You are on page 1of 11

Veniturile-Consumul-Economii

VENITURILE -- originea economiilor; sursele achizitiei de bunuri


VENITUL GLOBAL -- valoarea productiei vandute de un agent economic, pe o
anumita perioada de timp
VENITUL PERSONAL la nivel de persoana, apare in urma activitatilor curente
VENITUL DISPONIBIL (sau suma de economisit) componenta a venitului
personal, format in urma retinerii impozitelor
VENIT NATIONAL agregarea veniturilor personale la nivel national la care se
adauga castigurile societatilor anonime si contributiile pentru asigurari sociale
CRESTEREA VENITULUI NATIONAL ESTE DETERMINATA PE DOUA DIRECTII:
- una extensiva cresterea factorilor de productie si folosirea acestora intr-un
mod corespunzator
- una intensiva ridicarea randamentului prod-factorilor
REPARTITIA VENITULUI NATIONAL REALIZAT PRIN DOI PASI:
- distribuirea
- redistribuirea

Y=C+ S
Venit = Consum + Economii
TIPURILE DE CONSUM:
-consum public/privat;
- consum material/de servicii;
- consum de marfuri/autoconsum;
- consum curent/durabil.
FACTORI CARE DETERMINA CONSUMUL:
-directi: venitul, preturile, dobanzile, natura venitului dintre cel real si cel
prognozat
-indirecti: influenta pozitiva/negativa a celor din jur, dorinta de ascensiune in
societate, aparitia unor noi produse, evolutia nevoilor s.a.m.d.
Legatura venit-consum se bazeaza pe modificari obiective:
- ale salariului: consumul depinde mai ddegraba de venitul real, decat de cel
nominal;
- ale diferentei dintre venitul obtinut si cel impozitat;
- ale valorii capitalului;
- ale asteptarilor.

Rata consumului este direct proporional cu mrimea


consumului i invers proporional cu cea a venitului.

TIPOLOGIA ECONOMIILOR:
- economii ale sectorului public/privat;
- active/pasive;
- deliberate/fortate de imprejurare.
Inclinatiile marginale spre economii si consum sunt notiuni
complementare, observand faptul ca suma lor este 1. (atat inclinatia
marginala a consumului cat si inclinatia marginala a economiei sunt
pozitive dar subunitare, aflandu-se asadar intre 0 si 1)
CONCLUZII VENIT-CONSUM-ECONOMII:
- decizia repartizarii venitului disponibil este dependenta de cea privind
economiile;
- economiile sunt posibile doar la un anumit nivel al venitului, care depaseste
necesarul pentru cheltuieli;
- fiecare agent economic decide ce face cu propriile castiguri.

Cresterea economica
CRESTERE ECONOMICA aka miscare economica, acumulare, expansiune a
factorilor de productie; efect direct al maririi venitului national (adica al PIB-ului);
sporirea pe termen lung a rezultatelor la nivel macroeconomic.
crestere reala = venitul national creste in acelasi timp cu evolutia
populatiei (daca, de exemplu, populatia scade si venitul creste, NU se
considera a fi crestere reala)
Cresterea economica abordeaza 3 laturi: cantitativa, calitativa si
structural-organizatorica.
DEZVOLTAREA ECONOMICA accentueaza aspectele calitative si cele
structurale ale procesului de crestere pentru a ajunge la finalul dorit (sporirea
nivelului de trai ar putea fi un scop dorit).
CRESTERE DEZVOLTARE !!!!!
Singurele asemanari: sunt cumulative, se manifesta in decursul unor intervale
de timp mari, presupun alocarea de resurse si generarea de efecte, ambele au ca
obiectiv bunastarea.

PROGRESUL ECONOMIC reprezinta uniunea dintre cresterea si dezvoltarea


economica (ca procese complementare).

