemulimea numerelor iti se definet legen Ati ch nkimes 1-230) este sbi aut ta aportc legen wo 1) Arta epen ete mci 2. Pema munerelr ele edfinet pen "prin xey =f FFL 4) Acai ch open w=" cate ori 1) ataict pen so oe element neat 3. Pemukimes mmrcor alse defi caea = pn ey wy esp. Verifewict xoy=3(e4I)(y4)-1, Ve.yeR 2 Ach mlgimen (1) ee subi aut Ra aor ego Sime bclear, 2002 prin soya scty-s. | MATEMATICA — Mit1B M.ANDRONACHE +D. SERBANESCU + M. PERIANU-C. CIUPALA-F. DUMMITREL 3 4: Pe muljnca numereor ele se onside lege ¢™ dei pin reynday~6r-67421 19 Arta ct mines (3) eps aia i Be inrapot cu kegs 4+ 1) Arta ch egea + ete soca ©) Determin clement renal legit. Pacers, 2000 5. Pe multimea numerelor raionale se defineste legea asociativa ,,0* prin Hlovr2e+2), & Arktaji ci mutimea if = QM[-~2,.0) este stabil» lui Q in raport cu legea ,, 4») Ardtati cl legea ,,0“ are clement neutru. ©) Determinayi elementele simetrizabile ale lui Q in raport cu legea .,“* 6. Pe muijimea numerlor reales deine legen ye" pin xey'- 39-64-60, unde este un muir el 1) Deteminaivlrile ele le hie pentr car legs ext ascitv ')Determnaivaloie eae ale hia penta care lgea + are clement nets, 7. Pe multimea numerelor intregi se defineste legea ..0" prin xe: +Sx+5y-+a, unde a este wn muito, ‘@) Determinayi valorite intreg ale lui a pentru muljimen Z ~{~5) este parte stbift a hii Z Snropt colegea 4" 8) Deteminai valve neg le hua pen care Tege are element neu, ‘8. Pe mulfimea mumerelor intregi se definegte legea .,2" prin xo y= Sxy+6x+6y-+a, unde exe un nna, 1) Acta cd pent a6, legen yo xe asociiv 1) Artaycd pentu a-26, legen yo" mu ae element neat 2. Peiimervaul (0,2) se defineyte legen asociativ 2" prin xoy = ~ yy 4) Artic ogca 0" are clement next. +) Aritafi cf toate elementele din (0,2) sunt simetrizabile in raport cu legea 0 10. Pe intervalul (0,20) se defineste legea ,,o" prin xoy=VP™* , 4 Deteminaf lementul nei al legit + {) Determinaticlementeesimetizabie al ui (0:0) in report eu legen Vi-Pe muljmea Z, ve dfineteleyca asociatvl°* prin xy =-Sry+ 7x79 14 4) Acta cde =2 este elemental neutral leit = 4) Determinaticlementeesietizbile ale ui Zin rapor cu legoa y+". 12.Fierutines G= (4 6 6, (R)|4-A'= 1} unde 4" ese rangpasa rmaice’ A ©) Arta cd G este parte stabil fui M, (R) in raport cu inmulieamaticelr. 4) Arti e8 (G) este grup. Adapt bala et, 2007 basas F vance FT Ses a eelorben). 1) Deteinaj numdralelemeatcor ii G 1) Aleut table omit perme pe 6) Arita ch (G,-) este grup, unde ,:* este umulliea permutiitor Seconda mations af? alex} 4) Arta. ste parte stabil a hui M, (2) in aport cu inmulires mattcelr. (6) Ardtaji c oricare ar fi a € Z, numarul a* +1 nu se divide cu 3. ©) Arita ch dach Ae M , atunci det(4) #1 ) Arteayi ch dock AGM gi 4 eM , arunci det(4)=1. 15.Pe R se define legen de comporie x# y= x4 +47 1) Arka legen este sacatva 6) Caleulati 1+— Bocalaureat, 2007 Adaparebocalaureat, 2008 16. Pe mnaimes (0,2) 50 definogte legen x= y = 22 +y a) Arita ck (xe y)o2 +( tet) ovicare ar fi x,9,2€(0,2). 2) Arita legen yo este asocaiv, ©) Calculayi s 17-Se considert muljinea de fnetit G={/.,:R->R,(2)=ar+h, aeR’,beR}. 4) Demonstraji cb opeaia de compunere 8 foncilr de la Rin este lege de comporii pe C 1 Ara este grup in raport ou opera de compuner a fri ‘dspace bacalowren, 208 18.Pe simon G- (0,) se conse eyen de compoatie # y= 3°" 4) Ara cB duck s,y-<(O,e) gi x+y 1, ates x=1 sa 1) Arti c& 17 = (0,:0)~{I} este grup in mport cu operajia , ** 1 Ina 0) 19.Fiemutjimea G= 4/0 1 Olja>ob. rt 00 4 fi iv amie gee ie as old WL ay en ee piliratice de ordinul 3. 4) Demonstraj cd G este grup in raport cu iunulfres matricelor. ‘Aaptare bacalaureat, 2009 ss MATEMA|= M.ANDRONACHE + D. SERBANESCU* V. PERIANU + C. CIUPALA- F. DUMITREL 20. Se considera mullimea {acye(*2+ 45 Jen} ©) Aritagcd A(x) A(y)= (x+y) ovieare ar fh x.y eR +) Deronstay ci est grup in report cu faulirea matric pace dé ordinal doi 3 ‘J ge a) 21. Se consideri pe RE legen de comporitc dtd de 1+ y=sy~S2~5y+30 yi uli G=(5,0). 4) Determinaji ee R astfel inet see = e+ = x,oricare ar fh xR. 1) Determinali cc R stil neat x*ar=a exer oricare ar fi xe R 6 Arita ci Gest parte stabil a ui Bin raport ca Tegea #™ 4) Aruaic& (G,*) este wrup a Calcul 1+2+3»..02012 D Asti ea gt ct = (2-5) +5, ene af me Naas le 200 6) Caleutagi 22. Se considers pe Z legea de compazte dtl de 47 = 6xy+6x+67-+4, unde a ete un numa fntreg. 4) Determinativalorileintregi ale lui a pentru care legen “este asociativs ‘) Arita ci legea nu are element neutra pentru nicio valoarefntreag I a ‘) Deterininafi vatorileintregi ale lui a pentru care ((—1)*2)+((~1)*2013} @ Pentru a=5, caleulati 1¢2434,,62013 ©) Pentru aS, determinati valorile intregisle lui pastel xed, P Penteu a=5, caleulati x44 = 287. 23. Pe R se consideri legen ,,*" defini prin xy ‘numir real 4) Determinati vatorilereale ale lui « pentru care (1+2)#3 =1+(263). ‘b) Determinativalorlereale ale Iui a pentru care legea ©) Determinati valoile real pentns care legen 4 Dain ler ei pci - x* pp, oticare afi Day +3x43y+a, unde a este un ui Rim raport eu legea +" Pentru a asst st enti (-n2) we owes ‘ PPentm a =-3, caleulayi 1#2#3,.2013. 24. Pe R se consideri legen +" dofinits prin xe y =P ry) ba , unde w este un numir teal 4) Determinati valorilereale ale lui a pentru care 1¢2=0 1) Ardtaic¥ legen ,.#“ este asociativa pentru orice valeare reali Iu a ©) Arita cd legen + are element neuiru pentru orice valoare reali lui a | } | 1 Pentru 4 =2, acta ed muimen Beste grup in raport cu legen 4 2) Pentru a=3, calcula (-1)*0e1e20304 ‘Penicu a4, rezelvaiin R ecuata xesxaxexex=1 25. Fie prupurile (IR,+) si ([R,*), unde legea 4 este definits prin xe y= x+y +7. 1) Acai ch uneyia_f :(RR,+) + (R,6), f(x) =1—7, este izomortsm de gropuri. 2b) Caloulgi 14263%,.010, 26. Fie grupurile (R,+) $i (Ro), unde legea ,,0% este definitl prin x» y-=x+y-+3. 1) Determinati Valorie teale sle numerelor a sib astel inch fumctia TAR) (Re), £(x)=a0+0 sk ie mortism de grupur. +) Caleulali 3, 0x, 6.0, unde m este un numa natural nen $3 27. Fie gropurite ((0,=),-) $i (R,«), unde legen yo" este defini prin xy = x+y 1. 4) Arita cd fuanctia /(R,») -+((0,c0).).f (x) =e" este izomorfism de gruput. by Rezolvayi tn Recustia xex0xox=5 28, Considerim grupurle (R’,) si (R={-I}.0), unde legen 0% este defnits prin reyaaperty, 49) Arig) e& fanetia 2 (R°,) > (R- 1),e), f(2)=2-1 este izomerfism do sro 1) Rezolvajn R.ccunin xoxexoxex =1 . Fie grupurile (R~{2},°) si (R—{1},*), unde legile 0% sie sunt definite prin soy=sy-2e-2y 469i xe ymaymr—y42 «) Determinaiclementleneutre alelgilor 0" 4) Detorminati valrile rele le “mumiruui a astfel inet functin JF (R-{2},°)»(R-{1},9), f(x) =2-+4 si fie morfism de grupuri. 30. Fie gropuile (Z,+), (Q'y) si fincyia 2+ Q', f(x) =7". a) Aritati cd feste morfism de grupuri. 2) Arieff este izammorfism, 31.Pe BR ce considers lagen v* pm ny—4e—4y-4.20 yi muimen a) Aritati cd (G,*) cste parte stabilé a lui Rin raport cu legea ,.#" 1b) Arty ch (6,*) este gop. ‘€) Demonstrate funetia (0,20) +6, f(x) ((0.2),.) la grap (& @ N.ANDRONACHE+D.SERBANESCU*M. PERIANU C,CIUPALA.*F. DUMITREL a) Artin c& fintia f:((0,2),) +((-2,2),*), F(a) = ‘grup. 4) Rezolvai in (-2,2) ecuajia rexese=1, vs mma a i “pt oo 4 @) Arita ck AB eG, oricarearfi A,B eC. 5) Demonstrai c8 G este grup in raport cu inmulfrea muaticelor pltratice de ordinul 3 ©) Aritat ci functin J:R—>G., f(x) A(x) este izomorfism de la grupal (K+) lo grupul (G,-). serena o-[109-("5 8 en-{-] 4) Ardtaic& A(x) A(y) = A(22y +24), oricare arf, ver-{-t} 4) Demonsrai cd Gente grup i aport cu amalirea matceor plate de odin! 2 ©) Arita of fanctia 8-6, f(x) = a: 1) este izomorfism de ta. grup ae) (R.) a erat (6) 35, Fie mullimea G={4€.M, (BR) et(4) =1} Aritajic& G este subgrup al grupului maticelor inversabile din M4, (R). ‘Adapear bucalaureat, 2008 36, Fem un numte natural nenul gmaihimes U, = {2 eC =} 4) Arita cd U, este subgrup al gpl (C*,) 2) Demonstrai cd deci este subgrup cu n elements al grupuui (C",-), tue H-U,. 37. Fie permutarea ( ne jes si H~{o'[kez}. 4) Arta c8 este subgrap al grupati (S,-) ‘) Determinagi ordinal tui on grupul (5,,-) 30, lena compen «ois Ein SE : o)Caleutai e* 2) Deecminaiondinal ui fn propel Ug © Arita cA mlfimea 1 = {1,6,6,..6%} ste subgrup al grupal (C*,) 439, Pe multimea aumerelor reale se definesc legite 0 si .*% sunt definite prin xoysaytrty gi xtyezty-+a, unde a este un numir real. Determinai valoile reale ale lai a pentru care legea 0" este dstributiva fata de legea .¢* 4g, Se consider’ inelul (2, *,9) unde x y=x+y+2 gi xey=ay+22+2ye2, onicare ahi pez. a) Arilajic& xoy =~2e9x=~2 eau y=-2, ) Determinay elementee inversabile ae inetuli 6) Arita ek funcyia 2+, f(x) x-2 este izomorfism de ia inet (2,4) la incl (% ° 0) 4, Pe interval (0,00) se considera legen + definitt prin xy =." Araay ok ((0.2)}.-,) este comp, unde legen, este inmuifirea numercor rate, 42, Se considers inelul (Q.4, 1) unde x y=2+y~5 gin T y= ay~Se—Sy +30. 4) Determina element neues al legit. ') Aritaic&inctul (Q,.1,7) este com. ©) Asta c funetia f2@-¥Q,, f(x) = +5 este izomortism de ta compal (0,4) la corpul (Q.,7). @ Caleulai 5,74, 14) 7.T 3,60 MEN Hk t, CQ. 4, Determinati elementee inversabite ale inclu (2, 144, Considerdan inctul (M4, (Z,). 2) Arka oh 6M (2) ese iaverabila <> det(4) {1.33.0} 6) Determinayi iaversa matricei (2 ats) 45, Fie muljmea G = ¢ ‘) oe 1 Determinai numirl elemento mulini £9 Decimal soir coal? -( i): ¥e0 a6 Adaptar octauret 2000 46. Fie maltimea on lee My eh (: | @ Axitafi cA mulfimea H =G—{Q,} este subgrup al grupului matricelor inversabile din M,(Z,) 4) Rerolvai cousin X? = 1, eC Ante aoa, 2008 47, Fie conpal (2,4, si H={x’ [x Z,} 5 MATEMATICA — mt9 Arteica = {0.13.3}. Demonstrated {2™*|r@Z,} =H. oe i djesez,|. ai 4) Deterioa mama lmenteor ulmi (b) Aritati ci AB M , oricare ar fi 4,B eM. ©) Demonstrati ci M este subgrup al matricelorinversabile din M, (Z,) acre, 2009 ). 48, Fie mulfimea M = 449, Se consider nell (Zu) si compl (2. 4) Rezolvaiin corpl Z, cousin i? +4=6. 2) Determinay ondinl clementului 3 tn grapal (23) ©) Aritai cna exis nician mortism de srupuri_f:(2q.+)~»(2iy’) cites veritice relagia (2) =3 Bacalareat, 2009 se Scie mines 1-7 jJvezim=si. 44) Arita cd este grap in raport cu inmulfrea matrcclo piratice de ordinu 2 'b) Determinati numarul elementelor de ordin 2 din grupul (,-) 13m M.ANDRONACHE +0. SERBANESCU: M, PERIANU -C. CIUPALA* F. DUMITREL Tema2.4 Polinoame cu coeficienti intr-un corp comutativ (QR, C, Z,) Inelul polinoamelor in cole ce urmeaza K reprezinti unul din compurite (,58,C sow Z, cup prim. Dac. este un object care mu este K,atunei o exprsie de forma aX" 64, 2" bont aX 4a, cum £1 $1 ayaa, ©K , $e mumeste polinom in nedcterinata oe eefcini in K. Muliimea acestor polinoamne se notears K[X]. Daci f-eA|X], stinci scrieren PROX 4a ,NT ack aX tay $0 mumeste forma algebricé a polinomuli fiat 1d, €K se numese cogficientt polinomulf. Dowd polinoame din operaile uruale de aduaate inmate a clementele 0 K [2] sunt egete dac au acciasi coeficieny ‘expresilor algebrcs, KX] este inel, numit inet polinoamelor in nedeterminata X cu soofem in Polina eind 1 cole ml e amet plone 9 *Gradul unui polinom Potinomul f=4,X"-+0,,X"" +actqK 4a, €K[X] are gradul n deck a, # 051 4,0 ponru k > n. Seriem grd(J)=n. in acest eax a, se mumeye cocficientl dominant al tui fi seriem f= a,X" +a,,X"! +. aX+ay. Poinomal 0 are prin dente gradul 0 Proprletii 1. grad (f+ g)< max (grad f; grad g), pentru orice /,g © K[X]. 