Sesiune 2010 de referate şi comunicari 14 mai 2010 Lucrarea Peregrinări pe străzile Troposferei –recenzia romanului „Sfârşitul Domnului Y” Autor

: Scarlett Thomas
Autor Cristina Nicoleta Raţ Liceul Pedagogic Gheorghe Şincai Zalău Coordonator prof dr Flavia Ardelean

Peregrinări pe străzile Troposferei

Autoarea contemporană, Scarlett Thomas, s-a născut in Anglia, în anul 1972. Preocupările ei scriitoriceşti se axează pe tematica filozofică, metafizică şi fizica cuantică. A scris proză scurtă, publicând nouă povestiri („Brother and Sister and Foot”-2005, „The whole Country”-2004, „Mind Control”-2000, etc.), iar apariţiile consistente sunt cele şapte romane: „ Dead Clever”1998, „In your face”-1999, „Seaside”-1999, „Bright young things”-2001, „Going Out”-2002, „PopCo”-2004, „The end of Mr.Y”-2006, care a fost tradusă în limba română de Simona Ivan în 2009, în momentul de faţă romanul „Our Tragic Universe” este în curs de apariţie. “Sfârşitul Domnului Y” este un roman complex încadrat în sfera SF, cu un număr mare de personaje. Se defineşte ca o autoconfesiune în care este surprinsă transcederea eului superior spre dimensiunea eliberatoare a Troposferei. Autoarea declară ca se identifică cu personajul creat, “Ariel Manto vrea să ştie totul, la fel ca şi mine.” Prin intermediul personajelor se aduc cititorilor mesaje din lumi numai de ele explorate, stârnind în mintea noastră întrebări profunde, generând paradoxuri care răstoarnă principiile devoratorului de literatură. Cartea cuprinde trei părţi ample, fiecare punând în evidenţă diferite aspecte ale relaţiei ucenic – ghid, relaţia dintre Ariel ca personaj neexperimentat şi ghidul, cartea „Sfârşitul Domnului Y” de Thomas E Lumas. Dacă în incipit privim ucenicul în relaţie indirectă cu ghidul trecem neprevăzut la relaţia directă, şi punerea în aplicare a instrucţiunilor din acesta, încheind cu efectelor neaşteptate ale acţiunilor precedente. Romanul se cere privit ca o carte în carte şi prezintă, puterea “setei de cunoaştere ”, care îl conduce pe aspirant spre toposuri labirintice, înălţătoare. Deşi pare un ideal, atingerea cunoşterii absolute, este posibilă, autoarea, expunând o cale pentru regăsirea acestei valori. Perspectiva promovată de Scarlett Thomas am putea-o asocia idei blagiene, de cunoştere luciferică situată la polul superior. Rătăcirile ei o împing spre clasificări şi decodări, care îi opturează acsensiune eliberatoare. Ambele tipuri de cunoştere sunt dominatede câte o sintagma, moto. Avem cuvintele „CREDE ŞI NU CERCETA” specifică tipului de cunoaştere Luciferică, iar la polul opus „NU CRED PÂNĂ NU VĂD” asociată conceptului apostolului Toma, şi cunoaşterii paradisiace. Într-o antiteză incontestabilă, sunt plasate cele doua

tipuri de cugetare prin practicile care vădesc. Se face referire la practicile ocultiste, misticism, credinţa in nevăzut, ridicarea de noi întrebări în conturarea cunoaşterii luciferice si de analize experimente, clasificări, decodări pentru sfera paradisiacă. În viziune mea, copilul întruchipează cunoşterea paradisiacă, rămasă fără cel mai important simţ, al vederii dincolo de material, puterea deschiderii către spiritual. Datorită necesităţii, de a demonstra fiecare fapt şi existenţă, mecanismul experimental a ridicat un zid, rupând conexiunea cu deplinul. Plinătatea implicând mai mult decât materie. Cunoaşterea eliberatoare, am asociat-o, simplităţii. În ciuda faptului ca odată afundat in aceasta, noi şi noi uşi se deschi, sporind misterul, acesta poate fi uşor înfrânt de inocenţă şi credinţă. În momentul în care vrei cu adevărat să ajungi la ultima uşă, trebuie doar să crezi, iar complexitatea ţi-o împropriezi şi ramurile aparent interminabile se unesc, într-un trunchi al deplinătăţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful