You are on page 1of 16

Ductilizarea stilpilor

Caracterul ruperii unui stilp este dependent de interactiunea


complexa intre efectele celor trei categorii de eforturi care
actioneaza asupra elementului:
-moment incovoietor
-forta taietoare
-efort axial
In cazul stilpilor structurilor cu rol antiseismic tendinta de degradare
si rupere (mai putin ductila) prin forta taietoare este accentuata
de faptul ca aceasta are de regula sens alternant la actiuni
seismice intense.

Comportarea stilpilor de beton armat la cutremure de intensitate


ridicata poate fi caracterizata in mod global functie de doi
parametrii adimensionali:
-Unul reflecta sensibilitatea stilpilor la rupere prin forta
taietoare
N
n doilea parametru este indicele intensitatii efortului axial
-Al

bh0 Rc

Care in cazul stilpilor armati simetric reprezinta o masura a inaltimii


zonei comprimate.

Interactiunea dintre efectele momentului incovoietor


fortei taietoare si al fortei axiale

H e 5h

2.5h H e 5h

H e 2.5h

n
0.1

0.3

0.6

N
bh0 Rc

Primul parametru este raportul


intre inaltimea libera a
He / h
stilpului si latura sectiunii transversale proportional in cazul
/ stilpilor cu
raportul

N
Al doilea parametru este indicele intensitatii efortului axial
bh0 Rc
n

Care in cazul stilpilor armati simetric reprezinta o masura a inaltimii zonei


comprimate
Situatia de solicitare cea mai defavorabila corespunde stilpilor scurti cu
forte axiale relativ mari, care in aceste cazuri poate fi extrem de
casanta, printr-o fractura inclinata in raport cu axa elementului. Acest
mod de cedare este denumit clivaj exploziv
In cazul stilpilor scurti (He/h>5) si cu valori reduse ale intensitatii efortului
axial de compresiune ductilitatea cedarii este maxima.
Pe masura ce parametrul n are valori mai mari creste rolul armarii
transversale cu etrieri in asigurarea la forta taietoare.

In realitate printr-o proiectare judicioasa a armarii longitudinale si


a celei transversale se pot obtine moduri de cedare de tip ductil
chiar la stilpi foarte scurti.

Localizarea zonelor plastice


Datorita modului de variatie a momentelor incovoietoare in stilpi,
zonele plastice pot aparea numai la extremitatile acestora.
Observatii:
1) Asa cum rezulta din analizele dinamice neliniare, in general nu se
poate evita aparitia deformatiilor plastice la baza stilpilor, in zona
situata imediat deasupra incastrarii, decit cu pretul sporirii
dimensiunilor stilpilor dincolo de limitele acceptabile.

2)

In cazul structurilor rigide (cu pereti portanti din beton armat


sau cu zidarie inramata in cadre de beton armat) la care exista
intercalate si niveluri flexibile, dezvoltarea unui mecanism de
cedare de etaj este foarte probabila si in consecinta ambele
capete ale stilpilor acestor niveluri trebuie considerate zone
plastice potentiale, cu masuri specifice de armare transversala.

3) La cadrele de beton armat conlucrind solidar cu peretii de


compartimentare sau de inchidere, executati din zidarie,
degradarea zidariei, poate conduce la aparitia unor situatii de
solicitare specifice grinzilor scurte si mai ales stilpilor scurti pentru
elementele cadrului.
In asemenea situatii pot aparea solicitari foarte importante la forta
taietoare si in plus controlul formarii articulatiilor plastice este
dificil de realizat.

Stilpii de la nivelurile flexibile ale constructiilor

La asemenea structuri fortele axiale suplimentare in stilpi produse de


efectul indirect al fortelor orizontale sint foarte importante, ca urmare a
rigiditatii foarte mari a suprastructurii rezemate pe stilpi.

In consecinta stilpii acestor structuri trebuie prevazuti cu o armare


transversala foarte puternica, pe toata inaltimea lor, atit pentru
asigurarea la forte taietoare mari, cit si pentru a asigura efectul de
confinare al betonului, impus de concentrarile de compresiune din
acesti stilpi.

Stilpi scurti
In cazul acestor stilpi la care He/h este redus (<2.5) in conditiile unor
solicitari intense la compresiune si forta taietoare apare riscul unor
ruperi caracteristice extrem de fragile.
Comportarea de stilp scurt apare uneori chiar la stilpi lungi, dar la care
interactiunea cu peretii de compartimentare sau de inchidere conduce
la reducerea inaltimii lor libere.

La stilpii foarte scurti


cu solicitari importante la forte
H / he 2
axiale si forte taietoare solutia de armare cea mai eficienta este cu
bare longitudinale in diagonala.

Noduri de cadre

Cedarea nodului intre grinda si stilp reduce sensibil rigiditatea si


capacitatea portanta a structurii in cadre la actiunea seismica.

Conform normelor actuale rigla se armeaza mai puternic, armatura


se dispune si la partea inferioara a reazemului, ceea ce muta
punctul critic in interiorul nodului. Dat fiind ca grinzile sunt
puternice, punctul critic se muta in interiorul nodului, adica
sectiunea mai slaba se muta in interiorul nodului.

Conditia de proiectare pentru structurile in cadre presupune


aparitia articulatiei plastice la capetele riglelor. Nodurile trebuie sa
fie dimensionate acoperitor ca sa nu apara deformatii plastice. Ele
se verifica la solicitarile asociate capacitatii portante pe reazem a
grinzii.
Nodul devine periculos in cazul in care grinzi
prefabricate reazema pe stalpi monoliti.

Noduri de cadre

Ca sa rezeme pe stalpi acestea consuma din dimensiunea


stalpului, respectiv din dimensiunea nodului. In aceste
conditii solutia este de a pastra stalpii continui fara
reducere de sectiune si atunci cand se ajunge la nivelul
grinzii, in stalpii monoliti intra armatura din grinda, dar
grinda se opreste la fata stalpului.

Nodurile au tendinta de a fisura dupa diagonala. Cutremurul


fiind alternant => tendinta de fisurare este in X. Acest lucru
arata influenta eforturilor unitare principale de unde tragem
concluzia ca nodul este solicitat puternic la forta taietoare.

Noduri de cadre

Noduri de cadre

Noduri de cadre
Daca eforturile de lunecare in nod (armaturile sunt puternic
solicitate in nod si apare tendinta de lunecare) nu pot fi
transferate betonului prin aderenta atunci armatura isi pierde
ancorarea, se smulge, iar nodul isi pierde integritatea. Aceste
fenomene pot conduce la:
-Posibila rupere a nodului prin eforturi unitare principale de
intindere sau compresiune
-Pierderea rigiditatii nodului ca urmare a fisurarii excesive si
lunecarii armaturilor
-Pericolul smulgerii armaturilor din nod
In acest fel se pierde rolul nodului din cadrul monolit, iar nodul
se transforma intr-o articulatie. Rezolvarea nodului pleaca de la
ideea ca nodul trebuie sa fie mai puternic decat celelalte
elemente.

Noduri de cadre

Noduri de cadre

Eforturile principale de compresiune in nod se continua de


la stalp la grinda, apare o gatuire si pe directie diagonala
apare intindere in nod care se poate calcula prin
combinarea eforturilor de intindere din armatura, iar pe
directia gatuirii avem compresiune.

Vom schematiza printr-un desen comportarea nodului. In


aceasta schema avem eforturile care se produc in stalp. Ca
urmare a intinderilor, grinzile si stalpul fisureaza in pozitiile
desenate, la schimbarea sensului cutremurului fisurile apar
in sensurile opuse.

Noduri de cadre