2. grad (fe}~erad (f) + ema (g) pentru orice fx © K[X], ‘+ Functia polinomiala a unui polinom Dacé A 44,,X°' tt aX +a, € K(X], atunci functia 72K > K definite prin Fx)=ayy" +a, x! tact ae hay se mumete feta polinomial tgs if Dack aX elemental /(a) © K se numestevaloareapolinomui in panctul a9 se noteazi f(a). ‘¢ Teorema imparfiril cu rest Pentru f,geK[X], 0, cxisti gi sunt unice polinoamele ¢ gi re K [X]astfel neat f= ge-+r si grad(r) aild, deX[X] sultph comun at i fig dock Osim i DSi zim glh =>mlh he K(X]. Proprietati 4. Pentru orice doul polinoame J, € X[X]existi un cmmde. siunemmame. 5. d €X[X] este un comme. al polinoamelor/ sig <> a-d ova € K" este un eammde al polinosmelor frig. Analog pentru can.m.m.. 2, Radcinile polinoamelor Definitie4.a © K se numeste nidécind a i fe K[X] dack f(a) =0. Sak alg. dein’ decat gradul sau este potinomal 0. Relogila tl Vieto. Fie f aXe, €€ lldcnilepolinomulal /- Atunci Bm _M.ANDRONACHE*D. SERBANESCU-=M, PERIANU+C.CIUPALA +, DUMITREL Definitia 3. Fie f,geX[X]. Polinomui me K[X} se mumeste un cel mai mic ‘Teorema lui Bézout:a este ridacind a lui fe> X-~ af, deci dackexisté ge K[X] eu Un polinom f eX [1] de grad n, f* 0, ae cel mult» ridacini tm X: Un polinom J @C[X] de grad m, f+ 0, oe m rhdtcini in C. Singurul polinom care are mai multe X44, X14 aX +a, ECLA], a, #0, Notim co eas tas toot = sk sk | rh IPE Jn general, folosim notaia S, =f 442 46a, unde A cate un mdr paul ent (sau eZ, dacd oy #0). Avem 5,=5,.5, 55 -25, Exemplo 2.Fie 2H ~AK?—SX43 Ui ana @C rine sale, Atunci ah x, 2 Bh a Ha = aay = 3.Fle f= A" +2X"43K—3 gi a .xoxjon, €C rddicnile sale, Atunci Br Hs Hang tan be, Sa ERT Hay 148 3 aan 2-3 * Polinoame cu coeficiengi reali, rational, intregi 7-Dack pian fae ti coe ewe nz Cs ae i dina F. Numiirul ridacinilor din C-R ale lui f este numar ar, : '. Dacd polinomal fare tof coeficienti rational si are rSdcina a+ bd , unde a, bd e Q Jd eR-O, sei farina «OV 5 9 Fie polnoml faa" +t 6X 44y, €0 aydyunaye%, o,¢0, 9 ammerie © Pete, (pat. Duck = 2 ee dent» potinomi fate pla i gle, i + Ecuafilbinome.Beuafia x" -a=0, @=r(cosa-tisina)¢C. we solute(coat san + Eeuatii reciproce, Polinomul XM totaX tay eC[X] se me reste reciproc dact a,=0,., pentru oriée k=Cyn. In acest caz ecuatia f(x)=0 se rumesteecuatie reipraca Proprietiti 10. Provdusul a dou potinoame reciproce, cf si restul impli a coud potinoeme reciproce sunt polinoame reeiproce 11. Un polinm reciproe de grad imparare dcina xo =—1. Pen fla sdciile uni polinom recipros de grad 24-1, se imparte fla Xi ctl ete um polinem reciproc‘g de grad 24. Kcunia g(s)=0 se imparte eu x si se face substan 1 Exempla 4. f= 103X447 4X7 -3¥ ete CX] Din schema lui Horner 3ifi | apspati renulthc& f'=(X+1)g, unde g=X*—A¥"4SK* 4-41, Avem g(e) = 0.e9 3448 + 445200841432 unde sear tn0e rena ret }esa0 co? +4. Renultk (= 1 yi = 3, iar cele 4 ridicini ale lui g rezultt din rezolvarea Leet ant 1a Ogi xh bed coe det l= ++ Polinoame ireductibile Definigie 5. Uin polinom fe K[X] de grad) mai mare sau egal decit 1 se numeste ineductibil daca mu exista g,he K(X] cu f= gh gi grd(g)21, gra(ny21 Proprietati 12. Orice polinom f-¢ K[X] de grad | este ireductibil, 13. Un polinom fe K[X] cugrad(/)22 care are o ridScin in K este reductibil, 14, Un potinom fe K[X] en gradul 2 smu 3 este ireductibil daci si mumai dacd mu are rdcini tn & é 15. Un polinom fe X[X] este ireducibil dacd si numai daci polinomal af ste ireductibil,orcare ar fi ae K* Observayii 4. FeC[X] este ieductibil dacd si mumai daca grad) | MLANDRONACHE-D, SERBANESCU*M. PERIANU *C.CIUPALA* F, DUMITREL 2. FER[X] este ireductibil in R[X] dack si numai dacd grad(f)= 1 sau grad(f)=2 si a0. Teoremé. Fie fe K[X] cu grad(f)> 1. Atunci exist in mod unic polinoamele inedible g5.83.-484€K[X] astel ineit f=g,¢,---g,, unicitaea find pink le ordinea factorlor gi asociere in diviibilitate (g este asociat in diviibilitate eu dact exist a-¢ K’ astfel incdt g = ah). Probleme propuse 4. Determinai gradu polinomului f= (a" ~1)X*+(a—1)xX?4(a42)xX-¢1€CLX) in fief de aC. 2, Aflafi citul i restul impdrfirii polinomului _f = 3X* + 4X? + X? +2X -3 1a polinonml Ba 4X-2 B.Fie f= (7X4) £084 i Fm aaX HayX 4c a fom sagt 4) Caleulif1).b) Determinat aa + au. ‘4.Determinat restul impistri i f =(X° +347 -5¥'+2)" ta X=1 5. Determinaji alone reale ale iui a pent care retrile impart polinomaki f= X?42X7 +aX 1 la X41 gi X—2 sunt egale. 6,Determina,flosnd eventual schema Iai Homer, ctl siesta impiirtpolinomuli f= XO+AN 2K 45 ba: a xt; WxH2. 7. Determinagi restul impartirii polinormului_ f =X” 4X" +X +5 lapolinomal X?—1 ‘8, Determinati valorile reale ale lui a pentru care polinomul f= X*—3X? +aX? +X +5 se divide ou X +1 9, Determinagivalorile reale ale Ixia si 8 penta care polnomal X*+-X+2 divide polinomal f= X* +X" 43X? +aX +0. No.Fie f=) A gig 2742474 24 of Determima n emamile. a Wf gy a.m. al lui fi g. 73H 45K 47 eC[X] gi narym €C siiciite sale. >45X? 24 +3eC[4] si m.a.45 €€ rine sale. oxeden, pty Ontiey Caleulai » fk MATEMATICA ~ Mt g& = M.ANORONACHE =D, SERBANESCU: MPERIANUC.CUPALA+F. DUMITREL 13, Ble fo X4 34 427 4X LEELA] st xi ia CC Addcinile sale, Cabelas @ (U-x MI 2) 5) 24), » (t if ao 14.Fie f= X?~X? 43K —SeC[X]si x,.%,.2 €C rddacinile sale. Caleulayi Ox asses, b) ate, tty tide, tabs, tabs today. 15, Fle f=(X2 4x41)" + (X= TH) A Sak Hay K™4.cba Xa forma sa algebric, Calla a4 8) a $4,404.40 9 Gta tay tuch ty 16, Fie polinomul f = X? +aX? +bX +c eu a,b,ceQ. a) Determinagi a, b, ¢ stiind cf are ridaci 1) Skse arate c& da fare ridicina V2, atunci fare o cin rafional 2) Sise arate cX duck a, b, ce, iat numverele (0) gi (1) sunt impar,stunci_f ni are rein inte Becatourvat, 2008 tui, =X" 44a? +201 +6 ca ER si n,%.% €C rie 4) Determinatx,25.%9 ncazul a3 sib= 0, Dy Acta ck (5,55) (5,5) +0 ”. = 32a? ~ 124 Adaptare Ducal t, 2008 18, Fie polinomal f=X*~ 5x74 4 4) Determinay ridacinile tui f 1) Determinayi potinoraal A €@ LX] cu A(0)= idacinior lu 19, Fie polinomul f=344 24 +A? +ul'—1 cua eR sk, sale. si care are ca ridBcini inversele Addaptarebucalaureat, 2009 cf €C race 4) Cateulayi 244 'b) Determinayi rest impart li fia (X— 1). 6) Arai cl plinomul f au are toate rdicizile rele : Bacatoureat, 5008 20, Fie polinomul f= aX*+bX +c, cu a,b, ceZ, 4) Ata c& numa £(3) ~ f(I)est par. 1) Arita cb x— y divide /(x) ~ f(y), ovate afi x.y. ‘Adapae boca, 2009 21, Fie polinomul. f=4X7 12K +048 cu abe 4) Determinayi a,b € R asitel nt polinomul XI divide f >) Determinaji a,b eR asfel neat polinoml fs aba racinile x,x,.x, in progresie siumeticd gi x +22 443 = 11 Adeptarebacalaret, 2008 22, Se considera potinoamele f =X” +2X*+3X+45eZ[X] si f=1?+X +ie7, [21] 4) Arita cf este reduetibi tn Z|] ) Arita cl fnu se poate serie ea produs de dous polinoame ou coeficieni tare, constant ; ‘Adapare Gacalaureat, 2008 23, Fie polinomul f= x? +37 406%, [x] @) Caloulasi £(6)+ f(i)+ (12). Pentru a= 3, detemninai racine lui fain Z, ©) Determinayi a 2, pentru care festeiredustibil in Z,[] Saceloureat, 2008 24, Fie polinoumele f,geR[X], f'=(X -1)" +(x —2)"yi g=A*—3y +2. 4) Descompunes g in factor ireductibil in eX] {) Demonstrai cf potinoralg na divide polinomal (©) Determinatirestl impayicihui fle g acalaweat, 2006 25, Fie f=X%4mX?-4n cum n eR Gi 5.2.5.5, €C dace sale ‘4 Determinati m sn sind e& y= 0 gi. = 1. 4) Detecminai valorile lu m pentru care x8 +344] 4x2 =2 ©) Pentru m= n= 1, descompuneti f in factor iteduetbil im R[X]. Bacalewrent, 2009 26, Fie polinoamele / = X* + aX? +X? ~5K +6 sig = X"+X--2, unde agi b sunt dou rumerereale. @ Determinativalorile ia yi b pent care g divide f by Pentru a=~3 ib I descompunesi fin factor’ ireductbl in BL]. Bacalerest, 2008 27, Se-considera polinomul J = X”-9X*—X+ 9 eu rilicinile x,,,4, € 4) Determinafi ctl si restul Impl tui ta X? 1. 0) Vetificai ch x) +x} +x =9(4f 4x3 432) -18 6) Rezolati ecuain #(3")=0,€R 28, Fiepolinomal f= X*+2X7 +aX*~2K +1eu aeRgi yx ,3y.n, €C Hdscinile sale, 4) Caleuati (x2 X13 13X13). ') Determinaivalrie rele ae lui a pena care 3+ a2 483 22 =8 29, Fle polinomul f= X°-3X-+m cum eR si x%,.4, reine sae 49 Peninum =2 determinayiriicnile lui 4B) Calcul xf vt Becaiaureat, 2009 “ 3 MATEMATICA —(8 @_ M.ANDRONACHE D. SERBANESCU- M. PERIANUC. CIUPALA: F. DUMITREL, 9 Determinaivalrile lim € R pens care fare toate rdicinilettegh Baceleuret, 2009 30, Fie f =2X’ 4X74 aX +1eu a@Z. Determinsi valorile intregi ale tui a pentru care Fe cl pin 0 icing raional 31, Se considera polinoamele cu coeficienti complecsi f = X*—1 gi g = X*-1, 4) Determingji un cmmde, sium emm.me. pentru f 91 g. {) Detecminati numa! soll disinete din Cale ecumtici /(x)e(x)=0, Adan bacalaueat, 2009 32, Determinafi restul impérjiri polimomulsi_f =X" + X* +3X* +X +5 Is polinomul: @g=X-1 By haw ra tex =1 33. Determinafi restul imparjirii polinomului f= X" +20X° +5X*+7X +1 Is polinomal aa(X+ 34, Determinagi restul imparyirii polinomulai_ f = "(2X +1)" ta potinonw! g = X (4 —1)* 35. Fie ceC[X] cdtul impli potinomulai f= X"-30X?+X+8 Ia polinomal = (4-1). Caleulai e(-1). 36, Se consider polinomul eu cocficienicomplecsi f = 25,4 €€ rldicinile sale, @ Determinati un polinom geC[X], de grad 4, care are ridicinile Hala U/l. 2) Arta c&potinomul_ Fnu are tote ridcinile rate. 37. Se considera polinomul cu coeficienti complecsi_f = X*~2X" +X? 4+X=1 giana, say 6C ridicinile ele, ©) Caleulati x) +x) +2; +24. (b) Aratafi cd polinomul f nu are toate ridacinile reale. 138, Se considerd polinonal eu coeticiens reall =X" +24X" #30X7 Hex ed gia am 45,24 €C rbdicinile sale, @ Caleulati (x, +1)" +(x, +1)’ +(x, +1) +(x, 41)" ')Stind e& polinomul fare tote rieinile realest esid 39. Se considera polinomul cu cocficienfi reali f =X? -pX?+qX-r,cu p,g.r>0. 4 a) Aritati ci polinomul /f are o ridacini reala strict pozitiva. 1) Sind & polinomul f are toate ridaciilereae gi p =3,r=1, determi lui. SX743K7 X41 gi be 2, determinati valor lui 40. Se consider potinomul cu coeficienti reali f= X*+aX"+aX?46X 40, unde (0), Actos uae din ek, 441, Se considers polinomul cu coeficieni reali f= X*+4X"+5X"—6X 4a, unde 4e[P.u:). Arita e& potinomal 42. Se consider polinomul cu coeficieni reali =X" 4 aX? 4aX +1 valorie reale ale tui a pentra care polinomal / are toate ridcinie eae, considers polinorul eu coef °-12K-+m. Detenminativalorile seale ale lui m pent care polinomul / ate toate ridicinile rele 44. Se consider polinomal eu coeficieni reali f= X" 42" +aX?