You are on page 1of 9

Calculul dinamic

1.Alegerea tipului de mecanism biela manivela


Mecanismul biela- manivela cu pison portant, de tip normal, solutie prezenta la
dispunerea cilindrilor in linie sau in V normal cu biele alaturate.
Se alege mecanismul de tip axat care este cel mai simplu si la care seria Fourier a fortelor de
inertie a maselor cu miscare de translatie aferente echipajului mobil al unui cilindru (Fitr) nu
contine armonicile de ordin impar, p>1 (p=3,5,7,).
2. Calculul dimensiunilor principale ale mecanismului motor
Mecanismele cu biele lungi (1/4 ) conduc la o reducere a valorii maxime a fortei normale N,
care aplica pistonul portant pe cilindru, motiv pentru care se utilizeaza in general la m.a.c.
Astfel se recomanda:
=1/31/4 MAS
=1/41/5 MAC,
unde =R/L; R=S/2 [mm]- raza manivelei;

L[mm]- lungimea bielei.

3. Stabilirea maselor pieselor in miscare ale mecanismului motor


Se realizeaza prin dimensionarea acestora, calcul aproximativ al volumelor si alegerea
materialelor pentru cunoasterea densitatii. Valorile obtinute se compara cu datele statistice;
Pornind de la expresia densitatii aparente a pistonului:
p=10 6

mp
D3

[kg/dm3],

unde D[mm] alezajul cilindrului, mp[kg] masa piston si prin alegerea valorii acesteia conform
tabelului urmator;
Pentru MAC- ID* =>

p=1.2 1.4

Se poate aproxima si masa grupului pison conform relatiei:


mgp=( 1.2 1.5 )mp

[kg]

[kg/dm3]

Din date statistice se poate determina masa bielei, mb, cunoscand masa raportata a acesteia, mb,
conform tabelului:
m b (0.45 0.9)

[g/mm2]

si se calculeaza masa bielei conform expresiei:


mb=m b

D2
4

, unde D[mm] alezajul cilindrului

Masa aflata in miscare de translatie, mtr, va fi:


mtr =mgp +0.275mb

[kg]

4. Calculul fortelor si momentul care actioneaza asupra echipajului mobil al unui cilindru
Pe baza diagramei indicate a ciclului teoretic corectat in coordonate p v se determina cu
ajutorul unei constructii grafice, bazata pe expresia aproximativa a deplasarii pistonului, variatia
presiunii p a gazelor din cilindru in functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit, din 10 in
10 pe toata durata ciclului.
(de la 0 la 720 pentru = 4 timpi, respectiv de la 0 la 360 pentru 2 timpi)
Astfel diagramei p v i se ataseaza o constuctie suplimentara realizata dupa cum urmeaza:
Se construieste semicercul de diametru AB si centru 0
Se construieste semicercul cu centru 0`, de raza oarecare si se imparte in parti egale din
10 in 10
Segmentul 00` are lungimea:
Se prelungesc rezele celui de al doilea semicerc pana intersecteaza pe primul si il imparte
in tot atatea parti, insa inegale
Din aceste puncte de intersectie se ridica verticale ce intersecteaza diagrama indicata in 4
puncte corespunzatoare celor 4 curse ale pistonului (cu exceptia PMI, PME, unde sunt
tangente) si se citeste pe axa ordonatelor valoarea p ()
Calculul fortelor si momentului motor indicat al unui cilindru se face tabelar.

Fortele din mecanismul biela sunt prezentate mai jos:

F forta in lungul axei cilindrului: F = Fp + F itr, unde :


Fp forta de presiune a gazelor de ardere
P[MPa] presiunea curenta in cilindru
Pcrt[MPa] 0,1 presiunea din carterul motorului
D[mm] alezajul cilindrului
F itr forta de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie
F itr = -mtr * JB , [N]

mtr [kg] masa aflata in miscare de translatie


JB[m/s] acceleratia pistonului
J B =R2 ( cos+ cos 2 )

R=

S
2

n
30

[m] raza manivelei

rad
S ] viteza unghiulara a manivelei

= R/L, ales anterior

pentru mecanismul biela manivela axat.

[RAC] transformat in [rad]


K=

K forta in lungul bielei:

F
cos

unde

este deplasarea bielei, oblicitatea ei

masurata ca valoare unghiulara intre axa cilindrului si axa bielei.


Pentru mecanismul biela manivela axat aceasta are expresia:
=arcsin ( sin )

cu

transformat in [rad]

N=Ftg ,

N forta normala:
[N]

Z=

Z forta in lungul manivelei:

cos ( + )
cos

[N]

T=

T forta tangentiala:

Fsin ( + )
cos

[N]

M momentul motor:
[N]

M=T*R

Aceste valori se vor prezenta sub forma de tabel.


Se mai determina:
FA forta de inertie a partii din biela in miscare de rotatie (necesara la constructia diagramei
polare a fusului monetar)
F A =m AR2
Metodologia de completare a tabelului va fi:

[N]

Se inscriu presiunile p ( ) in coloana (1) determinate pe baza diagramei indicate p


v;
Se completeaza coloanele (4), (7), (11), si (13) pe baza relatiilor anterior prezentate;
Se calculeaza (2), (3), (6) si (14);
Se efectueaza celelalte calcule (8), (10), (12) si (15).
Se reprezinta grafic fortele calculate
Se verifica puterea motorului:
Pev=iM med

M med =

[kW]

M
72

[Nm]

5. Calculul momentului motor rezultant


Aprinderile fiind uniform repartizate in perioada functionala a motorului, momentele M j aferente
celor i cilindri sunt decalate unghiular cu valoarea:

Momentul motor rezultant:

Momentul motor rezultant mediu se determina analitic

i = numar cilindri
si se reprezinta grafic:

Se poate verifica inca o data putere motorului:

Eroarea maxima admisibila: 5%


Diagrama polara a fusului moneton serveste la verificarea sumara la presiune maxima si incalzire
a fusului si la incovoiere.
Diagrama reprezinta variata ca marime si directie a fortei R m aplicata de biela pe suprafata
fusului maneton:

Valorile fortei Rm vor fi tabelate, calculate din 10 in 10 unghi rotatie arbore cotit, conform
relatiei urmatoare:

Astfel se poate stabili valoarea maxima, notata Rm med, determinata analitic prin expresia:

Se cer urmatoarele reprezentari grafice:

Diagrama polara a fusului maneton


Diagrama polara a fusului maneton seveste la verificarea sumara la presiune maxima si incalzire
a fusului si la incovoiere.
Diagrama reprezinta variatia ca marime si directie a fortei R m aplicata de biela suprafetei fusului
maneton:

Variatiile fortei Rm [N] sunt tabelate, in urma calcului efectiv conform relatiilor anterioare in
functie de fiecare unghi de rotatie al arborelui cotit [RAC] din 10 in 10.
Astfel se poate stabili valoarea maxima notata Rmmax si valoarea medie Rmmed, determinata:
a) analitic:

b) grafic:

Eroarea dintre valorile determinate prin cele doua metode este acceptabila pentru max 5%.

Diagrama de uzura a fusului maneton


Diagrama de uzura a fusului maneton reprezinta exagerat forma fusului in sectiune transversala
la un anumit grad de uzura si serveste la stabilirea pozitiei optice a artificiului de ulei (in zona de
uzura minima).
Se considera uzura direct proportionala cu valoarea Rm considerata uniform distribuita pe un arc
din periferia fusului de 120 ( 60 fata de punctul de aplicatie al Rm).
Se poate construi urmatorul tabel:

a) Intai se construieste diagrama polara a fusului maneton: coordonate T Z


In coloana (1) este notat unghiul de rotatie al arborelui cotit, iar in coloana (2) se trec
punctele de intersectie dintre coordonatele Z - T
b) peste diagrama Z T construita, se traseaza un cerc care reprezinta exagerat forma fusului
maneton (cat mai mare) si se unesc punctele de intersectie dintre coordonatele Z si T cu originea
O` si cu punctul de pe periferia cercului care se aliniaza cu acestea si se noteaza pe cerc (14, 13,
5, 4, etc.); aceste puncte sunt trecute in ordine crescatoare, deja in coloana (2).
In coloana (3) se trece valoarea Rm in [mm] a fortei rezultante care se aplicacuzinetul pe
maneton ( se noteaza practic distanta in mm de ka centrul diagramei la punctul respectiv; spre
exemplu pct 13 Rm = 70 mm la pct 14 Rm = 44 mm, la pct 16 Rm = 84, la pct 5 Rm = 80.
In coloana (4) punctele se ordoneaza dupa ordinea in care se intalnesc pe cercul mai mare pentru
Rm. Valorile pentru Rm[mm] ale acestora se trec in coloana (5), insumandu-se pentru punctele
care coincid pe diagrama. In colana (6) valorile lui Rm se insumeaza, iar