UMF TÂRGU MUREŞ

MEDICAŢIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Prof. dr. MĂRIOARA MONEA

ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE) Inhalatorii Intravenoase
a) Lichide volatile
produc anestezie superficială

1. Eter etilic 2. Hidrocarburi halogenate I. Cloroformul (CHCl) II. Clorura de etil (Kelen) b) Derivaţi de benzodiazepine III. Halotan Diazepam 3. Eteri halogenaţi Midazolam I. Metoxifluran (Penthrane) II. Enfluran (Ethrane) c) Alte structuri III. Isofluran (Foran) Hidroxidiona Propanidid b) Narcotice gazoase Ketamina 1. Protoxidul de azot , N2O 2. Ciclopropan

a) Barbiturice cu acţiune de scurtă durată Tiopental sodic Hexobarbital sodic

a) Barbiturice cu acţiune de scurtă durată
Proprietăţi: liposolubilitate bună stabilitate mai mică sărurile de sodiu ale acestor derivaţi sunt bine solubile în apă Narcoza apare repede (în 10-30sec.) acidul barbituric Efectul narcotic durează 20 minute. Nu au efect analgezic. Relaxarea musculară este slabă şi trecătoare - efectul este potenţat prin curarizante. Se folosesc în: intervenţii mici narcoze combinate Barbituricele traversează placenta - consecinţe deprimante respiratorii la făt La începutul administrării de barbiturice i.v - creştere a presiunii arteriale Ulterior - scădere moderată a T.A. Efecte adverse: deprimare respiratorie şi circulatorie laringospasm iritaţia endovenei. Contraindicaţii: alergie, astm grav, porfirie, afecţiuni cardio-vasculare severe

tiopental

NEUROLEPTANALGEZIA
Este o formă a anesteziei generale intravenoase Asociază un analgezic 1. euforizant puternic- Fentanyl 1 2. neuroleptic- Droperidol 50 Produce: • stare de linişte • indiferenţă • activitate motorie redusă • analgezie marcată Reacţiile vegetative sunt stabilizate Organele parenchimatoase nu sunt afectate toxic Efecte nedorite sunt: • deprimarea respiraţiei • bradicardie • transpiraţie Este contraindicată la •parkinsonieni •în operaţia cezariană.

HIPNOTICE, SEDATIVE, ANXIOLITICE
Sunt substanţe deprimante centrale
Efecte: 1.

hipnotic sau somnifer - induc un somn asemănător somnului fiziologic 1. uşurează adormirea 2. prelungesc somnul sau îi 3. măresc profunzimea somnului Sedativ - diminuă reacţiile la stimuli şi reduc performanţele psiho-motorii Narcotic - efect necontrolabil Anxiolitic (tranchilizant) - este un efect sedativ dar vizează mai mult afectivitatea, cu disiparea senzaţiei de anxietate, teamă, tensiune psihică.

1. 2. 3.

Se caracterizează prin 1. liniştire, 2. diminuarea excitabilităţii reflexe, 3. parasimpaticotonie: I. bradicardie, II. scăderea tonusului vascular, III. a M.B. şi a temperaturii, IV. creşterea proceselor de absorbţie şi asimilaţie, V. mioză, VI. mărirea tonusului musculaturii netede în tubul digestiv şi căile respiratorii. Din somnul fiziologic individul poate fi trezit spre deosebire de narcoză din care individul nu poate fi trezit.

Somnul fiziologic

Pe baza EEG deosebim două tipuri de somn:
somn lent
- activitate EEG sincronizată - reprezintă 80 % din timpul somnului fiziologic

somn rapid
- activitate EEG desincronizată - reprezintă 20% din timpul somnului fiziologic (apare de 4-6 ori în timpul nopţii)

- pe traseul EEG predomină undele lente (1 - 3 c / s) şi de- pe traseul EEG predomină undele rapide (20-30 c / s) amplitudine mare şi de amplitudine mică - important: se caracterizează prin apariţia mişcărilor rapide ale globilor oculari (REM = rapid eye movements) corelate cu apariţia viselor (somn paradoxal).