—2X 41, Detemnina varie eale ale i « penta care polinomal f are toate ridicinite eae. ate nicio riddeina reals Determinag 45, Se consider? poinomul ov cosficen reali f=(X*4.¥+2)"-+(4? —3r43)® Sf = 9X" +ayX" ++ a, forma saalgebrica @) Determinuti 1) Asitayichpolinomul. f au are nicio eBdacins rela 46. Determinali muljimen valrlor itregi ale ti f=. +X" 4aN +1 ese ieduetibil peste Q 47. Se consider’ polinormal f= 7+3X7+X+a62,[X]. Arta ek pent orice 462, polinomul este redutibil poste 7, 48, Se consideri polinoml f ="4.1° +. 4462, [X], Determinali a€7,astfel eit Polinomf sii iret peste 2, 49. Se consider potinomal f =X" +4X°+32,[] 4 Acta polinomul f nu are ridin’ in, 4) Ariat cA polinomul f este reduc peste Z, 50, Se considera potinomul f= X" +1741 +462, [,] 1 Asitali ci potinon_f est eduubil peste Z, 4) Determinafi un potinomul g ©Z,[X], icdectibil peste Z,,avind acceasi funefe polinamiais ca f penta care polinomnul SS MATEMATICA — 901Analizi matematica Clasele XI-XII Tema3.4 Limite de siruri Limite de functii. Funciil continue. Funcll detivabile Tema 3.2 Primitive Tema 3.3 FunciilintegrabileTema 3.1 Limite de siruri. Limite de functii. Functii continue. Functii derivabile 1. $iruri de numere reale Siruri marginite Sirul (x) este mdrginit superior dack exist M eR astfel inet x, 0 astfel inci |x, | x, (respect, > Yyy.), Ya 21 Limite de strur. Siruri convergente/divergente Criterii de convergent Sirul (2,)o, are limita A@R (seriem lim-x, =A) dacd orice vecinttate a tui 2 confine tof termenii sirului incepdnd de la un anumit rang. Un sir este convergent dack are lima fini; in eax contrar girul este divergent. act un gir are limita, stun orice subgir al shu are acecagilimité, Un gir care confine dows subyirari cu limite diferite este divergent. 1.Dack (4) tem gr strict eresctor si nemirginit tune tim = 0. 2. Criteria majordl Fie (a; un ie eu termeni poztv, convergent la 2er0 $i (eo) Un gt cu proprictatea cB exstd Ae R atl inet [2,4] a,, penta orice m2 1 Atunel(s,)ox ese convergent i lim x, =2 CConsecingl (OCM), Fie (a), un sit convergent la z570 si (x,)yy un gir marginit Atunc fim ,3, =0 3. Criteria clegtelui 1 (2,)at» Gun $1 O,)un te iar astfel net a, R ave limita 2.¢R in punetul a © D' (ssriom fim f(s) pentru orice si (5), D\{a) atl neat lim x, =a, atunei tim £5) 2 Teorem’. Fie f: DR 0 funefi elementat gi ae D. Atel tim f(x) = fa) Criteriul cu Nite laterale, Dack aR este punct de acumalare al wu DAC@a) si DA(a,+~0), funcjia f:D-+R are limita 4¢i% in punctul a decd si ‘uma duc fare iit a sting gla dreapta in ag Lin f(2) = im f(x) = 4. ) daca tein males Qu on ings tim +8": ‘Asimptote ortzontale. Fie f:D->R ase incit +20 (espectiv — ) este punct de ‘scumulare al lui D. Dreapia de ecuasie y=a, unde aR, este asinprotéorizomtalé la satu fun spre 99 (respoctv 2 ) dae fim f(x) =a (espectv tim f(s) =a), Asimptote oblice. Fie /:D->R astfel inclt 4co, respectiv —,, este punct de scumulate al lui D. Dreapta de ecuatie y= mtn, unde m,n eR, m20, este asinploté oblicd agricul funcii pre +0 (respect spre ~2) dack ie, Him (x) ~ me) =n Asimptote verticale, Fie f:D—>I yi aun punct de acumulace al Ini D. Dreapte de ccuatic x=a este asimptota vertcald a stinga (xespectiv dreapia) penteu graicul funcjei F dacs lin f(x) = 4 (respectiv lim f(s) =). $2 M.ANDROMACHE+D. SERBANESCU*»/, PERIANU-C.CIUPALA F. DUMITREL 3. Funefii continue Funetia f:D +R este continua in punctul ae D dacd pentru atce gr (x,y, ¢ D sstfel incit lim x, =a, atuei fim f(s)» fla). Dack 2 € DD", tune este continu in a dad yi ama doch lim (2) f(a). © funejie f:D +R este continud pe D dack ste continua in fccare punct a € D Continuitate laterals, Dacia ¢ D este punet de acumulare pentru (~=,2)\D, se spune cl feste continu la stinga tna dacd lim f(x) = f(a) (altel seris fta~0)~ f(@)). Dack ae D este punct de acumulare pentru (a,4<0)D se spune c& feste continui 4a dreapta ina dnc lim f(x) = f(a) (afl sis fla +0)= f(a). Funclia f:D->¥. esie comtinad in punctul @e DD" daci si numai dac8 f este ‘continu ta stinga sila dreapta n a. died dad gi mumai daca f(a~0) = f(a)= /ia-+0).. Puncte de discontinultate, a © D este punct de discontinuitate de spe Jal functici F:0—>R dack ar limite lterale finite i a gi nu este continua in a. Dacd cel putin una Ain Kite laterale nu exist sa este 0 , este punct de discontinuitat de spe a I Operatiicu functif continue. Dack funcile f,g:D >I sunt continse in puoctul @eD, atunci af+ fg, (a, BER), f-2,|f,max(f,g),min( fg) sunt Fanci continue Ina, jardaed g(a) 0, atunei £ este continu tna Fie finctile :D-» 6 si g:# +R. Dacd f este continud in aD, iat g este contin in b= f(a)e£, atunci fimeya ge f:D—+R este contiaud in a. Avem lim (9) = e( tim £2) (6 mie continua com eu init). Proprietatea tui Darboux. © funcjie f:/>R ate proprietatea tui Darbous pe intervalat F doc pentru orice x, €1 $i orice A eupring itre f(x) si f(a), existd 66 (4,¥;) asttel inet f(e) = 2 © funefic f :/ > R are proprietatea lui Darboux dact i numa daca imagines ori interval prin functia Feste tot un ieterval (cu alte cuvinte, pentru orice interval Jc, ‘muljimen (J) este interval). © funetie cu proprictatea tui Darboux nu are puncte de discontinuitate de spe I ‘Teorema. Orice functie continu f:/ > R. are proprietatea lui Darbous, Proprietiti ale fungillor continue. 1. Fie f:[a,b]>R o funcfic continu astel incit f(a): f(0)<0. Atunci existe (a,b) astel neat fe) =0. 2.0 funcfie contin, care nu se anuleaz& pe un interval J, are semn constant pe Z 3. Teorema lui Welerstrass, O funcjie continud f:[a,b]-» R. este mirpnith gi fyi atinge ‘margnile(adica existé u,v [a,b] astfelIncdt J(u) =min f(x) gi f(r) ~ max f(a)). 4.0 functic continu #21 ~» R este injectiva daca gi numai dacd este strict monotond, 5.Dack £21 > J este o functie continu i bijectva, atanci f"!: J» F este continua, 1 MATEMATICA — m1 8{8 © MANDRONACHE+0. SERBANESCU- Mv, PERIANU = C.CIUPALK +, DUMITREL 4. Functii derivabile Funcjia f:D—>R are derivati. in pneu @ Qe DAD" dack exist “timita sta) tin £2 (mumité derivata functiei fin punetul x= ste derivabild pe D_dack este deivabilé in orice punct a.¢ D. tn acest car, fanctia 2+ /"Q), xD, se numeste drivatafuneiif “Teorems. Orie functie derivail nt punct este continu in acl punt. Dnata Dash Dee nc desolate (0), op kf er tng hx int i I=L 0) 0 Daca a € D este punct de acuimulae pentru (2,420) D , se spune c8f are derivatd la treapta io adc exist ita en FO-LO) S53) 0 Functia f:D—>R- are derivati in a DD" dacd si numai dack f are derivate laterale gale ina. in acest eaz, f(a) = f,(a)= fa) Interpretarea geometrics a derivatel. Derivata unci funofii (deriv ppunct este egalicu panta tangentet la greficul funetie in seel punet. Daci f:D—> R este o functie derivabils, atunei ecuapia tangentel la graficul funcyieif in punctal de abscist x=a este y~ fla)= f'(a)-(x~a) Puncte unghiulare, de intoarcere, de inflexlune. Fic /':D > Ro funetie continu dar care nu este derivabild in punctul x=a , inst are derivate laterale fn a, Atunci ‘+a este punct unghiular a graficutui lui f daca cel putin o deriva lateral este fini ‘+a este punct de intoarcere al graficuli li f dac8 f,(a)=-2 gi f,"(a) = +0 (sau invers); ‘+a este punct de inflexiume al graficuli lui f daed J;a) = ft(a) = 20, Observatie. Fic f:/—>IR. Un punct a0 astfel incit (a—r,a+r)E I se mumeste punct de inflexiune al funcfiei f duck fare derivat in a (nits ts) yi este Converd pe (arya) sl comeava pe (a,a'+r) sau invers. Reguli de derivare. Daci u:D— E si f.g:£->R. sunt funetii derivable, atunc: ) int derivabia gi (u"y'=<"™* *) Derivarea functiel inverse. Daci /: D> E este derivabild, bijestiva gi f(a) #0, unde a © D, atunci J este derivebild in punctul b= f(a) si (FY) Sta Formule de derivare a functilor compuse 1. )= au sw aeR*; 2,(a")'=a" naw’, a>0; 4. (lay aa Bae wy 5. (Inu) 6. (og, u) 8. (cosu) 9. (tgu)'= Watecsinn'= Te 1 ete 13, (conn 14 (ocguy'=— 2 5. Proprietatile functiilor derivabile Puncte de extrem, Fiind dati o funcjie f; D> R , un punet a € D se numeste: 8. punct de maxim local dacd exist U © V(a) asifelincit f(x) < f(a), VeeU AD; 'b punct de minim local daca existé U < V(a) astfel inet f(2)2 f(a) Vx eU nD Un punet de minim sau maxim local se numeste prnct de extrem local al functici f- Dacia este un punct de extrem local al lui, valoarea f(a) se numeste extrem local al funetieif(eninim sau maxim) Teorema lui Fermat. Fie J un interval deschis si a € un punct de extrem local al functiei > R . Dacd festederivabil a punetul a, atunci fa) Consecingé. Dacd f: +R este 0 functe derivabilé pe un interval deschis J, atunci ppunctele de extrem local ale Funetie se gisese printre zerourile derivate (punctele crite), Teorema lui Rolle. Fie /:[a,b]—> Ro functie continua pe [a,b], derivabill pe (a,b), sstfclincit f(a) = f(b) . Atunci exist c€ (a,b) astfel neit fe) = 0. Consecinte. Fie f:1--> Ro functie derivabilé pe un interval J. Atunci C1. Intre dows zerouri consecutive ale fumetie fse fl cel pugin un zero al derivatei /". C2, Intre dows zerouri consecutive ale drivatei se aflé cel putin un zero al functei f- Teorema lui Lagrange. Fie f:{a,b]->R este 0 funefie continus pe [a,b] si LO Sa) erivabila pe (a,b). Atunci exist ce (a,b) astfl neat fe) Consecinte ale teoremel lui Lagrange. 1.0 fiunctic derivabilé cu desivata nul pe un interval este constant pe J 2. Doui functii derivable cu derivateleegale pe un interval ,difer printr-o constant pe J 3.Fie f:1 +R 0 functie derivabil, a. Daci /"(2)20, pentru orice x€ J, atunei feste crescBioare pe fs bb. Daci_/"(2)<0, pentru orice xe J, atunei feste desereseitoare pe /. 4. Fie f:/-+R o functie continud pe gi a J Dac festederivabili pe J\fa} gi existh limita tim f(x) =A eR atunci fare derivatdin x =a 5i Ya) = | MATEMATICA ~ Mat3% M.ANDRONACHE-0. SERBANESCU*M. PERIANU-+C.CIUPALA*F. OUMITREL Teorema tui Cauchy. Dacl fg :[a,6)->R sunt continue ye [2,4] gi decivabile pe 6) a 00) Le) _ £0)- fe (4,0), astfel inca g(a) # g(b), atunci exist c€(a,6) astelineat LCC). LO)- Lu c (a) # 2) th ce (a,b) Sree Teorema lui Darboux. Duct f:/ > este devivabili pe un interval J, atunci erivata sa." ate proprietatea lui Darboux pe /. Rotul derivate! a doua in studlul funcfilor. Fie /:1—>R_o functie de dow’ ot Aerivabils pe un interval J. Atunci a. Daci /"(x)20, pentru orice «© J, atunci feste convexa pe J; b,Dacd_%(x) $0, pentru orice x J, atunci feste coneavs pe f, €. Dac a € Int(/) este un punct de inflexiune al functieif atunei /"(a)= 0. Regula Iai LaHéspital. Fic .abeR,a R sunt dou fancti eu proprietitile (respeetiv fim [g(x)]= +2); im £(2)= him g(a) =0 foi g sunt derivabile si g'(x) #0, We I\ 659); Le) exist limita tim 22) - 2 2; nga) atunci exist Uc V(xy) astfel ca g(x) #0, ¥veU I \txp) silimita lim fe. aeR rr Probleme propuse 1. Fie functia f :R—> R, f(x) = x-In(x? +1). ‘@ Caleulati tim £0 4b) Arita cl functia este crescitoare pe ‘¢) Determinati punciete de inflexiune ale graficulu functei/ 2. Se consider nctin f-R->B. f(x)—tn(lve!) =x. 4) Determinajissimpitee grafult fant 1) Artec ntin fests escrencttore, ©) Deteninaliimminea (nfimen valor) faneil 3. Se considerdfunctia sR R, (x)= (xe 23K 4) @ Aritati ci couatia f(x) ure exact rei ridacini reale, fens ies Pe Fa FO) FO TH ©) Determinaivloarea mints a fvcil 4, Se considera functia £2(0,20}R, f(x)=x—s" in! a) Calculati f(x), x € (0,20). 8) Caleulagi lim f(x), «Cate lif) 5. Pic nin f: RR, f(a) =e" =x-1 4) Determinai punctele de extrem ae fnchiei By Cakes tin 2 op Arita cd of 2 4-41, pent orice eR 6. Se consideri functia RR, f(x) = a7 @Caleulati f(x), eR 4) Caleta fin (1+ F009)" ‘) Determinaji muljimes valoilorfaetii 7. Seconsiderd fometia (:R-+ R, f(x) = Va? +1 ~x. 4) Arial cd functa feste strict descrescatoare pe 1) Aratat cf tunetiafeate convert. ©) Determinafi asimptotele grafcului funeticif 1B. Se considera Functin f:R->R, f(y= Ve 4) Stating derivabilitatea func f +5) Determinajipunctele de extrem local le funeficif ©) Determinaji punctele de inflexiune ale grafic Funcieif Fie tani (02)-+R, fo) n( 1+) 4) Axitaji ea functia f este convexi. 2) Calla ita gil (a,),, unde a, ) Calcul limita sirului (6, . unde 6, las 4) Dateemint asinplotse grafico fncii£ { Determinaji punctele de exirem local ale Fancy © Determinali punctele de inflexiune ale grafic unefiei 11. Fie p22un nui natural fiat gi funefia fj:R->R, f(a)". Pentru Hecare sum naturale consider feta f =>, 152) f 0) 4) Arti ed f,(0)= p"e, ponu ore x 6 R si orice ne N £)Determinay asimpotce grafcui Fett f, Hl Sad +.-4 Ja) ‘2 Caleulgi ion AL nde a eR eee cA0) D+ JO)+ 4 Ma) In(2n+) LM + SO) +04 SX) 1O. Fie funefia /:(0,00)—> R, f(x) 1 MATEMATICA— m1 101| ML ANDRONACHE +0. SERBANESCUM, PERIANU*C. CIUPALA +f. DUMITREL z 12. Se consider fanetia f:R*> R, f(x) =Le42le * 4) Determinaji asimptotlepraficuluifuctiei f, {) Determinai domenin! de derivabilitate a fnctielf ‘9 Determinai punctele de inflexiune ale grafculfuneiif thnx, re (1) 13, Se considers functia f (0,0) R, $00) =| Inx + re (he) 4) Arita cd fumcfia fest continu pe (0,0). 2) Studiatiderivabilitatea fnctiei fin punctul x= 1 ‘Caleta tim f(3))1 xt 14, RL hor, pe= Se considera functia f : R= 4) Determinati asimptota spre 420 la graficul fanctieif: 5) Determinati limita sirului (a,),,, .unde a, = f(l): f(2)-..- f(a) - ‘¢) Determinati punctele de inflexiune ale graficului functici g :R—>R, g(x) = f(x?) 15. Se consideri functia f:R—>R, f(x)=— > 4) Calcul im f¢3) ‘6 Stodiayiderivabiltatea funcfiei fin punctal x= 0. ‘€)Determinafi mulfimea valorilor functeif 16. Se consider fnctia #:(-10)-», f(a) Ia(t**) Determinati asimptotele graficuluifanctiei ') Determinali punctele de inflexiune ale graficuluifunetiei f scan tin !)oande we. 17 Samia aif) +8, )-(1+4) 4) Calelai tim f(2). ‘)Determinatiasimpttele grafcul func ‘9 Calo tim x(1—In f(s). ‘ 18. Se considerdfunctin f (-10)—> R, f(x) =In(l+-2) =x 4) Determinai intervalele de monotonie ale functici 1) Aritayi ch In(1+ x) Sx, pentru orice x>—1 ocala nL, 19, Se considers functia f:8—>R, /(3)=(s-Dvial « a) Studiagi derivabilitateafimotieif. +) Determinali pumetele de extrem local ale funetiei 6) Determinafi punctele de inflexiune ale graficului functcif 20, Seconsideri fimotia f RR, f(x)= Ver 43x44 1a) Determinati ecuatia asimptoteioblice spre 40 la graficul functi! by Arttagi ch /(x)-f'(a)= x" +1, pentru orice x> 0 ‘© Determinatiderivata functiein panctul x= —1 Bit RO) Mei, x20 4 Studia consinitaten fet 4) Determinai punccle unghilare 4 de intnrere alo grafico fei 6) Serie ecu tangents la grate fancil n puntal de abscish 22, Se di functia f:R +R, f(a) = VP 32 Hx 4) Sere cum tangent a graficulfunetie/n punctl de abscisi «= 0 'y Arita opr fanctie admit asp spe > ‘2.Caleutsi tim (Som)" 21, Se considera funetia f :R—+ IR, f(x) = ene 0 23, Se constr’ functia f xa | ¥ tbe’, x20 a Caleulayi tim £2) 4) Determinay a,b-¢ IR. pentru cae funcyiafeste continu pe R. Peni a=1 si b=, studiati derivabititatea functii fin punetul x «0 2 Se consid fine fs R, fl) = Pa in fom o, fe ef Cale im f¢0 1 Sutin abn ji npc 0 ©) Caloulasi tim n( 7192)- £0) 25, Se considera functia / (0,22) R, f(x) = 4) Determinat asimptotelegraficul Funct ') Acitaji cd Tunctia fest strict descresctoare. ©) Arita ed Functia feste magi In(xs 1) = MATEMATICA — M1_® _M.ANDRONACHE-D, SERBANESCU + W. PERIANU+C.CIUPALA «F. DUMITREL a-Le< 0 26. Se considerd functia f:R->R, f(x)={0, x=0 tl x20 =a ©) Arita cd fave derivatt fn punetul x =0 gi deterrinayi (0). 27, SeconsderdFanctia RR, (x)= x96" 4 Determiatasinnptotele rail fan 5) Arta fnciaf est joc Cateuag (/-1)(1), unde rprecin inves nei 0, se seems 88s 4 Calculate F(x) ») Aritati ct functia Festederivabili pe ©) Demonsirayi cd functia fu este monotons pe nicio vecinitate «lui 0. 29. ie fnetile f2R->R, /(2)~aregs gi g:R*-> R, g(2) =acig? catia tn L290] 6) Calculati f(x) +e), ce R* 1 ©) Acitayi od arcigx+ arctg + = .spn(x), pentru orice xe RY Far | 30. Se consider facta (0,5), /9 9 Calealati 1), xe(0.4) 6) Sti monotone 6 Daten maine valor i 31. Secomider fine (0), fla) =hnx— 4 Deering merle de metal i '6) Determinati cel mai mic numa real a pentru care f(x) Sa , pentru orice x= (0p). ©) Aflafi samarul de soluti reate al ecuafiei_/(x) = m , unde m este un parametru real. 32. Seconsiderd fonctia f=(-1,-0) > R, f(x) ~x-In(L+) 4) Determinat intrvalele de monouonie ale func f 4) Determinayi muifimea valoritor uncticif Fie ial (4,),. defini prin ay >O$i a, = f(a,)¥2N, Calla fim ay 33, Se considers funetia f:R > (1,0, f(a) =i ravi Ve a1 a) Axiitati ci functia feste strict crescitoare. 2) Atta c functia fete surjectva, ©) Ardlayi c& sical (x,),.4, definit prin napa Fut (3), ¥neN, este convergent, 34, Se considetd funcjia (0,20) +R, f(4)=xInx 44) Arai funcfn feste convex. ‘4) Demonstrayi c& pentru orice » & N* exist un singur punct ¢, €(nm+1) astfelincdt SOD~$O)= FC) )Caleulai tim cy 35. Se considera fncfiaf:(0,00) > R, f(x) ~ cos E_ 4) Arta fancia fn are lit ta +0 ‘) Determinati f'4(0) ©) Caleta im (fn +1) Fen)) 36. consider fimetia f=(0,c0) > R, f(x) = a) Cake (9), = (0,0) ') Determinat intervalele de monotonic ae funtiif ©) Compara eumerele 3% yi 5 437. Se consideré functia {IR > R, f(x) =Vr+2- He 4) Cale fim «” f(x), unde a 4) Determinsti punctle de ext lal ale Fanci f o) Arata cd 3 AT > 25 30, Se considera finctia FoR FR, f(x) =e 4) Determinli punctle de extrem local ale faeticif 0) Asiatic f(x) =(x° +2ne+nin—N))e", pent orice ne N® gi ©) Caleulagi im LFS) ++ LO) 39, Se considera fimejia f:R—>R, f(x) =sin dx unde A-€(-,0)40.1) «) Deteriuaipuetele de inflexiune ale rai fei 5 4) dota cs (2) =a" sin(ax+%), pentuorie ne porce eR 3 ©) Calculayi tim f°). 2 E 0 Secon eis RMI PR, fo). : 2a) Calculagi fim (FO)+ FD ot SOY (6) Determinati punctele de extrem local ale functici /- Cae tin SD, mee 41, Se consderd fimetia FRR, f(x) =e" «9 Calcala tim /¢3)-1). 4) Determinati punctele de inflexiune ale grafculuifunciei ©) Determinat valrile paramcrului real m pentru care ecuafia f(x) = ma are exact tri ricini reale, 42, Se considera fuetia f:R* > R, f(x) = xe! 4) Caleulagt fC), eR 4) Determinati valorile parametrulai real m pentru care ecustin f(x) =m are exact dvs ridicini real, ©) Se considers sul (4,),,5 defini prin a> Osi a Jim(/@)~4,) = fla,), YneN, Caleulati 43, Se considera functia f:[0,3]->R, f(s)={x)-(I-(x}), unde {x} reprezinti partea fractionara a murmirului real x, 4) Caleutai tim f(x). 4) Determinati domeniul de contiauitate al fametic f «) Determinaji punctele in care funetiafnu este derivabil, Bacetaureat 209, variants 28 ‘44, Se consider8 multimea de fae M=[/:f-1I]-R | F este de dua on derivabils, £(0)=0, #10) =I} 4) Asia 8 Funct w[-1] > R, u(x) = "sin apartine multi M 1 eo): =e By Acai ch, duck f= M, atc iy (=x _ nf) ©) Demonstrati c&, dack fe M si 6%, atune tim 45, Se considerd functin FRR, f(s) fe xeQ @) Aratati cd | f(a, pont ore « €[-11] ‘b) Asitatic& funetia feste continu in punctul x= 0. ©) Arita cd Tanetia fu este dervabila in punetal x= 0. Bacalouroat 2009, varianta 63 | MLANDRONACHE *D. SERBANESCU + M, PERIANU* C.CIUPALA +F. DUMITREL 46. Fic multimea A= B\ {1.2.0}, WEN* gi f:d>R, Sl) 4) Determinatiasimptotele graficului functiif ‘6) Daci a €R , determinafi numvirl solilor real ale ecuatied f(x) «) Determinati numsirul punctelor de inflexiune ale graficuui funetii, ) ai puncte raf if 2008, variants 96 : 1 47 Secansider anetn £:(0,0)-» (00), fe) =n( 44) Arta ch fest bijectiva. ‘by Cateutai (7-*)(in2) £O)+ £2)+ + SON) Ina? 41) 1 48, Seconsidr fantia £04)», f(s) =ta(1- «© Determinaiasimptoele paftculu netic f B) Caleulati f(x), x € (1,00). Catala fim (J) + £2) ot £0) ©) Calealai fim: ee eete 4) Determinayiintervalele de monotonie ale funcyiei ») Determinajiasimptotelegraficulu funeteif 9 Calcalagi tim a? (f(r 1)- f(@)) Bacalaureat 2008, varianta 84 50, Se considers functia f:R—->R, f(x)= 4) Arita functaf ‘este conta pe R 4 Stadia derivabilitatea Fanci fim puctal x =0. ocanan (2) 2 vet nene 51, Se consider fumefia f RR, f(x)= {nn 0, tn rest “4 4) Catealai tim f(x) 5 6) Studiati continuitatea functii s ) Studia derivabititatenfuncyiet E 52, Se considerd aneyia {RI f(x)=6" z 4) Determinafi asimptotcle graficului functici f ‘) Determinayi punetele de inflexiune ale graficului functii 7 107B 7 -MANDRONACHE-D. SERBANESCU> M. PERIANU + CIUPALA +. DUMITREL 83. Fie funcjia RVI)», f(x) = 4) Determinati as 4 Determina punetee de extrem lca ate inci f ‘Calla lim | LI Me, 54, Se considrdfunctia (0,2) > R, f(a) =x+2 4 Determinayivaloarea minima a functieif 2) Arti ct feste converd, = Say), Yn. Caleta finn ©) Fie gral (a, yay defiit prin ay > 05%, 55. Se considers functia a3 ROR, fier txsl 9 Caleta ti LEED 1) Arita ck mee inversabila, £1 ‘)Caleulai tim 56, Se consideri funejin f:(0,:0) > R, 7 &) Caleulagi fim (f(2)—s)- by Anita cd (x)= x = ©) Caleulati tim (f+ 1)- (0). 57, Se considers funetia (0%) —R, (2) = xeas 4) Determinayiecuata asimplotel oblice spre > grafic foncfei 1b) Arataicd O< f(e-+1)= f(x) <2, a> 1. ©) Caleaat kim (f(-+1)- 700) 58, Se considerd funetia f:R>R, /(a)=xeurtg. 4) Detecminal asimptotele grafcul faneticif 1) Aritai ci festebijectivi si ealeulai (f ‘Wuez). Se considerd sirul (4,)jay definit prin 4, >09i yy = f(@,) ¥aeN Caleuay fi (Fu) ~ Fe) 59. Se consider sirul (a,),,, dint prin a, © (0,1) ayy = 4) Artacd a, € (0), YneN* 4) Demonstrati cd girul (a,),,, este strict descrescator. of Arta c8. fin (a +43 +t) =, 60, Se considerk funefia f:R > R, [(x)= x? 42-1. 2) A patos nN cis) = a i ae 1 4) Demonsrati climax, Caleta fin, =1). 61. Se consider functia RRR, f(s) =e! © Asati, pentuorice ne", ceva (x)=! ae o mid soa seals, #9 Caleutai ttn x, gi tin mx. ©) Determinaji muljimea numerelor aR pentrucare f(x) 2 ax +, Vx Bt 62, Se considerd functia f 3B» R, f(s © Asta, pentreoice we, can f(s) = 1 ae ick sla reall x, 4) Demonstafi eb fim x, =0 1) Cote im ns, 163, Se considera fmetia_f:[0,c0)—>{042r), f(x) = x-+In(L+ x) 4) Caleulgi tim LO) b) Atitaf cl funetia fest bijectiva. ©) Se considera girul (a,),,, definit prin ay > Osi ayy, +In(1+a,,,) =oy, Vane Ariat cd (a), ese convergent yi calcula tin 64, Se considers funetia f (0,20) +R, f(x) ~[log, x) -@) Determinati imaginea (multimea valorilor) functiei ‘b) Studiati continuitatea functic z Can im oe hele orca wn poe tue acl fatne strat 4] nee, z ta i 6, Fife 1020)-9 fel aa aloe § = 109|| M.ANDRONACHE*D. SERBANESCU-W, PERIANU C,CIUPALA+F, DUMITREL 4) Caleulat tim n* (f¢n+1)= 0m) unde are i 1 © < fee) sW< orice k EN by araick FE < SU +1)~ JUL) < panto & 6) Aritatic iru (x,),,, este convergent. (66. Se considera functia f':R —>R, f(x) =x" +3x. a) Aritafi c&, pentru orice 2.€ R, ecuajia f(x) ‘b) Ardtati c& functia w definitd mai sus este deri a oma 67. Se considera girul (a,),., definit prin a, (0,1) gi a, Pains sn esoe Atta ira (2), este monoon. 6) Caleuay tim a, si Him (444,24) are o unica solute reabt u(2), peR =a, +1,¥n21 1 68. Se considers fumetia f:R—>R, f(x) =} "x , x=0 4) Arita ch funetiafeste continu pe R +) Studia derivabilitateafunctici fin punctul x =0. Fie a ER gi xy, = f(s.) Ve N. Ariat cl sit (x,),,, este convergent, 69. Penimu fiecare m EN, m1, se considers fumctia f, : RR, f,(2) = 4) Arita ck fumetia Jf, este converd, pentru orice me N* 'b) Demonstrai c3, pentru orice me N*, ecuatia f(x) =0 are © unied solugc reala tevaal poritivi, notaté x, iar x, | ©) Caleulat fim ms, 70. Se considert funcia f, :(0,2) > R, f(x) =x" Hnx, unde ne N* 4a) Demonsirai eB, pent orice me N*, eouatia f,(x)=0 ate o singuri solic real, nota 2, 31x, € (0,1) ') Arataic8srul (x,),_, este strict reser. 0) Caleula Alte probleme selectate din variantele propuse de MEdCT 71, Se consider’ funejia f:R*> R, f(x) =(x—Ne* 4) Serie ecutia tangent la graficul functe fin punctal de abscisd x= 1 2) Arita cd unctia fare dowd puncte de extrem. ‘¢) Determinay ecaliaasimptote spre 0 la grafieulfuncie “Bacalereat 2008 yariana #1 72. Seconsideri functia f:R-+R, f(s) 4) Arta cd grail fonctiifadmiteasimptol spre 4. 2) Aru feta fete inversabil Caleutats lina fe") Bacalaureat 2008, varianta 91 73. Fie finejia >R>R, f(a) =e 3002 1 Demian dome de dai! cl pt emt emer aren ieee 74, Fie funotia f RR, f(x)= Ie 43x +241 Ye x41 @) Scriefi ecuatia tangentei la graficul funetici f in punctul de abscisi x = 0. Dench a poeainga cee een oene ala in DY Bacalaureat 2008, vrlanta 9 75. Se considera functia fF th 1) Arita c& deeapta de ccuafie = | ext asimptot vertical la grafic nets +) Arita cd graficul functici Fadmite wsimptota spre += ¢) Studia derivabilitaea functieif >R SO=%, ‘Racalureat 2009, varanta 84 76. Fie funcfia f sR», f(x) = Ve —3e42 42) Arita ed grafical functci fadmite asiniptoth spre 40 ‘b) Determinatiimtervslele de monotonic ale funcyieif ) Caleulati Lima x(2aretg /(x)~ a). Bacalaureat 2008, varianta 78 77 Seco a/R 9B 6) 4) Calculagi lim f(x) b)Caleulafi fx), xe R* ‘) Determinai ecuatia asimptotei spre +0 ta graficulfunctiei ‘Bacaloureat 2009, varianta $0 | MATEMATICA ~ mit m_M.ANORONACHE- D. SERBANESCU- iM, PERIANU-C.CUPALAF. DUMITREL s er 78. Se considera functin f:R->R, f(s) = ae) 0) Aritai cd functia Feste derivabilé pe R.. ‘Calcul in f(x). ©) Demonstraji cl functia fete mdrginita pe R. sin, xeQl] lo, =o 4) Axitati ci functia feste continud pe [0,1]. ') Determinayi omeniul de derivabilitate al funcjiei 6) Ait, pent orice ne, cama fe) con ae pain 0 sole in Bacalaureat 2009, variant 16 79, Se considert functia /:(0,1}->R, f(s) = tio (<2) Becalaureat 2009, varionta 32 80, Se considera fumefia f:IR-> R, (x)= aresin-2*— 4) Caleulati im f(s) 4) Determinafi domeniul de de ©) Demonstraf el functia fare teal funetiv puncte de extrem, ci 1. Seco ei (40) +R, fete 2 alps re edn ine Daa ena 0-0 av omit soe me) Demin mee de nexine pea ee lara ie 82. Fie funeyia £2(,2) > R, fs) n(n x) 4) Determinatiecuaia tangents a grafic fuel fim punctl de abscisd x= € { Demonsiai ea funejafesteconcava, Lor (e ‘2Caleulai tin £0, Becalareat 2003, variant 92 y ve fey Se considers fancia /:R—>R, (x)= xaretgx~ a(x?) 4@) Arita Geta fest convert Oy Avia e& ancjin J” este margin, ©) Demonsrayicd £12) 20, pent orice xR. Racalaureat 2009, varianta 10 84, Se considera unctia f:R ~» R cu proprietates af(x) =e" 1, pentru orice xe R 1) Determinafiecuajia tangentei Ia graficul finejiei in punctul de nbseiss x = 1 1) Acitati cl funefa feste continua in x = 0 dc si aumnai daca £0) = 1 as. a6, a7. ‘88. Se considera functia f:R—>R, f(x)= xarcig.x gi siral (x,),,, definit prin x, 20. ©) Arita c& dack fancjia este continu nx =O, atunci ea este derivabilé pe. Bacaleureat 2009, variants 77 #6 siinia F2R\AIR, fl), @) Caloulagi tim (f(x))". 5) Dotermiontivaloarea numirulai real a pentru care 3 este punct de extrem local al functiet ‘ Determinafi valoarea numrului real a pentru care graficul functiei fadmite exact 0 asimpiotd vertical. acaleureat 2009, varias 73 Prats Seconsiderd funetia f:R—>R, f(s) = : funetie f foe. oCalcalfi 0), eR. {) Deterninafivalorite numirului real a pentr care funetia far ei puncte de extrem. 6) Peoirs a =0, determinaiecuajaasimporei spre 40 Ia graticulfunciei ‘Bocalaueat 209, variants 4 Se considers fancfia /:R—>R, f(x)=in(x+¥ire), «Ariat ch funcfa fesestrit erescitoare 4) Studia convergena sralui(x,),,, definit prin ©) Demonstrati cd (x41) f(9) $1, Vee B= fl) Ye acaiaret 2009, variants 87 rf Ana = f(s), Ve, 4) Aritati cH funcia feste strict erescatoare, £8) Determinai ecuafa asimptotei spre ~= a graficuluifuncteif ‘ Arliayi cl iru! (x,),,, este convergent. Bocalaueat 2009, variants 42 Se considers funcfia f:[0,20) (0,20), Joy ‘9 sirul (x,),,,.definit prin 3022 1 hy = SC), VO EN, 4) Determinatiasimptotele graficului functcif ©) Aritaic lim x, =1. .&) Demonstrati cA stul (y,)» dat dey, = 4.5 +x, +4: — este convergent, Bacalawreat 2008, variance 18 secre te S15 fdas sno 2 Dia co pect 2 se te 0.) -9 8 5.6)= 10044! nek mee ©) Admitem ef, pentiu orice meN*, ecuatia f,(x)=2" are solujia unica x, . Aritai ‘l girl (,).,, este convergent la 2. Racalawreat 2008, variants 90 © MATEMATICA — 1|| _M.ANDRONACHE 0. $ERBANESCU- M. PERIANU-+C.CIUPALA*F. DUMITREL = 91, Scconsiderdfancia RR, fs 1) Artic fincas stict crestor. 4) Admit ck, pens orice me N®, cua (3) =m ar alia wc x, Arta 8 sit (s,),, ext convergent nde (5) eal deft mai us acleeat 20, variant 9 92. $0 dan tin $B, fle) scons ost (8,)an dt prin a = Sle) YmEN 0 Arta cnet ese suet resettoare. »y asuicl x, €(0.2), vnen Cale tim x, 93, Pent care 1 conse facia RR, f(x) =2° He ©) Casa f10),26R 1) Araceae functie 4 ete nversbit €) Atta fining R-¥ R, g(0)= fr) este contin in pact ¢= 0. Backer 209, arian 92 94, Poni ficare m EN, n22 se define facta f, 0,2)», f(s) = 1" —ne-1 1) Atta c8, pene rice nN, 222, fantinf, exe convert 2) Acta, petra roe me N22 2, cen f(x) =O are sole uc, Calcul lim x, unde x, exe unica soe acunii g(x)=0, ne N,n22 aclaeet 208 varia 98 Bacalanreat 209, arianta 95. Se considers fntile f, 10,23) +R, f,(x)=a""!—(n42)e+n, meN*. 4) Ata cf graficele incor, su admit asimptot spre 0 1) Aria c&, pent orice nN, fare exact un punet de extrem x, 9) Calcul lim(x,)", unde x, este punctl de extrem al fue ‘Bacatareat 2008, verona 94 nen. 96, Seconsidertfuneyia 2 PR, f(s) = 3 4) Suudiagidevivabilitatea functii fin punctal x= 0 4) Ardtali c8, pentru orice numir real k€(0,2), exisid ce (kk-+1) astfel fife 1 +)-s=b [+0-J0=7 ©) Demonstrate sir (2,),..5 97. ina 0) FB, fa) sal 4 ate ad tan ne ‘0 Detemion sine afisk fn 1 ie anes tc skon-siby R, f(x) = mi aCe 22029. 1) Acta cd /()<0 pon tbe £00) At ge (ays ete etn!) ke it dest. car 308, veri 68 99, For ce nN x23, 5 comida fn: R, fe) sek cv 5, ssc pn deinen a gach ince in intra! (0,2) 4) Aritai cd fx) = n(n—1)sin”? x—n? sin" x, x €R, pentru orice ne N,n>3 by Arita c& sin x, pentna orice meN, 23 ‘Cateuati tim f(s,) Bocolaureat 2008, varianta 14 sisal (@,), 4) Arita cd funchia J" este strict cresstoare pe interval (0,2) i 1 Pusey a peta TT SE JEST kPa ben. ©) Demonstrai cd gira! (a,),,, este convergent. 100. Fie fametia (0,0) -»R, f(x) ak Bacolaurew 2009, varianta 33 | MATEMATICA ~ mta (© M.ANDRONACHE*D. $ERBANESCU+M, PERIANUC.CIUPALA +. DUMITREL Tema 3.2 Primitive. Functii integrabile 1. Primitive, Definitie. Fic << un interval Spunem ed functia /:/ +R admite primitive daca ‘exist o fanetic derivabila’ F:1 > R astfol incit F*=f , Observatii. 1,Daci funcjia #1» Radmite o primitiva, atunci exist o infinitate de pri sale Muljimea nestor primitive se noteuzh eu f f(x. 2.Dach FIR este oprimbivt a nejll f:/-+R, anmel f fce= F)+C, unde C este mules fini reale constant. 3. Orcefuncte continu 7: -» Rade primitive 4 Orcefunctie 21 > care admite primitive are proprictatea tui Darboux, Dac f ‘hu are proprictatea tui Darboux pe intervalul/ tune’ nu admit primitive pe J. 5. Dact o functie f:/->R are un punet de discontinuitate de spefa 1, atunci f nu sxdmite primitive. Proptietst, Fie fg: 1» R douk fanti care admit primitive, 1. Daciifunctia /: 1 R este derivabila pe J, atunci f fade = /()4C 2. fla sla) +Paeo)ae= af Sdde+ Af geadae 3, Formula de integrare prin pargi: f /"(x)e(s)de = S(a)g(2)-f fade (e)de- te. Formule utile 1. JadrmareC,aeR, D=R 2. fxte= 40, ce RV-1}, D=(0,+2) 24. Jude = 40, DoR. 22. [Vide 2vli+€, D=[0.+2) 23, [ide =2sUrsC, D=R. 24, f Frde=Mle4C, D=(0,4). 2,400) 25. | phedeaNita+, a€R, 9, fatdr= 24, a6(0,r0)\}, D=R aa. fedewe4e,DaR. 32. fetuentensc aR’, feller les doc, oe, DeB\(-g) “2 fan* =R\(22) or+i}+C, aeR’, beR aeR’, D=R\ {ta}. 6 foshpdenamtpr +c, eR. 62 fle 1 agg leo dP a) ceo, Dek 14, [apple a VE Ta 4, 0€R!, De AFF +6, ae’, De(-00) 10. foinsde=-cosx+C, D=R; 14, foossde=sinx4C, D=R 12, figde = Infos 6 pom ea a. eae eal os Aes = va fot dea -cign+C,D=R\|ex| kez} 1s fate, pom fCt2 er} 5 z Probleme propuse i 1 etic ROR, FEL 4a ede Hi ROR, sloyel-as dew, = Ww4) Axitayi cd functia F este o primitivi a functcif ») Arial cA functia Fest strict descrescBtoare pe R. ©) Arita ch fimetia F este convexd pe lax 2 Seconsidrt meta (0,42) 8, f(x) = 4) Arita of functia F:(0,+2) > R, F(x) =2vx (Inx—2) ©. primitiva a finetie 1) Sse arate ch orice primitiva G a fnetiei fest strict cresedtare pe [1 4). 1 3. Se considers feta /:R +R, /(x)= 1 Asti nein FR >, #2) = 9 wg 2), xR, este o primitvl'« funcici£ 2 Demons ck oie primi fc fost striot rescoae 6) Artic ree primitivd a fansite inject dar ete xectiv 6 Deering punctle de inflexune ale Fanci F. A. Se consider fincfin f2R-2R, f()=e'(vFexva), aeRyi F:R>R o primitive ati 4) Determinati a ind cd F este strict eescdtoae, 1) Detorminai a gtind e& tim £2)-FOD _ 1 eal 4 ©) Determinati a stind ef fneia Fare dot puncte de inflesine 58 considerdfancia :R->R, f(s)=e"*(ar?