o ani M Saptamana 52

Inauntru !ji afara

. Puneti cinci obiecte, ca de exemplu, un cub, 0 .ceasca, 0 lingura, un animal

mIC de plus sau plastic si 0 jucarie preferata in fata copilului. Denurniti obiectele unul cate unul si !asa~ bebelusul sa le ia in mana si sa le atinga pe fiecar; inainte de a le pune intr-o cutie de pantofi.

Luati cubul din cutie si dati-I-I in mana copilului. Spuneti-i di ati luat afara cubul din cutie, Accentuati cuvantul "afara". Explicati-i sa puna cubui inapoi inauntru in cu~e. ~ublin~~ti c~vantul ,Snauntru". Repetati acelasi procedeu pentru ceasca, lingura, animal si jucarie.

Dupa ce toate obiectele au fost puse inapoi in cutie, incurajati copilul sa gaseasca cubul in cutie si sa viol dea in mana. Daca nu intelege, luati cubul si dati-i-l in mana bebelusului In timp ce spuneti cuvantul .,cub". Spuneti-i ca ati luat afara' cubuI din cutie. Nu uitati sa folositi cuvantul "afara.". Rugati-l sa spuna cuvantul "cub" daca poate. Apoi explicati-i sa puna la loc cubul in cutie, Apoi, spuneti-i sa ia ceasca afara din cutie si sa v-o dea, (Dati-i 0 singura comanda 0 data, pentru a evita confuzia, Pot fi date doua cornenzi numai atunci cand copilul devine sigur pe el In aceasta activitate), Continuati sa-l incurajati sa. ia unul dintre obiecte afara din cutie, denumiti-l ~i apoi explicati-i sa-l puna. inapoi In cutie. Accentuati cuvintele ,,1n" si "afara" ~i laudati-I pentru once raspuns pozitiv.

Aceasta activitate dezvolia:

• limbajul pentru denumirea obiectelor:

• accentuarea simiului pipaitului;

• coordonarea ochi - mana:

• perceptia conceptelor " induntru ., si '.' afara";

• independenta;

• increderea in sine.

52

PARTEA a II-a

De la un an la doi ani

Introducere

Copilul de un an incepe sa dea semne de independenta, dar are inca multa nevoie de supraveghere si de indrumare. Este important sa prindeti momentui potrivit al introducerii activitatilor sugerate pentru a-l stimula. Nu este recornandata planificarea unei are exacte in fiecare zi pentru a anume activitate, deoarece copilul mic nu are inca. simtul tirnpului, chiar daca i se mentine 0 schema generala de program zilnic. S-ar putea sa perceapa acest fapt ca pe 0 rigiditate, care sa conduca la un comportament negativ.

Incercap sa va intelegep copilul, observand tipicul comportamentului sau eotidian. Retineti cand pare sa caute eeva de facut. Soar putea sa fie dimineata devreme sau dupa un mic somn de dupa-amiaza. Depinde cand are chef sa faca ceva aparte.

Este important de stiut ea un copil la aceasta varsta are 0 putere foarte scum. de concentrare ~i soar putea sa nu fie capabil sa termine 0 activitate dintre cele sugerate intr-un anumit interval de timp. Aceste activitati trebuie repetate pentru 0 stimulare suplimentara in diferite momente de-a lungul unei perioade de timp mai indelungate. Copilul l~i va dezvolta 'increderea in sine ~i independenta pe masura ce incepe sa perceapa mediul apropiat lui.

Cartile ell imagini mari, viu colorate si eu putine detalii atrag copilul de aceasta varsta, Copilul va fi incantat sa i se citeasca povesti mereu, chiar daca nu poate sta prea mult timp concentrat pentru a termina 0 carte.

Cantecele, rimele ~i ritmurile 11 vor captiva. Continuati sa le repetati des, it copilulle va recita din memorie pe cele prefer ate.

Copilul de aceasta varsta este curios ~i va fi imediat gata sa exploreze mediul inconjurator pipaind, bagandu-si nasucul, sconnonind, tragand, impingand, privind iscoditor si batfuld ritmul. Va adora sa stivuiasca si sa care obiecte, sa urnple si Sa goleasca cutii, sticle sau flacoane, sa. puna si sa. scoata capace de la diverse recipiente.

Copilul de un an este foarte ocupat. Este mult mai constient de sine insusi. Va dovedi mult mai multi afectiune ~i i~i va exprirna dorintele prin gesturi. Treptat, va incepe sa comunice prin cuvinte eu un vocabular limitat. Cu cat comunicati mai mult eu el prin conversatie, citit, folosind dramatizarea si punerea in scena, cu amt mai bine va fi pentru el mai departe. Acestea va vor fide folos sa-i induceti increderea in sine si siguranta care 11 vor ajuta sa fie atras spre inva.!atura..

Nota: Autorul ~i editura care publica. nu sunt responsabile pentru ranirea sau moartea provocate de utilizarea gresita a roaterialelor sau a recornandarilor, In activitatile cu copiii, materialele trebuie alese cu grija pentru a nu periclita sanatatea ~i siguranta copilului; supravegherea din partea adultului este esentiala.

53

Atingeti caput eopilului en mana ~i mangaiati-1 ineet de la gat spre stanga capului $1 peste cap, spre crestet, apoi In jos, spre dreapta capului, $1 din nou sprc gat. Ii va da simtamantul conturului capului sau, Spuneti-i copilului ea l-ati mangaiat ill. jurul capului.

Desenati un cere marc sau un oval pe 0 foaie alba de hfuti~ ~i spuneti-i copilului ca desenati imaginea capului sau. Atingeti incet ochiul sau stang si spuneti-i ca :ii veti desena ochiul. Desenati ochiulstang la locul lui pe fata deja conturata, Atingeti ochiul drept

copilului si repetati aceleasi etape. Atingeti-i nasul, dcnumiti-I ~i reprezentati-l pe ta de pe hartie. Atingeti-i gura apoi .;;i numiti-o in timp ce 0 desenati. Desenari-i-o ~bitoare. Spuneti-i ca ati desenat 0 f4i fericita. Apoi atingeti si desenati urechile anga ~i dreapta, ... orbind despre ele in timp ce le conturati. Pentru a obtine un desen It mai realist adaugati ~i par.

Daca pare in continuare interesat.Tuati-i degetul aratator si miscati-l in jurul mturului capului desenat.Atingeti ochiul stang desenat, apot pe eel drept, numindu-le e masura ce le atingeti. Atingeti si numiti nasul, Apoi gura zambitoare, 111 timp Ce aleiati mana de la stanga la dreapta 'pe zambetul desenat. Atingeti apoi urechile jnga si dreapta, in timp ce le denumiti. Aratati spre parul desenat ~i atingep parul

opilului in timp ce spun eli cuvantul "par". ~

Repetati aceasta activitate in timpul saptfunanii. In plus, aratati spre fetele elor din familie, ca si spre cele gasite in carti si reviste si recunoasteti partile capului e fiecare data cand vorbiti cu copilul despre ele. Laudati-I pentru orice raspuns

Alta data, utilizati nasturi rnari, mosorele, bucati de fetru, foi rupte de hartie au oriee poate n folosit pentru a marca ceva. Marcajele trebuie sa fie pentru copil isor de luat ~i de ~llut. Nu lasati copilul singur cu obiecte care pot.fi ing~1itit~~ . .

Utilizati imaginea desenata a fetei sau 0 alta faFi mare si .explicati-i copilului a puna un marcaj pe un ochi. Nu este recomandabil sa utilizati cuvintele "stang" si .drept". Deci, las ali copilul sa puna marcajul pe oricare ochi. Apoi SJ?ur:c~i:i sa ?un~ narcajul pe celalalt ochi. Repetati procedeul pentru nas, gura, urechi ~1 par. Ajutati .opilul, daca este nevoie, si nu uitati sa-l l.iuda!i de oricat de multe on.

. Alta activitate care poate fi realizata pentru fixarea in memorie a partilor fetei consta in lipirea unei imagini a unei fete mari pe carton san pe hartie de construit. Anmci cand lipiciul s-a uscat, taiati fata In doua bucati (stanga si dreapta). Spuneti-l copilului sa refaca fata din cele doua parti.

In timpul saptamanii, repctati aceste ac!ivitati eu copilul, in special atunci cand pare sa aiba nevoie de dumneavoastra. In timp ce faceti gospodarie, puteti comunica cu copilul cerandu-i sa arate spre oricare dintre partile corpului. Ajutati-l si corectati-l politicos, daca estc nevoie, si nu uitati sa-l laudati,

54

icul fetei ~i al capului

oreet.

Un an ~ Saptamana 1

Aceasta activitate dezvolta:

• simtul pipditului;

• coordonarea ochi - mana;

• usurinta de a face asociatii;

• capacitatea de a asculia;

• limbajul;

• capacitatea de a urmari comenzile;

• tncrederea tn sine;

• constientizarea notiunilor "stang" si "drept".

Un an ~ Saptamana 2

Mosoarele

Alegeti diferite rnosoare ~i lasati-l pe copil sa le studieze. Daca nu pare arras, incurajati-l sa se uite la ele, sa le pipaie, sa le dea de-a dura, sa le imping«, sa Ie loveasca sau sa le stivuiasca ~i sa le ciocaneasca de podea, Va fi nevoie sa-i aratati cum, dar lasati-I neaparat sa se joace ~i sa le cerceteze fnainte de a incepe activitatea.

Alta data, :incurajatH sa va aduca doua mosoare deodata si sa bata ritmu! 1-2, 1-2. Cantati cuvintele "UllU-doi, unu-doi", in timp ce bateti din palme irnpreuna cu copilul. Stati in picioare si bateti din picioare pe podea In ritmul 1-2, 1-2. Incurajati copilul sa bata din mosoare, in timp ce dumneavoastra bateti din palme sau din picioare. Copilul poate lasa mosoarele pe jos si poate copia actiunile dumneavoastra, Daca se intfunpla astfel, lasati-l!

La un moment dat, in timpul saptamanii, aratati-i cum sa stivuiasca mosoarele in seturi de cate doua. Dad face mai mult de doua stive In set, sugerati-i eu tact sa le faca ~i pe ale lui ea ale dumneavoastra, Totusi, daca insista sa stivuiasca in stilul lui, lasati-l sa faca cum vrea si incercati mai tarzn; sa-l convingeti sa se razgandeasca.

Va puteti distra grozav impreuna eli copilul dand de-a dura un mosor inainte si inapoi de la unul la altul, Copilul poate fi, de asemenea, interesat sa lege eu sfoara mosoarele. Pot fi legate eu sfoara sau fir de liln.a. Un curatator de pipe poatefi rasucit pentru a face un ac. Introduceti sfoara sau lana prin ochiul acului si asigurati primul mosor pentru copil eu un nod mare san 0 bucata de banda adeziva. Aratati-i copilului cum sa insire mosoarele si incurajati-l sa incerce independent. Ajutati-I ori de care ori este neeesar. Amintiti-va sa-l laudati pentru orice actiune pozitival

55

Aceasta activitate dezvoltd:

• explorarea libera;

• ritmul si constientizarea modelului J -2;

• constieniizarea notiunii de "set de doua ":

• coordonarea ochi-mdnd;

• independenta.

Un an ~ Saptamana 3

Ia~1 de jos!

Faceti rost de cateva obiecte ca, 0 ceases, un cub, un moser, un cleste de rufe, o lingura. si a punga mare de hartie si puneti-le intr-un sir. Numiti fiecare obiect si explicati-i sa-l puna in punga. Spuneti-i sa goleasca punga si sa repete procedeul.

Alta data, puneti aceste abiecte in diferite lacuri din camera in raza vizuala a copilului, NU!lliti unul dintre obiecte si rugati-l sa-l puna intr-o punga. Ajutati-l daca este nevoie. Incurajati-l sa gaseasca alt obiect si sa-l puna in punga. Continuati cu acest procedeu, pana cand toate obiectele au fost localizate si puse apoi in punga. F aceti aceasta in bucatarie sau In alta camera unde puteti sa faceti treaba si sa indemnari capilul sa lucreze singur in acest timp.

Alegeti obieete care ii sunt familiare, cum ar fi un animal de plus, 0 minge midi, 0 toba, 0 carte mica etc. Numiti-i copilului fiecare obiect si apoi explicati-i sa Ie puna in punga, unul a data, pe masura ce dumneavoastra Ie numiti. Incercati sa Ie

puneti intr-un sir si numiti-le de la stanga la dreapta. "

Urmatoarea activitate va fi desfasurata sub supraveghere foarte atenta. Este ~mportan;a pentru perceptia detaliului si pentru coordonarea ochi - mana. Aranjati, mtr-un rand, un strugure, un nasture, un fir de lana, 0 agrafa de hartie si 0 cheie ~i explicati-i copilului sa ia doar cate unul dintre obiecte 0 data, de la stanga la dreapta, in ordinea in care le spuneti pe nume. Trebuie puse intr-o curie mica, pe masura ce copilul le ia de jos. Nu este necesar sa folositi cuvintele stanga si dreapta niei la aceasta varsta, importanta este constientizarea notiunilor "stanga" si "dreapta". Repetati aceasta activitate numai cu supraveghere atenta pentru a preveni pericolul mghitirii sau asfixierii eu aceste obiecte mici,

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea notiunilor de stanga ~i dreapta si antrenarea ochiului;

• capacitatea de a asculta;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• imbogdtirea vocabularului;

• constientizarea notiuntlor "in" si "a/ara ", precum in pungd sau in cutie.

56

Un an ~ Saptamana 4

Vase ~i capace

Potriviti un borcan de plastic ~i un capac, 0 tigaie cu un capac pe rnasura, 0 cutie de pantofi ell capac si alte obiecte cu cap ace potrivite, Fifi sigura ca aceste capace vor fi usor de scos si de pus pentru copil. Daca cerinta este prea dificila, copilul se va simti frustrat si se va plictisi.

Cand materialele au fast potrivite, aratati-i copilului trei dintre ele si lasati-l sa scoata si sa puna la loc capacele. Copilul va avea poate nevoie de ajutor sa le puna coreet pe cutiile si vasele potrivite, dar lasati-i privilegiul sa 'incerce si sa greseasca. in arice caz, ajutati-l de cite ori este nevoie pentru a nu-l frustra,

Schimbati tipul de vase In timpul saptamanii si incercati sa-l lasati sa lucreze

singur oricat de mult este posibil. Folositi maximum trei recipiente 0 data. Prea multe vase si cutii utilizate deodata vor duce la confuzia copilului. Folositi cuvintele "pe" si "de pe'', ill tirnp ce capacele sunt puse .pe" $1 scoase "de pe" obiectele folosite,

In timpul saptamanii, concentrati atentia copilului pe alte lucruri care au capace. Pot fi in dormitor, 111 bucarie, in baie sau in alte locuri. Va vor ajuta sa extinde]i perceptia copilului pentru lucrurile din imediata lui apropiere.

Aceastti activitate dezvoltd:

• capacitatea de a rezolva probleme prin cercetare liberd;

• perceptia nottunilor "pe" -ii ,. de pe ".

• constientizarea potrivirii capacelor;

• simtul pipditului.

Un an - Saptamana 5

Sa ne judim cu mingea!

Faceti rost de 0 minge dintr-un ciorap, cu toate ca si 0 minge din cauciuc ar fi suficienta pentru aceasta activitate. Ar trebui sa aiba un diametru de 15 cm. Aceasta marime este recomandata pentru ca sa poata fi tinuta usor de copil cu ambele maini. Mingea confectionata din ciorap este mai user de tinut si de eontrolat pentru el.

Stati jos impreuna cu copilul pe a suprafata neteda, rara cover, ~i dati de-a dura mingea pe 0 distanta midi, pana la el. Observati daca este atent $i urmareste mingea sau incearca sa 0 opreasca. Vorbiti-i si incurajati-l sa prinda mingea, in timp ce este rostogolita spre el. Continuati pana se plictiseste. Repetati activitatea des pentru a-i dezvolta abilitatea de a urrnari si primi mingea. Laudati-l de cate ori

reuseste.

57

o data ce s-a familiarizat cu urmarirea si primirea mingii, incurajati-l sa 0 .ostogoleasca inapoi spre dumneavoastra. Este nevoie de muIt exercitiu pentru a reusi ;a fie trimisa drept sau rostogolit. Pentru a-l ajuta, .pune!i carti de fieeare parte a Irumului mingii sau folositi cubulete, 0 matura sau un somoiog cu coada pentru sters, ca delimitare. Mai 'intai, incurajati-l sa-si foloseasca ambele maini pentru a da de-a iura rningea. Treptat, copiIuI 1$1 va dezvolta indemanarea si va fi 'in stare sa .ostogoleasca rningea cu succes cu 0 singura mana.

Se poate confectiona un tune! dintr-o cutie de carton ondulat decupandu-I 0 ieschizatura pe fetele opuse ale cutiei, Pot fi utilizate ca tunel pe sub care sa fie .ostogolita mingea $1 0 masa, un scaun sau un joe pentru construit. Dupa ce copilul a ievenit mai bine coordonat, puneti 0 sticla goala de detergent in picioare la capatul .pistei" inguste pentru minge si indemnati-l sa 0 foloseasca pentru a lovi sticla de olastic. Laudati-l si incurajati-l Intr-o maniera pozitiva,

, In timpul saptamanii In curs, repetati multe dintre activitatile care au fast

;ugerate In saptamamle precedente. in .acest mod, il ajutati sa fie sigur pe el, sa-$l iezv?lte increderea in. sine ,~i, de asemenea, independenta. Nu uitati, copilul mie are ievoie de repetarea activitatilor pentru a-si cladi baza pentru invatare.

Aceastc"i activitate dezvolta:

coordonarea ochi-mdnd;

senzatia tactila (pipaitul miniei); capacitatea de a indeplini comenzile;

capacitatea de a asocia diferitele utiltzari pentru un obiect (mingea};

limbajul, prin ascultarea cuvintelor in timpul acttvitdtii. .

Un an - Saptamana 6

Sa mergem la plimbare!

Pentru aceasta activitate pot fi utilizate liniile de pe 0 podea Cll gresie sau Janda adeziva, fire de lana sau sfoara puse in Iinie dreapta pe jos. Lunzimealiniei

:rebuie sa fie de 1,5 ill. eo

_ Pa~iti pe ,1inia dreapta, in timp ce copilul va urmareste. Apoi, incurajati-l sa ,nea:ga ~l e_l pe ,hme, Pentru a face ma~ interesanta aceasta activit ate, spuneti-i sa-si inchipuie ca linia este un pod construrt peste 0 apa, Explicati-i ca podul permite Jamcn~lor sa traverseze 0 apa rara sa se ude, Verificati daca a Inteles acest joe si spuneti-i ca, daca a pa~it in afara liniei, inseamna ca a cazut in apa. Daca tot nu a inteles, mergeti din nou peste asa-zisul pod. Discutati en el in timp ce va pierdeti deliberat echilibrul si calcati in asa-zisa apa, Radeti ~i spuneti-i copilului ca v-ati udat,

deoarecc nu ati fost atent si ati cazut in apa, '

Explicati-i sa puna mai Intii un picior In fata celuilalt, astfel incat calcaiul LUmia dintre picioare sa atinga varful celuilalt, De asemenea, sugerati-i sa tina arnbele brate drcpte pentru a-~i mentine echilibruL

Repetati des a?easta activit~te In timpul saptimanii. Copilul va deveni sigur pe el la traversarea pretmsulUl pod. Il putep unnari facand activitatea independent ~i

58

exista multe sanse sa nu foloseasca linia stabilita pe care a meeput sa faca aceasta activitate. Poate ea va g~si alta lillie ~i va exersa mersul pe ea.

Deoarece un copil de aceasta varsta se distreaza spontan mergand inapoi si inainte oricand, lasati-l sa 0 faca. Daca nu porneste de la el, aratati-i cum sa mearga inapoi pe 0 linie data. Aratati-i ca trebuie sa-si tina ochii pe linie In tirnp co merge inapot.

Dupa aceea, copilului i se poate cere sa-si !ina echilibrul pe linie in timp ce merge inainte. Apoi, poate incerca sa mearga inapoi in acest mod, Va fi poate dificil, dar urmarirea Iiniei in timp mersului inapoi implica multa concentrate si coordonare, Incercati mal tarziu, daca pare sa intimpine dificultati.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea coapsd, picior si ochi:

• interactiunea limbajului;

• concentrarea:

• capaciiatea de a indeplini comenzile;

• independenta.

Un an - Saptamana 7

Prive!jte- ma!

Intindep. copilul pe 0 bucara mare de hartie mara sau alba, rara modele, Folositi un creion cerat si trasati repede eonturul corpului copilului. Spuneti-i copilului sa se ridice si sa priveasca forma corpului sau pe hartie. Spuneti-i: .Priveste, eat de mare esti 1"

Utilizati un creion sau 0 cario2a ~i desenati ochiql stang pe hartie, Apoi desenati ochiul drept, Intrebati-l ce sunt, In timp ce desenati nasul ~i gura zfimbitoare, rugati-l sa le numeasca. Ajutati copilul daca este nevoie. Aratati spre pozitia in care ar trebui sa fie ureehea stanga ~i intrebati-l ce ar trebui desenat acolo, Laudati-l daca raspunde corectl Daca nu, recunoasteti urechile impreuna, in timp ce le desenati la locullor.

Chemati-l pe nume si explicati-i cum sa gaseasca ochii, nasul $1 urechile, Arata el spre ochii de pe hartie, sau spre ochii proprii? Oriunde ar arata, inseamna ca stie ca fata de pe hartie reprezinta fata sa. Utilizati cuvantul "imagine" pentru a identifica fata din des en,

Priviti hainele copilului si numiti culoarea principals pe care 0 poarta. Rugati-l sa gaseasca acea culoare printre creioanele cerate sau cariocile pe care le-a utilizat. Daca am nevoie de ajutor, repetati intrebarea si indrumati copilul sa priveasca mai aproape. Subliniati faptul cil a ales aceeasi culoare care se afla pe hainele lui. Utilizati numai 0 culoare in acest moment. Dad. folositi mai multe culori, puteti dezorienta copilulla aceasta varsti. Introduceti numai 0 culoare 0 data ~i nu adiugati alta, pana c:aud elnu se simte Inlargullui la recunoa~terea culorii respective,

59

Schitati hainele cu 0 carioca pe conturul de pe hartie, Aratati-i copilului cum ~na in mana creionul sau carioca. F aceti un sernn pe hartie pentru a arata copilului n sa coloreze hainele pe conturul modelului copilului. Copilul trebuie sa fie lasat sa i creionul asa cum ii vine mai comod, chiar daca ii putep arata si modul corect de tine. Observati mana cu care copilul prefera sa coloreze. Un copil la aceasta varsta . ue sa-si schimbe mana pentru a colora. Este mai bine s3.-1 lasati sa-si miste liber

ianul in limitele hainei desenate, .

In decursul acestei activitati, copilul i~i face stagiul de scris ~i desenat prin zgalire. Observati-l, Bratele, picioarele si corpul, toate vor fi mazgalite, Retineti ca mai mare parte dintre mazgalituri vor fi in sus, in jos si de jur imprejur, Ignorati zgaliturile in afara liniilor si laudati-I pentru ca a colorat frumos,

Puteti sa agata~i .capodopera'' pe frigider sau oriunde in alta parte si in timpul itamanii sa-l lasati sa mazgaleasca mal mult in conturul imaginii, pentru a-l umpJe rnai rnulta culoare. Fiti sigura cli a utilizat aceeasi culoare si repetati des numele orii. Decupati conturul daca mai este vizibil dupa ce a terminat de color at. Copilul va distra privindu-va cum decupati.

Este momentul potrivit sa aratati spre partile corpului pentru asocieri. Numiti .ul, bratele, mainile, pieptul, stomacuI (burtica), coapsele, picioarele si degetele de picioare. Lasati deoparte cuvantul .xlegete de la picioare" daca poarta pantofi :hi$i.

Aceastd activitate dezvoltd:

• constientizarea formei corpului;

• abilitatea de a asocia conturul cu el insusi;

• constientizarea unei culori specifice $i denumirea ei;

• a constientizare mat bund a pdrtilor corpului;

• lmbogdtirea limbajului;

• coordonarea ochi-mana:

• potrivirea unei culori specifice.

Un an - Saptamana 8

e produce acest sunet?

F aceti rost de un clopotel, de 0 billi inchisa intr-o cutie de metal si de o cutiuta de plastic umpluta pe jumatate cu apa sau de alte obiecte care scot trei sunete diferite.la alegere. Sunati clopotelul si denumiti-l. Rostogoliti bila in cutia de metal si spuneji-i numele. Fft~futi apa In cutia ; plastic si spuneti: "Apa". Faceti aceasta de mai multe ori si incurajati copilul sa nma numele fiecarui object, in timp ce produceti sunetul respectiv. Copilul poate

o

privi doar ceca ce faceti, dar continuati sa produceti sunetele pana cand copilul se plictiseste,

Alta data, puneti cutiile sub 0 canapea, un scaun sau sub ceva care le poate ascunde pe toate trei. Ascunzatoarea trebuie sa fie intr-un loc In care copiluI poate ajunge usor. Luati de-acolo unul dintre cele trei lucruri.

Aiege!i unul si faceti zgomot eu el. Rugati-l pe eopil sa-l gaseasca. Ajuta!i-l daca pare dezorientat. Continuati sa jucati jocul si laudati-l ori de. cate ori puteti. Daca face 0 greseala, continuati sa lucrati cu obiectul care face acelasi zgomot, pana reuseste sa-l denumeasca corect.

Alegeti alte trei lucruri diferite si spuneji-i copilului sa inchida ochii sau sa se intoarca cu spatele, in timp ce produceti sunetul cu unul dintre obiecte. Copilului j se va cere sa arate corect spre obiectul respectiv. Continuati sa-l ajutati sa perceapa sunetele specifice din casa si de-afara.

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a asculta;

• usurirua de a/ace asocieri;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• tmbogatirea vocabularului:

• increderea in sine.

Un an > Saptamana 9

Ce vedem afara?

C Imprumutati cateva carp de

~ l~ sec!i~ pen:ru. copii ~ici a

) If:o.-A blbh.ot~~Il. .~artlle tr~bUle sa

~ connna unagmi cu copaci, cu flori,

l[ cu pasari si cu case. Cititi ~i vorbiti despre imaginile prezentate si

enumerati-i copilului cateva lucruri care se gas esc afara. Cel rnai bine

,\I"'-\It." til. (I,-t.... h-r \( \. "tIM 1.'1 l, "\\illV,N tar. fi. daca l-a~i scoa:e ~f~r~ dupa ce

. a!! cmt una dintre carp ~l I-a!! anita

cateva lucruri de-afara si des pre care at! citit In carte.

. . ~1imbati-va cu copilasul si cu alta ocazie pe langa un copac. Atingeti copacul

~l vorbiti despre cat de inalt ~i mare este, Daca este posibil, rupeti 0 frunza verde din copac ~i lasati-l sa 0 pipaie. Spuneti-i ca frunza este verde. Daca este toamna, incercati sa gasiti 0 frunza verde.

Priviti iarba si spuneti-i copilului ca iarba este tot verde. Lasati-l sa pipaie . niste fire de iarba si ajutati-l sa observe ca un copac este mult mai malt decat iarba, Priviti in sus si 'in jos la copac pentru a-l face sa inteleaga ce inseamna cuvantul .Jnalt".

61

Aratati-i cateva flori daca exista flori In preajma, Copilul va fi lasat sa pipaie a miroasa 'fiorile, dar i se va spune, de asemenea, sa nu rupa florile Tara sa ceara

e. Atrageti-i atentia ca atit copacii, cat si iarba, si florile au .frunze ver~i. . .

Mergeti intr-un loc unde este vizibil pamantul. Luati un bat ~l sapati putm, sati-l si pe ~l sa sape dad. vrea. lncurajati-1 sa pipaie pamantu! ~i spuneti-i ca ~i iacii, ~i iarba, siflorile traiesc 'in pamant.

Aratati-i radacinile unor plante. Lasati-l sa pipaie radacinile si sa observe ~le lor. Spuneti-i ca radacinile absorb apa ~i minerale pentru copaci, iarba si flori ca i ajute sa creases, iar tot ele sustin plantele In pamant. Ajutati-l sa Inte1eaga ca aut oacii, cit si iarba, ~i florile sunt fiinte vii.

Luati de jos 0 piatra ~i spuneti-i ca piatra nu este vie. De asemenea, spuneti-i: amantul (solul) ajuta fiintele sa creasca, dar piatra nu este 0 fiinji vie". Nu va .eptati ca el Sa inteleaga toate acestea, lncercati sa-l ajutati doar sa perceapa mediul .onjurator. Aceasta il va stimula sa gandeasca. Puteti sa lrnpartiti aceasta activitate si

discutati despre cate ceva nou in fiecare zi cand iesiti la plimbare sau puteti mbina dcua lucruri despre care puteti povesti.

Alta data, in timpul saptamanii, rasfoiti si cititi dintr-o carte despre copaci, rba si flori. I~i poate aduce aminte copilul ceva ce ali vazut, pipait sau despre care ati scutat afara? Recunoste si l~i aminteste culoarea verde?

Observati pasarile de-afara. Fireste, copilul nu va fi in stare sa le pipaie; totusi, iteti gasi 0 pana si il puteti lasa sa 0 pipaie. Discutati despre pasari si spuneti-i ca au fe;ite culori. Explicati-i unde traiesc ~i descrieti-le cuiburile, ouale, obiceiurile si lui cum se misca, Discutia va depinde de interesul copilului.

Continuati discutia despre lucrurile de-afara numai daca pare receptiv. Aratati ore soarele galben, spre cerul albastru si spre norii albi. Aveti grija sa nu privesca oarele direct. Trebuie sa stie cii i~i poate strica ochii. Noaptea puteti discuta despre 1I1a si stele. Nu va asteptati sa devina 0 autoritate In legatura eli ceea ce se gaseste fara, La aceasta varsta, aceste discutii au drept scop perceptia mediului, iar copiii sunt uriosi in legatura cu ceea ce ii inconjoara,

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia lumii de afara;

• perceptia culorilor verde, galben, albastru si alb;

• imbogdtirea vocabularului;

• imbundtatirea simtului pipditului;

• usurinta de a asocia ceea ce se gaseste afara ell ceea ce a vdzutin carte.

Un an - Saptamana 10

Faceti rost de un animal din plus, 0 ceasea din plastic si 0 minge sau trei lucruri aseminiitoare. Numiti fiecare obiect in parte. Legap 0 sfoara sau un fir de lana ln jurul fiecaroia dintre cele trei obiecte, lasand aproximativ cincizeci de centimetri

62

Iiberi. Acoperiti cele trei obiecte cu 0 carpa, 0 patura sau un prosop mare, dar lasati

sforile la vedere, '

Trageti de sfoara care este legata de animalul de plus $1 rugaticopilul sa se uite. Verificati ca nu vede obiectelc care sunt acoperite. Rugati-l sa nU~leasca obiectul care se misca. Spuneti-i sa se uite la forma obiectului acoperit care se misca, Daca are greutati sa ghiceasca obiectul, descoperiti-l ~i identifican-l inca 0 data. Acoperip ~lmalul de plu~ din n?u si repetati procedeul. Continuati pal1a cand copilul devine sigur pe denunurea animalului de plus care se misca, Continuati pana cand poate recunoaste repede toate cele trei obiecte atunci cand se misca,

Jucati jocul atata timp cat copilul pare Sa fie interesat. Variati jocul alta data. schimband obiectele ~i miscand de sfoara ,$Ipuit" atunci cand trag:p de una 0 data:

Este important sa .lucrari numai cu purine. obiecte 0 data. Prea multe obiecte pot stimula ~xceSlV copilul ~1 pot provoca confuzii.

. Incurajati copilul sa munceasca independent acoperind obiectele ~i tragand de

o smgura sfoara 0 data. Copilul va fi incantat sa priveasca obiectele miscandu-se Isi va da seama ca se misca din cauza lui si va gasi ca este foarte nostim sa acopere obiectele complet. Aceasta il va incuraja Sa rezolve problema pentru a duce la bun sfarsit tema.

. Nu uitati sa repetati unele dintre activitatile din saptamanile anterioare, in special pe acelea care par dificile pentru copil prima data. Cop iii se distreaza si au nevoie de rep eti tie.

Aceasta activitate dezvoltd:

• interactiunea de limbaj;

• discriminarea vizuala:

• coordonarea ochi - mana;

• tndependema;

• . capacitatea de a rezoiva probleme,

Un an M Saptamana 11

Ce miroase?

Faceti _rast de vanilie, putina cafea rece ~i niste sue de mere. Turnati putin din fiecare pe bucatele separate de vata. Aratati-i copilului vasul original pentru fiecare lichid. Lasati-l sa le adulmece si sale miroasa pe fiecare in parte. Denumiti-le, dar nu

va asteptati ca d sa-si aminteasca numele lor. .

Lasati-l sa miroasa vanilia si rugati-I sa va arate corect vasul original. Daca greseste, lasati-l sa miroasa fiecare lichid din nou si identificati iar fiecare vas. Continua? sa repetati aceasta activitate pana cand copilul reuseste sau se plictiseste.

Uiuda}i-l pentru orice raspuns pozitivl .

Alta data, utilizati sue de portocale, sue de rosii ~i otet si repetati procedeul.

P~t fi introdu~e ~i alte Iichide sau mirodenii atunei cand II simtip ca este gata sa mlroasa. lucrun noi.

63

Este momentul potrivit sa-i spune~. ca unele lucruri ne pot rani daca le nrosim prea de aproape. Subliniati-i ca oamenii ~ar! ii .vor :pun~ Int~d~auna c~ s~ Date mirosi rara pericoL I se va spune ca nu trebuie sa .nu~o~sa niciodata dintr-o stlcla

1U dintr-un vas rara a i se da voie, pentru ca poate fi primejdios. .

Cand lucrati in bucatarie, incurajati-l sa miroasa diferite mancaruri pe care Ie ati)i. Ajutati-l sa distinga mirosurile obisnuite de paine .eoapt~,. pr~jituri sau fur.secur~: 1irosul pestelui este specific, si copilul. nu va ~vea ~~fi~ultap sa-l recul1oasca._ Unll opii sunt curiosi in legatura eu mirosurile de mirodenii, In special de scortisoara. Cu upraveghere, copilul poate adulmeca si mirosi multe arome sau mJroderu~. •

Parfumurile lotiunile after shave-ul, deodorantul, pudra si sapunul au nirosuri care il pot' atrage pe' copil. Ajutati-l sa-si dea seama ca unele_ luc~ri ~iro: rumos altele mat. Discutati despre nas si despre locul unde se afla. AjutatI-.1 sa ierceapa faptul ca nasul este folosit la respirat si mirosit. Copilul se poate distra ~ candand aceasta mica rima:

"Nas mic, nasuc, poti sa mirosi Niste trandafiri frumosi?"

Aceasta activitate dezvoltd:

• perceptia simtulut mirosului;

• abilitatea de a potnvi si asocia difertte mirosuri:

• explorarea libera a mirosurilor nepericuloase;

• constientizarea pericolului pe care U reprezintd anumite mirosuri;

• 0 constientizare mai bund a existentei nasului si a rolului sdu;

• tmbogatirea vocabularului.

La pescuit

Un an - Saptamana 12

Faceti rost de 0 conserva de cafea cu capac de plastic. Legati o sfoara lung'a de 25 de em de un cleste de rufe. Decupap a gaura n: capacu1 de plastic, ceva mai mare dedit clestele de rufe, Puneti

capacul la conserve. .'

Coborati clestele de rufe atasat prm gaura din capacul de

plastic si tineti de sfoara, Dati-i in mana copilului s~oara cu cl_e~te.le legat si spuneti-i sa traga sfoara ~i sa ~idi~e c~~teie pnn g~u~a.L~satl-~ sa rezolve problema. Daca are greutati, ajutati-ll Nu urtati sa-l Iaudati

pentru ca a incercatl .. .

Clestele poate fi Inlocuit cu diferite obiecte de manme asemanatoare, care pot fi ridicate prin gaud in acelasi mod. D~ca . anumite obiecte sunt prea mari pentru gaura existenta, poate fiutilizat un capac diferit. Copilul poate fi incurajat sa lucreze independent.

Pentru a face activitatea mai atragatoare, puteti sa-i spuneti copilului sa-si inchipuie di obiectul este un peste in mare. In timp ce copiiul "pescuie~te", s-ar putea sa-l distreze sa scandeze urmatoarea rima:

.Peste, pestisor, in mare esti.

Vino sus sa rna privesti!"

Aceastd activitate dezvolta:

• coordonarea ochi-mana;

• usurinta de a rezolva 0 problema;

• constientizarea diferitelor materiale utilizate pentru "pe:jti ";

• constientizarea cuvlntelor care rimeaza "e:jti" si "prive~ti ".

Un an - Saptiimana 13

Poti sa teimbraci singui'?

Gasiti 0 cutie la alimentara sau la superrnagazin care sa fie mal inalta decat copilnl. Utilizati un cutit ascutit sau 0 lama de ras ~i decupati-i una dintre laturile mari. Intindeti copilul pe bucata de carton ~i trasati-i conturul cu un creion cerat, cum ap facut in Saptamana 7. Din motive de siguranta, luati cartonul de langa copil atunei cand folositi cutterul sau cutitul pentru a-i deeupa conturul. Tineti mana copilului si utilizati un creion sau 0 carioca pentru a desena ochii, nasul si 0 gura zambitoare. Copilul va simti ca desenul are miscare. Laudati-l pentru eli v-a ajutat! Invitati-l sa denumeasca partile fetei!

Folositi 0 camasa veche sau 0 bucata de material din care taiati 0 haina mal mare oecat conturul cartonului. Nu este nevoie de maneci sau nasturi. Ajutati copilul sa puna haina pe silueta din carton. Apoi ajutati-I sa scoata haina de pe figura din carton. Lasati-l sa imbrace si sa dezbrace maneehinul singur. Totusi, fiti gata sa-l ajutati pentru a evita frustrarea.

Alta data, dati-i copilului 0 pereche de sosete mari, manusi cu un deget si 0 caciula, Explicati-i unde se poarta fiecare obiect de irnbracaminte. Spuneti-i ea sosetele se poarta pentru a proteja si a tine cald la picioare. Manusile sunt purtate atunci cand este frig, pentru a ne tine cald la maini. Caciula este, de asemenea, purtata pentru a Jine cald la cap.

Imbrap~ap copilul si spuneti-I: "Te iubesc, ... (numele copilului)!". Observati-L Va copiaza gestul imbratisand si el manechinul de carton? Sarutati-l ~i spuneti-i incii 0 data, "Te iubesc, ... (numele copilului)!". Observati-i raspunsul. Copilul va deveni mai constient de dragostea si afectiunea pentru ceilalti, Dragostea si afectiunea sunt necesare pentru conturarea eului copilului si pentru increderea in sine.

Copilul poate fi lasat sa lucreze singur cu figura de carton. De fapt, po ate ca Ii

va veni ideea sa-i dea un nume, Pot fi recapitulate ~i partile corpului.

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea formei corpului;

• constientizarea pdrtilor corpului;

• inieracsiunea de limbaj;

• capacitatea de a rezolva probleme legate de imbrdcarea ~i dezbracarea manechinului;

• constientizarea utilitati! hainelor;

• constientizarea daruirii afectiunii sale celorlati.

Un an - Saptamana 14

Explorand in pamant, nisip sau orez

Aceasta activitate poate fi controlata si daca este desfasurata in casa, dar poate fi realizata mai repede afara, Dacii aceasta activitate este desfasurata lnauntru, faceti rost de un castron pentru spalat vase ~i umpleti-l pc jumatate eu pamant, nisip sau orez, Puneti 0 perdea veche de baie sub castron pentru a recupera orice se pierde. Afara, aceasta activitate poate fi desfasurata intr-o curie cu nisip sau intr-o zona f'iira iarba.

Utilizati pentru aceasta activitate un bol pentru mixer sau 0 galetusa eu nisip,

o Iingura mare de lemn. sau 0 lopatica si vase de dimensiuni pot;i~ite, de plastic, sa~ cesti pentru masurare, Lasati copilul sa pipaie pam~ntuL n~slpul sau orezu~ ~I incurajati-l sa le ia de jos si sa Ie puna pe urma inapoi, Lasati-l sa exploreze ,hber pamantul, nisipul sau orezul, dar asigurati-va ca nu le mananca sau arundi.~Rugatl-1 sa va spuna cum sunt la pipait pamantul, nisipul sau orezul. Da~a nu varaspunde, discutati cu el despre ce simte atunci cand foloseste unul dintre ele. Pentru 0 diversificare a acestei activitati, pot fi folosite to ate cele trei feluri de materiale, i~ ocazii diferite.

Mai tarziu, aratati-i copilului cum sa umple vase Ie folos~ndu-~i n:ainil.e, lingura sau lopatica, Apoi aratati-i cum sa le goleasca si sa inceapa din n~u. Ajutati-l sa-~i dea seama ca este nevoie de mat multe maini, linguri sau lopatele pline pentru a

umple un vas. , •

Daca doar se joaca cu noroi, nisip sau orez, lasati-l in pace. Indemanarea de a

umple si goli vase le va fi incurajata alta data. . .

Pot fi folosite si boabe mari in aceasta activitate. In acest fel, copilul le poate turna sau culege in pumni sau pe fiecare in parte pentru a le pune in vas. Este 0 activitate buna pentru prescolarii mai mari.

Aceastii activitate dezvoltd:

• simtul pipaitului;

• coordonarea ochi-mana:

• constientizarea diferitelor mdrimi de vase. in special mari !ii mici;

• explorarea libera;

• abilitatea de asociere care poate fi utilizatii pentru a umple vase;

• interactiunea de limbaj.

66

Un an _ Saptamana 15

Casa mea cea noua

Facet! rest de 0 cutie mare de la 0 mobila sau un aparat, potrivita pentru a face din

ea 0 casa de carton. Desenap si

CJ decupati 0 u~a destul de mare, prin care copilu! poate intra ~i iesi user. Daca vreti sa deschideti usa ~i sa a inchideti, lasa~ partea stanga a usii desenate netaiata. Poate 11 construit un maner pentru deschis usa dintr-un mosor fixat cu un bolt lung si a piulita care sa se potriveasca prin mosor ~i carton. Dad nu, decupati 0 gaud rotunda putin mai mare dedit degetul copilului, astfel incat gaura sa fie un inlocuitor de clanta. Folositi banda adeziva pentru a 0 lipi pe deasupra oricaror margini aspre care pot zgaria. Desenati si decupati doua sau rnai multe ferestre si incurajati copilul sa va ajute sa decorati casa pe afara cu carioci,

Invitati-l sa se miste In casa lui cea noua, 0 data ce s-a familiarizat cu casuta lui, se va distra intrind si iesind afara din ea. Poate fi invatat sa spuna: "La revedere" de fiecare data cand iese din casa, Poate incepe sa care obiecte inapoi si inainte In casuta cea noua, deoarece copiii de aceasta varsta se distreaza grozav carand obiecte dintr-o parte in alta. Dad oboseste, poate chiar sa atipeasca in casa.

Aceasta activitate dezvoltd:

• interactiunea de limbaj;

• coordonarea motorie fina ~i grosierd;

• perceptia notiunilor "afara" ~i.,fnauntrul" easel de carton:

• stguranta ~i sentimentul posesiei;

• perceptia notiunilor "deschis" si .. inchis ".

Un an - Saptamana 16

in ritm de muzice

Faceti rost de 0 cutie goala de fuina. de ovaz sau de 0 conserva de cafea ~i puneti-i capacul pentru a va inchipui 0 asa-zisa toba, Dati-i copilului 0 lingura de lemn sau un bat si indemnati-I sa bata toba. Lasati-l sa bata parra se plictiseste.

Alta data, cantati sau scandati "Rum, tum, tum, bate toba, bum!". Repetati scandarea, pana cand copilul reuseste sa repete ceea ce spuneti. Aceasta scandare ii induce perceptia a trei timpi 1-2-3, 1-2-3, dar folositi 0 vreme scandarea in ritm in locul numerelor. Apoi folositi asa-zisa toM si bateti in ritmu! "Rum, tum, tum!".

67

.puneti-i sa bata toba 'in t~p _ ce . sca~da!i .. Copi~u~ po ate spune rim~. In timp ce

acearca sa bata ritmul Ia toba. Lasati-l sa continue cam vreme este receptrv. .

Mai tarziu, 'in timpul saptamanii, puteti pune cateva pietricele intr-o cune de ilastic sau de metal inchisa ca, de exemplu, de la 0 conserva midi de cafea s,_au de la 0 lrajitura. Lasati copilul sa scuture, sa agite cutia ~i sa asculte noul. sunet. ~ tnnp ~e .opilul scutura pietricelele din cutie, puteti. bate ritmul 1-~-3. dm a~a-zls_a. to_ba: )bservati reactia copilului. Vrea toba sau continua sa scuture pl~tn~elele? D~ca mSlS:a ;a ia toba, schimbati "instrumentele" si bateti ritmul 1-2-3 cu pietricelele.Orice reacue t copilului va anita ca a perceput diferenta dintre cele doua sunete. Pot fi batute si doua linguri de lemn una de alta pentru a produce un .zgomot ve~el:·. De asemenea, pot fi batute sau frecate inainte si inapoi unul de altul doua cubun din lemn pentru a scoate diferite sunete. Un manu?-chi de chei pe un .inel :,coate un clincher interesant atunci cand este scuturat. Copilul se poate amuza ~l punand boabe uscate intr-un vas inchis pentru a produce alte sunete. Toate aceste materiale pot fi folosite pentru a sublinia modelul ritmic in doi timpi 1-2, ca si pe eel in trei timpi 1-2-3.

Aceasta activitate dezvolta:

• discriminarea auditiva;

• perceptia modelelor ritmice diferite;

• coordonarea ochi - mana;

• interactiunea de limbaj;

• independenta;

• explorarea libera.

Un an - Saptamana 17

Sa cercetam apat

F aceti rost de un burete, a carpa de spalat, un tampon de vata, un pro sap de hartie 0 bu~ata de tel ina sau altceva ce absoarbe apa. Folositi un castron mare de spalat. vase, 0 caditade plastic sau ceva asemator, ump~ute pe jumat~t~ cu aga., L~sa~ copilul sa tina si sa pipaie buretele. Scufundati margmea buret~IUl m apa ~I la~a}l buretele sa absoarba apa pana la saturare. Lasati-l inca 0 data sa !Ina buretele, Copilul va deveni constient de schimbarea la pipait si greutate si va simti umiditatea provocata de apa.

Stoarceti buretele si lasati copilul sa se joace cu buretele si sa se balaceasca cu

el in maini in ap'a. lncurajap-l sa asculte clipocitul apei .cand se ~~ac~ cu ea. _ • .

La ora baii dati-i 0 carpa de spalat uscata ~l spuneti-i sa 0 puna mapa din cada. intrebati-l cUI~ simte carpa la pipait, Daca nu raspunde in nici un fel, discutati despre faptulca este uda ~i explicati-i ca ea absoarbe apa p~ ca:e o_poate tine, facand-o mai grea. Tineti carpa si lasati-l sa observe cum curge apa din carpa. __ . _ .

Puneti un vas mic, transparent, cu apa in chiuveta dm bucatarie. Adaugati putin colorant alimentar in apa, Copilul se poate. distra. al.egan~ cul~area _~e care sa 0 folositi. Identificati culoarea aleasa dupa nume. Incurajati copilul sa pipaie tamponul

68

de vata. in acest moment, puteti spune: "Aceasta este vata uscata usoara". Lasati copilul sa tina ~i sa pipaie vata. Explicati-i sa scufunde lent vata in apa colorata. Copilul va gasi ca e delicios sa vada cum vata alba i~i schimba culoarea. Mainile copilului pot sa incerce sa stoarca vata. Poate observa ca vata l~i mareste dimensiunea (se umfla). Ii puteti atrage atentia spunand: .Priveste, vata (nurnele culorii) este uda ~i S-a facut mai mare". Copilul se va distra repetand aceasta activitate. Repeta~ aceeasi activitate eu un prosop de hartie, dar incurejati-l sa aleaga un colorant alimentar de culoare diferita,

Alta dati, dati-i 0 bucata de lelina si incurajati-l Sa 0 miroasa, sa 0 pipaie ~i sa o guste. Loviti leI ina de 0 parte a chiuvetei pentru a scoate un sunet. Bateti ritmul 1- 2 sau 1-2-3 de mai rnulte ori pentru a mentine atentia copilului. Puneti un vas transparent cu apa in fata copilului ~i lasati-l sa aleaga culoarea pe care sa 0 adauge in apa. Incercati sa evitati galbenul, pentru ca este prea pal, nefiind vizibil. Puneti bucata de telina in apa colorata si, din cand in cand, lasari copilul sa observe cum absoarbe apa si i~i schimba culoarea,

Aceastd activitate dezvoltd:

• constientizarea simtului ptpaitului;

• coordonarea ochi - mana;

• explorarea libera;

• 0 perceptie mal buna a diferitelor culori;

• perceptia notiunilor de umiditate, greutate, absorbtie;

• spiritul de observatie.

Un an ~ Saptamana 18

inauntru, prin despicatura sau prin gaura

Faceti rost de cel putin cinci chei de aproximativ aceeasi rnarime.Decupati 0 fanta intr-o cutie de plastic sau un capac de la 0 conserva de cafea. Despicatura trebuie Sa fie destul de mare pentru a putea fmpinge cheile prin ea rara a -

opune rezistenta, Puneti capacul la cutie ~i mcurajati copilul sa ia 0 cheie de jos si sa 0 impinga prin despicatura din capacul cutiei, Cheia va scoate un sunet daca utilizati 0 conserva de cafea din metal. Accentuati sunetul pe care 11 face cheia atunci cand love~Ee fundul cutiei. Lasati-l sa continue panii cand toate cheile au fost impinse prin fanta, Indepartati capacul, scoateti cheile ~i repetati procedeul pana cand copilul se plictiseste.

Pot fi selectate si alte materiale pentru a fi introduse prin despicatura precum cercuri taiate din tavite de polistiren, nasturi, monede, sarmulite, table mid de la ambalaje, saibe, Aceste rnateriale vor face activitatea mai atragatoare, iar experienta copilului se va imbogati.

69

Aceasta activitate dezvolta:

• controlul motor fin;

• capacitatea de a rezolva probleme;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• coordonarea ochi - mana;

• independerua si tncrederea in sine;

• simtul pipaitului.

Un an - Saptamana 19

a nostim este sa pictezi cu degetul!

Luati doua linguri de !aina si adaugati pU1ina apa deodata pentru a obtine 0 sta subtire. Adaugap cateva picaturi de COlorant alimentar. Folositi a lingura si meti putin din amestec pe 0 foaie mare de hartie cerata care a fost bine fixata pe asa din bucatarie. Protejati hainele copilului ell 0 cfun~a veche sau folositi 0 babeta are Inainte de a incepe pictura cu degetul.

Aratati-i cum sa-si miste degetele si mainile si sa le faca sa alunece de-a . ngul hartiei cerate. Folositi cuvantul ,.alunecos·' ~i "umed" in conversatia eu copilul. icurajati-l sa-§i miste mainile in sus ~i in jos, inapoi sau inainte ~i de jur imprejur. olositi degetul aratator pentru a face buline pe hartie ~ lasati-l sa exploreze hartia cu jutorul amestccului preparat la inceput.

Evitati sa desenati dumneavoastra pentru copil, deoarece activitatea este ienita sa stimuleze miscarea libera si spiritul de explorare a necunoscutului, )esenarea unor imagini de catre dumneavoastra pentru copil Ii poate inhiba reativitatea,

In finalul acestei activitari, daca a :facut un model interesant din imaginatie sau ) pictura pe care vreti Sa 0 pastrati, presati eu forta 0 foaie de hattie de construit sau lfutie obisnuita pe pictura, Ridicati cu grija marginea de sus a foii de hartie si trageti-o ipoi de pe hartia cerata. Yeti obtine pictura imprimata pe hattie. Laudati copilul si npiti-o pe frigider eu banda. adeziva sau eu un magnet mic, Atunci cand pictura s-a uscat, lasati-l sa 0 pipaie. Spuneti-i ca apa s-a evaporat din pictura.

Pentru cantrtati mai mari de material, amestecati 3 iinguri de zahar, 112 lingura de sare, 1 12 ceasca de raina de porumb si 2 cesti de' apa, Coaceti la foe mic pana ce coca devine neteda si groasa, Lasati-o sa se raceasca, puneti-o in borcane mici si adaugati coloranti alimentari diferiti in fiecare borcan,

Copilul se poate distra repetand aceasta activitate ~i alta data. Nu uitati sa

recapitulati unele activitati predate mai demult.

Aceasta activitate dezvolta:

• spiritul de a explora fiber necunoscutul;

• creativitatea;

• controlul motor fin;

• 0 constienttzare mat buna a notiunilor "umed", .uucat ... ~i ,. alunecos ";

• independenta :ji increderea in sine.

70

. Un an - Saptamana 20

Pot sa pictez cu pensula!

F olositi 0 bucata mare de hattie sau un ziar vechi. Lipiti hartia pe masa, pe frontul de IUCru din

~ bucatarie sau pe ceva fix.

cu a - . -.-.---./ - . '. Ame~teeati putin colorant alimentar

pa ~I folositi 0 pensula obisnuita veche de aproxllnativ 5 em latim p .

colorata intr-o tava sau intr-un vas greu pentru a evita rasrumarea sa a; e._ unet; apa

P rIA _ . _ " u Impra~t1erea.

_ unen p~nsu a 111 a~a col~rata ~I aratatl-I copilului cum se scurge excesuI de

c~o,~:~ P: ~argmea v~s~IUl. Apoi explicau-i cum sa dea cu pensula usor pe hartie.

Lasati I sa exploreze hartia cu pensula ~I apa colorata Ajutati-I numai d - .

91 Iaudati I pe t . A " aca are nevoie

. _' - :r m 0r:ce I11cer~are. Copilul poate lasa pensula jos daca prefera pictura

dlre~ta eu ~M:a .. Lasati cO?llul sa exploreze ~i sa creeze. Atunei cand copilul a termmat, agatati picrura pe frigider, pentru a fi admirata de ceilalti membri ai f '1"

. ~~~. I . ~~ .

. . . ca cu 0 cu oare noua poate sa atraga si mai mult copilul Cu

~x:rcI~lU contmuu: se. :a observa progresul. Atunci cand copilul Incepe sa c~pete in ~~anare, cumparati-i un set de acuarele sau tempera. Culorile sunt mai vii si va fi

mal incantat de ele. ' "i

Aceastd activitate dezvoltd;

• coordonarea oehi - mana;

• spirttul de explorare libera a necunoscutului si creativitatea;

• perceptia diferitelor culori.

Un an - Saptiimana 21

inauntru ~i afara

o

Faceti rost de dona gherghefuri pentru brodat (unul mare si unul mic), sat! taiati doua cercuri. din carton sau dill farfurii de carton, Cercurile trebuie sa se potriveasca unul In celalalt. Daca sunt diferit colorate cu carioca vor fi mai atragaroare pentru copil. '

~ . Puneti cereul mai mic la stanga si pe eel

,1 . . . • " . . mru mare la dreapta, pe 0 suprafata plana. Luati-I

pe ~.l:_ ~al ~IC ~l arata}l~l copilului cum se potriveste inauntrul celui mai mare. In til;l ce 11 aratati, spuneu-i ca an pus cercul mai mic lnauntrul celui mai mare S bl' . t~ e ~ t I ~ , " . , , . U 111ll I

~van u . ".mall1~tn1 .' ~po~ Iua!l cereuI mai mic si puneti-l la stanga cercului rnai mare

~l spunen-: copilului ca atl luat cercul mai mic afara din eel mare Accentuan e 't 1 "afara". . "". uvan u

71

Desfasurati aceasta activitate de mai multe ori ~l mcurajap copilul sa munceasca independent. Daca nulucreaza de la stanga la dreapta, evitati sa-l corectati. Totusi, c!,e fiecare data cand desfasurati activitatea, incercati sa lucrati de la stanga la dreapta. In aeest mod, ii.antrenati ochii sa se miste progresiv de la stanga la dreapta.

Folositi un joe eu eereuri man si lncurajati-l sa sara inauntru ~i afara din cere.

Cercul poate fi, de asemenea, utilizat de copil pentru a arunca 0 punga cu bilute, un ghem de lana, 0 minge dintr-un eiorap sau orice obiect care nu prezinta perieol "inauntrul" sau. Apoi, spuneti-i copilului sa ia obiectele .afara" din cere. Copilul se poate distra repetand aceasta activitate si alte . activitati sugerate mai inainte, Conceptele spatiale "inauntru" ~i "afara" trebuie subliniate astfel incat copilul sa Ie inteleaga sensul,

Aceasta activitate dezvoltd:

• 0 constientizare a conceptelor spatiale "fnauntru" $1 "afara";

• constientizareaconceptelor de ; mare" !jt "mic";

• constientizarea deplasdrii progresive de la stdnga la dreapta;

• coordonarea motorie grosiera;

• coordonarea ochi - mana;

• capacitatea de a indeplini comenzile.

Un an - Saptamana 22

Sus $i jos pe scari!

Acum este momentul potrivit pentru copil sa exerseze urcatul $1 coboratul pe scari, Trei trepte sunt suficiente pentru exercitii. Daca nu aveti scari in casa, puteti folosi trei cutii cu 0 greutate lnauntru pentru stabilitate. Pot fi, de asernenea, folosite blocuri de lemn, ciment sau caramizi pentru a face scari improvizate. Daca folositi 0 imitatie de scari, puneti-le la perete. Aceasta va da iluzia scarilor reale. Accentuati cuvintele "sus" si .jos" pe~tru a va asigura ca intelege semnificatia acestor concepte,

In timp ce copilul este incurajat Sa mearga in sus si In jos pe scari, va fi mai interesant daca ii spuneti 0 mica poezie sau daca scandati in ritm:

" (numele copilului) merge sus, sus, sus,

(numele copilului) vine jos, jos, jos",

Copilul se va distra urcand si coborand pe scan iarasi si iarasi. Cu mult exercitiu, va castiga curand destula incredere in el pentru a dori sa mearga mai sus pe scari. Din motive de siguranta, sunt suficiente trei scari pentru un copil de aceasta varsta, tara supraveghere,

Este, de asemenea, timpui potrivit sa discutati despre pericolul reprezentat de scari, Copilul trebuie ajutat sa-si dea seama de consecintele neatentiei la urcatul si coboratul scarilor. Trebuie Sa i se spuna sa nu l$i lase jucariile pe scan, deoarece se po ate impiedica de ele cineva care trece pe acolo,

72

Aceasta activitate dezvolta:

• canstientizarea notiunilor "sus" ii.,jos ";

• increderea Tn sine;

• independenta;

• coordonarea motorie grosiera;

• capacitatea de a asculta.

Un an ~ Saptamana 23

Coca pentru cercetare

Pentru a face 0 coca rapids, arnestecati dona cesti de raina, 0 jumatate de ceasca de sare si adaugati treptat 0 ceases de apa, Adaugati putin colorant alimentar si framantati amestecul pana devine omogen, Peate fi adaugata menta sau alta aroma placuta pentru a-I face rnai imbietor. Totusi, spuneti-i copilului cii aluatul nu este de mancat. Acest amestec va putea fi pastrat mai multe zile la congelator, dad este tinut intr-o punga de plastic inchisa.

Pentru a-I face mai stabil, amestecati 1 ceasca de raina, 1 lingura de ulei, I ceasca de apa, 112 ceasca de sare, 2 linguri de smantana ~i colorant alimentar. Coaceti la foe potrivit, pana cand amestecul .ia forma unei mingi. Frarnantati pana cand devine neted. Acest amestec poate fi pastrat un timp nelimitat intr-o punga de plastic sau 0 cutie inchisa,

Lipiti hartie cerata pe 0 suprafata de lucru sau pe 0 masa, Poate fi utilizata si 0 fata de masa individuals de plastic in locul hartiei cerate, pentru protectia zonei de lucru. Astfel va fi mai user de facut curat la sfarsitul activitatii.

Dati-i copilului 0 bucata de aluat care poate fi !inuta comod in maini. Aratati-i cum sa preseze, sa ruleze ~i sa loveasca coca. Apoi lasati-l sa cerceteze a1uatul pana se plictiseste.

Dad are pevoie de ceva pentru a-l atrage, rulati 0 mica parte sub forma de minge si turtiti-o.Incearca sa va imite?Pentru a-I atrage mai mult, rulati aluatul intr-un rulou lung si uniti-i capetele formand un cere sau 0 alta figura. Discutati cu copilul despre fi~care forma pe care 0 faceti,

Incurajati copilul sa preseze, sa ruleze si sa loveasca aluatul, in timp ce ii vorbiti despre ce simte la pipait. Rugati-l sa-l miroasa, Discutati despre mirosul aluatului. Are un miros placut? Apoi incurajati copilul sa-l lovesca, sa-l traga, sa-l ruleze si sa-l rupa 111 bucati si lasati-l sa continue apoi cercetarea a!uatului.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea motorie jina;

• dezvoltarea.simtului pipditului;

• explorarea libera a necunoscutului;

• imbogatirea vocabularului pirn conversatie;

• creativitatea;

• independenta.

73

Un an - Saptamana 24

Puzzle-uri

Decup~~ sau . de~enati t~e~ imagini de 22 x 25 em in culori vn, Imaginile trebuie sa aiba foarte pupne deta1ii. Pot fi 0 casa, un capac si un fluture. Aratati-i copilului fi~are imagine si identificati-o prin nume. Lipiti desenele pc un carton gros si lasati-le sa se usuce. Apoi decupati fiecare poza pe jurnatate, de sus in jos, cu 0 singura neregularitate la decupaj.

_ ~estecat~ ~ucaPle _~i pu~e~-le pc p~dea sau pe masa. Incurajati copilul Sa

p~na bucatile ~asel. impreuna. Apoi, indemnati-l sa uneasca bucatile din copac ~i apoi din fluture. AJuta!I-1 daca pare a nu inte1ege ~i discutati despre fiecare desen. De exemplu, puteti sa-i spuneti: "Casa este rosie. Traim intr-o casa":

, AC,este puzzle-uri pot fi .utili~a~e tot tirnpul. Copilul va deveni rnai sigur pe el

~1 poate chiar va povesti despre imaginile pe care le foloseste spunand un cuvant sau 0

fr~L '

Pot fi apoi decupate tret desene eu mai multe detalii dintr-o revista sau dintr-un ziar $i pot fi utilizate 'in acelasi fel. Aceste desene pot fi taiate in doua sau in trei, bucati ~~care. Copilul va reusi mai user dad imaginile sunt mari, colorate ~i au putme detalii, Este recomandabil Sa folositi numai trei puzzle-uri 0 datil. Prea multe buditi au tendinta sa duca [a confuzia copilului mic.

Aceasta activitate dezvolta:

constientizareafaptulut co doua sau mai multe parti alcatuiesc un intreg; o constientizare mal bund a culorii;

imbogatirea vocabularului prin conversatie;

coordonarea ochi - mana,

Un an - Saptamana 25

Lasa-l sa cada in sticla!

Folositi 0 sticla mare de plastic incasabila, cu 0 deschizatura ingusta pentru aceasta activitate. Adunati 0 piatra mica, un bat de la inghetata, un creion neascutit, un cleste de rufe sau orice obiect care va trece usor prin deschizatura mica a sticlei de plastic. Puteti alege un set de patru obiecte asernanatoare In locul unora diferite. Pentru a mad interesul copilului, pot fi desenate un chip sau 0 floare fie sticla cu 0 carioca.

74

lncuraja!i copilul sa aleaga un obiect ~i sa-l lase sa cada prin deschizatura ingusta a sticlei. Ajutati-l daca este nevoie.

Ascultati sunetul pe care n face fiecare obiect atunci cand cade in sticla, Exagerati sunetul, 'in timp ce incercati sa-l imitati. Cuvinte ca "ping", "sad" sau "plop" vor fi de folos pentru a-I face pe copil sa asculte mai de-aproape cand cade fiecare obiect,

Atunci cand to ate obiectele au fost lasate sa cada in sticla, intoarceti sticla eu fundul in sus si liisap copilul sa-~i foloseasca ambele maini ~i sa scuture obiectele afara din sticla, Repetati activitatea si incurajati copilul sa munceasca independent. Ajutati-l numai daca pare sa aiba nevoie.

Aceasti'i activitate dezvolta:

• coordonarea ochi - mana;

• capacitatea de a rezolva probleme;

• capacitatea de a asculta cu un anumit scop;

• increderea In sine;

• capacitated de a indeplini comenzile:

• interactiunea de ltmbaj.

Un an - Saptamana 26

Pot sa due 0 tava!

Copiii de aceasta varS!a adora sa culeaga de pe jos bucati mici de atii, scame si hartie ~j sa le arate adultilor. Incurajati-l sa se uite pe podea dupa bucatele pentru a le strange si a le pune 1a cosul de gunoi. Remarcati-i orice reusita,

Alta data, utilizati 0 tava din polistiren sau carton, pentru carne, si puneti mai multe obiecte usoare, incasabile pe ea. Alegeti un cub mic, un mosor, un cleste de rufe, 0 Iingura sau ceva similar, care este user ~i va fi lesne de carat pentru eopil.

Incurajati-l sa J,ina echilibrul tavii ~i sa 0 duca pe 0 distanta scurta, Apoi, explicati-i sa aduca tava Inapoi, avand grija s~ nu cada de pe ea nici un obicct, Daca unul dintre obiecte cade de pe tava, exclamati "Uups". Spuneti-i copilului sa ia de pe jos obiectul care cade ~i sa-l puna pe tava. Daca are dificultati, fi!i gata sa-l ajutati, dar lasati-l independent cat mal mult posibil,

Pot fi adaugate rnai multe obiecte usoare pe tava, pani ee se aduna 0 oarecare incarcatura. Laudati-I pentru ca a fost capabil sa care atatea lucruri pe tava.

Alta data, puneti 0 mingiuta de cauciuc sau de plastic pe tava, Explicati-i sa umble foarte atent si sa priveasca mingea atunci cand cara tava, Observati-i modul de a tine echilibrul tavii si dati-l sugestii pozitive pentru a mentine mingiuta pe tava, Daca totusi cade, spuneti-i copilului sa 0 puna la lac si sa incerce din nou. Arnintiti-i sa mearga incet, foarte atent si sa priveasca mingea. Cu rabdare si indrumare, va reusi.

Lauda II va motiva, .

Aceasta activitate dezvoltd:

• simtul echilibrului;

• coordonarea utilizdrii ambelor mdini;

75

• constientizarea notiunilor "wjor" si "greu";

• indemdnarea de a manipula ~i observa diferite obiecte pe tava;

• constientizarea obiectelor ajlate in repaus $1 a efectului pe care il are mingea mobila asupra echilibrului.

Un an - Saptamana 27

)une pestele in barca!

taie aici

>

Decupati trei sau patru pesti din hartie de construit, din eartele sau din carton subtire, Pestele trebuie sa fie de aproximativ 7-10 em. Colorati fiecare peste eu 0 culoare diferita ~i adaugati-i fiecaruia un oehi si 0 gura, Aeeasta ii va face mai simpatici si va va ajuta sa atrageti copilul sa participe la aceasta activitate cu mai multa placere.

Utilizati un plic mare de afaceri sau 0 foaie de hartie indoita pentru barca, Decupati plieul sau hartia ea 0 barca. Lasati partea de sus deschisa si lipiti sau fixati orice alte parti deschise. Va fi a barca turtita, Decorati-o cu diferite culori,

Incuraja}i copilul sa culeaga un peste si sa-l puna in barca, Pentru aceasta, copilul va trebui sa departeze cele doua par~i de sus si sa lase sa aluneee pestele in barca, Distingeti pestele prin culoare, atunei cand copilul pescuieste pestele si it pune in barca, Cand pestele a fast "prins" si se afla in barca turtita, scoateti-l si porniti din nou la actiune,

Alta data, puteti repeta aceasta activitate folosind numere si nurnarand. De exemplu, scrieti un numar pe fieeare peste, de la unu la patru, si explicati-i copilului cum sa gaseasca pestele eu numarul specific si sa-l puna In plic (barca), Numarati pestii de mai multe ori pentru ~ va asigura ca a inteles sa numere de la unu la patru, inainte de a merge mai departe.ln timp ce copilul pescuieste pestii denumiti, intrebati-l cap pesti sunt In "barca" si cati au disparut.

Aceastii activitate dezvolta:

• abilitatea de a culege un obiect plat;

• coordonarea ochi - mana;

• capacitatea de a rezoiva probleme;

• increderea in sine;

• independenta;

• imeractiunea de limbaj.

76

Un an - Saptamana 28

Unde este camera?

Luati copilul de mana si plimbati-va prin camerea lui. Spuneti-i ca aeeea este camera lui. Plimbati-va acum cu el in camera dumneavoastra si spuneti-i ca este camera dumneavoastra. Apoi plimbati-va in baie si recunoasteti-o irnpreuna. Verificati daca stie numele acestor camere,

Chernati-l pe nume si cereti-i sa va arate camera lui. Laudati-l daca . indeplineste comanda corect. Daca pare confuz, luati-l in camera lui Inca 0 dati si spuneti-i ca se afla in camera lui. Repetati pana cand este in stare sa va arate camera lui ..

Continuati aceasta activitate eu camera lui si Cll baia. Daca pare dezorientat, incercap din nou alta dati. T otusi, daca reuseste si pare sa se distreze, alegeti alte trei camere si repetati procedeul.

Soar putea sadureze mai multe zile pana sa poata merge in camera ceruta, dar

cheile motivarii si reusitei sunt lauda ~i incurajarea.

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea camerelor si a pozitiilor lor;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• interactiunea de limbaj;

• tncrederea tn sine.

Un an - Saptamfana 29

Mare ~i mic

Puneti laolalta 0 lingura mare si una mica, un capac mare si unul mic, un rulou gal de hartie de toaleta si un rulou gol de prosop de hartie, un pantof mare ~i unul mic . sau alegeti diferite obiecte similare, mari si mid.

Luati lingura mare ~i spuneti-i copilului ca este mai mare dec it cealalta lingura, Spuneti-i Gil. cealalta lingura este mica. Spuneti cuvintele "mare" ~i ,,mic" de mai multe ori, in tirnp ce continuati sa-i aratati copilului obiectele mari si miei de fiecare tip. Puneti obieetele mari si mici din acelasi set impreuna, preferabil intr-un rand.

Spuneti-i copilului sa ia de jos lingura mare. Daca a face corect, laudati-l si rugati-l sa 0 puna la lac. Daca ia de jos lingura incoreet, indicati-i care Iingura a fast ceruta, precizati-i marimea si spuneti-i copilului sa 0 puna la lac.

Continuati lucrul numai eu conceptul de "mare" pana cand copilul este sigur .. pe ella alegerea obiectului corect mai mare. Evitati utilizarea cuvantului .Jarg".

Folosirea cuvintelor diferite ell sens apropiat, la aceasta vfirsta, poate crea confuzii copilului,

Introduceti conceptul de "mic" atunci cand simp!i ca a devenit sigur pe ella alegerea obiectului mai mare, de fiecare data cand sunt comparate un obiect mare ~i

77

unul mic, Schimbarea comenzilor pentru a alege intre "mare" si .rnic" in timpul unei singure sedinte din aceasta activitate poate fi prea dificila si poate dezorienta copilul. Introduceti conceptul eu precautie daca simliti ca este in stare sa rezolve aceasta problema de comparatie. Este mai bine sa fiti sigura de realizarea unei activitati dedit sa produceti eonfuzie si frustrare eu ceva prea dificil,

Aceastd activitate dezvolta:

• constientizarea concepte lor "mare" si ... mi c ";

• imbogdtirea vocabularului fa denumirea obiectelor;

• capacitatea de a indeptini comenziie;

• abilitatea de a face 0 alegere;

• constientizarea comparatiei;

• coordonarea ochi - mana.

Un an - Saptamana 30

Pa~e~te pe pietre !

Decupati un patrat mare si unul mic dintr-o bucata de covor. Bucatile trebuie Sa fie destul de mici, astfel incat copilul sa le poata ridica si muta intr-o pozitie diferita, dar destul de mari pentru a putea pa§l user pe de. Daca nu puteti gasi dona bucati de covor, folositi doua covorase de cauciuc sau altceva care nu aluneca.

Intindet! bueata mare de covor pe podea si puneti bueata midi in fata ei. Lasati un mic spatiu intre doua patrate, astfel incat sa se poata distinge cele doua bucari de COVOL Totusi, bucatile trebuie sa fie destul de apropiate, astfel incat copilul sa-si poata intinde picioarele atunci cand paseste de pe un patrat de cover spre urmatorul.

