gATRE Gl

o${}'NT

DESPRE

Dupd. cum se poate vedea in

imigii;Ai n;i

sus.

-i{ca frffiW * pffifr;trfr;;tr;f;ffi#fr

mgnst.yoasd (caracatila npostaziei), care are nu doar I brale acoperile cu ucigdtoarele ventuze ale
rdtlciri! spir-itu-ale' c.i multiple brole (medicina holisticd, cristalotirapie, tantriyoga, meditatii de tip
oriental , psihologie budistd, ghicitorie, reiki, hipnozd,
feng shui, wicca, feminxmi, incratm riigios..'

oLhtto,

Dumnezeu l-a creat pe om biped, dar acestA verticalitate trebuie s-o pdstreze qi la nivel spiritual.
Trebuie sE deosebim wemea . Vremea de acum este aceea a cemerii:
,,Petre, Petre, iaii satana y-a cerut

str

yii cearntr ca pe grau"(Ltca 22:31). comunismul a lovit cu,,sabia

ateismului,,,

New-Age-ul a lovit mai ales cu minciunile acestui veac trecltor, ctrci a inceput ceasul lor qi
,,stipinia
intunericului" (Ltca22:53).,,$i^dactr s-a dat ei (fiarei) sttrpanire, peste toatr semintia si poporul si
limba gi neamul" (Apocalipsa 13:7), cine va sta impotriva voii lui Dumnezeu? Acum va tiebui sa se

=--

si ce nu' De aceea s5 nu
limureascd credin{a noastrd; acum se va vedea in sfirsit ce va fi fost Biseric[
pentru,,infricoqata weme" c6nd
b[g6m capul in nisip ca struful, ci si ne pregAtim pentru cele ce urmeazd,
ing[duitd, aceast[ incercare inseamnl
cre"dinla noastr[ va ii probata foarte sever, ins6 fiind de Dumnezeu
intr-o Bisericl
ci este mantuitoare. Povestea un preot c6 spre sfargitul celui de-al doilea rdzboi mondial,
rdmanl ling6 preot,
o1odoxl au intrat doi soldali ru;i cu pistoalele in m6nl qi au zis: ,,cine are curaj s5
au rimas lingd preot, iar cei mai
cine nu, sd ias[ afara". Credinciogii s-au imp64it in dou[, unii curajogi
in toc
,"*ii, a. r.i* rr"4ii, au fugit afard. Soklalii au inchis ugile Bisericii pe dinluntru, au bdgat pistoalele
vn-rt
doar
am
de ldngd Leningrad,
gi au zis: ,,P[rinte , noi nu impuqcdm pe nimeni, srrntan creqtini ortodocqi
aEa cum a murit qi el pentru noi. cei care au
sd vedem dace mai existl cregtini gata sa moar[ pentru Hristos,
cei care au rlmas l1ngd preot sunt
iegit din Biserici sunt <coziie de topon>, adicd falgii crestini, iar
qi
ddm slavd lui Dumnezeu
<topoarele>, adicS adeviratii cregtini. Pdrinte, sdne aqezlm in genunchi sd
Pavel: ,'$ti{i in ce
cI mai existd oameni gata s[ moard in credinla ortodox6". Cuvintele Slhntului Apostol
acum mflntuirea este
timp ne gisim, cici este chiar ceasul str vi trezifi din somn (cel spiritual); ctrci
,(Romani I 3 : I 1 igi au ecou in int6mplarea cu cei doi
),
d" ,roin decflt atunci cind am crezrf
mui
"p.Jup"
lmpirStia cerurilor (Matei 3:2),
se
apropiase
doar
soldatj ruEi. Dacd in zilele Sfintului Ioan Botezdtorql
,(Marcu
fragedi 9i infrunzeEte, vestind vara
1 3:29) cdci mlidi{a smochinului se face
acum este,,lingtr usi
inainte' Cine
gi
acea weme qi ,,Cine este nedrept str nedreptateasctr
1cf. ruarcu i::Zl;. acum a incepui
sfint si se
este
departe. cine
e spurcat si se spurce irrce. cine este drept str factr dreptate mai
de promiscuitate-Ei libertinaj qi
sfiriteascii inc['o(Apocalipsa 22: 1 1). S-a umpiut intreg globul pdm6ntesc
j0 de ani, acum sunt ,Jnonedd curentf,"' Este in acelaqi timp
ca dtvad[, cele de negindit in urmi cu weo
plata Lui este in mana Lui ca sl
wemea cind,,celce e si vini, va veni ginu va intarzia"(Ewei 10:37) 9i
dea ,,fiectrruia dupi cum este fapta lui" (Apocalipsa22:12)'

grun am Prsea defhi Eele Ege

lepddarea de credin{a
Am putea defini New Age-ul foarte pe scurt ca fiind o APOSTAZIE, adic6
lumea creEtin[, pe parcursul a numai
cea adevdrat[ sau altf'el spus ritacirea vremurilor de pe urm6. ln
ateismul marxist-1erunist' Urmarea
50-70 de ani, s-a impus seiularismul, fascismul, bolgevismul Ei chiar
REPAGANIZAREA
a fost o reaclie generald impotriva acestora, dar remediul se vldeqte a fr
nou
iOCrf1AliI f u-rcara globi[. New Age ar putea fi definit in foarte multe feluri: 1. =4. Fenomen
miscare
Fenomen sincretist;
euro-atlantic; 3.
aduc5tor dL innoiri; 2.

+o

=
=Fenomen
postmodernisti;5.+Oincercaredeneomitologie,neomagie,neopiigAnism'neoocultism;6'+
7. + o
o incercare de reinviere a cultelor pigane europene precrestine de tip Wicca, druism;
de droguri qi cu
migcare ce rispunde cerintelor spiiltuate ale generatiei hippy consumatoa-re
de mare
fenomenele paranormale, pentru nafurism"' 8' + O miscare
mare interes
ientru

popularitateinVest;9.=Uncurentmoderngiumanistcesgsfineoviziulr:.1To"1auneinoi
vedere religios New Age poate fi
ere a iluminirii, a cunoasterii gi a armoniei; 10. + Din punct de
o pseudoreligie (o
definit ca fiind o atitudine, o r;[giozitate difuzl (neclartr), o religie mondiall,
falstr religie), sau cel mai bine zis ,,UN GHMCI SPIRITUAL"'

Sern't islroric
c6nd s-a produs o anumit[
Data apariliei este incert5: 1904, 1910, 1917, 5 februarie i962 atunci
la era Vlrsltorului) Pihologul
grupare a planeteior (este asociatd trecerii de la eraPegtilor, care se incheie,
l99i sau 2154 (!)' Dupd New Age Enciclopedia' First
C. G. Jung susline ce era Virsdtorului incep e
de c[tre Helena Petrovna
Edition, miqcarea incepe cu formarea societl{ii Teosofice de [a New York,
New Age-apare in America in
Blavatsky, ienry Steel Scott ;i William Quu, iudgt se poate spune cd
qiin Anglia. Mjscarea este legati in
t 825, iar perioada propriu-zisa incepe in anii '60 in su,t lcalifomia)
cu amorul liber, cu muzicl rock
special de America de nord qi apare odata c, miscarea hippy- cu drogurile,
din Califomia, infrin{at in 1962 Ace^st
eic. Unul dintre leaganele miqcarii este InstitutuiEsalen din Big Sur
alternativ[ de origine asiatic5 ln
institut s-a orientat spre experimentarea de noi terapii si spre spiritualitatea

it

fiecare an intre 5000 qi 7000 de cursanli participi la o gamd largd de oferte new-age: psihologie

tlanspersonali, psihologie budisti, gamanism, hipnozi, yoga, tantra, intuilie practicd,

gestalt-terapie, metoda feldenkrais, rolfing gi cursul miracolelor, Cursul miracolelor, se {ine dup6
cartea cu acelagi titlu, carte dictatA de o entitate qi scrisd prin intermediul ,,eanalizatorilol'. $i Eileen Caddy,
a auzit inoepdnd cu anul 1953, in timpul meditaliilor, o voce lduntricd ce-i didea directive de conduitd
spirihrate qi practicf,. F[r[ a,,cerceta duhurile", eaa luat acea$a voce drept Dumnezeu qi a urmalo intocmai...
iar in anul 1970 a apdrut la Findhom Community (Scolia) o altb figurl reprezentativd a New Age-ulur,
t6ndrul american David Spengler care a continuat cu dubioase practici de transa spidtistd. Intrucat caracteristica
esen$al6 a miqclrii pste structura de reiea, au existat simultan in acei ani ;i alte centre ca: Lama Fundation
Qllew Mexico), Lebensraum-Zentrum (Zurich), Comunitatea Ananda (Califomia)...
La noi in !ar6, New Age a pdtruns prin anii '70 -80 in marile oraqe, in medii culturale. New Age-ul

a intdmpi4at de multe ori dificultllile inerente sistemului totalitar: cenzura vigilent[ a sistemului
mass-media aflat sub controlul statului- partid. Cdile de pltrundere a noii migcdri sunt cele cunoscute,
mijoacele modeme de comunicare. Odatd cu ele p[trund ideile de tip New Age (medicina alternativa,

yoga, astrologia, tehryici 9i filozofii orientale, arte.ma4iale, masaje, meditalii, diete

naturiste, vindecitori...). Migcarea New Age a ,,prins" pe un teren ,,necatehizaf ', adicd la oameni

friI

cuno,stinle religioase temeinice (spre exemplu

in 1982, Ion Stoian, venit din Elvelia, implementeazi

Medita,tia Transcedentali). Psihosectele, autointitulate ,,rnigclri pentru dezvoltarea mentalului", constituie

un pericol nu at6t prin num[ml cresc6nd de adepficit mai ales prin potenlialul de pericol social. Documentele
statistice ale unor state occidentale le cq.nsideri h stare sd opereze o.,destructuraxe mentalff' la adepfi 1or,
conduc6ndu-i sistematic gi la ruina economicd. De aceea sunt numite rureori qi ,,culte destructive". Asemenea
psihosecte activeazd qi in lara noastri, cu un numdr limitat de adepli, spre exemplu: Live Discover

Principes ; Silva and Mind Control ; Centrul Romin de Psihologie 9i HipnoziAplicati ;

Valter Bredeon Seminars ; Cultural and Spiritual Association (Casa) ; Asocialia de
Ontopsihologie ; Harmony Body Mind; MISA (Migcare de integrare spirituali in absolut)
care are ca efecte depersonalizarea, ruperea de realitate, destabilizarea psihici 9i care
induce obsesia sexuala (Vezi ziarul Edi$e Specialii de Olteniu23-03.2004, pag. I 9i 2).

dc r6sptudire

(urse Asw trgp)

Mij oacele de rEsfandire sun! Televiziunea, internetul, presa, literatura.

apadtici Psw

llw

Cauzele apariliei sunt numeroase. 1. Noutatea de naturii socio-religioasii (fenomene sociale:

mi;carea hippy, muzica rock, miqciri contestatare ale tineretului in Occident... in statul Califomia, in
San Francisco, numit gi ,,capitala contraculturif' sau ,,laboratorul noilor idei", in cartierul Height:Ashbury
contracultura era caracterizatl drept simbolul plcii ,,MAKE LOVE NOT WAR", in realitate un strivechi

simbol ocultsatanist ). 2. Un val de misticism in care sunt implicali sociologi, psihologi, antropologi...
3. Spiritualizarea societiitii prin cir[i, reviste, filme, benzi maghetice (dar in ce fel, in ce direclie , ce
mesaj e cuprind toate acestea?). 4. Suprasolicitarta ateisdl. 5. Hiperinduskializarea care a dus la pierderea
valorilor morale.6. Aparifia unui mozaic de religii, fenomene noi religioase cum ar fi: biserica
mormonilor, biserica luiHristos scientistd, martorii lui Iehova... Ei cultele neoprotestante ,adventig[i,
baptiqti,penticostali, evangheligti liberi...(sunt astdzi in lume aproximativ 3000 de secte).
,

..-

Otidlln7 prsgtssori/ SEse dc inspiratie

in ultirnele;-dicenii s-au fdcut diferite incerclri pentru a stabili originile qi istoricul migcirii New
Age. Ac'ste incerodd au ve*it in primul rAnd din partea new age-i'ilor, ce au cdutat sd dep o legitimitate
istoricE acestbi miqcdri. Interesant este faptul ctr, degi se numeqte ,,noui", igi caut6 rlddcinile in antichitate
si subliniaz[ continuitatea. Pentru un inceput c6t de cat-documentat se iau ca puncte'de plecare secolele
-onfucius, in India Buddha Mahavira,,Xn Persia Zarathustra,
Vtt-V i.a.ft. i* ehina au activat Ldotse qi
9i
3

in Palestina erau proorocii vechiului Testament iarin Grecia, filosofii. New Age-rii

se

vor continuatorii

terziuspiritualitalii miLnare qi se revendicd din: A Misterele gi.filoz9! e1ery11f ;-AElenismul

AReligiilepng6ne: egipteand,
gnosticist (sec.2-3d.Hr. j; Apli5ligi3mul iudaic - KaSbala (tradit'a ebr.);
Egiptului) ; A Renagterea - cu
i"r.una ; i ,akni-i"-"lkimya (in care khsm este numele arab al
(asocialie
preocupdri ezoterice, cabalistice ; iAu apdrutneoplatonismu! ermetismul rozicrucianismul
migcarile paracreEtine in
secreta), pansofismul, francmasoneria (asocialie secret[ ce controleazd toate
pUrrpiiii., ntorofic, cultural, social, ideologic), ocultismul, postmodernismul, satanismul, wicca. La
u."ri"u s. udur.gd factorii care au facilitat aparilia migc[rii New Age, adic6: Meditatia Transcedentaltr'
teosofice (aici
Hare Krishna, Gypu (o miscare yoga originala, cu.centrul la Paris), baha'i, societilile
Bailey afirm6
fiind cuprinse teosofia, antroposoh"lg.ouiu ,.""rn, spiritism). Teosoful new age Foster
Age ;i face apropierea intre
c5 francrnasoneria, satanismul qi wicca sunt surse de inspiralie pentru New
,ou.or"rl. qi N"* Age. Din secolul XIX se intensificd preocup[rile'culturale pentru fllosofiile orientale
qi apare spiritismul modem ( I 848 SUA).

Einimrmr:doshiEer
intemeiazl pe patru stilpi:
in bund parte
1. O SUBSTRUCTURA $TIINTIFICA, adic[ succesul New Age se datoreazi
qtiinla
cu retigia'
impace
si
pretenlieisale de a se spdj ini pe ba'ze gtiirilifice. Omul modem viseazd demult
qi particule, iar ideologul
Einstein a stabilit de mult cI materia nu este alcdtuitd din particule ci din unde
Agc-ul susfine cd
N"\v Agoril"i .rte considerat specialistul in fizicI atomic6, ffiof capra. Astfel New
ca o bucatd
in Uniiers toate fiinlele sunt i^nrudite, omul fic6nd in mod intim parte din acest lesut ,
faptele sale' Totul este
Jintr-un tot. Prin urmare, omul nu mai este cu adevtrrat liber, nici rdspunzltor de
nici Vorb6 de
,"<."rir*1, lh;;iD"-r*.u'este un elemerit al'cdsmosului (panteism).'Agadar,
.i"u!i". nunii, ca toate sunt una, toate distinctiile segterg: intre suflet 9i trup, intre Dumnezeu
ji igi,".i"tr" intetigen!6 gi sentiment, Intre interior 9i exterior, intre cer 9i pimAnt,
2.RELIGIILE ORIfuNTALE, tocmai acestea intruchipeazl cel mai bine acest vis al unit{ii
realitate nu este
primare ;i al contopirii. Astfel pentru vechea in{elepciune chinezl (taoism), intreaga
menlin reciprocin echilibru'
altceva decat un organism viu, irnic' ale cirui forle opuse, yin 9i yang, se
schisme, inchizilie qi razboaie
New Age reproEeaz-a creqtinismulu i cd dezbind, c6 aprodus numai coflicte,
ci omul
ai prea multd importanp eului, iibertilii qi responsabilit6lii. New Age sustine
,"1giou-r",
"a
realmente' E fara
coincide cu Dumnezeu. ln icest caz, omul nu poate nici s6 p6cituiasca

in

ceea ce privegte doctrina (inv6ldtura) New Age, putem spune

c[

se

pa"ut,OuchiarincapabilOeapicitui'Oricenoliunedepersoane-atatdescumpi
crestinismului - disPare aqadar'

l. Noul psIHOLOGIE

succes la
aduce argumente luate dintr-un registru psihologic care are

Paul C' Vitz

dintre contemporanii noEtri. Iiew Age ii atribuie celebrului psiholog elvelian
nu este
.or."piiu dupi care strlfundul sufletului nostru este chiar Dumnezeu insugi. Deci, Dumnezeu
putem
nu
cregiinii,
distinct de noi: noi suntem l)umnezeu. Acest lucru este inadmisibil. Noi,
nici gandi qi cu atat mai mult afirma aga ceva'
este cel mai straniu Ei
,r, 1. ASiROLOGIA este cei de-al put.rl.n stilp al doctrinei New Age,
horoscoapelor ce
prezicerea
tocmai de aceea cel mai atregator. Mai aies cititul in stele (astrologia-9i
citim Gu atenlie
decurg din ea), e considerai din wemuri strivechi o cunoastere tainicd. Daci
o mare parte

horoscopul unei zile puiem constata ci este diferit de la un cotidian la altul' Sunlem
in stele qi
ingelali irez6nd in hoioscop, fiindci intinlplSrile vielii noastre nu s-unt scrise
n,
pe
visatorii
voltri,
de aceea ne spune Dumnezeu: lar voi sinu ascuftlli pe ghicitorii
PREzlc
vA
AGESTIA
voqtri, pe vraiitorii vogtri jipe ai vogtri GHlclToRl iN 3ieuL, cA
i,,GiliNft;6r"n.i"27,s-iOi.Astrotogianuestenimicattcevadecatocredinli contrari
gtiinlei: ea pieaci de la cevaadeverat pentru a trage concluzii nejustificate"' E evident
vielii
c5 soarele are o influen!5 asupra vielii pe pimlnt, insS nu neaperat,,asupra
incapabili de a
amoroase a fiinlelor umane; luna joacfun roiin ciclul mareetor' inse e
4

da un sfat util in alegerea unei cai in via!6; planeta Marte e rogiatici 9i poart6 numele
unui zeu al rizboiului, nume care i-a fost dat de oameni, inse aceasta nu inseamnd ci
planeta are virtuli rizboinice, nici c5 pricinuiegte conflicte..." (A. R, Van de walle). lar
btantrl Maxim Grecul se adreseazi unui cunoscut astrolog din vremea sa cu
urmatoarele cuvinte: (sfargitul lumii te-ai gribit siJ prevestegti, supunindu-te stelelor'
dar sfirgitul neagteptat at vielii tale nu poli nici si-l prezici, nici se il afli dinainte' Ce
poate fi'mai nebun'decdt nebunia ta? De aceea, voi cu adeverat sunteli invilitorii
inlelepciunii degarte, voi care credeli ci totul este cirmuit de stele, iar nenorocirea
voastia nu putelii sa o aflali dinainte, aga cum spune Leonid: ,,Vrijitori care urmirili
cursul steleior! pierili, invilitori ai minciunii 9i aiinlelepciunii degarte! Pe voi v-a niscut
necuviinla gi v.a educat ne6unia, insi nu puteli si aflali dinainte nenorocirea voastre")'

'
.

Tl6safiri dPf,iniforii ale EEm itge

grecescul
Cel mai rispdndit qi tipic concept New Age. Holismul ( englez.whole sau
oarecum un
holos = tot) este de inspira{ie hinduistii qi inseamntr o energie care uneste, o energie ce este
dumnezeu imanent deosebit de Dumnezeul creqtinilor. [ohism = iolul cslg ura.
2. Depersonalizarea lui Dr.unnezcu. Dumnezeu nu este o persoand qi nu este nici entitate
in care spiritul
distinctS din lume; El se confundtr cu lumea, cu tot ce existd, este aqa numitul holos, tot,
despre
monisti
qi materia nu sunt esenlial deosebit e.Deci,labaza,,spiritualitdlii" New Age std conceplia
o opozi{ie intre
lume, contrar[ creqtinismului. Tot ce exist[ formeaza acel tot (holos), in care nu este nici
subiect (persoan[) gi obiect (cosmos)'
S.'pivinizarra panleisti a omului. Fiind totul doar o unicd realitate, omul nu este altceva
perfect[ integtare in ea,
decAt o micd pdrticicd din aceastd unic[ realitate, iar deslvnrgirea lui consti intr-o
Aceastd iluminare
iluminare'
in acest holo{ printr-o cunoaqtere tot mai profundf, a sa, care duce la starea de
ascezf,, practici yoghine,
se cd;tige prin-diferite tehnici gi ritualuriesoterice meditalie transcendentald,
,"p..r"itird un oou gnosticism cu denumiri ca: teosofie, antroposofie, scientologice. Prin acestea, potrivit
tot (cosmos) . Astfel
concepliei lor, omul se desivirs, egte gi se dezindividualizeazf, contopindu-se cu acel
1.

Hotiuul

@ctican!iaimagieialbe,seinchtn6unu1personaJS1nonlmcu
Francisco qi urmlre,ste distrugerea

Satan. prima biierice satanista a foit

irt"-"iuta

de

Anton Szandor in San

cregtinismului.

Alte trdsaturi care caracterizeazd aceastdmiqcare sunt: S.Sincrefismul relifJio8(sincretisrn

fnseamni a gusta din toate reiigilte 9l de fapi din nici una.); 6.Ecleefismul: f'Oeutfirmlil'
p6ginismul,'satanismul. 8. xdeea liberului arbitru; g.Gindirea holisfica, ecologiea,

iu-irrisnt

10. Kelafivismul: 11.

13. Unitatea

gic[citatea;72. Translormarea personala 9i planetari:

gwernirii (noua ordine mondiala-globalism)'

Lucrfi

care siilffilrr,azi ideile, suslin t@ele Esw Ege

concepte
Dintru inceput trebuie s[ precizlm cd aceste lucrdri, din care vom aminti doar citeva, conlin
fiindcd inqal[ Ei amdgesc
oculte deghizate intr-o terminologie creEtind qi ca atare ele sunt atacuri anticreEtine,
Age, insd din anumite
pe crediriciogii cregtini. Existd Jori sau savan{i care propagi idei vidit de tip New
ba rnai mult , o criticd vehement. Aici se pot incadra
pricini se leapada dechis de apartenenla la miEcare,
'Bivolaru,
vasile Andru, Mario vasilescu, Ion Jugui,
nume autohtone cunoscute ca: Gre$orian
lucrlri care sintetizeaz1
Constantin Negreanu, Pavel Coru!, Marian Ziclaru. Iatd doar cdteva exemple de
5

ideile New Age: Marlyn Ferguson (teoreticianul principal), The Aquarian Conspiracy(Conspiralia
virsdtorului- reuneste ideile-fo(d ale New Age-ului) ; Mark Satin, New Age, Politics, 1979 ; James
Redfild, The Celestine Profecy, The Tenth Insight ; Alvin Toffler, Socul viitorului; Cartea miracolelor.
Amintim cdteva nume celebre de care se leagd apostazia New Age: Peter Caddy ; Eileen caddy ; David
Spangler ; Jaqueline Demamex ; Richard Price ; Alice Bailey ; Aldons Huxley(favoritul lui John Lenon) ;
Zsuzsana Budapest, autointitulate w[jitoare, suslindtoarea feminismului...

ndpttr Bew Egc prczinfa inlcrs pemtru:

l. Paranormal; 2. Reincarnare; 3. Horoscop; 4. Ocultism; 5. Spiritism; 6. Astrologie; 7'

vrijitorie; 8. secte; 9. Yoga; 10. Radiestezie; 11. Reiki; 12. Parapsihologie; 13. Mistere neexplicate;
14. Domeniul supranatural; 15. Trecerea de la SF Ia cercetare gtiinfificl; 16. Misticism; 17.
La noi - ptrgAnism geto-dacic nafionalist (Pavel Corup.
New Age se wea a fi o miqcare innoitoare. Are preten{ia cd este o migcare ineditd,

Superstitii; 18.O.Z.N.
Cu toate acestea

19.

tolerantE. Adep{ii ei sustin ci aduce o schimbare in problema redimersondrii individuale

(care are loc in interiorul omului) qi c[ este o altemativd a erei Vdrsitorului fa![ de religiile erei Peqtilor.

antidogmaticd, fluidd

s,i

Domeniile tn care htalnfun ideile

&

fip Psw trgE

Ideile de tip New Age le intdlnim in:f Medicina holistictr; i( Medicina alternativtr; *Yoga;
*,a.strotogie; *tehnici si filosofii orientale; f, Arte maltiale;f Masaje; {Gnehxeri s,i meditafii;*
Diete naturiste; {Bioritmuri; iF Literaturii %otericji; *fcologie; *Vreiitorie; *fvolutionismul
lui Darwin inlocuit cu varianta scientisti a cosmologiei si antropologiei.

Simtol -

Curcubeul este simbolul cheie al miqcdriiNew Age, darnu cu semnificalia din Biblie: <<Acesta
este semnul legimAntului, pe care Eu (Dumnezeu) I-am incheiat intre Mine si tot trupul care este
t1],
rltf{oretare ezotericd b azatd pe tradilti orientale pdg6ne'

*'iTi,li11

3,

"liS

sPecilics
Inskumentele specifi ce sunt: Cristalele; LumAnlrile aromatel

Lemnul de santal; Smirna; T5miia (imprumut6 din cultul

cregtin smirna 9i timdia pentru a-i atrage la ratecire spiritualS pe credincioqi); Tarotul; Pendulul; Gimnastical
Meditaliile; Cintirile si intonafiile; Tobele. Adeplii NewAge se
folosesc de aceste instrumente pentru a verifica rlspunsul care vine
din cap pentru a-si intiri increderea; deci nu au incredere in ei. Si mai
spun cf, important este efortul depus pentru kanscederea limit[rilor
noasffe si cAutarea unui bine superior.

*'Planrrlle tr carc s manilG$a Pew Ege

manifesta in planurile politic, sociologic, filosofic, moral, psihologic, medical,;tiinfific,
cultural, literar, educativ, ecologic, teologic.
tN pLANUL pOLITIC, New Age qi-a g6sit expresia in programele partidelor ecologiste, partide
care se declard a fi nonviolente gi care luptI pentru pacea mondial[, pentru un guvern mondial, un ,,creier
New Age

se

global".

, irv pr.aNUf, SOCIOLOGIC

se

manifesti prin fenomene sociale (miscarea hippy. muzica

mi;c[ri contestatare de tineret care promoveze rena;terea ocultismului, astrologiei, parapsihologiei. '. )
qi prin mlsuri sociale (evidenla populaliei prin insemnarea cu codul numeric - 666). Aprigd luptl a dus
Biserica ortodoxd Greac[ impotriva insemnirii cu cifra,,fiarei"- 666 (vezi c64ile: ,,Apocalipsa 13",
,,Sfhrgitut libertdlii umane", Mircea Vlad).
rock,

iN pf,aNUf- FILOSOf,'IC fondul teoritic se b azeazS,pe dott|,principii filosofrce: Monismul

: totul este una : Panteismul : totul este Drurrnezeu.
,k N PLANUL MORAL intdlnim manifestiri New Age. Eticaeste de inspiralie hinduistd, asiatici.
nativ american[, putem vorbi de o eticd antinormativd (Bruno Wurtz).
Codul moral cuprinde:
o Un nou stil de viald bazat pe un mod nou de hrinire: vegetarismul, naturalismul(Vegetarismul
este vechi si are diverse explicalii. Termenul a fost popularizatfurlS{T de organiza\iabntanicdnonreligioas[
The Vegetarian Society). O O noul conceplie despre sindtate, influenlatd de hinduism, introdusl de
Ana Wigmore (1909-1994), fondatoarea institutului Hippocrates Health Institute din Boston, SUA).
Viziunea de sdndtate holisticd New Age a fost introdusE de Marylin Ferguson. O Concep{ia panteisti panteism monist, in care granilele dintre ewi dispar intr-un mare eu (Brahman) care este una cu universul.
Persoana este anulat[. Aproapele t6u egti tu insuli, intr-o altl formi: ,rTotul este una(. (Tat twam
asi). O Pentru cI Totul este una, nu existd deosebire intre bine gi r6u. Totul este relativ. A afirma ci

nu eate deosebire intre bine si riu este totalmente grefit, deoarece chiar pomul din
mijlocul Edenului era ,,pomul cunostlntei binelui 9i riului"; Dreptul lov: ,,se ferea de
ce este rdu"; ,,Se cuvine a face bine sau a face riu, a mdntui un suflet sau a-l pierde?"
(Marcu 3:4).; "Vai de cei ce numesc binele riu gi rilul bine" (Isaia 5:20). o Conceplia
ecologicd. Capacrtatea de a inlelege natura. O Conceptia feministi - superioritatea femeii, protestul
impokiva instituliilor sociale, impotriva ordinei, hadiliei (reprezentantl - Clarisa Pincola Estes din Suedia).
o Legea morald a satanismului ,,Singura lege este sd faci tot ceea ce ai chef ' (Aliester Crowley). De

fapt aceasta este o lege a imoralltitii, fiindci Dumnezeu, pe muntele Sinai, prin
profetul Moise a dat intregului neam omenesc cele 10 porunci. A doua reguli: ,,Fd-le

celorlalli ceea ce-1i fac ei !ie" (Anton Szander la Vey, intemeietorul bisericii sataniste din San Francisco,
in,,The Satanic Bible", 1966). Si aceasti reguli este veniti tot din iad, fiindcd Dumnezeu
nea poruncit ata: ,,Nu risplititi niminui riul cu riu. Nu vi rizbunati singuri, iubitilor,
ci ldsali loc m6niel Lui (Dumnezeu), c5ci scris este: r,A mea este rSzbunarea; Eu voi'
rispliti, zice Domnull. Decl, daci vrljmasul ttiu este flimind, d5.i de m6ncare; daci
ii este sete d5-i sd bea.(Romani 12: l7-19-20r. o Codificare indivizilor - codul bar (EAN).
o Colaborare, cooperare, ideea ci irnpreuni putem face mai mult decdt rizboindu-ne, exploatAndu-ne,
muscindu-ne reciproc, si de aici ideea ci prin unirea energiilor imposibilul devine unjoc de copii.
,ii N PLANqL PSIHOLOGICputem afimracipsibologiarmranisAqitranspersonalaeste oparte amiscdrii
NewAge. Sebazeazipetrdiri interse, maxirnaleincaremivers lsteperceputcaunintreg. Estetdire intelectualA
plus experien{i, viziune, trdire directi a realit[qii, care duce la autorealizare prin ascultarea vocii interioare.
Pieocuparea de bazh a acestei psihologii este creqterea spiritualS a individului si autorealizarea.
Aceste preocupdri sunt ,,niste forme profane ale mdntuirii" @aul C. Vitz).Psihologia contemporand are
tangenle cu magia si alchimia. Toate metodele de tip yoga, in care se anuleazd controlul sunt insotite de
riscuri fizice si duhovniceqti, putdnd duce in cele din urmd la pierderea mintuirii.
Iat[ cAteva exemple de nume ale unor psihologi care au influen{at ideile New Age: Abraham

'

Maslow (american); Paul C. Vitz; Roberto Assagioli (italian); Richard M. Bucke

canadian); Jolan Jacobi; C, G. Jung (elvetian); Helen Schucman (Columbia) cea cdreia i s-a
dictat prin intermediul telepatic ,,Cursul Miracolelor", carte care se afl[ acum in posesia psihologei
Judith Skutch. Cursul are la bazd ideea cE Dumnezeu este in noi toli si noi to,ti suntem,Dqmnezeu
( 1965). Cartea a fost continuati de ,,lubirea este indepirtarea fricii ", 1983, Judith Skutch si Gerald
Jampolsky gi de ,,Triiegte gi invala iubirea ", 1985, Gerald Jampolsky. Cursul este un sistem de
,dezvdlarc" a gdndurilor, a sistemului de credinlI pe care il suslinem noi ortodocgii gi a unor valori
curente ce sunt socotite a fi dtrun[toare, este ceea ce numim spelarea creierului.
.liX plaXUl MEDICAL este promovata MEDICINA IIOLISTICA care foloseqte terapii al' temative, complementare, naturiste. ,,Holo" (gr.) sau,,Whole" (engl.) insemnd intreg, nevltImat, deplin,
tot. Holismul este o conceplie filosoficd iniliat[ de Smuts care interpreteazd idealist ireductibilitatea
( medic

intregurilor organice la pdrlile lor componente, atribuind caracterul de integrabilitate, de sistem, unui
factor imaterial. Terapiile medicinei holiste includ: Homeopatia; Naturopatia; Acupunctura;
Presopunctura; Hipnotism; Meditatie; Masajuysomatoterapia; Macrobiotical Medicina elb*a]tr,
naturistii; Terapia relaxlrii; Aromoterapia; Vizualizare; Muzictr; Dans; Incantatii-,Terapiile se
bazeazd pe filosofia taoistl in care energia miscdrii continue intre cei doi poli opuEi yin Ei yang, este forla
universal activd gi constantd a tufuror fenomenelor biologice. Terapiile urm[resc reglarea armonioasd a
curgerii energiei prin organele corpului impd(ite in yin (splind, intestin sublire) si yang (inim5, ficat,
nnichi). Muzica este folositl ca suport pentru diverse terapii, pentru meditalii, pentru ,,visdri cu ochii
deschisi". Ambianla m:uzicald este modem[ cultiv6nd muzica meditativI, de atmosfer[ misticd,
magnetizarid, dictatd de ,,entitdti divine" din lumea spiritelor, nescrisl de mind omeneasce. in Rai
fiind, protopirinlii nogtri Adam gi Eva au fost ingelali de diavol efre luand chip de
garpe i-a indemnat se calce porunca lui Dumnezeu, spunandu-le; ,,ln ziua in care veli
manca din el (pomul vielii) vi sevordeschide ochii gi veli fi ca Dumnezeu, cunoscand
binele gi raul" (Facerea 2:5), in zilele noastre viclenia (ingeliciunea) este aceeagi, dar
mult mai subtilS, avind o alti mascd gi se numegte holism, adici omuliqi este propriul

lui Dumnezeu. lar daci este bolnav are la dispozilie medicina holisti, omul fiind

Dumnezeu, se poate vindeca prin propriile lui puteri. New Age-rii sau uite sau n-au
cunoscut cuvintele Mintuitorului Hristos: ,,Firi Mine nimic nu puteli face"(loan 15:5).
Sfinte sunt aceste cuvinte fiindci numai El este cel care a vindecat pe: slibinog (Luca
5:24); femeia garbova (Luca'|.2:121; bolnavul de idropici (Luca 14:4); cei zece leprogi
(Luca 17:14); orbul din lerihon (Luca 18:42); femeia bolnavi de 12 ani (Luca 8;48). Numai
El a vindecat demonizali: copilul demonizat (Luca 9:42); demonizatul din linutul
Gherghesenilor (Luca 8:38). $i doar El este acela care a invial moti: fiica lui lair (Luca
8:55); fiul veduvei din Nain (Luca 7:15); Lazir din Betania (loan 11:44).
'' D MEDICINA ANTROPOSOFICA.. Antroposofie (din francezul anthroposophie) este
doctrina mistic6, religioasd ,accesibilE numai inilia{ilor care inlocuieEte.pe Dumnezeu cu omul conceput
ca esen![ divinS. Dup[ cum se observl, medicina holisticd gi cea antoposofica sunt de aceeaEi esen{d,
invd!f, acelasi lucru, inlocuiesc pe Dumnezeu cu fiinta uman6.

\i'Tcrapiile RBm Egc

Terapiile New A ge arlabazd cdteva dochine fundamentale care sunt de provenien![ hindusi.
1. AORA-cAmp electromagnetic ce inconjoarl organismul uman. Perturbarea acesteia duce la
disfunclionalit[li in organism qi apoi la boa[5. Deci boala este vlzuti ca efect al perturbirii aurei.
2, CHAKRELE - sunt pucte energetice in care se acumuleazS energia organismului qi sunt in
directd leglturd cu aura, dar qi cu energiile cosmice, universale sau de alt[ provenienlE. O blocare a unei
chakre duce mai deweme sau mai tirziu la aparitia bolii. Chakrele corespund aproximativ, ca pozilie,
cu glandele endocrine. Se gtie ci bolile nu se datoreazi unor disfunclii in c6mpul energetic, ci viceversa: orice boalS organici sau funclionali va avea resunet gi la nivel celular
(sau mai ales la acest nivel), perturbind reacliile biochimice celulare. Deci pentru vindecare,
medicul se adreseaze cauzelor bolii (daci acestea se cunosc) 9i nu efectelor acesteia.
3. KUNDALINI, sau FORTA SARPE, care este forld sau energie lduntricd, fundamentall,
instinctualI. Este instinctul primar, animalic ce existe in orice om in stare latentl. Redesteptarea acestei
fo4e, readuce echilibrul energetic al organismului ;i o datd cu el qi vindecarea.
4. BRAHMAN-este dumnezeul hindus, fo(i impersonald ce se amestecd in treburile muritorilor.
Este vdzut de esenld rece Ei indepdrtat de om.
5. KARITIA- este cam acelaqi lucru cu soart[, destin, adici cursul

vielii

a fost mai dinainte

stabilit,

prin urmare viitorul se poate ghici, de aici rezultind o multitudine de mijloace de divinalie.
6. CRISTALOTERAPIA- metodh de terapie neconvenfionald, folositl de adeplii curentului New
Age, dar nu numai (de exemplu, Reiki), pentru vindecarea diferitelor boli cu ajutorul cristalelor.

risfalolerapia
Mulli oameni in aceste vremuri tulburi isi cautd vindecarea trupului in locuri in care n-o pot gdsi ;i
prin metode care nu sunt altceva decAt niste amdgiri. intr-o zi am rdsfoit, din intAmplare, o carte cu
numele ,,Cristaloterapia", autor Dan Seracu, edifura Aldo Press, Bu
i. IatE ce am putut constata:

O astfel de lucrare cu preten{ii stiinlifice ne aduce drept ,,argumente" o suitl de locuri comune
ale literaturii stiin{ifico-fantastice: continentele Lemuria, Mu, Atlantida, contacte intergalactice.

Crestinii nu cunosc alt[ Lumind si alti Energie decAt Harul Domnului nostru Iisus Hristos si
Energiile necreate ale Dumnezeirii cea in Treime.Nu ne intereseaze asa-zisul ,.corp de luminf," sau
,,redeschiderea canalelor", ci indumnezeirea noastre prin impirtdsirea cu Sfhntul Trup qi SAnge al
Mdntuitorului. Nu suntem ,,terrieni", ci oameni creaJi dupl chipul si asemdnarea lui Dumnezeu.

Deqi s-au fEcut expedilii de anvergurd interna{ional5 pentru localizarea Atlantidei, nu s-au
formulat decAt ipoteze. Cu atAt mai mult nu poate fi vorba de baghete qi diademe ca cele amintite de
autorul acestei cdrti.

eficientd decAt o icoand

sau o cruce care-l ard pe diavol? De ce s-arteme

iffiW.t&ciri

88 xlnainte

ae

diavolul de cristale?

;eaii$t6:ii*:*sii-i$ffip

falsul si primejdia: inalte puteri

luminii, adici legiuni de draci !

Folosirea cristalelorse numeste cristaloterapie. NewAge-rii spun cd orice cristal are o putere
gi inteligenle proprie, de aceea il mai numesc ,,piatrd inteligent6". Spun despre cristal cd are
putere prin sine, lucru neadevdrat, fiindcd numai Dumnezeu are putere prin sine. in viziunea
acestor terapeuti, cristalele sunt nigte captatoare de energie cosmice, ce ajutd la armonizarea
perturberilor organismului, ducAnd astfel la vindecare. Altii consideri cristalele ca avand o putere
speciale, ba chiar 9i inteligenli. Unii terapeuli inainte de alegerea cristalului consulia diferite
spirite cel6uzitoare din astral pentru a le da indrumdrile necesare. Dupd mai multe gedinle,
pacientulfie crede cd s-a vindecat (probabil datoritS efectului placebo), fie se lase pAgubag. Odate
pornit pe un drum gregit e foarte greu se se mai intoarcd pe calea cea bun5, pacientul pdrisind o
terapie pentru un alt gen de terapie, avand mereu speran,ta unei vindeceri care intazie se vine.
Cristalul, oricAt de frumos si de impresionant ar fi la prima vedere, nu posedd capacitali de
vindecare. El este alcdtuit din minereuri, dispuse in diferite moduri. Cristalul ar trebui sd ne fac6
si ne gdndim la Dumnezeu, dupd cum spune gi SfAntul Vasile cel Mare: ,,Natura (crealia) este
scoala ce ne invatd despre Dumnezeu". Dumnezeu ne-a poruncit sd nu ne facem chip cioplit din
cele ce sunt sub pimAnt (inclusiv cristalele), si nu ne inchindm lor (Deuteronom 5:8-9). Vindecarea,
atat cea trupeascS, cAt 9i cea sufleteascd, ne vine numai de la lisus HristoS, MAntuitorul nostru.
ale

[ellexoferapia
Cartea cu titlul ,,Tratamentul reflex"scrisl de Gabriela-Bucur Floreta ss vrea a fi o carte de
terapie si daci lucrurile stau asa ar fi trebuit sA fie scrsd de un medic, sau cel pu,tin si fi avut girul unui
medic sau a[ unui colectiv de medici. Nu existd nici un medic sau doctor in qtiinle medicale trecut in
aceastA cafte. Reflexoterapia este o ,,tehnice de sorginte oriental6" care nu are ce ciuta in casa, in
viala gi in sufletul unui crestin, c[ci cel ce o primeqte in sufletul lui va primi gi pe cel ce a inspirat-o: pe
diavol. Reflexoterapia sau zonoterapia , dupd cum a numit-o Dr. W. Fitzgerald, este o metodtr cu
rldlcini in lumi orientale din profunzimea vremuril or.Ea arelabazd o rela{ie reflexd dintre un punct
de pe talpd si un anumit organ. ( in aceastA situalie talpa devine un dispozitiv de telecomandl au
aiuiorul caruia, ap[sAnd pe o anumitE zond, oblinem accesul la corespondentul ei corporal ). in
introducerea cdrlii intitulatA sugestiv,Nlluciri'o afl6m despre citeva dintre credinlele autoarei, care
cu

dlmicie ni le

sustrne ca I lmput ;l upatrul, stflictunle nev11 sl slsremele vll... oe rapr nu ex]sral,

care este contrar credinlei creqtine. Aceastd idee se regisegte in crezul budhismului tibetan care afirm5
NIMIC NU EXISTA! Deci nici urml de

trebuie doar tdria

ca sr atunct ne

pe Eva,

c[

sIJ refuzdm.
I

nostru este
t5u ca

tine

i" 0evitic

19:1

a{i de el avem porunca

Dumnezeu ne-a dat

cu referire

Este supraapreciatd valoarea efectului Placebo qi a autosugestiei.

cu at6t electul lor este rnai scAzut.

la

cu

nu la

cdt boala este mai grav6,

sl cu
care ne-a creat,
suntem una cu
ni se cuvlne
cuvin...Nu
ce
ni
se
creatura. Si continud cu mAndrie, indemnindu-ne sd primim bunurile
nimic dupl cum ne spune Dumnezeu prin Slintul Apostol Pavel: ,,Cdci in har sunte{i m6ntuili, prin
i2:8
i aceasta nu este de la voi: ESTE DARUL LUI DUMNEZEU*

minciund ce se wea a

Aceasta este cea mai uimitoare si

nu emit nimic: nici ulkasunete, nici unde

10

X\ Pespeettva cregfini asupra aecsl'op terapii

Prloritatea rugiclunii si a credinlei.

in capitolul despre v-indecareabolilor din Biblie, ne spune Dumnezeu: ,,Cinsteqte pe doctor cu

cinstea ce i se cuvine, cd si pe el l-a fEcut Domnul" (in{elepciunea lui Sirah 3 8: 1). Aici este vorba
despre doctorul de trup, dar sd nu uitim c[ mai existl un ,,doctor de suflet", care este preotul si
intotdeauna la el trebuie sI alergdm mai intAi dacd suntem bolnavi gi apoi vom merge la celdlalt.
Aqadar in orice imprejurare a vielii cheam[-L pe Dumnezeul t[u prin rugdciune dup[ indemul pe care
[-am citit cdndva intr-o Bisericuld dintr-un sat de munte: ,,Frate, de-ti este sufletul zdrobit de
cumplitele sarcini ale vietii si nimeni nu se apropie de tine, ca si ti Ie ridice, lntri in
Biserica Domnului 9i cer:e de Ia Dumnezeu izbivire prin rugiciune! De-!i simti inima

pustie de orice adevlrati bucurie, in mijlocul inseliclunilor lumii acestela, vino

inaintea Sfdntului Altar, cazi in genunchi si te roagil Esti apucat nipraznic de
valul deznidejdii din pricina rdutilii oamenilbr, care din toate pirtile te inconjoari?
Tu nu sta nici o clipi cu sufletul nelucritor, ci te roagi! Rugdciunea este pentru
sufletul tiu, ceea ce este resplratia pentru trup, aripile pentru pisHri, apa pentru
pegti. At6t triim c6t ne rugimt Agadar frate, nu uita ci toatH intelepciunea acestei
vieti este cuprinsi intr-un singur cuvdnt: ROAGA-TE t " in rugdciune, mai exact in practica

rugdciuni, devine evident[ esenla faptului de a fl cre$tin, modul in care credinciosul se raporteazd la
Dumnezeu qi [a semenii sdi. Ucenicii M6ntuitorului au in]eles prioritatea rugdciunii si de aceea L-au
rugat : ,,Doamne, invati-ne si ne ruglm!".(Luca 1 1:1). Iar Iisus le-a predat rug[ciunea ,,Tatil
nostru". In epistola cf,tre Roma:ri (12:12), suntem indemnali si stdruim in rug[ciune si tot Sfdntul
Apostol Pavel ne indeamnd: ,,Rugati-vtr neincetat" (lTesaloniceni 5:17). ,,SI vtr indetetniciti cu
postul si cu rugiciunea'. (lCorinteniT:5)... Cit despre credin{I sd ne amintim cd atunci cAnd s-a
apropiat Iisus de Ierihon, un orb care cergea a strigat, zicAnd: ,,Iisuse Fiul lui David, Iie-fi miln de
mine!" Iar Iisus l-a intrebat : ,Ce voiesti sii-(i fac? Iar el a zis: Doamne, sI viid! Si Iisus i-a zis:
Vezi! Credin(a ta te-a mentuit" (Luca 18:38,41-42). Altd datd, pe cdnd intra Iisus in Capemaum,
s-a apropiat de E[ un sutas care l-a rugat: ,,Doamne, sluga mea zace in castr, sllbtrnog, chinuindu-se
cumplit. $i a zis Iisus sutasului: Du-te, fie tie duptr cum ai crezut, Si s-a instrntrtosit sluga lui in
ceasul acela" (Matei8:6. I 3)...

Taina Sfdntulul Maslu.

in epistola Sfbntului Apostol Iacov este instituiti Taina Slintului Maslu: ,,Este vreunul dintre
voi in suferinttr? SI se roage. Este cineva bolnav intre voi? Str cheme preotii Bisericii si sii se roage
pentru el, ungAndu-l cu untdelemn, in numele Domnului. $i rugdciunea credintei va mAntui pe
cel bolnav si Domnul il va ridica, Ei de va fi fiicut plcate se vor ierta lui" (Iacov 5: 13- 14- l5). Boala
tuturor bolilor si ridicina lor este una singurS: pecatul.
I Punerea m6inilor.
Cei 12 Sfrnli Apostoli chemind mullimea ucenicilor i-au indemnat sA caute 7 blrba{i dintre ei
pentru a-i rAndui in slujba diaconiei. $i dupl ce au fost alesi: $tefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon,
Parmena gi Nicolae, ,,i-au pus inaintea apostolilor, gi ei, rugandu-se si-au pus mfiinile peste ei"
(Faptele Apostolilor 6:6).
I Sfintele moaste.
Noi, crestinii ortodocsi, cinstim si ne inchindm sfintelor moa;te ale sfinlilorpe temeiul urmf,toarelor
mArturii ale Sfintei Scripturi: 1 . Si in Vechiul Testament trupurilor celor drepli li se dddea deosebitd
cinste (Facerea 50: I - 14; IeEire 13: 19; IV Regi 23: 1 8 E.a.). 2. Trupurile sfinlilor sunt biserici si ldcaguri
ale Duhului Sflnt (I Corinteni 3;16- l7). 3. Dumnezeu se proslEveqte qi in trupui qi in sufletul celor sfin{i,
care sunt ale lui Dumnezeu (I Corinteni 6:16-19).4. Trupurile unor sfinli, dupl moarte, sunt inzestrate
de Dumnezeu cu puteri minunate, precum: fac minuni, vindeci boli, nu putrezesc, r[spAndesc bund
mireasmd.g.a. (Matei 27:52-53). 5. $i ingerii cinstesc trupurile oamenilor sfin{i (Iuda 5:9). 6. Trupul
Sflntului Prooroc Elisei, la un an dup[ moartea sa, a inviat un mort ([V Regi 13:20-21; Sirah 48: 14- 15).
11

Sfintete icoane

rdtdcilii sectanli cd inchinarea la sfintele icoane ar fi idolatrie

qi cd este opritd de Dumnezeu prin poruncile I si a II-a din lege nu este nicidecum adevdrat. inv6!6tura
Bisericii dreptrndritoare a lui Hristos a alut de la inceputul ei qi pin[ azi cultul sfinteler icoane, bazdndu-se
pe urmitoarele temeiuri ale Sfintei Scripturi qi ale Sfintei Traditii:
Adam a fost fEcut dupd chipul qi
aseminarea lui Dumnezeu (Facerea l:26-27).
Iisus Hristos, ca om, este chipul lui Dumnezeu
(2 Corinteni 4:4; Coloseni 1;15).
in
Iisus Hristos este ,,chipul fiinlei lui Dumnezeu" (Ewei 1:3);
Sfintul Duh
Iisus Hristos Dumnezeu s-a aritat intrup (1 Timotei 3:16) Ei cu chip de om (Filipeni 2:7-8).
s-a ardtat la Iordan in chip de porumbel (Matei 2:7-8);
Slhntul Duh la Sfinta Cincizecime S-a ar[tat in
in Vechiul
chip de limbi de foc (Faptele Apostolilor 2:3). Si toate acestea sunt chipuri fErd idolatrie.
Testament icoanele au fost ftcute chiar cu porunca lui Dumnezeu (vezi Iegire 25:18-22, 26-31).
Dumnezeu insuqi - care a poruncit categoric prin porunca I a Decalogului si nu ne inchindm ldridoli
- a poruncit a face chipurile de heruvimi, ceea ce inseamnd cd acegti heruvimi luctali de mdni de om sunt
tot icoane qi nuidoli.
Aceste icoane ale Vechiului Testament se chemau,"he'ruvimii slavei" (Evrei 9:5).
Perdelele, covoarele gi alte obiecte din biserica veche au fost fEcute cu chipuri de heruvimi, la ponirrca
lui Dumnezeu (Iesire 36:8 gi 37:7-9).
inaintea icoanelor din Vechiul Testament se aduceaujertfe (III
Regi3:15).
inaintea acestor icoane ale heruvimilor se cdntau lui Dumnezett cintfui de laudl qi de
preamlrire (Psalm 137: 1).
inaintea icoanelor din Vechiul Testament se aprindeau candele, preolii le
tlmAiau cu mare cinste, dupi porunca lui Dumnezeu Ei iudeii le venerau Ei se inchinau la ele (Ie;ire
30:l;6-8;20:21;losua 7:6).
Cinstirea acestor chipuri de heruvimi - ce erau in templu - niciodat[ nu a
fost dezaprobatd de Hristos sau de Sfin{ii Apostoli.! in Noul Testament inchinarea la idoli este opriti cu
anatema, iar inchinarea la sfintele icoane nicidecum, nefiind totuna icoana cu idolul; idolii se socoteau a
fi zei sau dumnezei, pe cdnd icoana este numai o inchipuire, a cf,rei cinste trece la chipul celui dint6i,
adici la cel zugrivit pe ea: fie a lui Dumnezeu, fie a Maicii Domnului sau al vreunui sfrnt.
y-' iN ff-INUL CULTURAL New Age este o miqcare cu caracter postmodemist, preocupate de
mitirri, magie, religiozitate. New Age-rii dau un conlinut nou tradi,tiilor, miturilor.
tN PLANUL LITERAR se remarc[: {( Lucrdri de ficfiune, oculte; * Literatur[ ezotericd; {3 Cdrfi de
iniliere, de meditafe; {tFolosirea rmor concepte oculte deghizate fut-o terminologie cres,tin6, adicd ingelitorie.
diN pr,axur, EDUCATIV, migcarea New Age are preocup[ri legate de om qi de mediu. Scoala
Waldorf (pentru toate v6rstele) a apdrut in 1919. Metoda folosittr este cea imaginativi, ea fiind combltuti
de Sfintul Nicodim Aghioritul care spune: ,,...duptr conceptia marelui teolog Sfentul Maxim, Adam
a fost creat flri imaginatie. De aceea nu-si inchipuia nimic, nu se robea simturilor, nici formelor
si lucrurilor ce cad sub simfuri..." Un alt principiu de bazl in teoria lor educafionaltr este ciframisticl7.
Astfel intAlnim impl(irea in perioadele de vdrsti 0-7; 7 -14!4-21. Acesti ani ar corespunde dezvoltdrii
respective a corpurilor fizic, eteric qi astral. Nu mai pu{in gravi este invocarea Evangheliei Sfhntului
Ioan cu prologul: ,,La inceput a fost Cuv6ntul (Logosul)". Pentru Paul Steiner gi cei din cercul sdu,
Logosul inseamnd cu totul altceva decAtpentru creqtini, qi anume un principiu solar. Trebuie amintit ci
la baza sistemului de invh!5mAnt Waldorf se afl5 sistemul antroposofic despre care un cercetetor al
religiilor spune: ,,O influen{d puternici exercitd gcolile Waldorf ,programul lor nefiind un program obignuit,
ci introducerea g6ndurilor aatroposofice, care produc schimbdri ftr penonalitate de o naturf, nemaiintdlniti"
in scolile din Los Angeles s-au introdus exercilii de tip New Age cum ar fi acela prin care profesorul le
spune elevilor: ,,Imaginali-v6 cE faceli cevaperfect". Copiilor li se inoculeazi ideea cd sunt desevdrgili gi
atdt de inteligen,ti incdt conlin intr-insii toatii in{elepciunea universului.
t.. tN PLANT-IL ECOLOGIC.
Termenul de ,,ecologie" vine din grecescul ,,oikos" casa, ceea ce
inseamnd c[ natura este casa omului, adici existd pentru om qi nu invers. in noua abordare holisticl a
gtiinlei propusd la ora actuald de cdtre savanfi, omul qi crealia depind unul de celilalt. Ecologigtii il
situeazd pe om fie in rdnd cu crealia, fie chiar mai prejos decit ea. Dar punctul de vedere al teologiei
ortodoxe rdmine ferm antropocentric.Unrisavanli contempomni au aderat la acest punct de vedere acceptAnd
Principiul Antropic, potrivit ciruia universul are sens numai cu oameni in el. Dar se afirmf, ctr: ,,New Age
si toate felurile de misclri semireligioase promoveaztr o gindire ecologictr ce exclude rationalismul
. Ceea ce spun

12

ti implicit stiinta". Se afirmd cd stiinla gi religia sunt responsabile de ciza ecologicdpe care trebuie s-o
rezolve. Episcopul Londrei, Richard J. C. Chartres, spune cI inainte de secolul XVII se credea ci
natura era sacri si purta sernndtura divinitilii. Reprezentanlii hinduismului, autorul Arabinda Basu, sus{ine
ci omul este de aceeasi esenld cu Dumnezeu. Un alt autor al gdndirii ecologice hinduiste atrage aten,tia
asupra marii diferenle dintre tradiliile biblice si cele hinduiste: in Biblie cauza rtrului (pdcatului) este
liberul arbitru al omului opus voii lui Dumnezeu, revelatd in cele 10 porunci. in hinduism, riul ( dar nu
gi picatul) este cauzat de ignoranla, ce duce la suferin![
Ei la iluzie. Hinduismul ar pune accentpe unitate,
in weme ce Biblia ar accentua unicitatea. Aceste observafli trddeazd o necunoastere a faptului cd pentru
teologia crestind omenirea este o fiintd tr ,,n ' persoane, cuprinzand in acest fel deopotrivi unitatea omenini
(fiinla ), cit qi unicitatea si irepetabilitatea fiecdrei persoane.
IN PI-ANUL TEOLOGIC. Pentru a vedea cum se manifestd in plan teologic trebuie sd stim mai intii
cE fentru a acoperi integral aceastd nofiune, o religie trebuie sd conlin6 urmdtoarele elemente: {D relalia
omului cu o fiinli divind infnit superioari, adorarea ei gi cdutarea m6ntuirii; O credinla in divinitate gi in viala
vegnici; Q rm cult bine organizat ce cuprinde rugdciuni,j ertfe, clasf, sacerdotald (preo!i) care slslujeascdla
Sfintul Aitm; O existenla mui locas sacru (Biserica);O revelafii naturale sau supranaturale fbcute de prooroci,
o doctrinf, a acelei religii, o carte sfinti (in cazul cregtinilor Evanghelia) si o Sf:int5 Tradife.
in raport cu criteriile mai sus menlionate, New Age nu poate fi consideratd o religie fiindci nu gi-a
rezolvat elementele esenliale: jertfa (sacrificiul), preolia, rug6ciunea, cultul. Sfintele Taine din
crestinism sunt inlocuite in cadrul acestei miscdri cu imagina{ia, inspirafia, intuilia. Harul S{hntului Duh
este si el inlocuit cu un,,impuls cristic" iar in ceea ce prive$te aspectul comunitar (institulia), au o asa zisd
biseric[ alternativ[ antroposoficl ?nfiinlat[ de Fr. Rittelmayer si E. Block sub numele Christen Gemeinshaft
unde se practicl un soi de ,,sacramente", dar sunt departe de Sfbntele Taine ale Sfintei Biserici Ortodoxe.
Deci, NEW AGE, DESI SE VREA A FI RELIGIA SECOLULUI XXI, NU ESTE O
RELIGIE, CI O PSEUDORELIGIE (O FALSA RELIGIE). Este doar un interes spiritual in care
intuiiia constituie modul de iluminare. New Age este legat de conceptele metafizicii:
- energia descatusatii (free energy);
- ieqirea din corp;
- fenomenul psihic OZN;
- timiduirea prin magie.
Doctrina teologic[ este eclecticf, (tr[setura fipice pentru doctrinele de tip New Age). Promoveaza
sincretismul religios, adicd combinl elemente doctrinare din Biblie cu Cartea Mormonilor, Cartea motilor
tibetanl, cu pigdnism qi ocultism.

EfiflTUNEN

in

cadrul miscdrii New Age

m6ntuirea capitd o conota,tie gnosticist[.

Pentru adeplii acestei miqcdri m6ntuirea se
poate ob{ine prin ecologie, terapie si
alimentalie naturistl. Se poate inlelege cd
pentru dumnealor cuvintele spuse de
Dumnzeul nostru Iisus Hristos (in casa lui
Zaheu Vamesul): ,fi.m venit sa eaul Si
sa mantuiese pe cel pierduf' (Luca
l9: 10), nu au nici o importantA fiindci ei
se automentuiesc (probabil se qi
autoboteaze, automirung, autocunun6
religios, autospovedesc, autoimpdrtlsesc,
autoinmormdnteazE...) in timp ce pentru tot
sufleful crestin via{a se aseamSnd cu o qosea
13

ce are de la inceputul ei instalat semnul de circulalie ,,SENS LINIC" iar la cap[tul acestui drum este
scris loafte clar: ,,MANTUIRE". Adep{ii New Age sus{in cf, ob{in automdntuirea prin trezirea unor

puteri supraomene;ti ce se gdsesc latent in om, hezire ce se realizeazd prin tehnici de meditalie de tip
oriental, terapii altemative de sorginte psihologicS, transpersonali ce modifici funcliile creierului (lucru
ce se obline uneori gi prin folosirea droguritor de tip LSD sau ecstasy). Potrivit adeptilor New Age,
mAntuirea creqtind din era Pe;tilor Ei-a ratat rezultatele qi menirea, drept care este de aqteptat o mult
mai mare eficien!f, de la zodia VIrsAtorului, aceasta fiind varianta astrologicl a utopiilor mileniste. De
la sine inleles este cd in acest sistem optimist, Judecata de apoi, raiul Ei iadul nu au nici-un loc
(deoarece nu este acceptat[ nici doctrina plcatului originar). S-au dezvoltat o serie de religii neoplg6ne:
cultele neoceltice, druizii qi Wicca ( termen paleoenglez ce inseamnd vrdjitor), in care putem intdlni
zeit[li ale naturii, politeisrn chiar; se adora zeile ca Gaia, Demeter, Shing-Moo, Cybele, Astarte, Isis,
Diana, Frigga etc. Observlm prin urmare legiturile neop6ginismului cu magia rituald gi cu vrdj itoria
modema.

Dtutnezeu
in neclara doctrini New Age, nu existl o distinclie intre om

s,i Dumnezeu, crealie 9i creator,

imanent qi transcedent. Pentru ei Dumnezeu este identic cu crealia, este fie impersonal, fie o for![ (o
energie). Crezul nostru, al creqtinilor il $tim bine cu tolii:
Cred intru Unul Dumnezeu, Tatil, Atotliitorul, Fdcitorul cerului 9i al pimintului, al

tuturor celor v{zute gi nevezute. $i intru Unul Domn lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
Unul-Niscut, Care din Tatil S-a n5scut mai inainte de toli vecii; Lumini din LuminS,
Dumnezeu adeverat din Dumnezeu adeverat, nascut, nu fecut; Cel de o fiinli cu Tatil
prin Care toate s-au ficut. Care pentru noi oamenii 9i pentru a noastre mantuire, S-a
pogorSt din ceruri gi S-a intrupat de la Duhul Sfint 9i din Maria Fecioara 9i S'a facut om.
a inviat
Qi S-a ristignit pentru noi in zilele lui Ponliu Pilat gi a pitimit 9i S-a ingropat. $i
atreiazi dupi Scripturi; $i S-a suit la ceruri 9i gadede-adreaptaTatalui; $i iarigivasi
vina cu slave, se judece vii gi mo(ii, a Cirui impirilie nu va avea sfifgit' $i intru Duhul
Sfant, Domnul de viali Ficitorul, Care din Tatal purcede, Cel ce, impreuni cu Tatel 9i
cu Fiul este inchinat 9i sl5vit , Gare a griit prin prooroci. intru una, sfanta, soborniceasce
gi apostoleasci Biserici. Marturisesc un botez intru iertarea pacatelor. Agtept invierea
mo4ilor. $i viala veacului ce va se fie. Amin.
Spre compara{ie, reproducem ,,mdrturisirea de credin16" panteistd (crezul panteist sau cu alte cuvinte

inchinim Universului ca totalltate in vesnici

schimbare. Puterea sa covirsitoare si taina sa fundamentaltr il arati a fi slngura
divinitate reald. 2.Toati materla, energla 9i viala sunt intr-o unltate lnterconectatx
din care noi suntem o parte inseparabili. 3. Noi suntem o Parte lnseParabili a Naturii'
pe care o slivim, o ingrijim si o pistrim in toatil mireata ei frumusele si diverslficare.
4. Credem in libertate, democratie, justilie, echitate si nondiscriminare. 5. Credem
ci existi un singur fel de substantS, materie / energie. 6. Vedem moartea ca Pe o
intoarcere a elementelor noastre la naturi. 7. Credem ci fiecare individ poate avea
ce cred panteiqtii

gtiin{ifici): 1. Adorim gi ne

acces direct prin perceptie si emotie la realitatea ultimd care este Universul si Natura'
8. Respectim libertatea generali a religiei si llbertatea tuturor pantelstilor de a

exprima si celebra credintele lor,

Purtatorul de cuvint al panteigtilor qtiinlifici, astronomul american Carl Sagan, afirml in numele

lor: ." UNIVEQSUL

fSTf

SINGUDA

DMNITAfI. NAfUAA fSfE

SNGUAUL AAI

Aceqti savanli fac mari eforturi pentru a transforma panteismul in religie, lucru sortit
egecului din start deoarece panteimul a fost, este fi rdm6ne o simpld conceplie filosofici. De mirare este
faptul cd niqte oameni de inaltd instruire nu observA nonsensul termenului. Cuvintul religfe.vine de la
religo-religare care inseamnd a reface legdtura dintre Dumnezeu gi om qi dacl .,totul estd dumnezeu "

ADEVAAAT"

14

atunci de cine vor sd se relege panteigtii? Toli cei ce se las[ amigili prin acest crez panteist,
sd ia aminte
la cuvintele sfantului Ap_ostol pavel: ,, NU
.nrrrAc_rgr:ouuNEzEi, NU sE LAsa

va

B.ll,TJocoRIT; CACI CEEA CE VA SEMA*A OMUL, ACEEA yA St

(GALI\TENI

SECERA..

e:?).

ntualuri

Miscarea New Age nu are cult specific. Ritualurile variazl destul de mult de la un grup la alhrl, dar
urmltoarele caracteristici apar ca fiind tipice. Se merge la locul cu pricina in pa;i de dans, cu ramuri in
miini gi cu fEclii aprinse, iar Marea preoteas[ poartd o coadd de mdturd in mdn[. Dansatorii formeaza
cercul magic. Marele preot vine pu(6nd in mAna dreapt6 sabia magicl. Preotul si preoteasa i;i dau
sdrutul pentagramei, dupd care preoteasa invocd zeul din preot cu cuvintele:
,,infricogatule domn al
morlii gi al renasterii, domnul vielii, ddtitorule de via{6, tu al c6rui nume este taina taineior, d[-ne nou6
curaj in inimile noastre ! Fie ca lumina ta sa se cristalizeze in sdngele nostru si sa ne ducd la inviere.
e6ci
nu eEf nici-o parfe din noi care si nu li de la zel,,. Apoi urmeazi ceremonialul p6inii gi
vinului care incepe cu un act sexual intre preot si preoteasi. Atdt vinul cAt si piinea se binecuvanteazi de
cdtre Marea preoteasd. P6inea este ftcuti in formd de semilunf, in cinstea zeilei lunii. Aceasti p6ine
se
foloseste de asemenea intr-o ceremonie magicl ce imbind fel de fel de blasfemii legate de zeila lunii
cu
o orgie sexuali in cinstea ei. Acest ceremonial al pdinii si al vinului are o
'.
(parodie
qi
,,asemdnare
batjocur[) cu Sfinta euharistie crestind.

trugiciuea
in timp ce in creEtinism, dupl cum spun Sfin{ii P5rinli ,pe aripile rugdciunii Dumnezeu coboard la
om si omul urcd la Dumnezeu", miscarea New Age are in locul rugdciunii, medita{ia de tip oriental sub
diferite forme: meditatie transcedentaltr, meditatii de tip yoga, zen, rozicruciene, antroposofice
s.a.m.d. Meditalia se deosebeste de rugdciune prin faptul ci in weme ce aceasta din urm6 est dialogul
omului cu Fiinla zupremd, meditafia rimAne in ultimd instanln un dialog al omului cu sinele sdu. !n nici]gn
loc din S{lnta scripturr nu existiiindemn lameditafie, ci la rugdciune: ,,la rugiciune stiruili,,(Romani
12:12); ,,sd ve indeletnicili cu postul ga cu rugeciunea,,(l Corinteni 7:5);
,lugali_vi

neincetat"(lresaloniceni5:17);,,ajutdndu-negivoicurugiciunea'pentrunoi,,(2corinreni
1:1 1); ,,au adus cu strigit gi cu lacrimi, cereri gi rugiciuni,.
@wei 5:7). ,,vi rugali indelung,,

(Marei23:14).

EiseEica

- in timp ce in crestinism SfAnta Biserica a fost cd;tigatil de Mdntuitorul nostru Iisus Hristos prin
jertfadepecruce(FapteleApostolilor2:4l;4:4)siesteoinstituliedivino-uman6,,,NewAgecomunity
Church" se consideri a fi prima bisericd New Age. Unul din scopurile acestei asa-zise biserici a fost
acela de a promova armonie religioasd si toleranp in noua erd. in 1987 biserica New Age si-a inceput
programul s5u de pregdtire a preolilor new age, ce vor propovddui toleranld si inlelegeie pentru toate
credinlele qi filosofiile. CAt de frumos si de clar ne spune Sfbntul Fotie cel Mare, patriarhul
constantinopolului (sec.XX): ,,Existirdoar o singurtr Biserictr a lui Hristos, apostoleascr gi
soborniceasci. Nu mai multe, nici mi'car doutr. Iar celelalte sunt sinagogi ale celoice viclenesc ji
sinod al rrzvrtrtitilor".Sd nu uitdm cd Dumnezeu ne-a spus prin SfhntufApostol pavel:
,,ESTE U 1ll
DOMN,OCREDINTA$l UNBOIEZ"(Efeseni 4:5) sideaceea:,,Nuviinluga1i lajugstriin
gy__gellJcfdinciogi, caci ce insolire are dreptatea cu firidelegei? SAU CE
IMPARTA$IRE ARE LUMINA CU INTUNERICUL?" (2 COiiNtENi O:14), SfiNtUI GrigOriE
Palama (1340) spune asa: ,,cei,6e sunt in Biserica lui Hristos apailin adevirului, iar c6!i
nu
apa4in adeverului, nu sunt nici in Biserica lui Hristos,,.
/

l5

.Batuii fimiduitsare-,,lshnic5 radianti- sau .fieihf

Iati ce spun adeplii Reiki suslinand ,Jehnica celor 7 pa;i pentru directionarea energiei
universale" qi ce spune autorul, un preot creqtin ortodox, despre aceast[ ,,tehnicd radiantd":
Trebuie sI fim foarte aten{i cAnd este vorba de simboluri gi sd cercetlm duhurile dupi cuvintul
Sfintei Scripturi: ,,Iubitilor, nu dati crezare oriclrui duh, ci cercetati duhurile dacl sunt de la
Dumnezeu, fiindctr multi prooroci mincinosi au iesit in lume" (1 Ioan 4:1). Simbolurile reprezintd
legdtura dintre noi gi o lume exterioard noud. Existi simboluri sfinte (crucea...) dar si simboluri
diavolegti(capul de Jap, crucea cu bra{ele frinte qi intoarse injos, av6nd dejur imprejur un cerc...)
Ce ar putea fi ,,Sursa lrterioarS "? Din punct de vedere religios, pentru ctr suntem chipul qi asemenarea
lui Dumnezeu, dorim sd intrdm in legituri cu 81, prin rug[ciune, prin Sfintele Taine..dar in nici un caz
cu o ipoteticl ,,Sursd Interioard". Nici mdcar din punct de vedere medical nu se cunoa;te existenla nici
unei ,,Surse Interioare", fie energetice ( gen motoraqe, baterii electrice etc), fie biologice. Inima este un
organ qi nimic mai mult - nici vorbd de ,,Sursd Interioard".

Practic este imposibil s[ menlii o conexiune energetice cu ceva prin folosirea miinilor. Cu
mdinile lucrlm, mincim, ne facem semnul Sfintei Cruci, deschidem ceaslovul sd ne spunem ruglciunile,
dar nu putem face conexiune cu nici-o energie ( cu o singurd exceplie, daci atingem un cablu electric
aflat sub tensiune).

Cum adicd imagine vibratorie ? Ideea de imagine presupune ceva static. Ce vibreazl atunci?
Aceast[ tehnicd este foarte asemdn[toare cu cele practicate de vrdjitoare. $tiin{ific (inclusiv medical) nu
a fost demonstratd existenla energiei universale Ei cu atAt mai pulin direclionatf,.

Formula,,Spre binele ei superior..." este ilogicd. Exist[ oare un bine inferior pe care snl dorim?
in grldina Raiului exista pomul cunoqtinlei binelui Ei rdului dar nu scrie niciieri in Biblie despre existenla
unui ,,bine superiol'.

Tehnica executdrii cu 22 de modele ne dovedeqte ci cei care practicd sau accepte aqa ceva sunt
in inEelare. Despre ce coroan5 este vorba? Noi nu am vezut-o niciodatl. Iar dacl unii aqa zigi ,,cregtini"
aduc argumentul c[ sfin1ii pictali in Sfhnta Bisericf, Ortodoxi au auri injurul capului aceasta-i cu totul
altceva : este nimbul sfinleniei sau altfel spus este reprezentarea simbolici a slavei cu care Dumnezeu
i-a r[spl5tit pentru nevoin{ele lor duhovnicegti.

Ce folos si ne pierdem timpul Ei sd ne chinuim cu simboluri qi

nici pe cei din jurul nostru.

pozilii care nu ne ajutd pe noi qi

Timpul - demonstrat fizic - are o curgere lineard, dinspre trecut spre viitor. Nu te poli intoarce in
trcut pentru a indrepta ceea ce ai gregit. insl adeplii New Age revintd0 cdhceplie pdgdnd qi anrime:
TirS* piscular, o6re ar permite intoarcerea in tiecut.
16

i':

Gtubrd .ffiELrX@n

nff

Exploatind interesul contemporanilor pentru tot ce este tainic (misterios, inaccesibil), diavolii ne
ispitesc in multe feluri. Cei slabi in creding ( din neqtiinfd, uitare sau ignoranp), sunt victime usoare. O
astfel de capcan[ a iadului este si clubul ,,Melfior Ra". Numele acestui club arati apartenenla membrilor
s[i la un cult pdgAn, chiar dacd ei se consideri sau le spun adeplilor cf, este vorba de o stiin![ spirituali.
Ra este numele zeului soare, zeitate antic[ egiptean[, iar Melfior probabil numele unui diavol. intr-o zi
o crestini brtodoxd m-a intrebat ce pdrere am despre fan clubul ,,Melfior Ra" qi mi-a adus spre citire o
cerere in care am gf,sit urm[toarele condiliile de inscriere:

Acesti oameni, conhar invdldturilor crestinesti ;i dovezilor ;tiin{ifice, sus{in existenla vie{ii
extraterestre. Ce formd ar putea sd aibi? De duhuri necurate? De ce este atAt de important sd credem in
fiinle extraterestre? Nu inseamni aceasta, implicit, o lepldare db credin{a creqtind?

Cele mai multe dintre aceste ,,scrieri" constituie o maculaturi pseudostiinfificd, tocmai buni
pentru intoxicarea minlilor. Porunca a 7-a bisericeascii interzice delinerea qi citirea cIr{ilor cu iivlldturi
heterodoxe: ,,Str nu citim si str nu tinem in casi cilti neortodoxe (pentru a nu cidea din nestiintii in

necredinttr)".

Obliga{ia fiecdrui crestin este sd lind legltura cu Dumnezeu, s[-L cinsteascl qi sI-L slujeasci
Adeviratul cre,stin nu va line legdtura cu diavolul indiferent ce nume ar
avea acesta, pentru cd aga promitem noi la Botez: ,,Mtr leptrd de satana si de toti slujitorii lui si mi
unesc cu Hristos. Si cred lui ca unui impiirat si Dumnezeu".
pe singurul Dumnezeu adevdrat.

tn primul rAnd c[ nu exist5 extrateregtri qi in al doilea rdnd la ce ne-ar folosi prietenia lor. Sfin{ii
Apostoli au avut bucuria sfinta se audl pe Dumnezeul nostru Iisus Hristos spundndu-le: ,,Voi sunteti
prietenii Mei, dactr faceti ceea ce vtr poruncesc" (Ioan 15: l4). Iar despre Lazdr a spus Hristos: ,,LazIr
prietenul nostru, a adormit; Mtr duc str-l trezesc" (Ioan I 1: I 1). Aceast[ prietenie sflnti si-o doresc
toli creqtinii Ei nicidecum pe aceea cu extraterestri a cdror existenld nici nu este dovediti.

Cdnd sI fie curajosi, cind pdrlsesc Sffinta Bisericl qi fac cerere de inscriere in acest ,,club"?
Credincioqi cui si fie? Sinceri cu cine ? Cu cei ce ne amdgesc? Toleranli cu cine? Oare noi trebuie sl
tolerim p6catul si lepldarea de Iisus Hristos? Categoric nu!

Numele M6ntuitorului este scris nu cu ,,H" ci cu ,,CH". Aici a fost strecuratE cea mai multd
otrav6, amintind de Iisus Hristos, de poruncile si invd![turile Lui pentru a adormi vigilenla crestinilor
fEcdndu-i sd cread[ c[ acest ,,club" este crestin in toati regula.

Un cregtin igi doreste mai presus de toate mantuirea. Ideea de ,,evolulie spiritual6" este o
minciurtr care a pitruns la noi din religia hindus[. Pacea ;i armonia dintre toate fiinlele din Univers?
Adic[ chiar intre noi gi diavoli? $i despre ce pace mai poate fi vorba in acest ,,club", c8nd impdratul pdcii
Iisus Hristos este dat la o parte?

t7

Paraleli

imlre,

e*le

ponmci bisricDti gi concepfiile Euw Ege

2. Sii tinem posturile rf,nduite de

Sfinta Bisericd (Postul Pastelui, al Sfintilor
Apostoli letru si Pavel, al SfAntei Maria, al
Criiciunului, Miercurile

si

Vinerile de peste

an).

3. SI respectlm fetele bisericesti

(episcopi, preoti si diaconi).

5. Si tinem posturile pe care le-ar

rAndui mitropolitul in vremuri grele.

trfit cete 10 ponsrci drnnnezeiegtt Di coneeptiilc EstY trge

Paraleli

Eu sunt Domnul Dumnezeul tiu, care

te-a scos din ptrmentul Egiptului gi din casa
robiei. Sii nu ai alti dumnezei afartr de Mine!
1.

Si nu-fi faci chip cioplit si nici un fel

de aseminare a nici unui lucru din cf,te sunt
in cer, sus, si din cflte sunt pe pimint, jos, si
din cite sunt in apele de sub pIm6nt! Str nu
te inchini lor, nici str le slujesti!
2.

3. Sii nu iei numele Domnului

Dumnezeului tiu in desert, cii nu va ltrsa

Domnul nepedepsit pe cel ce ia in degert
numele

Lui!

4. Adu-ti aminte de ziua odihnei

(Duminica) str o sfinrEti!. (Creqtinii sfintesc
aceasttr zi in primul rlnd prin participarea la
celebrarea Sfintei Liturghii).
5. Cinsteqte-l pe tattrl ttru si pe mama ta,

ca sii-ti fie bine gi

si trnie;ti ani multi

pe

pimint!

6.

Si nu ucizi!

7.

SI nu fi desfrAnat!

8.

Si nu furi!

9.

Si nu miirturisesti strAmb impotriva

aproapelui

10.

tIu.

Si nu doresti

casa aproapelui ttru; sii

nu doresti femeia aproapelui ttru, nici ogorul

lui, nicl sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui,
nici hsinul lui si niciunul dintre dobitoacele Iui
ri nimic din cite are aproapele tIu.
19,

@rr/rrb
.b

Cifind aceaslil eatehezi am eunoseut eiteva dale despre originile, doctrina

(invif-6fma) Si consesinllc mfeirii Ilew Ege din perspeeliva orfodoxa. tr lost dovedif
lapful ci mulle 6rmf cursele vr{imagului diavol (cursc cart mai poarfa pi nunele de
,,capsane ale iadului). Slew llge esfe rm Supermarket al tuhnor religiilor' (adic5 tiecarc
i;i ia caf etea, @ vrra din lieczre rcligie gi de lapi nu ia nimic). Xisus Drislos esle
aeeeptat nu ca un Durnnezeu ?lfofputernic, ci ea rm gm brm care a l6cd mulls lucruri
'pircrva
minrmafe, a;iatnenea eu Eoise, Bahomed, Euda, Confucius, Tao..., deei dupi
lor grgif6, nz6iorul @urnnezeu Xbus nrisios)este egal eu crcahra (pIol4i, oameni...).
Ilew trge-rii spun ci exisfa un
Dunnezeu , rm lel de Enahma pi
,,!i impletind cununi de spini
I-au pus.o pe cap gi in mAna Lui
mai multe cai de mantuire,
c.neptinismul liind doar rma dinfir
ele pi de aeeea nu er,nteazA ee

credinfi ana lieeane (ortodox,

eafolic, greco-eaiolie, advenfisf,

baptiEl, penlicostal, iehovist,

budist, brahmanist, conlucianist,
taoisf , mormonisf...), eonteazil
doar si cnezi. flew Ege nu are o

doefrini clani, ideea de bazi

liind ci toate religiile sunf
bune.@ri aiei estg o mare
amigire din parfea diavolului,

dreapti hestie" $i scuipAnd

asupra Lui, au luat hestia $-L
biteau peste cap" @latei Tl:29cea

Ata t-au lost

b*loaortte tuhfoeocea
30).

mare$ lertlaceadnntn
atuncL tf tot atalt stmt
bat

ocorlte$ln,fldG

nodepdntoare

rffefulfecptolhale

acfficmmQeaea

NewAge.

fiindca Xislls QriElos ne-a spuE: Ju sunl alea, Edevarul gi Viaf,a. Atonni nu vine la
Tatil Eeu dee6t prin ffiine' (troan 14:6) iar prin Sldnful trposlol Pavel nc-a averlizal: ,Un
Domn (Iisus [rislos). o credinf,i (@riodoxa) pi un Botez'@Iaseni 4:5). Epadar fnebuie
sE dcvenim coryfinf.i de prim{diile li cuEel spirifuale ale aezs,lei lurni cizule, pi sa
avem eirdinf,6, dragosfe pi nndqide in qiutorul lui Drrrmezeu ala qum se poale desprinde
din rumiioarea isforioari : Jericitul Isidor luindu-l pe ewiosul mois EraPul, l-a suif
in virilul ctriliei sal@ Di i-a spus: caula spne Epus. Si cirtrind moiE a v6atr o multime de
diavoli gilcavind pi preg6findu-sc 6pre rAzboi (sPiritual). trpoi, iarngi a griif fiwa
Xsidon artr6 spre Kis6rif pi privegfe. Ei o5ufand a vizttr o mu[ime de stinli ingeri
prrfilrori de lurnin6, apijderza gi ei g6findu-se de {azboi. Eftrnci nwa Isidor a zirE cafre
Eoise: ei dinsprc apus ridic6 rSzboi impotriva stinlilor lui Durtnezeu, iar czi dinsplt
risiril se frimil de la Domnul sprr qiulorul nevoiiorilor celor btmi.Ins6 vezi ci sml mai
mu!!i cei c ne qiuti noui decil cei c 6e ridicA asupra noariha. u o vedenie cia aceaita
Si cu acste cuvinlle ale staretului lnfSrindu-se, 6oise firapul s-a lnltorE in pace pi eu
la chilia sa'. 55 avem
ln minle indannul slin!:

1994; P.I. David,JnvaTia sectclor, Editura Crisrl, Bucurqti, 1997;

Preot Dan Bddules clu, Impdrdlia rdutui: New Age, Originile, istoricul, doctrina qi consecinlele sale din perspectiva

BIBLIOGRAr'IE: Biblis E,LB.M.,BucureEti,

ortodoxS, Editura Christiana, Bucurefti, 2001; S6ntul Maxim Grerl'sl, Adevdr s,i minciund, Editura Bunavestire,
Galali, 2003; Arhimandrit Ilie Cleopa, Cdlduzd in credinla ortodoxdTipografra centrali, Chiqindu; llllW,bru.roYiala Cregtind, septembrie 2001; Preot &. Sinica Palade, file:/,4 INDOWS/Desktop/New Age/Origini.htrn; file:/

/:WINDOWS/DeslaopA.lew Age/Origini.htm;file://WINDOWS/DesktopA,lew

RELIGIOASA/htn;Dan Seracu, C/isralaterupia,Edi ra[ldo

reJlex, Edin:ra Satya Sai, Bucureqti, 2001.

20

Age/V- NOUA CON$TIINTA

Press, Bucureqti; Gabriela-Floreta Bucur, Tratamentul