+4x+a), aeR'y FRR o primi af FG)-F) 4) Determinaf afin eli £1) Determinai a sind 8 F este strict creseStoare pe R.. ©) Ariat pentr orice a R functia Fare dout puncte de inflexione 6. Fie F,f:R->R., F(a) =(ax+ D3", f(a) =x3. Determinayi a,b ¢ R pent care fanctia F este 0 primitiv a Funct f 7.Se considers funetile rs: 4 JR, FG) =(ar+ bial, F(2) = V3E+T. Determinati a,b eR stiind c& functia Feste o primitiva a functiei f 8, Se dau finctiile Ff :(-1,+0)—> R, F(x)= (a? +hx+eWrel, f(x)=xVes1 9 Deck Ft 0 primi a if cla in 7)=F ) Daca F este o primitivi lif, determina intervalele de monotonie ale tui F. || MLANDRONACHE + D, SERBANESCU -M. PERIANU-C.CIUPALA+F. OUMITREL 18 ‘6 eterminatia,0,e-¢ Reside funetia este o primitiv a funciif 9, Seconsidert funcile Ff: (0,4«)> R, F(x) =x(aln? x4 binx+e), f(2)=In? x 4) Dac Festeo primitiv a tif caleulai tim °2=FO) | Fe) 4) Deck Pesto o primitivi aif, calcula tim ) Determinati a,b,c € R.stiind eX functia Festeo primitivi a functicif 10, Aritaji C8 exist numerele reale a, 5, ¢ astfel incat functia F:R—>R, F(2)= (ae +b)cosx+cesin. este 0 primitivi a funcfiei f:R>R, (2) = +008 pentrax <0 @ pentux=0 In(x+1)+b pentrux> 0 11, Determinati abe R gtind functia (RR, f6 admite primitive 12, Aritai ch functia f:R—>R, f(x)={s}(1-{2}) admite primitive, unde {a} este parte fiacfionari a numérlui real a. Variant bacloureat 2009, enuntadeptat. fee ‘dmite primitive, unde (a] 43, Arial of finetia fR>R, f(x) =[x} ‘este paren intreag a mumarului real a 14, Determinaji ae R pentru care fimetia, FsR-+R, atx pentru <0 eas este primitivaunei alte funepii sR > R In(x? +1)+ax pentru x20) 7 15, Se considerd functia G:R +R, G(2) ax, xsl (oa aol Determinai a,b R pentru care Gest primiiva une alte faci: —> "4x pent 0 Determinai 4,b,¢ Rind ot famefa F este prmitiva une fanoiif:R—> IR. fact, <1 eth xet ‘ ponru care fantia Fest primitive une funsif 17. eR sfits FRR, F)={ Detemingioumeree « 3 MATEMATICA — M1 Were 080 tte FRR, fmf OTS tw suns in fe pin leh : 19BB MANDRONACHE-D.SERBANESCU*M.PERIANU.C CIUPALA +. OUMITREL 2" pentru xs 0 19, Dotesming @ R pent cae fina f:Ht-» Re f(a) = f to Las panies dite primitive. 20, Se considert faneyin :R > R astel int xf (x)=arcig, Vee R © Deerminn (0) snd cia adit primitive ‘Pent f(0) 1, akan ro primi Ff eo ret crest Pentru f(0)=1, calcul limit tiny m “C2 unde F este o primitvi a fuefieif 21, Arta fine umioare uit pint, 9708 FOE anise — xe0 1 x20 b) f:R+R, f@)= fe fee, <0 sinx, ¥>0 22, Ardtai X functille urmitoare mu admit primitive 9 FRR, roo-{ igs ora rol eee ox Hh, x0” ete (1 brass re| xe +, x0 sinx, x>0 9 FRR, room| 23, Fla JR (0,40) o mote dervabil. Determinatiyn ince def pi wf@rreed; » I(r actg. L2\e 9 fl, & [(sinx- 1) + 008%: fO))ae; @ f(sine £13) -cosx-f(o)ae; ef) (8) p [et ee x PI(Pe-P ede 3 24, Fie f:R-»(0,+00) 0 funcfie de doud ori derivabil’. Determinati, in functie def. ‘umtoarete primitive @ (P+ seeds WIEN oar sen)etde 25. 2. 9 [ARM (UY orserrre)ar; Variate bacalaureat 2009 o [LLO- , FY) ‘Se considera functile f, :R +R, hl, neN. a) Caleulati f f,(x}de si ff (x)dx 1) Arta orice primiiv a fuetet f, eto func bijctv ) Determinati n, pentru care functia f, admite primitive injective. Pentru me N se considers fantile (0, ts) +R, f(z) =" nx 4) Danns cl piel nce f suntconer pineal [2 2c fH Se consider funciile f, Ce) oR hO)=25, nen. de, xe (lia), 22. a) Caleulati f f(x)dx si f fa(x)de- 42) Aritap cl orice primitiva afancici f, exe cresetoare © Determinai , pentru care functia admit primitive deseresitoare pe interval (39) Se consider functile Fe RORS (==, nen 9 Calcul [5 x) si (fax) f (2) 1) Fie F, primitiva functiei_f, care indeplineste condijia F,(0) = 0. Calcuiayi F(t). © Arita cl rice primitva a functek fp, eo coneava pe interval (~,0). ‘& Determinaji toate numerele m < N° pentru care orice primitivi a lui f, este convexit pe interval (0,0) 1 -MATEMATICA - am 1211 M.ANDRONACHE 0. SERBANESCU* M, PERIANU- C.CIUPALA* F. DUMITREL 8 Tema 3.3 Functii integrabile. Fic @beR,aR este integrabili pe intervalu! [a,b], dack limita she 7(/-4.8) =m $7601.) etn, Acensia se note ew fa Observatie. 1, De cele mai multe ori in exerefiiintaInim urmitorul caz particular. f [0,1] +R, ocd edeuct 1) dimen ‘echidisianad a itervatutui [0,1], si sistemul de puncte inermediare £=(EisEvioE,) CH ante 4) fai. Deed’ fimetia F:01] + R este integrabilé pe interval [0,1]. atunei | (2) = in 5 /(5) 2.Dacd fs 3, Dacd f:[4,b] +R este functic continua, atunci fest integrabild pe interval [a,]. 4, Daca /:[a,6]—>R este funcfc continua pe tntervatul [2,6] cu excepfia unut numar finit de puncte de discontinuitate de spefa I, atunci fest integrabil pe intervalal [4,5] £8] ste functie monotons, atunci fest integrabilé pe interval [2,6]. Proprietéti importante 1, Formula Leibniz-Newton (formula fundamentali a caleulului integral). Dact F:[a,b]—> R este o functicintegrabila care are primitive, si F est o primitiva oareearea Tui atunci f° stands = 70)-FCa) 2 rereseo)de=f pondrs fatnde, 3, farends=af" sordr, vier. 4, Adivitaten raprt wamintral f° fsdar= [lade flab, Ves ab. 5. Fora de ntgrare prin pl Dac plus foci J ig nt devabite ey ecvatee funeti continue, stuoei f° /)gCadde= Foetal ~f* Fe Lede. 6. Teorema de medic pentru integrale. Daci functia f [a,b]-»R este contin, stung} exist ce (a,b) astel neat f° f(x)de = (6~a) fC) 7, Prima formal de sehimbare de varlabili. Fie funetin JJ > contin s funpia wfe.b]>J este un interval) contims cv derivata continud, ates “) jecortao) Jde= f rear an 8 A doua formuld de schimbare de variabilt. Fie 9:[o]->[o,8] fanetc bcetiva, 6, 7! derivabile, g' continud si @'(t)#0, Vee [end]. Dack fanctia f[o,b]-+R este ‘continu pe [4,h], atunei f f(xydx = ii S(eO)eroae : ee 9. Devivata unel integrate, Fic functia contin /:[a.8]->R si F:fa,5]on, Fl)=[ flod Atnc fina F ese oprimitvk a fine aed Fs) = (3) 9A. Fie f[a,b]->R continus si fanefia w:1>[0,6], (1 este wn imerval) este ervabils ox dervata continu, atmci finein F:[a,8]>, F(x)=[/ia)ar este derivabil $i FG) = f (u(x) WC). - 10, Proprictti de monotone si miginive. Dack finetia /:[a,6]->[0,0) este integrabil, aunci f° feryde 20 Dack functile f.g:[4b]+R sunt imeprbile si f(2)< (0), Vecla.d), stunct [Lrerdes fPecoae. Aplicati ale integrael definite. Fie f [a,b] Io fmefis contims. 1, Avia suprafefel plane cuprinst inte grafculfunctei wxa Or pi depele de eeuai xa gi xb esteegatton [° [/(x)|dr 12. Volum onli obit pin ota praficl inci jr ani ete ea eu, =xf! Peds3 _NLANDRONACHE® D. SERBANESCU+M, PERIANU*C.CIUPALA +f. DUMITREL 124 Probleme propuse 1. Calcul wrmitosreleimtegrale (Formula Leitniz-Newon). @ f(r sifaes 0) (xv aes ° [oe jerstl i 1y ofa oe ie) ae; 2. Cala uno neal (ormala Leini Newon. o leas » iC Leela 9 Jers “ae o Je-2 ye: o (e-#)« D hae Sitter oye ofertas 0 fea, of te olsae oleae a Caleta urmitcarel integrate (formula Leibiz-Newton). ohana olahe l+x t L co 2 gee slip . Ogesae ON ies 5 Calcul urmitorce integral (orm Lelbiz-Newion) 1) fin sae; flcoexdes 6) [Figxtes [tga arias om de sp de 6. Cael roe inept Cities ier @ flx-ness fix olde; 9 fobs: 4 |xtsjacs alllxcewslder: R, f(s) = x-sinx a) Coleulasi f(x)ae 4) Determinati aria suprafjei plane determinate de grafcul funciei f; axa Ox gi dreptee deecuatit x=0 gi z= Siroa ©) Cateula im 22° si F(x) =arcte— 12. Se consider functiile fF RRS) =F 3 Sar 4) Arita cd F(x) +2/ (8) =0. by Catala [f(s acorn wa} 13, Se consierd funcia /:R—> R. f(x): arcana btaae. ‘6) Determinayi aria suprafefei plane delimitate de graficul func #2ROR, g(x)=x° f(x), axa Or gi dreptole de ecunji x=0 gi x=1 oy Arte (xp (1,2) 1 MATEMATICA ~ M1 125| MANDRONACHE D. SERBANESCU*M, PERIANU *C. CIUPALA*F. DUMITREL z 14 So consider funtia /:R +R, (x)= f-! a @ Caleulayi f'(%) 4) Arita ch #(4)20, Vx (0,42) ©) Caleulagi tim, f(x). 15, Se considera functia f>R— R, f(x): 4) Catala ty F(x). B) Arita cd f(-x ©) Acta od (x) 20, Vee [0,420) gi F(x) $0, Vr €(-2,0} 16, Seconsidersfuntia IR -» R, f(x) f(et—41+3) VF ride @) Caleulati #"(x) 2) Catt tin £0) £00) © Dakin mjinea pier e exw al meet 17, Se considers funetia RR, f(x) = 4) Deteminati aria suprafeei plane determinate de grafcul funcjii f; axa Or si “repele de ccusti r=0 git op Ariat tim [/(A)érer. Cakes | S(x)ae 18, Se considers functia f ROR aay ? 1 St secateuleze ie +i)s(ar. By Sh serach | (eh ff (0), Ve>0 [rear > Variante bacalaureat 2009 S88 secalculeze 2 1 Se consierfuncia, RR, (2) = J VP ve a) Caleulagi f"(2). ') Determinati punctele de extrem ale functicif «) Ari cd grafic fonetif mu are asimpote Ta +30 svat tg (b) Aritafi c& functia feste strict cresc&toare. -¢) Aritati cd graficul functiei f nu are asimptote. 21, Se consider’ o funcfie f:R->R, cu proprietatea ci xf (x)=sinx, VzeR. 0) Stsecaleuleze fx? f(s)ds 1) Si se uni actin stein peintervat [0.] 9 Sbavarateot | (3) de R, f(x @) Caleulagi t Sade. frou )Caleulagi_ tim wr) ate Jn rat ata 29, Se considert functia f :[0,1] >, f(x) =Vi- x? ay Caen fr (a)ae 1) Determinaji volunul compu obyinet prin rotatia graficulu Sune fn jurul lui Ox: ep Avni ca fs (2)e= foo? xa 4 Coteus im 2 Vartane Bacaleureat 2009, enunyadaptat 30. Fie girl (1), = (2x2) as, vane a Stsecaleueze 1 1 Sise demonsteze ci (2041), = 2m, Vn eM, n2 2 ©) Sise arate cf srul (/,)., tinde descresedtor edt 0. acl 208, mel ait 31. Fel (2)ays a= (x28) de, Vn 1) Skee caleulezs 1) Shsedemonsteze cl /, = " 8. g(x) = sidoaxa Ox. 6) Arai (4n42)[ /°(2)av+nf ™"(x)de=0, VneN’, —— bocalaweu 2011 23, Se considert feta», /( 4) Caleta jen sede 1 Cale i, x f(s) © Aric im j s(0)dre 34, Se considers metia [0,2] > R, £(s} { pont [0,1] sre! peniry xe (1,2 2B MATEMATICA — mtr+ D. SERBANESCU- if PERIANUC. CIUPALA+F. DUMITREL % = Manoronacne: 4 Arita ct fantia este itegrabil, dar nu amie primitive. 1} Deterninaf. arin supafee plane determinate de grafcul funtie dreptcle de ctatit x=0 91 x=? fr (oar axa Or 3i ocala tn 35. Se considers o funcfie continua si strict creseitoare f:0,2012]—> R. Aritafi ca functia g:[0,2012] >, g(2)=f £(P)ar—>F (1006) ma este injectiv, 3, Se consider srt (,),.. 1) Calelai I 1) Arai cl srl (J,),. este desereseitor. ©) Arita ed gral (J,),,, este convergent. @ Caleutati tim 7, 37, Se considera girl (,) 5 9 Caeulai 7,415 +5 ») Act i (J), ete deserescior Cale im 1, ecaloreat 2010 2, Secomiert ul (Jags f= fet 0 Clea 1, 1b) Saco arate 8 I, way WHEN, 22. Bl (6) Arai ch ute f+ fy aio 1) Arai cX seul (Zag est convergent. 1 1 e) Shee arte ch fim (12a tbe (a 2 Sise arte ot fim (Ifa dt (eee), 39. Fes (Jae ao 4) Caleulai Ie 1b) Veriticatidacd 1, ~1, €Q 6) Aritai cl Legs €@ oticate ar fi nN. ‘Bacalaureat 2011, model subiect 40. Fie ginal (I,),a50 Ty [oe 4 4) Aran sel (J), exe erector 1) Arita cst (,),, este minginit €) Canta im n(2-1,). Bocaaurea 2010 41. Se consider sirul (I, ) Caleulay 1, 1) Sase arate ch, <1, Vane, ©) Si se calouleze lim 1, Variantebacalaureat 2009 42. Se consider functia /:R->R, f(s a) Catala f/(2)de. Arta ct tim fx" f(a) dco ) Artay ok iP aft ner] p(dree. 43. Se consider girl (J,)oy - Soe co VneN {Pel ene Dever 4) Determinayi numercle reale ab si ¢ stiind o& el 41” vee [0,t] ) Caleulati 1, 6) Aritafi cl nominal Iua.s ~lagus ++ lo este rational, pentru orice ne N. 44. Se considerd srt (Ty) ay a) Caleulati +1, )Caleulayi tim 1, ep Achat cgay +lgya tan ty = Arita chim nl, ©) Atal Jayo3 tay €RAQ. = OMATEMATICA — #1 131|S M.ANDRONRCHE: D, SERBANESCU+M, PERIANU®C. CIUPALA+F, DUMITREL 45, Se considers funcjia g:R>R, g(r)=e" a Caleulai fe(2)de 6 Caeuat fx'e( de ©) Demmonsrai cd sna (1, defnit pri 1, = f g(a") este convergent 2 Bacalaurect 2011 46, Se consider sirul (I,),.95 =f et 4) Caleulaji £, 1) Asiti cl girl (1,),., este set cresedtor. ©) Acitai ct fim 1, = +00 47. Pentru fiecare mumar 1 €N se consideri functia f, RR, f, (1) = @ Caleatati f,(1)+ 4 (1). Caleta tin 2) ©) Axitati 8 gral (f,(1)),. este convergent. 4 Atta sieal (J, (2), ese divergent. 49. Se consider sirul ([,),.,5 fy = [7'ta" ade 9 Caleulati 1,41, +) Aratagic seul (1,),,, este convergent © Demonstraji egalitatea 1, = [ —2— ae. Catala tin 1, 49. Pentru fecare se 0s considers (1.la)s» 1 (a)= feat ae cates (2) ; £5) Attic pootra orice oe(03) sirul (J, (a), este convergent Penta a of 0, £ ste dm 1.(a). Cele fim. 4(8) en ecare mum el «defini sil 1), f(a) = f(b sina’ de 4) Coleus 1,(*) fava (a) ‘) Caleuta tin fhe opin soi). mf rsiacon Semis yit (s,),.%, =f (seats a) Calcul x, 5 4) Arta c8snul(,),,, est strict erescio. 9 Arita cd 3, = J sin xf a & Deitapi ed tim x, 400 2. Se considerd funcyia f:R > R, /( seat jas Aria orice prinaitiva a functii este rescore pe intervaat [og] ceuiven, aes 53, Se considers functia /:R +R, (x)= arcigr panes 6) Caleutay lim [y(oyae B MATEMATICA — mt|§M.ANDRONACHE. SERBANESCU* N, PERIANU +C.CIUPALA +, DUMITREL z 54, Se considers srt (,),. ‘9 Cale 1. Dy arcs 01, R, f(x) = Vine 1) Sie caleutee { f(et)ax 2) Ss ei roa cori hint in ton ef ets nd OStsemntecs [e"des | /(2)drne Vorantebcoeurea 009 57. Fie functia f[0,1]>[1,3], f(x)=x1 +2241. Se admite c& Funct f are inversa funetiag. 4) Sie calculere [201 gy 7" by Save aate ch f) f(a) + [glade =3 ©) Si se demonstreze c4, daca a ef[1,3], atunci f) f(xyde+ [* g(a )dr > a. Vara bacalaurent 2009, ‘58. Se considers functia f:R ->R, f(x) =x—aretg x 2) Casa n surat plane dtmitate de grafic fictif, axa Ox 9 replete de ‘couafii x=0 gi x=1 ‘) Arta cf functia feste bijctiv ©) Caleulasi [react] roaet. 159, Se considers fanctia f2R > R, f(x) 20 4x2 ox Hd 4) Caleulai aria suprafefei plane delimitate de grafic! fume f axa Ox i dreptele de count x=—2 gira 1) Arai ch functia fese bie goualicn 460, Se considers functia J: +R, (x)= {x}(1~(2}), unde {x} este parte frationard 8 mumirul eal» 2) Sie caleueze | f(x)de 1) 84s demonsrzs cfc fadmite primitive pe R. © Si se arate valor integra f*" se ma deine de mui real a Parone cle 208 64, Fie fnctia, 29 Bf (2) «ss #) Caleulati Jreoae mca) 9( 0) oe onset Sf stoped, 62, Pentru ficcare nN" fie functia f, ;[0,40)—»R, f, (x): wear 9) Cateuai {fle by Catone he +2) 5 (x?) ds, x ¢[0, 0) vee, Vnzt oy arta ff (0) tes 63. Se considera funcfia f:R > R, f(x) =In(x? +1) a) Cateutag ff) 5 2) Acai c&fancia g:B—>R, g(x) =f /(F)d este impar, 3 ' i 2 Cael g . 135| _M.ANDRONACHE- D. SERBANESCU+M, PERIANU + C.CIUPALA+F, DUMITREL 8 64, Pentru fiecare ne N" se consider fanetia Jy: > R, (2) = @ Caleulati ff, (Jr)aee ) Asitati od i (sinz)ds = f fron (cosx)de . Arbab ia ff (sx) ae=1 65. Se considerdfunctie fg :R +R, f(s) = 24041. wta)=[f fod a Caleulai [)/( fear 2) Arta ct fnctia g este monotont pe R 6) Arai c grafeul Tene gnu ar asimptote a +2 66. Pentru fiecare numir natural nN’ definimn functia Su 0,420) 9, f,(x)= V0 +1 4) Cateulai asin supenteet determinate de gratiul funciei J, axa Or gi dreptcle de couatii x=0 gi x=1 0 catouias fol 5 (@)f 0) Arita sia (Fy. Za = [ (2) eat convergent in eae fe eda 68, Se consider girl (ys f= fee 0 Sisecalculeze 1 8) 88 oar o (942)1,=(0-I) pgs Ye, 23 o)Strecaleulze Bacaleureat 2068 69. Se considerd finctia f:(0,:0) +R, f(x) =Inx. 9 Catealat fx-f(x)te oy Acai [7 (xptron] f™"(apie= ) Cael im nf" (x). Beaai Maal race pa) 2h A) a the Yn 1) Aria csr (4), .9.Caleulati tim nt, ste strict descresctor. 71. Se considers sirul (Z,),... 0, = fx" Vx lds, Vnz 1 4) Caleulai f, ‘4 Acttayic& girul (1), ente descreseitr, © Caleulayi_ tim nf, 72. Se considers fanctin £2 R, f(x) = cos2e a) Determinati aria suprafejei formate de graficul functiei f, axa Ox gi dreptele de ‘ecuafii x= z 4) Deterinaji volurnul compului format prin roan raicuai funcii [at] omreye7t mpmuton op betaicd nf 7(s)ae=(n-1)} 9 (ax)ds, VneN, n22 73. Penru—flcare num" natural nse comsderd fanaa S,210,42) 9, f.(2) =—t eal 4) Calculati f° far 1 Determinaiintervelele de convert ale une primitive omecare a fine fy, ©) Caleta lin of Saxe ‘ 7A. Second anja f:R->R, i ttt 18-28 Fo) teem i s 17'§_M.ANDRONACHE*. SERBANESCU= NM, PERIANU' C.CIUPALA +, DUMITREL aa. Variante de subiecte & Subiecte date la examenul de bacalaureat in anf 2010-1013 42. Variante de subiecte propuse spre rezolvare4.1 Subiecte date la examenul de bacalaureat in anii 2011-2013 Testul 1 Examen Bacalaureat 2013, sesiunea | (3 julie) Sublectult 1. Arai cH numa @ = 48 ~2 + 25+) este real 2. Se consider funiaf => R, f(x) 4x1. Caleua f1)+ £12) +..+ £00). ‘3. Rezolvagi in muljimea numeretor reale ecuatia log,(2x) = log,(I+ x). 4. Dupo scumpire cu 10% prejul unui produ exe 2200 de ei. Calelai pret produsulst ‘maint de seurnpire 5. Ala numiul real «pentru car vector ain ob 3SiNA+008. |g i+4] gi ¥=2i+(a+Dj suntcoliniasi 6. ain +402 Subiectul al t-te hoy 4..Se considert determinantul D(a,b)=la a? 1], unde a ib sunt numere real. el @ Axial ct DQ.3) ') Verificayi daca D(a,6)= (a~IXb—1Nb~a) pentru otice numer reale ag b ‘Tn reperal carterian xOy se considerd punetele (nw), unde n eN*. Determinali ‘umdral natural n, m2 3, pentr care ari triunghiului RPP este egal cu | 2. Hie 3.25.45 Adcinile complexe ale polinomulai f = X"=4X?434'—m, unde me R 9 Petru m=4 arial ck f(4) 8. 4) Altai numarul ream pentru care ricinile poinomuli fverifid relia x, +x, ©) Dock 8442 44) = 15, +5, 44) atta of fse divide eu X —3. Sublectul a ten 1.Se consider fanein JR > R,/(0) = cos e+. @) Calculati f(x), xe R 1 Deennina cua angst aera unin petal de baci 0 stat pe grail foi ©) Densch /3)21,pentu orice rR 2. fs mtr asta ene consider numa J =f Cate J. 2 Aci ck oy (041) 1, pon rice mundo nen 6) Autach 12 (0411, pont oie cums aa nal 1B MATEMATICA — a8 z1M. ANDRONACHE + D. SERBANESCU- M. PERIANU-C. CIUPALA +F. DUMITREL 3 = Testul 2 Examen Bacalaureat 2013, subiect de rezerva (3 julle) Subject 1. Anta numiral n= (/5 19+ 245 ete natura 2.Determinaji coordonstle punctlui de interseeie a FRR, fy relgig:R Rg) "20-1 ‘3. Rezolvati in muljimea numerelor reale ecuafia 2°" = 2". 4. Calculatiprobabilitatea ca, alegind la inthmplare un iumir din maljimea aumerelor naturale de te cif, sume ciffeloracestui fe opal cu 2 5. In reperul cartezian xOy se considera punctele (1,3) $i B(3,1). Determinati ecuafia tetiatorel segment 4B. 6. Caleuai raza cerulu cieurscristriunghilui ABC dreptunghic in 4, sind ck BC =8. Subiectul al t-lea raficelor — fimejilor cre ‘mms ms 4 }} a) Calculagi A(0)- AQ) 1) Atay ede (2) 21, pots oie mamta ©) Determinat muerte tiegl peua cae inven maticel AG) ate cleneniel comeege 2.Pe milion mmerlr rele ve defile lgea de comport asciatv dat de soya Peay, a Calculati 203, (b) Aritati c& xe y (ery D1 , pentru orice numere reale x gi y. ©) Rezolvati in multimea numerelor reale ecuajia xexex =x Sublectul alten ‘1.Se considers functiile f :R > R, f(x) =e" gi g:R > R, g(x) =x? +2042 @) Caleulati g'(2). 1) Aeon 22 5 «Demons cd 2/6) 3) pent oe (0) 2Se comer fmcile fC 2am)-oR fid=es2+e gi FCI) oR, Foye 2esies2) , ocala ftr+2) 1) Vere dct nc Peas pinks ei F(x) fQ) de. Testul 3 Examen Bacalaureat 2013, sesiunea special’ (28 mai) ‘Sublectul | 1, Determinafi numarul real x pentru care numerele [, 21-+2 yi7 sunt termeni consecutivi une progrestartmetice, 2, Calcul stan dinre punctle de interectc cu axa Or a grafcului fanctic FRR, faz 4043, 3. Revolve in muljimea mimerelor rele ceunjiaVi-F4 = x42 4. Determinai cate numere naturale impare 2b se pot fom, sing cd a, be {23,455} si ard 5. In droptun unde {0} ABCD, ex AB ~ 8 si BC = 6, 9 consdert vecorul §= AB +40+ AB, ACAD .Caleulatilungimea vectoruui 6. Caloulag sinusu unghiutui 4 igh ABC Roe 6, 10 ine =2, 4) Caleulayi det 4(0). £4) Determinaf valorile rake ale lui a pentru care $4(@)~(4(a))' = 4. ©) Determinafiinversa matticei (2). 2. Se considera polinomul f= X°~mX" +34 —1, unde m este num real @ Caleulati f2)— f-2) £8) Detorminati esta impli hi fla X + 2, sind ed restl impériit polinomulsi f Ia.X~2 este egal eu 9. 9) Determinati unerele ale m penttu cae af +3433 =3, unde sys sum ‘dine potinomulai Sublectul al ites 1.Se consider fnetia f(-11) +R, fla) = a) Caleuat f(2)x€(-1) 1) Vertical daca functia este descresetoare pe interval (1,1) 6) Determinay punctele de inflexiune a inci f 2, Penirafiecare numir natural e consider’ numa 1, = a) Calla I, by Ariajicl Lae ©) Demons ed I, +0041, = Petar “ee, pentru orice numa natural 1 -MATEMATICA — mt 43| M.ANDRONACHE D, SERBANESCU M. PERIANU *C. CUPALA +f. DUMITREL z Testul 4 Examen Bacalaureat 2013, sesiunea a Ilka (28 august) Sublectull 1. Ala raja progresici geometrce (,)., cv termeni reali, tind ed by =1 gi = 27 2, Aflati coordonatele varfului parabolei asociate fimejiei f :R->R, f(x)= x ~6x+8, 3. Rezolvai in multimca numerelorrale ooutia 3" 4. Calculafi probabilitatea ca, alegind ta intimplare un numar din oulfimea numerelor naturale de dou citfe,acesa 8 fe pleat perfect. 5. Se considers punctele 4, & 91 C atfel incat AB 47-3} si BC ~ 2-57. Determinal Iungimea vectorului AC 6. Calculaf sinusul unghiului 4 al trunghiului ABC in care AB = 4, BC ia 4 ent ese mane os min a-{ 6 ‘} 4) Caloulati det A(1). +) Detersninayi numerele reale m sid et A¢m)- Am) ©) Atta cd det( AQ) + AQ)+..+ AOD) =S1 108 2. Pe muljimea numerelor reale se defineste legea de compocitie asociativa daté. de oymay— ar 4y 420. @) Calevlati 304 ¥) Axia cd x0 y= (x—4)(y—4) +4, pentrs orice numere real xsi» 9) Rezolvat in smlfimes numerelor reale ccuafia xex2..0%=5. Subectul a tea 1. Se considert fnetia £(0,40) RVUs) = 6, @) Aritati cd /') = ante pentru orice x € (0,0). ‘) Determinayi ecuatia asimptotei spre 1co la graficul functiei f. ©) Demonstrate. /(x) 2 =>, pentru orice xe (0,420). 2, Peni ficcare numir natural n se considers numérat 4) Caleulati Jy ) Asitafi ct Z,,, SJ, , pentru orice numar natural 1 ) Dene 1, = (1-3) yc me tr sol Testul 5 Examen Bacalaureat 2013, sublect de rezerva (28 august) Subiectul 1, Calcul sum prior tet termeni ai progresiiaiinetce (,)., daca a, =2 gi a, =B. 2, Aflajicoordonatele virfului paraboleiasociatefuncfici f :R—> R, f(x) =x? 4-42 23, Rezolvaf in mullimea numeretorreale ecuatia log, x= log,(4—x) 4. Calculajiprobebliatea ca, alegind J intimplare un sums natural din mulfimea ‘pumerelor naturale de dout ciffe, produsul cifrelor acestuia sa fie egal cu 4 5, In reperul cartezian 20y se considert punctele 4(1,1) si (4,1). Determinal; coordonatele neta M sind e& A = 4B. 6, Ariat ck Sublectul alten rom nematode 3 ab = 4) Calealati det(A(-1)). 8) Nestea dacd A(0)-A(l) = 50), «) Determinafi murnerele reale m pentru care det A(m) = 0 2, Pe R se defines legen de compoitieasociativi dai de x°y = 1y 2-29-46, 4) Verifcai acd x0 y= (x—2(y~2)+2, pentru orice numere realex iy by Arita c& x02 =20x-=2,, pentru orice mum ral x. ©) Caleulaji 122230...0201222013. Sublectul ities 1. Se conser fncin /:R-» Rf) = Zh 1 Asta ch /"0) = 22 AZE, pen orice 2 R catsitin LO ex (22!) 2. Paice un na ele cone una 1, = At DD Veviticaidacd 1,,, =(r+ 1, en-2 + pentru ore nue natural nel 0) Asch 05 1,5 <1 petri um rata net 3 MATEMATICA— Mt 45|= M.ANDRONACHE + D, SERBANESCU +M, PERIANU C,CIUPALA= F, DUMITREL 146 Testul 6 Examen Bacalaureat 2013, model MEN (www.edu.r0) Sublectult 1, Arita cd numdrul n= (Y3—1)? + 2V8 este nara 2.Determinajivalorle reale ale i'm pentru care graficul fnctici f:R—>R, ‘F(e)= +c intersectea axa Orin dows puncte distinct, 13, Rezolvai in mukimes numeretorreale ecuaja og, (2~2) = log, 44.Caleulaiprobabiitatea ca, alegind la intimplare una dintre submutimite: mulfimi A= (1,2,34,5,6,7}, aceasta shail cel mult un element. 15. Se considera punctele 4, B i C astel inedt AB 74.67 gi BC Als 67. Detorminai lungimea segmentulai [4C} 6. Fic mumerele reales bastfelincit a+ b=, Arita cb 2eosb = cosa+ V3 sable atten ssemte t:9) deminamaos a -{3 case iy @) Caleulazi D(-1,2). 4 Determine nuit real q pentru care maticea 4(2,¢) ae rangul egal cu 2. ©) Axitaji ci existd cel pufin o pereche (x, y) de numere reale, x# y, pentru care Dox, y) = Dx): 2, Se noteavi cu x, x,, x, ridcinile din C ale potinomului f= X?+4'—m, unde meR 4) Determinati m asl inet estl impli polinomului fla X —1 ai ie egal ew 8. 2) Aria c& numdrul x! +x! +33 este integ, pent orice m6 R ) In cazul m = 2 determinati patru numere intregi a, b, c,d, cu a >0, astfe! incit polinomul g= aX? AX" +e¥ +d staibé ridscinile +, 1,1 Rem Sublectul a tea Se considers Runcla. sR > R, ses) =e a) Calculati "(0) ‘) Aritati cd, pentru orice nN, n22, ecuafia f(x)=7 are exact o solutie in (0,400) ©) Fie x, unica sole din intervalul (0,40) a ecuatii f(e)=n, unde ne N,n22 Avital lim x, =420, 2, Se consider’ funciia f :R + R, f(x) =cosx . Se noteaza cu S suprafata plana delifhitatd de graficu foncict f, axa Ox i drepete de ecuaitx=0 gi x= 4) Caleulai aria suprafeei S. +) Calcul volumal corpuli obginut prin rota supafeel Stn jurul axei Os ©) Demonstrayi ca {* /*(kx)de = [* f*(x)de , pentru orice mumere naturale 1, & 21 Testul 7 Examen Bacalaureat, iulie 2012 Sublectul | 41. Caleulaji modulul numarului complex (1 + 2, Deterinati coordonatele punctclor de interseciie @ gaficelorfuctilor f:R—> fle)= 2° 42x gi giR->R, g(x)=—x-2 : 3. Rezolvati in mulfimea numeretorreale inecuagia 2°" < 4 4. Calculai probabiitatea ea, alepind la intimplare una dine subrimile cu tet clemente ale muljimii 4 = (1, 2, 3, 4, }, elementele submulfini alse Det y432=0 1. Se considerd sistemul /+2y4+32=0,unde m eR atytme=0 4,08) simmer G={X(9)= pape BYE) 4) Ariat cB X(p)-X(@) €G pent orice X(),X(Q) eG 5) Adit £8 (6, este grup comntati avd elemental ata). Demin inversl elemental X(p) tn acest grup. ) Rezolvaji counja (X(p))"= 1,+7A, unde X(p) 6G Subiectulal thiea 1, Se considera funetia_f:R + R, f(x) =. - 12x, 4) Aria ck funcfin este eeseoare pe interval 2, +2) 6) Caleulati_ im = Y Catena FF} ©) Deering muimen numero ele penta cae seus (0) =a els reale distinct 2. Se consider funatin F:(-1, 40)->R, f= 2823 4) Arik orice pimitva alu este stict ceseteare pe (-1, +2) cata [LE cata jb LOE 1 MATEMATICA — 141 “7(© ML ANDROWACHE D. SERBANESCUW, PERIANU+ C.CIUPALA + F. DUMITREL Testul 8 examen Bacalaureat, lulie 2012, subiect de rezerva Subjectul! 1, Calculafi parca reall a numirului complex (1 + 217. 2, Se noteaza cu x, si x, solufille ecuafiei x*—3x+a=0, unde a este un suis real Determinaji a pentru cares, +, 444%) =5. 3, Se noteazA cu g inversu funcfei bijective f=(0,1)—> (4, +00), f(x) =2' +3. Determi nati 565) 4, Se consider muljimea A= {1, 2, 3, 4, 5}. Determinafi probabilitatea ca, aleging fa fntémplare una dintresubrmulimile hui 4, aceasta si contind exact tei clement ‘5. In reperul cartezian x0y se consideri punetele 4(,3) gi B(7,12). Determinasi goorona tele punctului Af, tind o& Af = 5 tind o& 302+ 2c08x , 5 6. Detemninat +<(0, 2) aed Subiectul al t-lea es he 18) 1. Se moteur. eu D(a,b<) determinant mace a,b) =| 22 26 2e |e Ay) 3a" WP 3c? J 4) Caleulyi D0,1,-1) {) Determinafi numerele rele x pentra care matrices. 4(0,i,x) are rangul egal cu 2 ©) Arita od dacd a,b, © sunt lungimile Iarlor una tiunghi $i D(a,6,¢)=0, atun triunghiul este isoscel.. 2, Se consider incl Zay,) i Fanetia 2» Zy, (x)= 2) +30? vd 43 @) Cateulai £() +73) 4) Descompunet in ctor reduc peste Z, plinomal P= Xs 3x7 44x +36 2A] ©) Aritayi c& functia fu este surjectiva. Sublectul al ittea 1,Se considers funcjia £:R—> R, a) Axttagi ci funetia SGV +3 4) Determina simple spre +a grafic © Determinaltimagine nce ‘ 2. Se consider fine 6) Atha ch fncin F: 2) Calcul aia supa plane delinitat de grafic! fun axa Org rete de cousfix= ae, Acta ch (p +f" (deaf fd =f", pont oie 2 | sevice p> 0 Testul 9 Examen Bacalaureat, mai 2012, sesiunea speciala Subiectul | 4, Determinaji numeul real m sti 8 ouinile A= {2} 9) B={ve Re sme sd =} sunt cal. 2,Deleiaticoordonstle virfului parbolei ssocate funeiet:R> f(z)=x" 3x42 23. Rezolvafi in muljimea nurerclorreale, ectaia 3” <1 4, Caleulagi probabiltaes ca, alegind ia intimplare unul dintre numerele naturale de dou cif, acesta 88 fie format doar din cite ipa numérul real a pentru care vectorii ai + 2a~3)j sunt cotiniai, 6, Caleulafi raza cercului circurscristiunghiului ABC, sind e@ AB= AC 5 si BC=6. Sublectal al I-tea, (loo corr 0 tsins! 1. in My) se considerd maticele ,=|0 1 0} si 4)=| 0 1 0 |, ser. oo ising 0 cos 4) Caleuag det 4¢). 4b Asitai cd. A(x) A(y) = ACe+ 9) penteu once 9 €R 7 Determinayi nucle realex pentru care (A())™" 2, Pe mulfimea G Amt = ee cones mali comp 2 athe ane in mines Ge nett apr cae 6) Dano 76-4, 0) sgrupul (R-) Sublectul al tit-lea 1, Se considerd functia f:R > R, f( Jim Cantal Fon 1) Demonstafic8 fancjia feste convexa pe R ©) Aritati ch functia x :(0,+:0)—> R, g(x) = f(N/F) este strict cresedtonre pe (0, +20) = 2. Pout faeue neN* comida manele f= fat View J, (0, +00), f(x) =x4 VHT Cota iy LE2=! 8) Determinaiecuafaasimptotioblice spre 40 la graficul Funct f ‘0 Demonstaji cl pent orice numa rel m> 0, ecusia. (x)= are soy unica aR 2. Pent ficare mami natural nels conser mma J, =f?" )Caleulay J, +b) Acttati ch 21, +(p—DI, . =e, pentru orice p23 9 Cae fin ( ses mt) || M.ANDRONACHE 0. SERBANESCU- M, PERIANU-C. CIUPALA* F DUMITREL 150 Testul 11 Bacataureat 2012, Mode! MECTS (www.edu.r0) Sublectul 1, Determinajinumirulelementelor muljimii4~ (+ €2||x+1|s 24) 2, Determinai coordonatele punctelor de intertctie & dreptei y = 2x —1 cv parabola y= 2x! 3x41, 3, Rezolvaf in muljimen numerelor real, couaia YTVTx =1+-x. 4, Se consierd mullimea A (1,2,..10} Deteriuafi num de submjimi ca 3 clemente ale mulimi 4, submoijimi care conjn exact 2 numere impare. ‘5, Determinafi ecustia mediatoarei segmentului [4B], unde A(1, -2) $i BG, 4). 6 ier r(a Sublectul att-ea 1, Se consider sistemul de euajt | m+ my + ty 4) Determinaivalorile lui m pent cae determinantal matie sistem este nut Ata cd, pentr nico valoare alum, sisteml nu are nicio soluie (124) e2 2, Yo mere real strict positive. ©) Arita cd rangul marcel sstemului este dite de 2, orca ar fi mR. 2, Pemultimea se defineste legea de compozitic sey =4(x+y—my+1). 4) Verifcaidactlegea de comporitc + este asocaiv 4) Atitaicd lege de compote * admite element near, ©) Rezolvajiceusia xexex=3 Subiectul al it-lea 1. Se considera funcfia £2 R, 4) Cateutyi tim LOD. 7 Catal Fay 4 Demonsrf ck funetia este deseresetowre pe interval [-1,1) ©) eterna me pentru care ecuyia (3) = m are ei solu real distinct. 2, Se considerd gral (J,),.,,,=fi(I-°) de 9 Calla ') Demonsrai ci ial (/),,,ete convergent = £9 Demonstraji cl2n +1) Ie~ 2 , pentru orice n> 2 3 i . 151M.ANDRONACHE-D. SERBANESCU M, PERIANUC.CUPALA* F, DUMITREL Testul 12 Examen Bacalaureat, Sublectult re Arkaics (V3.45)02=(3} 2, Determine valorile rele ale Iai m pent care deapta x = 2 este ana de simewie a parabolei y=! +mxs 4, 3. Recolvaf in mulfimea [0,2) ecuaia sil 2) i 4. Determinai nN, #22, pentru care C344 =18. 5. Determinafi aR pentru cae dreptele d:ax-+y#2011=0 gi d:x-2y=0 swt parce 6, Fiex un mumdereal car verified cpaitatea tgr+ctpr =2. Arita cd sin2x-= 1 Sublectul al I-lea Lor 1. Se considerd maticea 4(x)=|0 1 2x, wade xR oot 4) Attic AG)ACy) = AG y) ore arf 2, eR 8) Arita e& (4¢2)~ AGN)?" = 0, ponte oroe 5,9 6 R ©) Determinalinverea mace Ax), ods eR 2, Fie a eC gi polinomul f =X" +(l—a)X? +(a—2WX +ar+(a 2 CL]. 4) Arta cd potinomul fare Sdcna 1. 4 Asitai ci, dak p.g_ sunt numere complexe yi plinomal g =X" « pX +g eCLX) se doui rdicni distinct, complex conjugate, stunct p yi g sunt mumere reale si P R, f(x) « In(x+1)—In(x~1). 49) Arita fantin et trict deseresctoae po (1+). 2) Deierminaiasimptotlegafcului fei o) Calla in ts). 2. Se considera functia f :[1,2)—> R, f(x) = x’ —3x+2 Caleulasi J #(Ve)ae. 6) Caleta ain wpa deems de pai fei 2]-» Re(o)= £0, de axa Ox, ©) Asitati ch (4042) f° "(2)adee nf’ (x)de m0. Testul 13 Examen Bacalaureat, august 2011 Subiectult 1. Caleulti ria progresici geomevice (b,),,. oi lerment porivi, dock +, =6 si bysh=24. 2, Determinaji a R pentru care functia £:R + R, f(x)=(I-a?)x+4 este constanth. Reto eatin etree (3) <2 ‘A. Determinati numarul termenilor rafionsli ai dezvoltirii (1+ V2)" Seka Sane pn 42) ap cen eB 20.1). 6. Triunghiul ABC are masura unghiului A de 60°, AB =4 gi AC~ 5. Calculai AB- AC. dslcotin 1, Se consider’ mulfimea H = {4 .M,(R)| 4? i ) 2) Arta ct ( ew 8) Demons cl, dack AH stnci 4” « 1, peta orice num ata nen © Arta ct linen Het it. 2. Potinomal f = (X +i)!" +(X—" are forma algebrica f =a," ail Rif avd C 1) Determines impaicipoinomuli fl 4-1 5) Acta cf coefcenipolinomufsnt mer ral, ©) Demonsra ch tone adie pinch fount manere ele Subectl a len +1. Se considers funcjia f :R —+ R, f(x) = 2° ~Sx+4 en iy /2=L2 1) acta cratic Gnejeifarun punt de inexione. © Asti, pears orice me(08)y cumin f(x) =m are exact tel soi vale distinc, 2. Se code fina g:R > R.g(x) =e” @ Calcutali ff god XO at aK bay, oy Caleta f(a ©) Demonstajic sil (1), dfinit prin 1, = {"g(x)r ete convergent BO MATEMATICA — m1