Mecanism de acţiune Medicamentele hipnotice intervin la nivel: - cortical = somnifere corticale - subcortical = somnifere subcorticale Hipnoticele pot: - suprima perioadele REM - scurteaza aceste faze

Nu avem un somnifer ideal corespunzător somnului fiziologic.
Hipnoticele se clasifică după durata acţiunii în: - hipnotice cu acţiune de durată scurtă care favorizează adormirea, induc somnul, utile la bolnavii nevrotici. - hipnotice cu acţiune de durată lungă, utile în insomnii, previn trezirea. Pentru efect narcotic se folosesc numai hipnotice cu acţiune de scurtă durată (narcotice i.v.) Prezentarea acestor medicamente se face în următoare ordine: 1. Barbiturice 2. BZD 3. Sedato-hipnotice nebarbiturice 4. Anxiolitice (altele decât BZD) 5. Sedative

BARBITURICE
Barbituricele produc efect deprimant prin acţiune la nivelul SRAA al formaţiei reticulate

Mecanism de acţiune  Influenţează procesele de neurotransmisie prin inhibarea influxului de sodiu, respectiv efect membran-stabilizator.  Barbituricele favorizează efectele GABA  Barbituricele pot interfera cu transmisia sinaptică, diminuând eliberarea de neurotransmiţători.
 Au efect enzimoinductor care se valorifică în stări de hiperbilirubinemie

Prin diminuarea excitabilităţii scoarţei produc 1. sedare, în doză de 15-30 mg - nevroze vegetative, afecţiuni psiho-somatice; 2. hipnoză, în doză de 100 mg 3. narcoză şi 4. comă
Unele au caracter anticonvulsivant - în doză de 100-200 mg

Barbituricele, în funcţie de durata acţiunii se împart în 3 grupe:
a) Derivaţi cu acţiune de durată lungă: Barbital Fenobarbital – sedativ în doză de 15-30 mg, se indică în cazuri de - hiperexcitabilitate psihică - nevroze vegetative - afecţiuni psiho-somatice - hipnotic în doză de 100 mg - anticonvulsivant în doză de 100-200 mg b) Derivaţi cu acţiune medie şi scurtă: Amobarbital Ciclobarbital Secobarbital Pentobarbital c) Derivaţi cu acţiune ultrascurtă - se folosesc pentru narcoza i.v

BARBITURICE Efecte adverse: dezvoltă toleranţă pot produce somnolenţă efect paradoxal- producând stare de excitaţie (copiii mici). la bătrâni, pot provoca o stare confusională dereglează modelului fiziologic de somn, datorită scurtării fazelor de somn rapid. poate apare insomnie, somn neodihnitor cu coşmaruri, tulburări psihice şi de afect. prin efect enzimoinductor pot favoriza metabolizarea altor medicamente, scăzându-le eficacitatea la bolnavii cu porfirie hepatică poate declanşa o criză severă, datorită creşterii cantităţii de porfirine sintetizate în ficat.

BARBITURICE
Intoxicaţia acută Este provocată de doze de 10-20x mai mari ca doza terapeutică. Caracteristici: stare comatoasă, dezvoltarea insuficienţei circulatorii, respiratorii şi comă. Complicaţii - bronhopneumonie. Tratament: - se încearcă eliminarea toxicului neabsorbit prin spălătură gastrică; - susţinerea funcţiilor vitale prin menţinerea diurezei - alcalinizarea urinii; - hemodializă, dializă peritoneală, transfuzie; -administrare de antibiotice pentru prevenirea complicaţiilor; Intoxicaţia cronică tratament îndelungat cu doze mari (400-800 mg/zi) Caracteristici: stare confusivă, tulburări afective, nistagmus, dizartrie dependenţă fizică şi psihică Tratament: - oprirea medicaţiei treptat şi nu brusc pentru a preveni sindromul de abstinenţă - poate declanşa convulsii.

BENZODIAZEPINE
Compuşi cu structură chimică comună -nucleul benzodiazepinic pe care se găsesc diferite grupări chimice. Efecte:

efect sedativ- hipnotic efect miorelaxant central efect antiepileptic marcat
la depăşirea dozelor terapeutice pot produce narcoză şi apoi comă. produc ataxie cerebelară nu au efecte neurovegetative periferice Doza letală la benzodiazepine este de 50 ori mai mare decât doza terapeutică Realizează un sinergism aditiv cu analgetice, hipnotice şi alcoolul etilic. BZD tranchilizante sunt reprezentate în principal de: clordiazepoxid diazepam oxazepam Diazepam

EFECTELE BENZODIAZEPINELOR
ANXIOLITIC DIAZEPAM OXAZEPAM MEDAZEPAM NITRAZEPAM FLUNITRAZEPAM CLONAZEPAM SEDATOMIORELAXANT HIPNOTIC ANTI EPILEPTIC

+++++ ++++ +++ +++ +++ ++

+++ +++ + ++++

+++++ +++ + ++

++++ ++ + +++ +++ +++++

+++++ ++ ++++ ++

BENZODIAZEPINE Mecanism de acţiune: Efectul tranchilizant al BZD se datorează: deprimării SR mezencefalic şi influenţării sistemului limbic şi conexiunilor sale cu hipotalamusul şi scoarţa cerebrală. Facilitează acţiunea inhibitorie a GABA, asupra unor receptori specifici din creier. Efecte adverse: deprimarea performanţelor psiho-motorii, slăbiciune, ataxie, cefalee, tulburări de vedere, vertij dezvoltarea dependenţei Cura cu BZD nu se recomandă mai mult de 3-4 săptămâni (ca hipnotice). În calitate de anxiolitice, durata tratamentului poate fi mai mare (doze mai mici). Se evită asocierea cu alte deprimante centrale şi îndeosebi cu băuturile alcoolice. Contraindicaţii: - miastenia gravis datorită acţiunii miorelaxante. - se administrează cu prudenţă la şoferi

BENZODIAZEPINE
Denumirea internaţională Denumiri comerciale BZD FOLOSITE CA HIPNOTICE

Flunitrazepam Flurazepam Lormetazepam Nitrazepam Temazepam Triazolam

narcozep,hypnodorm,rohypnol dolmadorm noctamid eunoctin,mogadon,numbon,radedorm planum,remestan,restoril halcion

BZD FOLOSITE CA TRANCHILIZANTE

Alprazolam Bromazepam Camazepam Clobazam Clorazepat Clordiazepoxid Clotiazepam Diazepam Ketazolam Lorazepam Medazepam Oxazepam Prazepam Tofisopam

tafil,xanax gityl,lexomil,lexotanil,normoc albego frisium tranxene elenium,librium,multum,napoton,radepur trecalmo,veratran faustan,relanium,seduxen,valium,valinil contamex ativan,laubeel,tavor,temesta ansilan.glorium,nobrium,rudotel adumbran,praxiten,serax,seresta,tazepam demetrin,lysanxia grandaxin,seriel

SEDATO-HIPNOTICE NEBARBITURICE
1. Glutetimida 2. Bromoval 3. Cloralhidratul (CCl3-CH(OH)2),  Produce un somn liniştit, foarte asemănător celui fiziologic, cu o durată de acţiune de 8 ore şi T1/2 8 ore.  Efectul se instalează după 30 minute  Modifică cel mai puţin structura EEG a somnului.  Are efect anticonvulsivant mai ales în convulsiile tonice, tetanice, deprimând excitabilitatea reflexă a măduvei.  Produce iritaţie locală pe mucoase se administrează în mucilagii  Este un toxic parenchimatos - contraindicat la renali, cardiaci şi hepatici 1. Paraldehida 2. Metilpentinol 3. Prometazina (Romergan): antihistaminic cu efect central deprimant marcat
Prometazina

HIPNOTICE NEBARBITURICE

ZOLPIDEMUL ( STILNOX )
Actiune: - hipnotic din familia imidazopiridinelor. - are efect rapid de adormire, reduce numarul de treziri nocturne si creste durata de somn. -conserva arhitectura somnului: prelungeste proportia somnului profund - nu are efect tranchilizant, anticonvulsivant, miorelaxant

ZOPICLONA ( IMOVANE )
- potenteaza

efectele inhibitorii ale GABA - nu produce inductie enzimatica - are efect hipnotic, sedativ, tranchilizant, anticonvulsivant, miorelaxant

ANXIOLITICE CU ALTĂ STRUCTURĂ DECÂT BZD
Buspirona Meprobamat - efect anxiolitic, miorelaxant central, slab hipnotic Hidroxizina

SEDATIVE GENERALE Valerianae radix – iridoide produc efectul sedativ Mod de prezentare: tinctură - se administrează în picături (25 pic. o dată) Extraveral Bromurile Administrate în cură - acumulare prin înlocuirea treptată a ionului de clor, luând naştere bromismul ce se caracterizează prin: →fenomene depresive (somnolenţă, ataxie, lentoarea vorbirii, gândirii) şi →fenomene iritative la nivelul mucoaselor şi tegumentelor (acneea bromică).

EFECTELE NEUROLEPTICELOR

ANTIPSIHOTIC
ANTI ANTI HALUCINATOR AUTIST ANTI MANIACAL SEDATIV EXTRA
PIRAMIDAL VEGETATI VOLITIC

CLORAZEPAM

++ + + +++ ++++ +++++ ++++

+ 0 0 ++ ++ +++ +++

+ ++ + ++++ ++++ +++++ +++

+++

+

+++ ++++ ++ + + + +

LEVOPROMETAZIN

+++++ + +++ ++ ++ ++ +++ + ++++ ++++ ++++ ++

TIORIDAZIN

TRIFLUOPERAZIN FLUFENAZIN HALOPERIDOL PIMOZID

NEUROLEPTICE (TRANCHILIZANTE MAJORE)
Au efect deprimant psiho-motor caracterizat prin: scăderea iniţiativei, scăderea dinamogenezei, scăderea afectivităţii (indiferenţă psihică), somnolenţă după doze mari (scăderea vigilităţii). Au un efect liniştitor specific, de altă natură decât anxioliticele. Pot induce remisiuni în boli mintale influenţând electiv procesele psihice (efect antipsihotic) În doze mari duc la tulburări motorii de tip extrapiramidal Pot determina apariţia unor efecte neurovegetative atât la nivel central cât şi periferic. Acţionează asupra activităţii neuro-endocrine Produc tulburări motorii extrapiramidale a). fenomene parkinsoniene b). acatisie -nelinişte şi agitaţie motorie d). diskinezii tardive c). uneori reacţii distonice acute

NEUROLEPTICE (TRANCHILIZANTE MAJORE)
Mecanism de acţiune: Au acţiune inhibitorie asupra unor sisteme dopaminergice în sistemul limbic şi structurile temporale şi prefrontale conexe Sindromul vegetativ şi endocrin se datorează acţiunii blocante dopaminergice la nivelul hipotalamusului. Au acţiune blocantă post şi presinaptic a tipurilor de receptori dopaminergici D1, D2, şi D3. Neurolepticele interferează şi cu procesele de neurotransmisie la sinapsele adrenergice, colinergice şi serotoninergice Prin mecanism anticolinergic se explică efectul antisecretor şi inhibarea motilităţii gastrointestinale. Prin mecanisme antiserotoninice centrale şi periferice se produce efectul liniştitor şi vasodilatator În funcţie de caracterul acţiunii lor, neurolepticele pot fi împărţite în 2 grupe: - neuroleptice sedative, -neuroleptice incisive, cu efect antipsihotic pronunţat, înlătură şi simptomele de tip inhibitor şi produc tulburări extrapiramidale intense. Eficacitatea clinică a neurolepticelor -neurolepticele sunt eficiente în controlul simptomelor schizofreniei acute şi cronice

NEUROLEPTICE (TRANCHILIZANTE MAJORE)
Din punct de vedere chimic, neurolepticele pot avea diferite structuri care permit clasificarea în următoarele grupe mari: 1 Fenotiazine a Derivaţi propil-aminici I. Clorpromazină II. Levomepromazina b Derivaţi piperidinici I. Tioridazin c Derivaţi piperazinici I. Proclorperazina (Emetiral) II. Trifluoperazina III. Flufenazina 2 Tioxantene I. Clorprotixen II. Flupentixol 3 Butirofenone I. Dehidrobenzperidol (Droperidol) II.Haloperidol III. HALOPERIDOL DECANOAT 4 Difenil butil piperidine I. Pimozid 5 Derivaţi cu alte structuri I. Clozapina II. Sulpirida 6 Rezerpina - neurosimpatolitic, neuroleptic

Din punct de vedere chimic, fenotiazinele se clasifică în 3 tipuri: - derivaţi propil aminici - derivaţi piperidinici - derivaţi piperazinici Din punct de vedere farmacodinamic se pot clasifica în 2 grupe: I.- neuroleptice sedative II.- neuroleptice incisive Derivaţi propil-aminici - Clorpromazină Efectul antipsihotic se instalează progresiv Indicaţii: în psihiatrie ca medicament de bază în tratamentul schizofreniei în anesteziologie, prenarcoză în neurologie - hipermotilitate (coree); pentru potenţarea efectului analgeticelor în dureri provocate de spasme ca medicament antivomitiv în insomniile rebele pentru potenţarea efectului antipireticelor în hiperpirexie C.I.: - în stări comatoase; - intoxicaţii cu substanţe central deprimante; - în epilepsie (favorizează convulsiile epileptice); - în parkinsonism.

1. Fenotiazine

ANTIDEPRESIVE ŞI ANTIMANIACALE
Acţiune predominentă asupra tulburărilor de afectivitate Ameliorează dispoziţia afectivă Înlătură inhibiţia depresivă şi pesimismul Corectarea dispoziţiei euforice patologice, fuga de idei şi hiperactivitatea caracteristice maniei se face cu preparate de litiu. După originea lor, stările depresive pot fi endogene de natură psihotică, sau reactive de natură nevrotică Medicaţie antidepresivă şi antimaniacală, clasificate în următoarele grupe: - antidepresive triciclice - inhibitorii MAO - litiul

DEPRESIA
Tulburarile Depresive - sunt cele mai frecvente tulburari psihiatrice si se asteapta ca in anul 2020 sa devina a II a problema de sanatate publica la nivel global. - Aceste tulburari pot distruge relatii, cariere si orice aspect din viata cotidiana si de familie.

Netratate deseori se sfarsesc prin suicid !!!!!!!

TIROZINA NA TRIPTOFAN

MAO COMT 5 HT Receptor

Receptor

DEPRESIA: ↓ NA ↓ 5 HT

ANTIDEPRESIVE
1953 1959 1987 1994 1996 2010

ATC

IMAO
1983- Fluvoxamina 1987- Fluoxetina 1989- Citalopram 1990- Sertralina • 1991- Paroxetina • 2002- Escitalopram • • • •

SSRI

SNRI SNRI

Altele ALTELE
• Remeron

Antidepresivele triciclice
Sunt asemănătoare structural cu fenotiazinele

Au proprietate antidepresivă Au efecte sedative şi anxiolitice sau efecte stimulante, Au efecte anticolinergice, Provoacă hTA ortostatică şi pot afecta toxic inima. Inhibă recaptarea NA, Efecte adverse hTA ortostatică tahicardie şi aritmii cardiace, uscăciunea gurii, constipaţie C.I. antidepresivelor triciclice sunt glaucom, adenom de prostată

amitriptilina

Antidepresivele triciclice D.p.d.v. clinic, deosebim 3 tipuri de substanţe: a). timoleptice, care produc ameliorarea dispoziţiei; 1. Imipramina 2. Amitriptilina - depresiile anxioase 3. Doxepin b). substanţe activatoare, care pe lângă activitatea timoleptică, combat inhibiţia; 1. Nortriptilina 2. Desipramina 3. Protriptilina c). substanţe liniştitoare, care sedează bolnavii agitaţi şi anxioşi. 1. Maprotilină 2. Trazodona 3. Viloxazina 4. Fluoxetina 5. Mianserina 6. Fluvoxamina

Antidepresive - inhibitori MAO
Inhibă monoaminooxidaza în creier, cu modificarea consecutivă a metabolismului neurotransmiţătorilor aminici.. Cresc disponibilul de neurotransmiţători având consecinţe antidepresive Inhibă ireversibil ambele forme ale enzimei: MAO-A (pe sistemul adrenergic) şi MAO-B (mai selectiv pe sistemul dopaminergic). Efecte adverse hTA ortostatică, crize hipertensive tulburări neurologice efect hepatotoxic provocând icter IMAO pot avea interacţiuni cu diferite medicamente nu se asociază cu antidepresive triciclice efectul simpatomimeticelor indirect este potenţat de IMAO IMAO inversează efectul sedativ al reserpinei, respectiv acţiunea antihipertensivă a guanetidinei. prin interferarea inactivării metabolice la nivel hepatic a mai multor substanţe, IMAO potenţează astfel efectele unor barbiturice, analgetice

Reprezentanţi: Tranilcipromina, Fenelzina, Nialamida, Selegilina.

MEDICAMENTE EXCITANTE ALE SNC
Au efect psihostimulent - ameliorând performanţele motorii în caz de oboseală Excită scoarţa cerebrală, direct sau prin intermediul SRAA. Funcţiile neuronilor sunt crescute Manifestări:  pe plan psihic produc stimulare  la nivelul centrilor vegetativi produc efect analeptic  fenomene motorii, creşterea motilităţii, efect ce la o anumită doză poate provoca convulsii Medicamentele excitante se clasifică în 5 grupe: 1). Nootrope I. Meclofenoxat II. Piritinol - înrudit chimic cu piridoxina (vitamina B6). III. Piracetam IV. Acidul glutamic 2). Amfetaminele Amfetamina Centedrin - proprietăţi anorexigene Dexfenfluramin Fenmetrazin Amfepramona Fenfluramina Clorfentermin 3). Metilxantine 4). Analeptice de sinteză 5). Stimulente ale reflectivităţii.

Medicaţia nootropă
Activatoare ale metabolismului cerebral. Indicaţii: - în tulburări de circulaţie cerebrală; - după leziuni traumatice sau toxice ale SNC - în condiţii de surmenaj intelectual, cu nevroză sau neurostenie; - în evoluţie când se produce o scădere a memoriei; - tulburări de dezvoltare, de comportament, de adaptare a copiilor; Mecanism de acţiune: - ameliorarea captării glucozei şi a utilizării ei în neuroni; - stimularea sintezei de ATP şi de fosfolipide; - stimularea sintezei de neuromediatori, mai ales de acetilcolină.

Reprezentanţi:
1. Meclofenoxat 2. Piritinol-înrudit chimic cu piridoxina (vitamina B6). 3. Piracetam  înrudit chimic cu acidul GABA  creşte rezistenţa creierului la diferite agresiuni şi ameliorează procesele de învăţare şi memorizare 1. Acidul glutamic  favorizează sintezei şi utilizarea ATP

Grupa amfetaminei
Sunt substanţe de sinteză, cu caracter adrenergic Au efecte stimulante psiho-motorii, anorexigene şi simpatomimetice Amfetamina Stimulent psiho-motor cu acţiune intensă. Pe cale orală produce fenomene de Amfetamina excitaţie psihică, bună dispoziţie, activitate motorie sporită, - Utilizarea anifetaminei pentru dopaj este interzisă datorită riscurilor mari. diminuarea nevoii de somn şi a duratei acestuia, micşorarea apetitului (efect anorexigen). Stimularea psiho-motorie corespunde creşterii activităţii SRAA, respectiv favorizării procesului de vigilitate. Efecte adverse: - scăderea nevoii de odihnă ce poate ajunge la epuizarea SNC; - în doze mari, apare o acţiune psihotoxică manifestată prin halucinaţii, obsesii, ajungându-se în final la un sindrom psihotic; - abuzul cronic dezvoltă toleranţă şi dependenţă;.

Grupa metilxantinelor
Sunt alcaloizi naturali care se găsesc într-o serie de plante, în principal Coffea arabica (cafea), Thea sinensis (ceai) şi Theobroma cacao (cacao). Au proprietăţi stimulente psihomotorii, miocardice, diuretice şi bronhodilatatoare, diferite ca intensitate în funcţie de compus. Cafeina(Cofeina), Mecanism de acţiune: Metilxantinele înhibă fosfodiesteraza - creştere a concentraţiei de AMPc în celule, cu Efect vasodilatator şi de creştere a secreţiei gastrointestinale. Este indicată terapeutic ca antihipotensor şi analeptic în stări de colaps; ca antialgic în tratamentul cefaleelor în asociere cu analgetice; ca stimulent în stări de deprimare centrală (cu alcool); ca băutură stimulentă pentru muncă intelectuală şi fizică; pentru stimularea secreţiei gastrice. Cafeaua este contraindicată în: cardiopatiile ischemice, aritmiile cardiace, ulcer, la copii (la care efectul excitant este marcat).

Analeptice de sinteză
Stimulează centrii vitali din bulb, având un oarecare efect de trezire şi o oarecare selectivitate privind stimularea respiraţiei. La doze mari produc convulsii tonicoclonice. Pentetrazolul stimulează centrul vasomotor, se poate folosi în: colaps Nicetamida stimulează centrul respirator bulbar Bemegrida - se foloseşte în condiţii de deprimare toxică a SNC Este indicată în intoxicaţii cu barbiturice. Karyon stimulează mai ales centrul respirator Doxapram stimulează respiraţia atât direct, la nivel central, cât şi reflex, prin excitarea chemoreceptorilor carotidieni.

Stimulente ale reflectivităţii
Strichnina extrasă din seminţele de Strichnos nux vomica La nivel spinal, creşte viteza excitabilităţii, reflexele devin mai vii, creşte tonusul muscular. Determină hiperexcitabilitate reflexă şi crize convulsive tonice declanşate prin interferarea unui agent neurotransmiţător cu caracter inhibitor care este glicina

DEPRIMANTE MOTORII CENTRALE
1. Antiepileptice (anticonvulsivante) a. Medicamente active în crize majore 1) Fenobarbital, 2) Primidona 3) Fenitoina 4) Carbamazepin b. Substanţe active în crize minore 1) Trimetadiona 2) Etosuximida 3) Acid valproic, Valproat de sodiu c. Alte antiepileptice - Derivaţii de BZD 1) Diazepam 2) Nitrazepam 3) Clonazepam 2. Miorelaxante centrale 1) Guaifenesina 2) Clorzoxazona 3) Tolperison 4) Baclofen Alte miorelaxante : 1) oxazepam, 2) diazepam. 3) meprobamat, 4) carisoprodol

3. Medicaţia antiparkinsoniană a. Antiparkinsoniene anticolinergice 1. Atropina, Extractul de Belladona 2. Benzatropina 3. Trihexifenidil (Romparki 4. Biperiden 5. Dietazina 6. Metixen 7. Clorfenoxamina b. Antiparkinsoniene dopaminergice 1. Levodopa 2. Carbidopa şi benserazida 3. Madopar 4. Nakom, Synemet 5. Amantadina 6. Selegilina 7. Bromocriptina 8. Pergolida

DEPRIMANTE MOTORII CENTRALE
Epilepsia este o boală neurologică care se manifestă prin crize (accese),
caracterizate prin: - pierderea conştienţei - fenomene senzoriale (aură epileptică) - convulsii tonico-clonice. Această boală poate fi generalizată, participând întrega musculatură. Crizele sunt de două tipuri: - majore sau "grand mal" (convulsii tonico-clonice generalizate) cu pierderea conştienţei şi cu fenomene motorii; -minore sau "petit mal" fără convulsii, cu pierderea conştienţei şi cu fenomene de aură epileptică. Mecanism de acţiune Stabilizarea membranelor neuronale, cu modificarea consecutivă a schimburilor ionice transmembranare şi influenţarea unor mecanisme sinaptice, Efectul stabilizant membranar interesează ionii de Na+ şi Ca2+. Substanţele inhibă şi răspândirea excitaţiei de la focarul patologic în celelalte zone din creier.

Medicamente active în criza majoră
FENOBARBITAL Indicaţii: eficace în crizele majore, epilepsiile focale şi alte forme de epilepsie activ în status epilepticus - se administrează parenteral Are efect enzimoinductor fiind contraindicat în porfirii hepatice. PRIMIDONA - Este eficace în toate formele de epilepsie cu excepţia crizelor minore FENITOINA (Difenilhidantoina) Acţionează mai selectiv ca barbituricele, nu au efect somnifer. Indicaţii: criza de mare rău epileptic crizele focale, îndeosebi cele Jacksoniene activă în nevralgiile de trigemen Mecanismul de acţiune efect membranstabilizator, blochează influxul de Na+, depolarizarea şi răspândirea excitaţiei. efect antiaritmic cardiac. CARBAMAZEPIN (Finlepsin, Stazepin, Tegretol) Indicaţii: efect analgezic în nevralgiile trigeminale. în crizele majore şi în epilepsia psihomotorie.

SUBSTANŢE ACTIVE ÎN CRIZE MINORE Trimetadiona Etosuximida - selectiv în crize minore Acidul valproic, Valproat de sodiu Eficient în crize minore şi psihomotorii. Mecanism de acţiune facilitarea inhibiţiei GABA-ergice, creşterea cantităţii de GABA în sinapsele inhibitoare facilitării acţiunii post-sinaptice a acestui mediator chimic Are efecte adverse gastrice şi central nervoase.

ALTE MEDICAMENTE:
VIGABATRINA Mecanismul de acţiune •inhiba GABA-transaminaza •creşte disponibilul de GABA la nivelul sinapselor GABA-ergice Indicaţii: •în convulsiile tonico-clonice şi •în marele rau epileptic. Nu are efect in micul rau epileptic. GABAPENTINA Mecanismul de acţiune •creşte eliberarea de GABA in fanta sinaptica, Indicaţii: •eficace in convulsiile tonico-clonice, •agraveaza micul rau epileptic. LAMOTRIGIN TOPIRAMAT

DEPRIMANTE MOTORII CENTRALE
Medicamentul antiepileptic
Fenitoina Fenobarbital Spectrul eficacităţii Crizele majore şi alte forme de epilepsie,cu excepţia crizelor minore Crizele majore şi alte forme de epilepsie,cu excepţia crizelor minore Crizele majore şi alte forme de epilepsie,cu excepţia crizelor minore Crizele majore şi alte forme de epilepsie,cu excepţia crizelor minore Crizele minore şi alte forme de epilepsie Crizele minore,rareori crizele mioclonice Crizele minore,rareori crizele mioclonice Crizele mioclonice,crizele minore,crizele focale simple sau complexe Starea de rău epileptic Reacţiile adverse toxice frecvente Ataxie,diplopie Sedare Sedare Ameţeli,diplopie Greaţă,vomă,creştere în greutate Greaţă,oboseală Sedare,afectarea retinei Sedare,ataxie Sedare,ataxie,hipotensiune, deprimare respiratorie

Primidonă Carbamazepină Acid valproic Etosuximidă Trimetadionă Clonazepam Diazepam

Medicaţia antiparkinsoniană Antiparkinsonienele sunt medicamente care se utilizează în: tratamentul bolii Parkinson şi în alte tulburări motorii extrapiramidale. Parkinsonismul apare ca urmare a lezării neuronilor dopaminergici din substanţa neagră, cu micşorarea controlului dopaminergic inhibitor şi exagerarea relativă a controlului colinergic excitator. Aceste modificări determină tulburări motorii (hipokinezie, rigiditate musculară, tremur), tulburări de echilibru (mers ebrios),  tulburări vegetative (sialoree, hipersecreţie seboreică).

Medicaţia antiparkinsoniană a. Antiparkinsoniene anticolinergice 1. Atropina, Extractul de Belladona 2. Benzatropina 3. Trihexifenidil (Romparkin) 4. Biperiden 5. Dietazina 6. Metixen 7. Clorfenoxamina b. Antiparkinsoniene dopaminergice 1. Levodopa 2. Carbidopa şi benserazida 3. Madopar 4. Nakom, Synemet 5. Amantadina 6. Selegilina 7. Bromocriptina 8. Pergolida

Miorelaxante centrale Sunt medicamente capabile să relaxeze musculatura striată spastică. Ele scad tonusul muscular prin acţiune centrală asupra interneuronilor (neuroni de asociaţie) de la nivel spinal şi trunchi cerebral. Miorelaxantele sunt utilizate pentru combaterea spasmelor musculare de cauză locală, consecutive iritaţiei, inflamaţiei sau traumatismului. Eficacitatea terapeutică este crescută prin asocierea cu analgezice, antiinflamatorii. Tolperison (Mydocalm), decontracturant, inhibă reflexele polisinaptice, fără a influenţa convulsiile pentetrazolice.

VĂ MULŢUMESC!!!

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful