You are on page 1of 1

Izvoarele dreptului Uniunii Europene (UE) sunt de trei tipuri: izvoarele primare,

izvoarele secundare i izvoarele complementare.


Izvoarele legislaiei primare
Izvoarele primare, sau legislaia primar, provin, n principal, din tratatele
fondatoare, i anume din Tratatul privind UE i Tratatul privind funcionarea UE.
Acestea definesc repartizarea competenelor ntre Uniune i statele membre i
fundamenteaz puterea instituiilor. Acestea stabilesc astfel cadrul juridic n care
instituiile UE pun n aplicare politicile europene.
De asemenea, legislaia primar cuprinde:

tratatele de modificare ale UE;


protocoalele anexate la tratatele fondatoare i la tratatele de modificare;
tratatele de aderare a statelor membre la UE.
Izvoarele legislaiei secundare
Legislaia secundar cuprinde actele unilaterale i actele convenionale.
Actele unilaterale pot fi clasificate n dou categorii:

cele care figureaz n nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind
funcionarea UE: regulamentul, directiva, decizia, avizele i recomandrile;
cele care nu figureaz n nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind
funcionarea UE. Acestea sunt actele aa-zise atipice, cum sunt comunicrile,
recomandrile, crile albe i crile verzi.
Actele convenionale cuprind:

acordurile internaionale semnate ntre UE, pe de o parte, i o ar sau o


organizaie ter, pe de alt parte;
acordurile ntre statele membre;
acordurile interinstituionale, i anume ntre instituiile UE.
Izvoarele legislaiei complementare
n afar de jurisprudena Curii de Justiie, sursele legislaiei complementare cuprind
dreptul internaional i principiile generale ale dreptului. Aceste surse i-au permis
Curii de Justiie s acopere lacunele din legislaia primar i/sau legislaia secundar.
Dreptul internaional este o surs de inspiraie pentru Curtea de Justiie n elaborarea
jurisprudenei sale. Curtea se refer la acesta fcnd trimitere la dreptul scris, la
cutum i la uzane.
Principiile generale ale dreptului sunt izvoare nescrise elaborate din jurisprudena
Curii de Justiie. Acestea i-au permis Curii de Justiie s instituie norme n diferite
domenii care nu sunt menionate n tratate.