FACTORI DE INFLUENTA AI CRESTERII ECONOMICE:


- factori economici: munca, capitalul si investitiile, resursele naturale, inovatia,
tipul de conducere, inovatia, productivitatea muncii, comertul exterior;
- factori institutionali: asigurari sociale si de sanatate, sistemul de invatamant,
sistemul de obtinere-prelucrare-trimitere a informatiei;
- alti factori: social-demografici, religiosi, juridici, culturali, politici, psihosociologici.
TIPURI DE CRESTERE ECONOMICA
1. Dupa esenta procesului la care se refera avem:
- de tip predominant extensiv (cand sporirea indicatorilor macro rezulta din
aportul preponderent cantitativ al factorilor care au determinat-o);
- de tip predominant intensiv (este un efect al accentuarii laturilor calitativstructurale, de eficienta si comportamentale ai factorilor care determina aceasta
crestere);
- de tip intermediar (se impletesc contributii de natura cantitativa si de eficienta).
2. Dupa sensul economic al procesului de crestere:
- crestere pozitiva (nivelul rezultatelor macro-pe locuitor-sporesc odata cu
cresterea populatiei, de la o perioada la alta) *ritmurile medii anuale de
crestere ale indicatorilor macro sunt superioare fata de ritmul de
crestere al populatiei*
- cresterea economica zero (rezultate constante); indicatori macro=ritmul de
crestere al populatiei
- crestere economica negativa (rezultate macro care tind sa scada). *ritmul de
crestere al indicatorilor macro este inferior fata de ritmul de crestere al
populatiei*
MODELE PRIVIND CRESTEREA ECONOMICA:
- monosectoriale/multisectoriale;
- microeconomice/macroeconomice/mondoeconomice;
- structural functionale/decizionale;
- orientare keynesista(dupa Keynes- bazata pe cresterea
investitiilor)/neoclasice(cercetand functiile de productie de tip CobbDouglas)/diferentiate(utilizand elemente comune din ambele categorii
specificate).
Glosar de expresii si cuvinte:
- investitie propriu-zisa = partea din economii utilizata efectiv;
- plasamentul de capital = achizitia de hartii de valoare, imobile, metale
pretioase pe baza asteptarii cresterii pretului acestora;
- tezaurizarea = pastrarea neproductiva a unei valori.

Y=C+I

dar

Y=C+S

S=I

Echilibrul economic IS-LM


Echilibru macroeconomic = situatia spre care tind pietele cu scopul
concordantei cererii agregate cu oferta agregata.
TIPOLOGIA ECHILIBRULUI:
- functional/structural;
- global/partial;
- stabil/instabil;
- instantaneu/pe termen scurt/pe termen lung.
Y = oferta agregata
D = cererea agregata

Y =C + S
D=C + I

{ S=I

PANTA CURBEI IS ESTE DESCRESCATOARE!!!!


PANTA NEGATIVA A CURBEI IS ESTE DETERMINATA DE:
- elasticitatea investitiei (b) fata de rata dobanzii (d) cu cat b este mai mare, cu
atat IS tinde sa devina paralela cu Ox
- inclinatia marginala spre economisire (s) cu cat e mai ridicata, cu atat IS tinde
sa devina paralela cu Oy;
- rata de impunere (t) cu cat ea e mai inalta, cu atat IS tinde sa devina
orizontala.

!!modificarea cuantumului cheltuielilor publice(G): majorarea lui


schimb poziia curbei IS, paralel, spre dreaptai invers; !!!!!
!!fluctuaia volumului absolut al taxelor i impozitelor (T) sau a ratei de
impunere(t): sporirea oricrora dintre ele va deplasa curba IS spre
stnga, aplatiznd-o (micorndu-i panta)i invers.

PANTA POZITIVA A LUI LM ESTE DETERMINATA DE:


- elasticitatea cererii de bani in functie de d (h) - cu cat e mai mare, cu atat LM
este mai aplatizat
- sensibilitatea cererii de bani pentru tranzactii curente (k), la modificarea
venitului: cu cat ea e mai mare, cu atat LM tinde sa se apropie de verticala.

Diagrama IS-LM unde:


E punct de echilibru pentru ambele
piee;
Cadranul I: exces ofert bunuri +
exces ofert monetar;
Cadranul II: exces cerere bunuri +
exces ofert monetar;
Cadranul III: exces cerere bunuri +
exces cerere monetar;
Cadranul IV: exces ofert bunuri + exces cerere monetar.

DEZECHILIBRELE PE PIATA SUNT MARCATE DE:


1. Starea de presiune oferta > cerere; concurenta puternica; adaptare
vanzari la consumatori; alegerile apartin cumparatorilor, care vor preturi mici.
2. Starea de absorbtie cerere>oferta; utilizare rationala a resurselor;
concurenta intre consumatori; adaptarea cumparatorilor la ofertanti; alegerile
apartin vanzatorilor, care-si permit selectarea clientilor.
Cele mai grave dezechilibre economice sunt inflatia si somajul, in urma
carora rezulta scaderea nivelului de trai.

Ciclicitatea vietii economice


Fluctuatiile = cresteri sau scaderi ale ritmului general al activitatii economice
Trei tipuri de fluctuatii:
- sezoniere in agricultura, turism, constructii;
- accidentale (intamplatoare) generate de evenimente neprevazute;
- ciclice se manifesta in urma revenirii economiei la o situatie care a mai avut
loc.
Cauze ale evolutiei ciclice:

1. Factori externi: naturali, sociali, de conjuctura generala;


2. Factori interni: demografici, monetari, productia, cererea agregata,
consumul, tehnologia, interventia statului in economie, inovatiile;
3. Factori micsti: combina elementele deja amintite.
Ciclul economic vizeaza perioada care trece de la inceputul unei crize
economice pana la debutul unei alte crize economice, desfasurandu-se
astfel:
criza depresiune inviorare avant criza noua
Recesiune: criza+depresiune
Expansiune: reluarea cresterii+inviorare
TIPOLOGIA CICLURILOR:
1. Independente/interdependente;
2. Microcicluri (3-4 pana la 10ani)/macrocicluri (30-40ani)/ megacicluri (100ani);
3. Sezoniere (intraanuale)/foarte scurte, tip Mack (1-2 ani, pana la 3-4)/scurte, tip
Kitchin, hipocicluri (4-5 ani)/electorale (4ani)/medii, tip Juglar, conjucturale (711ani)/tip Kuznets (16-20ani)/lungi, tip Kindratief (40-60ani)/ale civilizatiilor, tip
Wheeler, climaterice (100-500-1000ani).
4. Generale/specifice;
5. De productie/ale cresterii economice/de afaceri.
Politicile anticiclicice sunt niste masuri luate pentru a atenua impactul
relansarii ciclului economic.
---> asadar statul intervine in economie si incearca sa stabilizeze economia prin
orice parghie
Politicile actioneaza fie asupra cererii agregate, fie asupra ofertei agregate.
Alte solutii: restructurarea economiei, accentuarea protectionismului, cresterea
gradului de liberalizare a schimburilor, cautarea de solutii tehnice noi.

Inflatia
Indicii preturilor:
- indicii preturilor de consum (IPC)- cheltuieli efectuate de o persoana tipica;
- indicele preturilor de productie (IPP)- masoara evolutia preturilor care preced
consumul final;
- indicele general al preturilor (IGP)- masoara evolutia tuturor tipurilor de pret
dintr-o economie;
- deflatorul PIB modificari in puterea de cumparare a banilor/modificari a
preturilor incluse in PIB.
PRINCIPALELE CAUZE ALE INFLATIEI:

- factori economici- criza de materii prime, starea curenta a unei economii;


- factori monetari-financiari- cresterea necontrolata a cantitatii banesti, abaterea
pretului de la valoare;
- factori externi- diviziunea internationala a muncii.
Mecanismele inflationiste presupun 3 faze:
- declansarea inflatiei;
- desfasurarea fenomenului inflationist;
- incheierea fenomenului inflationist.
Forme de manifestare a inflatiei:
- latenta (preturile cresc cu 3-5%/an);
- inflatia deschisa (preturile cresc cu 5-10%/an);
- inflatia galopanta (hiperinflatia- o crestere in medie a preturilor cu 15%);
- megainflatia (sute si mii de procente).
Stagflatia = incetinirea ritmului cresterii + lenta, dar permanenta sporire a
preturilor
Slumpflatia = recesiune + agravarea ratei somajului
EFECTE ALE INFLATIEI:
- sistemul banesc se dezorganizeaza; scade puterea de cumparare a monedei;
- apar mutatii ale creditului, sunt afectati creditorii;
- sunt franate functiile sistemului bancar;
- investitorii nu mai sunt incurajati sa manifeste interes;
- scad veniturile bugetare;
- scade competitivitatea economiei nationale
MASURI DE REDUCERE/COMBATERE A INFLATIEI:
- in cazul inflatiei prin cerere se reduce cererea agregata (diminuarea cheltuielilor
publice sau prin cresterea ratei dobanzii) NERECOMANDATA pe termen lung,
deoarece reduce investitiile, atrage micsorarea veniturilor si amplificarea
somajului.
- in cazul inflatiei prin costuri, actiune de control asupra preturilor, pe termen
scurt; pe termen lung nu este recomandata deoarece poate dezechilibra si mai
tare
- in cazul inflatiei salariilor, se impune politica veniturilor; pe termen lung esueaza
deoarece angajatii riposteaza impotriva reducerii salariilor;
- deflatia- procesul de reducere a masei banesti din circulatie;
- devalorizarea- reducerea oficiala a paritatii sau valorii monedei nationale;
- dezinflatia- limitarea durabila a ratei de sporire a preturilor;
- blocarea nivelului preturilor
- ajustarea ratei profitului- cand inflatia are intre cauza profiturile prea mari

Somajul

Utilizare deplina a fortei de munca= posibilitatea ca un individ sa poata


ocupa, in orice moment, un loc de munca pentru care este pregatit, fiind bine
platit (caz imposibil)
Subocuparea= ocuparea unei persoane devine insuficienta in raport cu normele
determinate
Inutilizare/Neutilizare a fortei de munca, ocupare incompleta- caracteristic
situatiilor in care cererea depaseste oferta
pietei. (avem de a face cu somajul in acest
caz)
Populatia totala = populatia apta de
munca + populatia inapta de munca
Populatia apta de munca = populatia
ocupata + populatia neocupata
Populatia activa = salariati, patroni, lucratori pe cont propriu + numarul
somerilor
Populatia inactiva = persoanele care nu sunt active, lol
Formele somajului:
- somaj clasic= necorelarea de pe piata muncii si cresterea salariatilor;
- somaj keynesian= cerere redusa de oameni dornici, firmele renunta la noi
angajari si reduc salariile;
- somaj involuntar= persoana care doreste orice loc de munca cu orice salariu,
dar nu sunt locuri de munca;
- somaj voluntar= sunt locuri de munca, dar porcunu vrea sa lucreze;
- somaj frictional= calificare necorespunzatoare;
- somaj de inadaptare= cei care nu s-au obisnuit cu un anumit loc de munca,
astfel cautand ceva potrivit lor;
- somaj de excluziune= referitor la grupele cele mai defavorizate de persoane
(varstnici, tineri in stagii de formare/necalificati)
- somaj complet= individul ramas fara post, incetandu-si complet activitatea;
- somaj partial= din motive conjuncturale, dar totusi lucreaza redus;
- somaj tipic
- somaj sezonier= acesta atinge profesiile specifice unui anumit anotimp (turismvara, constructii- iarna)
- somaj ciclic= dupa o reducere a cererii de munca, se creeaza un cerc vicios,
somajul tot crescand
- somaj cronic= acesta fiind o constanta neinlaturabila
- somaj pe perioada scurta
- somaj pe perioada lunga
- somaj tehnic= inactivitate fortata datorata lipsei de masini si utilaje
- somaj tehnologic= datorita costurilor crescute generate de noile echipamente
introduse;
- somaj structural= muncitorii sunt inlocuiti cu masini

COSTURI ALE SOMAJULUI:


- insuficienta informatiilor statistice
- eterogenitatea metodelor de aproximare si de calcul
MASURI DE DIMINUARE A SOMAJULUI:
- politicile pasive (prepensionari, prelungirea perioadei de formare a tinerilor
s.a.m.d.)
- politicile active- o interventie clara pe piata muncii:
a) politicile de sustinere a cresterii economice (impulsioneaza progresul
general)
b) crearea de noi locuri de munca
c) formarea si calificarea somerilor
d) redistribuirea sarcinilor celor ocupati, rationalizarea muncii
e) reducerea ofertei de munca
f) masurile concrete, de tip stop and go

Statul si economia
IMPLICAREA STATULUI IN ECONOMIE SE REALIZEAZA PE MAI MULTE CAI:
- elaborare + adoptare de politici economice si de programe corespunzatoare
unei tari;
- medierea in scopul apararii intereselor statului;
- participarea efectiva la impartirea si distribuirea venitului;
- concentrarea rolului administratiei de stat;
- achizitia de bunuri necesare sectorului public.
Principalele instrumente prin care statul actioneaza sunt:
- reglementarile
- regimul proprietatii;
- sistemul bugetar;
- sistemul fiscal.
Eficienta alocativa de tip Pareto se refera la situatia in care un actor
economic nu mai poate creste fara a influenta bunastarea unui alt actor
economic.
Factori care influenteaza eficienta alocativa:
- bunurile publice (nonrivalitate= bunuri disponibile pentru mai multi
consumatori; nonexclusivitate= imposibilitatea de a restrange consumul doar
pentru platitori) (se ajunge la perceperea de taxe si impozite);
- externalitatile (externalitatile negative genereaza costuri externe, externalitatile

pozitive genereaza venituri externe);


- esecul informatiei
Clasificarea politicilor economice:
-globale/sectoriale/de ramura;
- conjucturale/structurale;
- pe termen scurt (conjucturale)/pe termen mediu si lung (structurale);
- crestere economica si dezvoltare/ sociale/ de ocupare/ de pret/ industriale,
agricole s.a.m.d.
- directe/indirecte.
Scopul politicilor pe termen scurt si mediu: echilibrul dintre masa monetara
si necesitatile de bani si credit manifestate in economie.
Principalele parghii ale politicilor economice:
- masa monetara;
- mecanismul (re)scontului;
- rata dobanzii;
- creditul;
- rezerva obligatorie a bancilor;
- agregatele monetare.
Operatiuni pe piata deschisa = vanzari/cumparari de asigurari (titluri, efecte,
obligatiuni) guvernamentale
Elaborarea bugetului de stat apartine Guvernului. Proiectul de buget se
discuta in Parlament si se aproba in varianta finala.
Executia bugetara apartine Guvernului si organelor administrative, centrale si
locale.
In constituirea unui buget se urmareste respectarea urmatoarelor
principii:
- principiul unitatii (venituri+cheltuieli puse intr-un document unic);
- principiul universalitatii (in buget intra sume totale);
- principiul anualitatii (elaborare si aprobare anuala a bugetului);
- principiul echilibrului (veniturile publice acopera in intregime cheltuielile);
- principiul neafectarii veniturilor (nu se particularizeaza pe o anumita cheltuiala,
ci veniturile trebuie sa acopere cheltuielile in general);
- principiul specializarii (concretizarea veniturilor si a cheltuielilor);
- principiul publicitatii (aducerea la cunostinta a agentilor economici si a
populatiei de bugetul intocmit).
Principalele venituri:
- impozite;
- cotizatii;
- taxele etc

Principalele cheltuieli:
- intretinerea si functionarea administratiei si aparatului public (central si local);
- apararea nationala;
- invatamantul;
- cultura;
- sanatate;
- asigurari si asistenta sociala;
- urbanism si activitati sociale.
Executie bugetara de 3 tipuri:
- echilibrata (venit=cheltuieli);
- excedentara (venit > cheltuieli);
- deficitara (venit < cheltuieli)
In fazele de recesiune economica reducerea gradului de taxare si
impozitare, pentru a incuraja
In fazele de crestere economica fiscalitatea creste pentru a incetini
ritmul cererii de consum si al investitiilor private

Tipuri de impozite:
- pe venit/avere/pe cheltuieli;
- permanente/conjucturale;
- catre administratia centrala/locale;
- in cote fixe/in cote proportionale;
- directe/indirecte