Copilului trebuie sa i se explice sa paseasca mai intal pe bucata de covor mare ~j apoi sa paseasca inainte pe bucata mica, Copilul trebuie sa se into area sa ia bucata mare de covor ~i sa 0 puna In fata bucatii mici, Va continua sa paseasca inainte pe patrate si sa-si aminteasca sa puna patratul urmator ln fata celuilalt de fiecare data.

cand va face un pas inainte, .' ,

Copilul trebuie incurajat sa mearga cu un pas de 0 anumita dimensiune ~i numai pe patratele mare si rnic, pentru a ajunge in acel punct. Pentru a mari interesul si a motiva copilul, obiecte cum ar fi un peste de jucarie sau un crab pot fi puse in PUllCtU] terminus, ca a momeala, pentru a-I face sa se miste inainte, Va puteti referi la patrate ca la pietre de pasit folosite de copil la travers area raului. Trebuie sa i se aminteasca sa fie atent, astfel incat sa nu l~i piarda echilibrul si sa cada in diu. Daca si-l pierde, se va uda la picioare. Crescand distanta de fiecare data cand copilul face activitatea, el se va ambitiona sa incerce sa fie atent, din ce in ce mai atent.

Aceastd activitate dezvolta:

o coordonare mai bund a muschilor mari si mici:

o constientizare crescuta a conceptelor "mare" si .imic" independerua;

increderea in sine;

perceptia dtstantei;

78

• capacitatea de a indeplini comenziie;

• dezvoltarea simtuiui pipditului fa miscarea bucatilor patrate:

• comunicarea prin limbaj.

Un an - Saptamana 31

Desenez in sus sl in jos

Faceti rost de 0 bucata de carton de aproximativ 22 x 25 em'. Decupati un dreptunghi de 5 x 15 cm2in centrul eartonului cu 0 lama sau un cutter ascutit,

Puneti 0 foaie de ziar sau alta hattie sub carton, Lipiti colturile cartonului pe hartie, eu latura mai mare in pozitie verticala, Fixati hartia pe masa sau pe alta suprafata de lueru neteda pentru a preveni alunecarea.

,Mi~eati-va mana in sus si in jos pentru a pipai zona decupata din bucata de carton. Incurajati copilul sa pipaie ~i el bucata decupata.

Lasati-l sa-~i aleagii un creion cerat. Numiti 0 culo_are si spuneti-i copilului sa miste creionul III sus si In jos in interiorul zonei decupate, In timp ce mainile copilului se misca in sus ~i in jos, scandati astfel: "Sus, jos, sus, jos. Desenez in sus si In jos". Lasati copilul sa coloreze zona decupata cu creionul panii se plictiseste. Totusi, daca mal este interesat, bucata de carton poate fi mutata si fixata in alta parte pe hartie. Copilul poate dori sa-si aleaga alt creion colorat. Daca este asa, numiti culoarea ~i lasap-l sa continue aceasta activitate,

AWl data, urmati acelasi procedeu ca iuainte, dar intoarceti dreptunghiul cu latura lunga in pozitie orizontala. Lasati copilul sa pipaie portiunea decupata miscandu-si mana sau degetul de la stanga la dreapta. Lasati-l sa aleaga Inca 0 data un creion cerat, Nurniti culoarea si indemn~ti-l sa miste creionul inainte ~i inapoi pe hartia care este sub sablonul de carton. In timp ce copilul mi~ca ereionul inainte si inapoi, scandati acest cantecel: jnainte si-napoi, si opreste-te apoi". Este posibil sa prefere sa rnazgaleasca inapoi si inainte 0 vreme cu creionul. Continuati camecelul ~i lasati-l sa faca asa cum vrea.

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia directiilor verticale fit orizontale;

• perceptta limite lor bucafii decupate;

• coordonarea ochi - mana;

• libertatea de alegere;

• perceptia diferitelor culori;

• interactiunea de limbaj cu ajutorul cdntecelor scandate:

• capacitatea de a asculta.

79

Un an - Saptiimana 32

Tipare!jte cu ajutorullegumelor!

..... Taiati un capat al unui morcov. Adunati T cateva ziare sau hartie alba si tempera. Pot fi utilizate si culori pe baza de apa ramase de la : 0 renovarea easei. Turnati putina vopsea intr-o

{ ~ if tavita de eame din polistiren sau intr-o

~ farfurie. Puneti hartie pe 0 suprafata plana de

lucru potrivita, Imbracati copiluI cu 0 camasa veche sau puneti-i 0 babeta mare Inainte de a fncel'e activitatea, pentru a-l proteja.

Inmuiati capatul taiat al morcovului in vopsea. Daca vopseaua pare prea groasa, mai adaugati pupnii apa ~i amestecati. Ridicati moreovul ~i presap-l eu partea pictata pe hartie. Forma morcovului taiat va fi tipiirita pe hartie, Lasati-l sa tina morcovul ~i puneti capatul taiat in vopsea. Ajutati-l sa preseze cu putere pentru a imprima forma pe hartie. Lasati-l sa imprime singur, in timp ce 1:1 supravegheap. Experienta de folosire a legumelor pentru imprimare trebuie Sa fie un punet de atractie in plus p::ntru copil. Asigurati-va ca este constient ca morcovul este portocaliu.

Intr-o alta sedinta, po ate fi utilizata pentru tiparire 0 bucata de telina. Spuneti-i copilului sa ~na minte culoarea ~i forma ei, Floricelele de broccoli, ca si multe alte legume, lasa unne interesante la imprimare. Copilul poate face picturi neasteptate cu 0 combinatie de diferite legume si culori, Totusi, folositi numai doua sau trei legume odata pentru a preveni suprastimularea.

Aceasta activitate dezvolta:

• creativitatea;

• pretuirea frumusetii culorii ~'i a formei;

• coordonarea ochi - manti;

• explorarea libera fa imprimare;

• 0 perceptie mat buna a diferitelor culori;

• 0 noua senzatie la pipait in timpul imprimarii cu diferite legume.

Un an - Saptiimana 33

in partea aceasta, in partea aeeea

Adunati in jur de zece obiecte mici. Pot fi jucarii sau obiecte din gospodarie care nu prezinta pericol. Folositi banda adeziva sau un fir de lana pentru a imparti zona intr-o parte stanga si 0 parte dreapta. Evitati

folosirea cuvintelor "stanga" ~i "dreapta". ,

Luati un obiect si spuneti "in aceasta parte" in timp ce il puneti in partea stanga a locului delimitat de firul de lana sau de banda. Luati alt obiect si spuneti ,,'in partea aceea" in timp ce puneti obiectul in partea dreapta a zonei delimitate.

80

Incurajati copilul sa se jcace cu dumneavoastra. Mai intai puteti sa puneti obiectele in partea stanga, unul 0 data, spunand, "in partea aceasta", in timp ce copilul pune un obiect in partea dreapta, unul 0 data, spunand "in partea aceea". Daca nu vorbeste, dar pune obiectele in partea corecta la momentul potrivit, laudati-l si treceti-i eu vederea faptul ca nu rosteste cuvintele cerute. Totusi, nu uitati sa subliniati in continuare: "in partea aceasta, in partea aceea", pe masura ce obiectele sunt plasate altemativ in pozitia corecta,

Alta data, jucati jocul ~i schirnbati partile, Pe masura ce copilul progreseaza in usurinta de a altema l?ozitiile care indica lateralitatea stanga-dreapta, poate fi fncurajat sa joace singur jocuL Indemnati copilul spunand: "in partea aceasta, in partea aceea".

Aceastd activitate dezvolta:

• usurinta de a asculta;

• coordonarea ochi - manti;

• perceptia notiunilor "stanga" si "dreapta";

• simtul pipaitulut diverselor obiecte:

• 'u§urin!a de a vorbi;

• increderea In sine;

• independenta.

Un an - S~ptiimana 34

Pus $i seos

Pentru aceasta activitate utilizati In jur de zece bucati de elastic ingust, unite impreuna, sau benzi de cauciuc. Benzile trebuie sii fie destul de mari pentru a se potrivi peste clarita. Aceasta activitate va fi mult mai atragatoare daca benzile vor avea dimensiuni diferite. Puneti benzile Intr-o cutie mica de plastic sau intr-un cos.

Aratati-i copilului cum sa puna 0 banda elastica pe clarua, Apoi, lasati-l sa incerce sa 0 puna. Daca reuseste, lasati-l sa puna singur restul benzilor pe usa.

Atunci candtoate benzile sunt pe olanta, aratati-i cum sa le scoata de pe clanta si sa le puna din nou in cutie. Incuraja}i copilul sa repete activitatea pana se plictiseste.

Alta. data, copilul va pune 0 banda elastica pe fiecare olanta din casa, Va fi incantat sa-si dea seama ca ati observat ca poate face lucrul acesta. Copilului i se va explica sa scoata toate elasticele de pe clante si sa le puna in cutie inainte de a repeta activitatea. Dad nu vrea sa continue, va fi totusi indemnat sa dea toate benzile jos de pe clante inainte de a se opri.

Aceasta activitate dezvolta:

• usurinta.de a indeplini comenzile;

• perceptia matertalelor elastice;

• perceptia actiuni lor de a pune ; pe" si a scoate , de pe ".

81

• capacitatea de a rezoiva probleme;

• independenta;

• capacitatea de apotrivi obiectele unul cate unul;

• coordonarea ochi • mana.

Un an - Saptamana 35

Paiul ~i stiva de mosoare

Faceti rost de cateva paie lungi care se potrivesc usor In centrul unor mosoare. Zece sau mai multe mosoare vor face aceasta activitate mai atragatoare. Mosoarele pot fi de diferite dimensiuni si culori, Mosoarele colorate neutru vor fi decorate cu carioca pentru mai multa atractivitate, Stivuiti rnai multe mosoare unul peste celalalt, Loviti user stiva de mosoare si daramati-o. Stivuiti mosoarele din nou, dar de aceasta data puneti un pai in centrul stivei. Incercati sa darfunati stiva, asa cum ali facut mai departe. Aratati-i copilului stiva de mosoare care nu a cazut. Stivuiti alte cateva mosoare unul peste altul, dar nu puneti un pai in centrul stivei. Rugati-l pe copil sa darame cele doua stive. Copilul va observa ca una dintre stive va ramane in picioare, cu conditia sa nu 0 loveasca prea tare, in timp ce cealalta stiva poate fi aaram~ta. U90r.

Lasati copilul sa stivuiasca mosoarele rara sa utilizeze paie. lncurajati-l sa faca o stiva cat mai inalta de mosoare. Spuneti-i sa. fie atent ca mosoarele sa. nu cada. Daca stiva cade, incurajati copilul sa continue si ajutati-l daca este nevoie. Apoi introduceti cu grija paiul 111 centrul mosoarelor stivuite. Daca stiva este destul de inalta, veti avea nevoie de doua paie. Copilul se poate distra explorand mosoarele 'in stiva. Totusi, va

avea inca nevoie de indrumare si ajutor la introducerea paielor. .

Puteti numara mosoarele impreuna ell copilul pentru a adauga 0 atractie in plus. Daca va cadea un mosor din stiva, spuneti: .Priveste, a cazut un moser!". Continuati sa stivuiti rnosoarele si sa le numarati. Introduceti paiul pentru stabilitate, in timp ce le stivuiti. Puneti un mosor in partea de sus a stivei atunci cand nu mai exista sustinerea de la pal. Atingeti user stiva, ~i mosorul din varf va cadea. Explicati-i ca. celelalte mosoare nu au cazut pentru ca au fost sustinute de pai, Copilul s-ar putea sa nu inteleaga cuvantul "sustinute", asa ca. Ii puteti spune pentru claritate ca au fost "ajutate" sa nu cada,

Lasati-l sa cerceteze mosoarele si paiul alta data, rara interventia dumneavoastra. Observati copilul, Descopera el ca mosoarele pot fi rostogolite inainte si inapoi? Incepe sa le stivuiasca si foloseste paiele pentru a sustine stivele, sau ii place sa se uite cum cad atunci cand stivuieste cateva? Poate descoperi $i ca mosoarele au gauri la fiecare capat ~i va percepe in subconstient ca materialele au diferite utilizari.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea ochi . mana;

• constientizarea marimii diferitelor mosoare care sunt utilizaie;

• simtul pipaitului La stivuire:

82

• simtul de observatie;

• perceptia notiunii "mai mult ";

• perceptia notiunii de sustinere pentru prevenirea cadent mosoarelor.

Un an ~ Saptamana 36

Inghesuie in cutie!

Folositi 0 sfoara lunga din resturi de materiale, mai multe fii~ii inguste din materiale de diferite texturi sau dintr-un fir de lana gros. Sfoara trebuie sa fie de aproximativ 1 m lungime, dupa ce au fost facute noduri la intervale de 7 -1 0 cm. Materialele cu diferite texturi ~i nodurile au scopul de a antrena simtul tactil si a mari atractivitatea activitatii,

Luati 0 cutie de pantofi cu capac $i decupati a gaura de aproximativ 2,5 em in diametru, In centrul capacului. Inghesuiti sfoara din bucati sau firul de lana prin gaura cu ambele maini. Continuati pana cand tot rnaterialul a ajuns in cutie. Ajutati copilul sa-si dea seama ca toata Ia~ia de material este in cutie. Spuneti: "A disparut toata".

Ridicati capacul si impingeti 0 mica parte din material sau din firul de lana prin partea dedeasupra gaurii din capac. Cu ambele maini, pomiti sa trageti "sfoara" din materiale sau lana afara din cutie prin gaura din capac. Cand ati scos-o pe toata din cutie spuneti: .Llita-te, s-a lntors inapoi!"

Repetand aceasta activitate in diferite momente, copilul va fi antrenat si l~i va dezvolta abilitatea de baza de coordonare ochi-mana. Va fi poate nevoie sa-l ajutati sa introduce sfoara in gaura din cutie,

Aceasta acttvitate dezvolta:

• 0 perceptie mai bund a notiunilor " in ,. $i "a/ara";

• indenuinarea;

• simtul tactil;

• spiritul de observatie.

Un an - Saptamana 37

Pocne~te din clestele de rufe!

F olositi aceeasi cutie de pantofi utilizata mai l'nainte sau alegep alta cutie de pantofi de marime asemanatoare, rara capac. Faceti buline de jur imprejurul marginii de sus a cutiei, la distante de aproximativ 7-8 em. Faceti rost de 12 clesti de rufe, Daca se utilizeaza clesti de rufe eu prindere prin alunecare, va f mai user pentru copil sa-i manuiasca. Totusi, clestii de rufe cu are vor reprezenta 0 incercare In plus pentru

83

opil. Daca utilizati clesti de rufe cu arc, va fi mai usor pentru copil sa reuseasca, istumandu-i inainte de a-i pune pe 0 bulina rosie, Cand progreseaza, incurajati-l sa-i una pc bulina rosie In pozitie corecta,

Puneti un cleste pe una dintre bulinele rosii de pe marginea de sus a cutiei. icurajati-l Sa incerce sa puna clestele de rufe pe urmatoarea bulina rosie Continuati ceasta activitate pana cand au fost utilizati toti clestii de rufe. Ajutati-l daca este evoie. Spuneti-i copilului: "Cle$tii de rufe sunt toti pe cutie. Acum sa-i dam josde pe utie", Subliniati cuvintele "pe" si "de pe". Numarati clestii de rufe impreuna cu opilul pentru perceptia numerelor.

Aceasta activitate poate fi repetata de mai multe ori ~i va fi cu atat mai 1teresanta daca clestii de rufe sunt colorati sau desenati, iar cutia de pantofi este ecorata in culori aprinse. Pe masura ce copilul progreseaza, puteti -lipi abtibilduri, .iferite forme, numere sau litere in locul bulinelor rosii.

Aceasta activitate dezvoltd:

• coordonarea ochi - mana;

• perceptia lui .. pe " si ; de pe ";

• stmtul tactil;

• capacitatea de a face corespondenta intre obiecte;

• spiritul de observatie.

Un an • Saptamana 38

F aceti rost de trei pana la patru cutii de plastic pentru filme si de un clopotel folosit pentru a face un zgomot in interiorul uneia dintre cutii. Puneti clopotelul intr-una dintre cutiile ie filme si inchideti-o. Puneti toate cutiile intr-un sir.

Scuturati fiecare cutie si indemnati copilul sa-i asculte sunetul. Ascultand eu atentie, copilul va fi 111 stare sa aleaga cutia care contine clopotelul dupa ce au fast scuturate toate. Daca nu este 111 stare sa identifice corect cutia, repetati activitatea p?ma cand reuseste. Ideea este de a-i antrena memorarea obiectului si a pozitiei sale intr-un rand.

Schimbati pozitiile cutiilor ~i repetati activitatea. Daca are iarasi dificultati sa gaseasca coreet cutia, incercati din nou. Continuati acest procedeu cata. vreme copiIuI pare interesat. Daca se plictiseste, incercati iar altadata,

Pentru a varia aceasta activitate, puteti folosi 0 agrafa de hartie, 0 bila, un nasture, 0 pietricica, 0 lingurita de orez sau de boabe de fasole. Utilizati un singur obiect odata intr-o cutie pentru a fi con.j.arat cu. cutiile goale, pana cand copilul devine sigur pe el. Apoi, pot fi folosite doua c.itii cu obiecte, Copilul poate mai tarziu sa sorteze unele obiecte care fac un sunet si sa. joace "In partea aceasta, in partea aceea",

ca in Saptamana 33. .

84

Folositi 0 bucata de polistiren care a fost fixata intr-o ceasca de plastic, intr-un cos sau in ceva asemanator. Faceti rest de cinci flori. Fiorile pot it reate sau de plastic, sau facute ill casa din eunlratoare de pipa si hartie, Impungeti cine! gauri mici in polistiren si insemnati fiecare

.' . gaura eu 0 carioca rosie pentru a

. .... .'. 0 face vizibila.

Ineuraja}i copilul sa puna o tulpina de floare in fiecare dintre cele cinci gauri din bucata de polistiren. Indrumati copilul sa

scoata florile si apoi sa Ie puna inapoi in gauri, de mai multe on. '

Discutati cu copilul despre florile frumoase, Ajuta}i-l sa-si dea seama ca tulpina sustine floarea atunci cand sta in pamant sau intr-o vaza.

Daca este posibil, luati copilul afara ~i aratati-i 0 tulpina de planta, preferabil 0 floa:e. ~m~lg_e~ ~in pamant 0 buruiana si aratati-i copilului radacina ei, Spuneti-i copilului ca radacma este legata de planta si impreuna sustin planta in pamant, Lasati c~p~l~l . sa ~ipaie .~i sa examin~ze. r~dacina buruienii. Discutati mai mult despre ra~aclID daca pare mteresat, Nu unap sa explicati ca florile nu trebuie rupte rara a cere VOle.

Aceasta activitate dezvolta:

• usurinta de a diferentia sunetele;

• capacitaiea de a aseulta eu un anumit seop;

• abilitatea de a face Q alegere logica;

• perceptia schimbarii pozttiei cutiilor;

• memoria.

Un an - Saptamana 39

Flori in CO$

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a observa detaliile (gaurile din polistiren);

• usurinta de a potrivi obiectele unul cdte unul (floarea in gaura din polistiren):

• perceptia florilor frumoase, a tulpinilor si a riidacirulor;

• irueractiunea de limbaj.

8S

Un an - Saptamana 40 [mpunge !ji imprima!

In aceasta activitate folositi 0 tava mare din polistiren, de came, culori tempera, 0 iensula obisnuita de 5 em Iatime, hartie pentru pictura ji un creion bent.

Spuneti-i copilului sa tina creionul bont si sa impunga gauri in tava de polistiren. ncurajati-l sa aiba grija ~i sa preseze ferm pentru a face urme vizibile In tavita.

Faceti cu pensulaun strat subtire de culoare in interiorul tavii eu gauri impunse. .ntindeti 0 foaie de hartie aproximativ de marirnea tavii pe zona ei pictatii. Presati fenn *i ndepartati hartia cu grija. Yeti obtine imprimarea gaurilor impunse de copil. Daca rnprimarea este prea slaba, intindeti cu pensula mai multa culoare pe suprafata perforata Ii incercati din nou sa imprimati.

Lasati copilul sa perforeze marcajele in tava de polistiren, pentru a 0 explora lara oprelisti. Poate dori, de asemenea, sa raspandeasca culoarea si sa imprime independent pe tavita. Ajutati-l daca este nevoie. Peate, de asernenea, sa se distreze impungand ganri in alta tava de polistiren sau pictand singur pe 0 foaie de hattie, care a fost fixara pe 0 suprafata plana si neteda,

. Daca vrea sa picteze singur, observati-i miscarile tuselor, Sunt III sus ~i injos? Le face de la stanga 1a dreapta? Sau are miscari circulate? Teate acesre miscari ale bratului sunt in curs de dezvoltare, Primele picturi ale copilului sunt numite .,mazgillituri". Cu exercitiu, prin miscarile brarului, va incepe sa creeze forme rudimentare de obiecte care au un inteles pentru copil. Pe rnasura ce devine rnai indemanatic la pictura, yeti in cepe sa recunoasteti ~i dumneavoasrra unele dintre fonnele picrate.

Aceasta activitate «avo/til:

• creativitatea;

• explorarea libera:

• coordonarea ochi - mona;

• o perceptie mai hum" a culorit;

• constientizarea imprtmdrii;

• increderea 'II sine ~'i independenta.

Un an - Siiptamana 41

Strange !ji da inapoi!

Faceti rost de 0 sacosa de cumparaturi en un maner confortabil pentni a fi ciirati'i cornod de copil. Planujti vizira copilului in trei camere, Puteti alege trei obiecre care sa nu prezinte peri col si sa puneti cate unul in fiecare camera,

8 inainte de a incepe aceasta activitate eu copilul.

Puteti lasa copilul sa aleaga un obiect .ffir3

f\-rt._.- pericol din fiecare dintre cele trei camere,

- W L.J1iiit - Obiectele care pot fi plasate in camere pot fi un

pantof de bebelus, un nasture, un moser, un clopotel san ceva asemanator. Dati-i copilului sacosa §i mergeti cu el in prima camera §i explicari-i sa puna obiectu1 in sacosa, N umiti obiectul pentru copil ~i spuneti-i sa-l puna in

86

sacosa. Tot asa, mergeti In a doua camera si in a treia camera. Copilul va avea astfel trei obiecte In sacosa,

Mergeti intr-o a patra camera ~i scoateti fiecare obiect din sacosa. Rugati-l sa numeasca fiecare object. Daca are nevoie de ajutor, repetati numele obiectelor. Discutati despre fiecare dintre obiecte si explicati-i copilului sa puna inapoi corect fiecare obiect in camerarespectiva, Mergeti cu copilul $1 ajutati-l daca este nevoie,

Aceasta activitate poate fi variata mergand In alte camere si punand diferite alte.ebiecte. Copilul trebuie sa fie in stare sa recunoasca fiecare camera pe nume si sa identifice carei camere 1i apartin obiectele, Aceasta activitate poate fi, de asemenea, repetata afara folosind copacii, straturile de fiori, baltile si alte obiecte stance, drept repere.

Aeeasta activitate dezvolta:

• abilitaiea de a memora;

• capacitatea de a asocia pozitiile in spatiu;

• capacitatea de a lndeplini comenzile;

• interactiunea de limbaj;

• spiritul de observatie :fi diferentierea obiectelor;

• increderea In sine si tndependenta .

Un an - Saptamana 42

Rupe hartia!

F aceti rost de 0 revista veche si de 0 punga mare de hartie. Dati-l copilului revista $i aratati-i cum s5.-1 rupa paginile.Amintiti-i cii nu se rup paginile din reviste ~i ca Ie

poate rope numai pe cele din revistele vechi, daca ise da VOle.

Incurajati copilul sa rupa 0 pagina ~i puneti-o Intr-o punga deschisa de hartie.

Lasati-l Sa continue ruptul paginilor ~i sa le puna in punga, Scoateti in evidenta sunetul pe care TI face hartia atunci cand pagini le sunt rupte,

Aceasta activitate poate ·trena, iar copilul se poate plictisi repede. Daca se . intamplii astfel, spuneti-i sa se uite Ia desenele din revista ~i sa va arate imaginea care Ii place eel mal mult,

Ruperea hartiei este 0 bum activitate la aceasta varsti. Poate fi des incurajata.

Nici alte activitati introduse mai devreme nu trebuie uitate. Multe dintre ele trebuie repe~*. Copilul 1.;;i va dezvolta noi abilitati prin revederea lor.

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia faptului cil aspectul hdrtiei poate fi schimbat prin rupere;

• capacitatea de a asculta cu un anum it scop (ruperea hfirtiei);

87

• constientizarea modului in care trebuie sa curete (pundnd hartia in punga);

• tncrederea in sine si independenta.

Un an - Saptamana 43

:ratite ~i capace

Faceti rost de trei cratite ~i de capacele potrrvrte. Amestecati capacele si .ratitele si lasati copilul sa exploreze capacele. Observati-l, Potriveste coreet capacele ;u cratitele sau le loveste doar pentru a face zgomot? Dupa 0 vreme de joe tiber, ndernnati-l sa puna capacele la cratitele potrivite. Ajutati-l dad. este nevoie.

Mai tarziu, puteti alege trei obiecte miei pentru a le pune pe fiecare in trei cratite. Verificati daca le cunoaste numele. Spuneti-i sa puna capacele la cratitele ootrivite. Ajutati-l din nou daca este nevoie, Cereti-i sa gaseasca un anumit obiect intr-una dintre cratite. Continuati aceasta activitate pana cand toate cele trei obiecte \lor fi coreet puse.

Alta data, copilului i se poate explica cum sa puna toate capacele in partea stanga a unei limite precizate si toate cratitele in partea dreapta, Aceasta activitate a fost introdusa In Saptamana 33. Limitele pot fi realizate cu sfoara banda sau un obiect. Copilul se va distra jucand din nou In partea aceasta, in partea aceea", De asemenea, copilul va poate ajuta sa puneti cratitele la lac atunci cand activitatea s-a terminat.

Aceasta activitate dezvoltti:

• explorarea liberd a necunoscutului;

• capacitatea de a rezolva 0 problema;

• aciiunea de a gasi obiectele corespunzdtoare;

• capacitaiea de a sorta:

• independenta ~i increderea in sine.

88

Un an - Saptamana 44

Painia distractlva

<: F aceti rost de 0 palnie si de mai multe

. stic1e din plastic de diferite dimensiuni. Pentru a umple sticlele pot fi folosite apa, nisip 'sau orez.

[; . Puneti-Ie pe fiecar intr-o curie de plastic sau

c::-/! ~ntr~o carafa. Fie.care .~a:e:ial -:a fi utilizat separat

----\'~ __ ) In timpul acestei actrvrtati, chiar daca procedeul

.. . . •. v~ fi asemanator, T otusi, puteti decide sa le

Ut1I.1Z~~1 pe toate if';l m momente diferite pentru 0 atractivitate mai mare si imbogatirea actrvitatn.

. Activitatea cu apa trebuie desfasurata in baie, in bucatarie sau afara, Cea cu nisip si orez trebuie efectuata tot afara, dar daca se face inauntru, poate fi folosita 0 f~t~ de masa mare de plastic sau 0 perdea veche de dus pentru a cadea pe ea ceea ce se nsipeste. Poate fi utilizat si un lighean mare de plastic.

. Aratati-i c?pilului cum ~ii foloseasca palnia si unul dintre materiale pentru a-I turna 91 a ~mple sticlele de plastic. Dupa 0 scurta perioada de instruire, lasati copilul sa ~unceasca .I~dep~n~ent, in t:mp ce n supravegheati. Goliti materialul din sticle inapoi In cutia ongmala si repetati aceasta activitate atata timp cat copilul este interesat. Trebuie Iasat sa pipaie fie care material in parte in timp ce lucreaza cu el si sa fie liber sa sugereze ce alt material poate sa foloseasca.

. _ . Alta data, umpleti un borca.n mic pe trei sferturi eu orez alb, adaugati cateva p~cattln d~ colorant alimemar si doua linguri de alcool denaturat. Acoperiti si scuturati bine. Copilul va fi incantat sa vada cum orezul i~i schimba culoarea. Combinati ~i alt~

culori pentru mai multi surpriza. ,

Aceasta activitate dezvolta:

constieniizarea modului In care se toarna si se umple un recipient; perceptia conceptului de "gal" prin explorarea liberd; coordonarea ochi - mana;

simiul tactil.

Un an - Saptamana 45

Nasturele urlas

Folositi . un capac de plastic si decupati-i marginea C1.1 0 foarfeca de bucatarie, Va fi folosit ca 0 imitatie de nasture. Faceti rost de 0 bucata de.pa~za de doua ori mai mare decat noul nasture de plastic. Indoip si coaseti sau lipiti-i de jur fmprejur marginile pentru a nu se

89

estrama, Taiati 0 despicatura in panza putin mai mare decat capacul de plastic . . ratati-i copilului cum se incheie nasturele ~i cum sedescheie, Lasati-l sa incheie si sa escheie nasturele atata timp cat este interesat.

Impungep in capacul de plastic patru gauri aflate la distants pentru a semana u un nasture cu patrugauri. Taiati 0 bucata de lana de aproximativ 60 em lungime ~i .gati-o de 0 sarmulita trasa inplastic. Rasuciti de mai multe ori sarmulita pentru a lee un ac. Bagap firul de lana prin ac, uniti capetele lui ~i legati-le cu un nod mare. .ratati-i eopilului cum sa introduca si sa scoata acul din gaurile imitatiei de nasture. acurajati copilul Sa indeplineasca comenzile, dar daca nu vrea, lasati-l sa treaca awl rin gaur] la intamplare. Scoateti firul de lana din ac atunei cand copilul l-a folosit pe )t ~i lasaji-l sa continue sa coasa nasturele cu un nou fir. Un copil de aceasta varsUi ste prea rnic pentru a lega nasturele de un alt material. Incercarea de a coase nasturele Ie un material in acest moment IT poate frustra,

I se poate da copilului 0 haina veche eu un singur nasture si 0 gaura mare entru a exersa ineheiatul si descheiatul. Incheiatul va fi, probabil, mai user pentru opil, dar cu mai mult exercitiu isi va dezvolta indemanarea ~i Ia descheiat, Atunci and copilul prezinta destula indemanare, i se poate da a haina cu nasturi si gauri entru nasturi mici.

Aceasfa activitate dezvoltd:

• capocitatea de a rezolva probleme;

• coordonarea ochi - mana;

• simtul taotil;

• capacitatea de a fndeplini comenzile.

Un an - Saptamana 46

indoate hartia!

EJe~

Faceti rost de 0 revista veche eu pagini colorate. Aratati-i copilului cum sa indoaie paginile pe jumatate cand paginile sunt inca intacte. Lasati-l sa indoaie paginile palla se plictiseste. Nu uitati ca perioada de interes si concentrare este foarte scurta la aceasta varsta.

F olositi cuvantul .jumatate" in conversatia eu copilul in diferite momente din timpul zilei ~i saptamanii pentru a scoate in evidenta aceasta nctiune.

Mal tarziu, folositi aceeasi revista sau una diferita si aratati-i copilului cum sa indoaie marginea dreapta de sus a paginii in jos. lndoitura va conduce la 0 noua forma (triunghi). Folositi cuvantul "de sus" in discutia eu copilul,

Mai tarziu, aratati-i copilului cum sa indoaie marginea dreapta de jos pentru a obtine 0 forma ca aceea obtinuta la indoirea de sus, Folositi cuvintele "de sus" si "de jos" impreuna eu copilul atunci cand au Iegatura pentru a verifica intelegerea acestor notiuni,

. Ca a prelungire a aeestei activitati, Indoiti marginile de sus ale unui ziar vechi

in jos, In diagcnala, pentru a forma doua triunghiuri. Apoi, indoiti fiecare jurnatate a partii de sus, deschisa in sus, spre a forma 0 margine pentru paiaria de hartie. 90

Puneti-va paiaria pe cap. Facep alta palarie mill mica pentru copil. Indenmati-l sa va ajute, Copilul vii va fi de folos la indoitul ziarului, Totusi, nu uitati ca cerneala de tipar murdareste, asa ca lucrati intr-o zona in care va fi user de curatat,

Aceasta activitate dezvolta:

• sensibilitatea tactila La pipditul si indoitul hdrtiei;

• coordonarea ochi • mana;

• constientizarea notiunilor . .jumatate: si ,. intreg":

• constientizarea notiunilor .. de sus" si "de jos ":

• constientizarea faptului ca hartia are mai multe utilizari;

• increderea fn sine st tndependenta. "

Un an - Saptamana 47

Gase~te $i atinge!

Folositi 0 minge mica confectionata dintr-un ciorap, un ghem de lima sau 0 pungj; eu bilute pentru aceasta activitate, Spuneti-i copilului sa gaseasca una dintre urmatoarele parti ale corpului sau si sa 0 atinga eu mingea de ciorap, ghemul de lana sau punga eu bilute.

* cap * brat

'" ochi "mana

* nas * picior

* ureche * laba

" gura * stomac (burtica)

Daca are dificultati.recapitulati partile corpulni ~i repetati procedeul.rugandu-l pe eopil sa atinga fiecare parte a corpului. Cu cat repetap mai mult, cu atat va deveni mai sigur pe el. Este 0 activitatc 111 trei etape, in care copilul trebuie sa asculte, sa localizeze ~i apoi sa atinga 0 anumitii parte a corpului.

Ca 0 extindere a acestei activitati, copilului i se poate explica cum sa atinga 0 parte a corpului unei papusi, Poate utiliza apoi mingea de ciorap, ghemul de lana sau punga c~ bilute pentru a atinge partea numita a corpului papusii.

In loc sa atinga. copilui poate ca vrea sa va indice partea respectiva a corpului, Atingerea partilor recunoscute ale corpului ~i indicarea acestora sunt doua concepte diferite. Copilul trebuie' incurajat sa faca una sau alta dintre aceste actiuni in timpul acestei activitati. Tinerea unui obiect In mana si utilizarea lui pentru a atinge ceva este un mod mal a vans at de a indica.

Aceasta activitate dezvolta:

• capacitaiea de a indeplini comenzile;

• simtul pipaitului:

• perceptia comenzilor .Jndicd" :fi .uuinge";

• coordonarea nuiinii;

• perceptia partilor corpului.

91

Un an - Saptamana 48

Pipeta

Faceti rost de 0 pipeta ~i de doua flacoane de plastic curate. Lasati copilul sa aleaga un ~olorant alimentar de 0 anumita euloare ~i puneti 0 pieatura sau doua Intr-unul din flacoane, care a fast umplut eu apa. Aratati-i si spuneti-i ca unul dintre

flacoane este "gol" si altul este "pI in" . '.

Tineti pipeta si inmuiati partea de jos in apa colorata din flacon. Apasati pe

pornpa si captati atentia copilului .spre bulele de aer care ies atunci cand pompa = presata, Dati drumul pompei pipetei, si aratati-i copilului ca pipeta a supt a parte dill

apa colorata,

In timp ce tineti in continuare pipeta, puneti-o in flaconul gal. Presan pomp~

si dati-i drumul. In flaconul gol se va afla acum purina apa colorata, Pentru a ma~l viteza procesului, puteti ajuta copilul folosind un vas pentru turnat, preferabil

transparent, pentru a vedea lichidul, .

Incurajati-l sa lucreze singur, in timp ce incearca sa umple flaconul gol cu apa colorata. Copilul se poate plictisi repede. Totusi, este 0 activitate care trebuie facuta cite putin. Va avea, eventual, numai 0 cantitate rezonabila de apa colorate in flacon. ~

, Aratati-i copilului flaconul gal si plin, atunci cand apare 0 situatie potrivita. Isi

va imbogati perceptia celor doua concepte.

Activitatea dezvolta:

• simtul de observatie;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• perceptia notiunilor "gol":ji "plin";

• coordonarea ochi - mana;

• libertatea de alegere (alegerea unei culori);

• perceptia notiunii de aer $i de bule de aer;

• increderea ~i independenta.

Un an - Saptamana 49

Nasture, fermoar, capsa, arid

F aceti rost de 0 haina 0 roc hie sau 0 alta haina eu un nasture si 0 gaura pentru un nasture mare sau utilizati o bucata de panza Indo ita, cu un nasture mare cusut pe ea. Folositi alta bucata de panza indoita pentru a face 0 gaura pentru nasture sau 0 despicatura care este de dimensiunea nasturelui de pe bucata de material indoita. Lasati copilul sa incheie si sa descheie nasturele, la fel ca in activitatea din Saptamana 45.

Alta data, faceti rost de 0 jacheta sau de 0 fusta cu fermoar. Lasati copilul sa

exerseze trasul fermoarului in sus si in jos. Scoateti in evidenta sunetuI pe care il face fermoarul atunei cand copilul trage de el in sus ~i in jos.

Coaseti capse mari pe a bucata mare' de panza sau folositi o.haina veche eu mai muIte capse si indemnati copilul sa le incheie pe fiecare in parte. II va fascina pe

92

moment, dar activitatea po ate sa fie dificila pentru eL Fiti sigura ca 11 ajutati atilt cat are nevoie. Laudati-l pentru incercari, chiar daca dumneavoastra a trebuit sa inchideti capsele la sfarsit. Atrageti-i atentia asupra sunetului seos de 0 capsa cand este inchisa,

Folositi un pantof de tenis eu inchizatoare eu arici, sau coaseti Sau lipiti 0 bucata de tesatura cu arici pe un pe!ic indoit de panza. Lasati copilul sa deschida 9i sa fixeze bucata de !esatura eu ariel. Incurajati copilul sa asculte sunetul produs de cele doua bucati de arici desfacute.

Copilul va fi liber sa pipaie si sa eerceteze materialele care contin nasturele si gaura pcntru nasture, fermoarul, capsele si ariciul, Pot fi introdusi si mosul si baba daca simtiti ca le-ar putea manui. Incercati sa-l faceti sa perceapa ca multe dintre lucruri sunt utilizate pentru fixarea materialelor Impreuna.

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia diferitelor materiale uttlizate pentru fixarea hainelor impreund;

• capacitatea de a rezolva probleme;

• capacitatea de a asculta diferite sunete produse la incheierea unor lucruri;

• increderea in sine si independenta;

• coordonarea ochi - mana.

Un an ~ Saptamana 50

Asculta ~i deseneazal

F aceti rost de mai multe bucati de hartie alba, de creioane cerate si de un casetofon. Lasati copiluI sa aleaga a culoare dintre creioane. Denumiti culoarea si rugati-lsa-i repete numele.

'. ~un~p 0 caseta cu un cantec user sau unul lent si indemnati copilul sa asculte

muzica, )n timp ce asculta muzica, imbiati-I sa bata ritmul, sa numere $1 sa bam din palme. Incurajati-l sa deseneze pe hartie in ritmul muzicii. Peate fi nevoie sa ii indrumati manujele pentru a-i da ideea. 0 data ce pare ca a inteles, lasati-l sa miste creionulliber pe si de jur imprejurul hartiei, Evitati sa-i corectati miscarile. Continuap sa numarati ~i sa bateti din palme in ritmul muzicii pentru a atrage copilul sa continue sa miste creionul. Atunci cand muziea se opreste, laudati-l pentru frumosul desen muzical pe care l-a facut.

Atam~!i pie~ra pe frigider sau in alt loc pentru a-i anita copilului ca ii pretuiti munca arnstica. Copilul poate fi mteresat sa rnai produca 0 pictura muzicala pentru 0 anumita persoana din familie. Pentru a pastra hartia, poate fi incurajat sa foloseasca arnbele ei parti atunci cand deseneaza, Copilul poate, de asemenea, sa doreasca sa schirnbe culorile. Este momentul sa-l intrebati care este numele culorii, atunci cand alege una diferita pentru pictura,

Alta data, '11 veti pune 0 caseta cu un cantec In ritrn mai sustinut. Ajutati-l si bata din palme in ritmul muzicii. Apoi, incurajati-l sa incerce sa pastreze ci~uI 111 timp ce deseneaza 0 pictura .muzicala" in ritm alert, eu creionul cerat pe b.irtie.

93

Observati-i ritmul si continuati sa numarati ~i sa bateti din palme in timp ce deseneaza. Fiti sigura eol 11 laudati pentru oriee reactie pozitiva,

Aceasta activitate dezvoltd:

• expresia lib era;

• perceptia ritmului;

• abilitatea de a asculta;

• muschii mari si mici at bratului $i ai mdinii;

• pretuirea artei creatoare;

• independenta si increderea in sine.

Un an - Saptamana 51

Deschide ~i inch ide!

Luati copilul de mana ~i mergeti cu el intr-o camera in care se deschide si se inchide user usa, iar clanta este accesibila. '[ineti clanta ~i deschideti si inchideti usa lent. LasaJ:i copilul sa exerseze apasatul pe olanta, deoarece poate sa i se para dificil atunei cand usa este bine inchisa.

Discutati cum se apasa pe elanta pentru a deschide usa ~i explicati-i ca. atunci cand usa este inchisa, opritorul intra in rama usii. Opritorul este impins ~i pocneste inapoi la loc atunci cand usa este inchisa. Cuvantul "arc" poate fi utilizat pentru explicarea functiei usii, dar poate duce la dezorientarea copilului. Peate ar fi rnai bine sa-i arata!i pur si simplu opritorul si locul in care trebuie sa intre si sa-l lasati sa experimenteze, pe masura ce apasa pe clanja, Copilul va fi interesat sa se uite si s-ar putea sa-i placa sa cerceteze singur.

Alta data, lasati-I sa deschida si sa inchida 0 u~a de la alta camera.Tltilizati cuvintele "deschis" ~i ,Snchis" si spuneti-i copilului ca exista ~i usi rara clarita care pot fi inchise si desehise. Cateva exemple sunt usile glisante, usile batante si usile de la dulapurile de bucatarie rara incuietoare vizibila. Copilul trebuie lasat sa deschida si sa

inchida diferite tipuri de usi, ori de dite ori este posibil. ,

Discutati despre accidentele ce se pot produce in bucatarie atunei cand deschidem ~i inchidem usile de la dulapuri. Subliniap ca nu trebuie sa deschida ~i sa inchida aceste usi de la dulapuri tara permisiune. Explicati-i ce inseamna cuvantul "pelTI1isiune". Spuneti-i di unele dulapuri contin materiale care nu sunt pentru copii. Deschideti fiecare dulap si lasati-l sa arunce 0 ocheada inauntru pentru a nu fi curios III legatura eu continutul fiecaruia.

Aceasta activitate dezvoltd:

• perceptia conceptelor "deschis" ~i .Jnchis ";

• explorarea libera;

• abilitatea de a apdsa pe dan,ta pentru a deschide ~'i inchide usa;

• independenta st increderea in sine;

• coordonarea ochi - mana

• imbogdtirea vocabularului.

94

Un an ~ Saptamana 52

Spuneti-i copilului ca va veri ascunde dupa 0 u~a sau dupa 0 mobila. Incurajap copilul sa-si acopere ochii ell mainile.

Atunei cand v-ati ascuns, spuneti-i: "Gase~te-mal". Sa speram ca va va aseulta cu atentie si va va gasi. Faceti aceasta de rnai multe ori ~i ascundeti-va in acelasi lac. Atunci cand vi se pare ca este sigur pe acest joe, ascundeti-va intr-un loc diferit, care este aproape de prima ascunzatoare. Continuati pana cand copilul se plictiseste.

Alta data, incurajati-l pe el sa se ascunda, Spuneti-i ea incercati sa-l gasi!i, Se ascunde copilul intr-unul din locurile unde v-ati ascuns 'inainte sau gaseste alta ascunzatoare? Gasirea unei noi ascunzatori arata ca a inteles jocul. Daca se ascunde in acelasi loc, ii mai trebuie incurajari pentru a gasi alt lee unde sa se ascunda. Acesta este un joe pe care eopiii foarte mici pot sa-l joace sub indrumarea unui adult.

Aceasta activitate dezvolta:

• capacitatea de a asculta cu un anumit scop ("gasqte-ma"):

• abilitatea de a localiza sunetul vocii unei persoane;

• perceptia notiunilor; in afara vederii" si ., fa vedere "; .

• 0 constientizare mai bund a pozitiei in spatiu;

• independenta fi increderea in sine.

95

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful