You are on page 1of 4

Trei fie care s conin, fiecare, 2-4 exerciii/sarcini/aplicaii

didactice ce vizeaz:
Dezvoltarea abilitilor metacognitive ale elevilor
Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligen conform TIM
Dezvoltarea gndirii critice a elevilor. (3 pagini)
Dezvoltarea abilitilor metacognitive ale elevilor

La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:


- sa utilizeze schema si rezumatul ca tehnici de studiu
Activitatea: Schema si rezumatul
Profesorul alege o lectie pe care elevii o vor avea de pregatit pentru ora urmatoare de curs.
Explica elevilor ca schema este in general organizata in mod ierarhic, cu teme si subteme, iar
rezumatul este varianta extinsa a schemei. Dupa ce elevii realizeaza schema lectiei intr-un timp
fixat in prealabil (15min), vor trebui sa schiteze rezumatul lectiei. Activitatea se poate desfasura
in perechi. La finalul activitatii, profesorul reuneste toate perechile si discuta despre folosirea
schemelor si a rezumatelor in invatare. Se va evidentia importanta acestor metode care sunt
foarte eficiente in organizarea materialului de studiu si, de asemenea,sunt si usor de folosit.
La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:
- sa utilizeze modelul de luare eficienta a notitelor in procesul de invatare
Activitatea: Luarea notitelor
Profesorul imparte elevilor o fisa Un model de luare a notitelor in care prezinta diverse
metode, adresand ulterior elevilor intrebari de genul: De ce credei ca este important
modalitatea de luare a notitelor?; Cum luati notitele de obicei?; Aveti propria metoda sau
profesorul va spune exact ce si cum sa notati?. Dupa exprimarea opiniilor, elevilor li se ofera
un text (de o pagina) pe baza caruia sa ia notite; textul respectiv va trebui sa fie pregatit pentru
ora urmatoare de curs. La final profesorul discuta cu elevii despre eficienta luarii notitelor in
procesul de invatare a textului respectiv; daca vor folosi aceasta tehnica in procesul de invatare si
la ce materii considera ca este cea mai utila.
La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:
- sa utilizeze analogia ca metoda de lucru
Activitatea: Tehnica de studiu-analogia
Profesorul alege o lectie pe care elevii o vor avea de invatat pentru ora urmatoare. Anunta elevii
ca scopul activitatii este de a exersa folosirea unei tehnici de studiu care s-a dovedit a fi
foarte eficienta pentru intelegerea informatiilor: analogia. Profesorul imparte elevii in grupe
mici de maxim patru membri. Fiecare membru are un rol specific: unul este scriitorul (noteaza
ideile membrilor grupului), unul este reporterul (va prezenta celorlali din clasa ideile
grupului din care face parte), unul este manager (se asigura ca toti din grup particip cu idei) si
un antrenor (incurajeaz membrii grupului sa gaseasca idei i se asigura ca grupul lucreaza).
Profesorul explica: a face o analogie inseamn a compara o idee, un concept nou cu un altul pe
care deja il cunosti si cu care se aseamana ( ex. . Elevii vor trebui sa identifice in lectie concepte
noi si sa gaseasca analogii potrivite. In final, fiecare reporter va prezenta analogiile grupei, iar

profesorul va discuta cu elevii daca folosesc analogii cand studiaza si daca o considera o
tehnica eficienta.
La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:
- sa identifice modalitati eficiente de subliniere
Activitatea: Sublinierea
Profesorul anunta elevii ca vor analiza 3 variante ale aceluiasi text; continutul este
acelasi, doar felul in care este subliniat este diferit (ex. Sunt subliniate cuvinte izolate/ pasaje
intregi/propozitia principala etc.). Scopul activitatii este de a identifica eficienta de a sublinia
un text. Dupa analizarea fiecarui tip de subliniere, profesorul va discuta cu elevii care stil este
mai eficient usurand intelegerea si organizarea textului.

Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligen conform TIM 2-4 exerciii/sarcini/aplicaii


didactice
Teoria Inteligentelor Multiple ne ajuta sa ne cunoastem elevii si din perspectiva aptitudinilor lor,
a intereselor pe care le manifesta si ne instrumenteaza in a-i ajuta sa evolueze in mod diferit. Din
aceasta perspectiva este important sa schimbam modul in care lucram cu elevii.
Inteligena intrapersonal: aptitudinea de a nelege punctele tari, punctele slabe, strile
sufleteti, interesele, dorinele i inteniile.
Cuprinde abiliti pentru a nelege asemnrile i diferenele fa de alii: ce v place, ce
nu v place, ce simii ntr-o situaie, cum v comportai cnd suntei triti.
Asfel putem dezvolta i ncuraja elevii spre a-i investiga i exprima preferinele, de a
vorbi despre ei nii, de a-i nelege stilurile de nvare.
Inteligena interpersonal: aptitudinea de a nelege strile sufleteti, sentimentele/ emoiile,
motivaiile i inteniile altei persoane.
Aceasta cuprinde abiliti cum ar fi rspunsul eficace dat altor persoane ntr-un mod
pragmatic. Pentru a dezvolta aceast inteligen putem ncuraja elevii s participe n proiecte

comune, s lucreze n echipe, s se asculte unii pe ceilali, s fie empatici, s rezolve mpreun
conclicte i probleme.
Exemplu: Blazonul TIM
Completai blazonul personal din perspectiva TIM:
- Cine sunt eu?
- Ce mi place?
- Ce nu-mi place?
- Ce doresc s devin?
n grup, putem analiza pe baza rspunsurilor oferite, ctre ce tip de inteligen exist
predilecie.
Putem observa la copiii cu CES c au o anumit orientare a acestor tipuri de inteligene.
Copii cu deficiene de vedere, copii hipoacuzici, copii cu ADHD, copii care provin din familii
dezavantajate, copii supradotai, etc..
n activitatea didactic, una din cele mai mari provocri n cunoaterea elevului este
identificarea potenialului elevilor.
Care sunt oportunitile de educaie pe care le ofer aceast teorie ? Pot fi identificate cel
puin trei modaliti prin care aceast teorie poate fi folosit de ctre educatori:
1. Cunoaterea profilul de inteligen al elevilor pentru cultivarea potenialului
biopsihologic.
2. Examinarea strategiei proprii de educaie din perspectiva diferenelor de potenial
uman.
3. Instruirea difereniat a elevilor n conformitate cu profilul lor de inteligen.
CONCLUZII
TEORIA INTELIGENELOR MULTIPLE ne ajut s ne cunoatem mai bine elevii i, s
alegem pentru acetia cele mai bune metode pentru a eficientiza procesul de predare nvare evaluare.

Dezvoltarea gndirii critice a elevilor.

2-4 exerciii/sarcini/aplicaii

didactice ce vizeaz
Ce este gndirea critic? Pentru cei care gndesc critic, nelegerea informaiei este nceputul,
mai degrab dect sfritul nvrii. A gndi critic presupune a cntri idei, a le examina
implicaiile, a le expune unui scepticism politicos, a le pune n balan cu alte puncte de vedere
opuse, a construi sisteme de argumente care s le sprijine i s le dea consisten i a adopta o
poziie pe baza acestor structuri. Gndirea critic este un proces complex de integrare creativ a
ideilor i resurselor, de reconceptualizare i rencadrare a conceptelor i informaiilor. Este un
proces de cunoatere activ i interactiv care are loc simultan la mai multe nivele. Gndirea
critica este orientat spre scop, dar poate fi un proces creator, n care scopurile sunt mai puin
clare
Gndirea critica este o gndire sofisticata. Copiii sunt capabili de o gndire sofisticat la nivelul
lor de dezvoltare. Ei sunt chiar dornici s se implice n rezolvri de probleme complexe i s ia
decizii de complexitate ridicat.

Gndirea i nvarea critic au loc atunci cnd profesorii apreciaz diversitatea de idei i
experiene. Gndirea critic apare cnd nu exist mentalitatea "unicului rspuns corect".
Pentru a ajunge s gndeasc critic, copiii trebuie:
1. s-i dezvolte ncrederea n forele proprii i s neleag valoarea propriilor lor idei i opinii;
2. s se implice activ n procesul de nvare;
3. s asculte cu respect opiniile diferite;
4. s fie pregtii pentru a formula i demonta judeci.
In acest caz, un obiectiv ar fi ca elevul sa stie sa analizeze o informatie primita, sa o
analizeze si sa aduca propriile argumente pro sau contra acesteia. Un exemplu ar fi dat de
capacitatea unui elev de a sustine ideea conform careia aerul se incalzeste sau se raceste in
inaltime. El isi va sustine punctul de vedere si va cauta sa dovedeasca daca rationamentul sau
este fals sau adevarat.
Obiectiv: S analizeze o informaie primit i s aduc propriile argumente pro i contra
acesteia.
Exerciii
1. Mariajul poliandric se refer la faptul c o soie poate avea mai mul i so i iar poligamia se
refer la faptul c un brbat are mai multe soii.
Pornind de la aceast informaie prezint 3 argumente pro si contra legate de poliandrie i
poligamie.
2. Spre sfritul secolului XX i mai ales n prezent, familia nuclear a ncetat s mai fie tipul
dominant i unic de familie, tot aa cum cstoria a ncetat s ai fie tipul dominant i unic de
asociere a persoanelor ntr-un cuplu. Au aprut: familiile consensuale n care brbatul i femeia
conveuiesc n absena unei consacrri juridice a relaiei; parteneriatele dintre dou femei sau doi
brbai, care n unele ri sunt recunoscute juridic ca familii.
mprirea clasei n 2 grupuri avnd urmtoarele sarcini, urmnd s se fac o dezbatere n clas
a. Realizeaza 2 ipoteze pentru o posibil cercetare legat de parteneriatele dintre 2 femei si
parteneriatele dintre 2 brbai.
b. Formularea unor stereotipuri i prejudeci referitoare la cele dou tipuri de parteneriate
Propunerea unpr soluii pentru reglementarea legislativ a celor dou categorii de parteneriate