You are on page 1of 36
picultura Romania Revista lunara de stiinfa $i practica apicola editata de Asociafia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialista Romdnia Anul Lill * or. 6 *% iunie 1978 Cuprins c. ANTONESCU Calitatea produselor apicole — oglinda maiestriei profesionale a apicultorului 1 Adelina DEREVICT sl Elena DORIN Cercetarea unor componente minerale din corpul Pay alpinel 3 1. GHISOnU Observaiii _privind comportarea matcilor gi trintorilor Ia Imperechere 4 1, PASCANU, Prevenirea 5i combaterea roitulut 6 M. ATANASIU poate fl evitat roitul ? a Vi. HUMENE. Relntoarcerea unui rol in stupul sau 10 1, COTANU, Bregditirea pentru transportul in pastoral rT 1. CIRNU. Noi perspective tn practicarea stuparitului pastoral la floareaesoarelul 2 M, MARIN Prevenirea si combaterea bolilor albinelor ray 2, VOICULESCU Gium Yolosese echipamentul stupulul muitietajat 1" Gn, rosuB Dispoaitiv dublu ajutator pentru fixarea ragusilor aniftelalt im rame insirmate 19 1, BIRISAN Sistem regiabll de impachetare pentru transport uti- zat la "stupul multieajat ° » DE PESTE HOTARE A. HARNAT Prevenje roménestl fn apicultura din Republica Alge- nana Democrata gi Populara a CRONICA 1, Trrov Bionieril. Mutatii structurale de intinerire in practica- rea apiculturit 2 STIRI SI INFORMATIL Pa DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 25 DIN ACTIVITATEA APIMONDIA ey DOCUMENAR APICOL 28 CALENDAR APICOL Prognoza infloririi teiultt alb (Tilia tomentosa) ‘Timpul probabil in luna august RECENZIL 32 cop. 1 Coperta 1: La eules de floarea-soaretul, Coperta IV: ‘Secretarul Fillulel A.C.A. jud, Arad acor dind astsionfa tehnted apicuitorulel Minuf Emil deplesat in pastoral in tuna mat ta cules de salem in Jud. Mehedinjt (); 2-6 albine in pling aetivitate de cules? le romantta (Anthomis) (2) 7 ta mazdriene (Viel) (8); ta dmoga (Hl biseus) (4) ; ta isa (arentha) (3) gi la dntrarea in urdinis (0). oto: rv) COMITETUL EXECUTIV Al ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S, ROMANIA Pregedinte: Prof. dr. ing. V. HARNAT epregedinti: ing. STELIAN DINESCU Dr Ing, NICOLAE FOTI Dr. Ing. ALBINEL HARNAT Prof, dr. EUGEN MURESAN Prof, COSTACHE PATU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALATU IULIU URDUG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Pregedinte Ing. NICOLAE FOTT Membri: Ing. CIOLCA ION, ar. ing. CIRNU IOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESTU NICOLAF, ing. IONPSCU TRAIAN, prof, dr. MURESAN EUGEN, ing, SAVULESCU $TE- FAN, dr, SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, _ ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV TLTE (red. ef) * Redactia__si__admini COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Tulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ ‘Tel; '12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.LA. filiala judetul Ilfov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei, Abonamentele se primesc prin cercurile si filialele A.C.A, @ Cititorii din straindtate care doresc sa se aboneze la revista noastra se pot_adresa fntreprinderii »ILEXIM“ Departamentul ex- port-import presé Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136—137 telex 11226. CALITATEA PRODUSELOR APICOLE OGLINDA MAIESTRIEI PROFESIONALE A APICULTORULUI [FR istcarea in salturi a omulut con- temporan pe culmile cunoasterii si civi- lizatiei a impus un interes sporit oame- nilor de stiint& in studierea, reconside- rarea si ,reluarea“ legaturilor firesti ale omului cu mediul inconjurstor — , ANTONESCU dus ,mierea de albine“, despre insu- sirile sale miraculoase : cele peste 70 substante biologice active identificate de specialisti pind in pre- zent in miere, ti confers o pluralitate de efecte, care fac ca ea si aib’ un evan- cu natura din care se trage gi din care implicit face si el parte. Spre marea lor uimire acestia au ,,descoperit* — in febrila lor cdutare —lucruri cunoscute si pretuite din vre- muri imemoriale, mai intti de citre omul primitiv si apoi de cel nomad gi de toate popoarele care — de milenii — au evoluat urcind pe treptele ci- »Vorbim de o calitate nou in in- treaga noastra activitate, Aceasta presupune insi s& asiguriim si o ca- litate nou oamenilor, acelora care produc... Numai astfel vom putea realiza acest obiectiv, trecerea de la acumularea _ cantitativi 1a 0 noua calitate! Trebuie si punem un mai mare accent pe transformarea cali- tativ’ a omului, pe lirgirea orizon- tului stiu de pregiitire si cunoastere tai uluitor de mare de actiuni intari- toare, fortifiante, conservante, antigerminative, tonice, cicatrizante, protec tive, nutritive, he- mostatice (opresc he- moragiile), regene- ratoare a modelu- lui _ structuro-func- tional normal (for- mei fizice sindtoase) 3.a. Mierea naturala de albine s-a eviden- fiat de asemenea, vilizatiei umane. S-a ajuns astfel la con- cluzia c& viitorul o- mului modern, bene- ficiarul _cuceririlor stiintei si culturii in proportii_neinchipui- te de inaintasi, depinde azi— mai mult ca oricind — de nealterarea si conserva- rea mediului natural, de reluarea si mentinerea cit mai aproape a leg&turilor sale cu natura si c&, toate acestea se pot realiza prin consumarea produse- lor pur naturale, printre care se situ- eazi si produsele apicole. Intr-adevar, produsele apicole traditio- nale: mierea, ceara, fagurii cu miere si p&sturd, precum si produsele a ciror valorificare pentru uz uman a inceput abia in ultima vreme, cum sint polenul recoltat de albine, lptisorul de matci, propolisul si altele, reprezinté pentru om nu numai natura insisi, ci gi un iz~ vor nesecat de viatd si deplina s&natate. Tata in aceast privinfa un singur exem- plu si anume ce s-a mai ,aflat* in ul- tima vreme despre arhicunoscutul pro- precum si pe ind tied", ‘de gamentior “munc ie masini grele 16 tebruarie 1978). jeminarea sa prac- NICOLAE CEAUSESCU (Din__cuvintarea rostité Ja ‘Bueuregtl, in zlua de prin actiunile specia- le ale plantelor medi- cinale vizitate de al- bine pentru culege- rea nectarului, vita- mine, enzime, anti- biotice, substante dezinfectante, substante bacteriostatice, calmante, antidiareice, diareice etc. Cu aceasta zestre fara seaman din sinul naturii, mierea s-a dovedit — cu re- zultate sigur pozitive — eficace in tra- tarea urmatoarelor afectiuni: rani sin= gerinde, arsuri, degeraturi, _gastrite, duodenite, boli de inim&, de ficat si ale cdilor biliare, corize (guturai), rinite, sinuzite, faringite, laringo-traheo-bron- gite, sindroame hipoanabolice (slibire fizic), insuficiente hipofizare, cortico- suprarenale (boli endocrine), afectiuni ginecologice, diferite infectii microbiene micotice (cu ciuperci), eroziuni, plagi diferite, afectiuni psihiatrice si neuro- logice, anorexia mentala (slabire fizicd), starile depresive, stdrile casectice (sci- derea de greutate in anemie) etc. Adunarea la_Intreprinderea Pentru a-si evidenfia toate aceste insu sixi binefficditoare pentru viata si sini- tatea oamenilor, incepind cu. insusi »producitorul* ei, mierea de albine tre- buie st ajunga la ,,consumator* in stare absolut naturala, “nealteratii, firi co puri strine, avind culoarea, gustul si aroma care sé imbie la un consum cu- rent, zilnic. In acest scop ne stau cheziisie maies- tria profesional si cinstea traditionalA a crescitorilor de albine, oameni pa- sionaji ce-si_ practicé indeletnicirea cu dragoste si diruire fata de albine Cu toate acestea, deoarece micrea poate fi uneori denaturaté, prin_,,contamina- rea‘ sa cu diverse impuritt{i, prin ma- nipulari murdare, neglijente, in proce- sele de extractie, condifionare, amba- lare $i prin. celelalte manipulari pe dis tanta producitor-consumator, trebuie s& se acorde o atentie deosebita tuturor acestor operatii. Fara nici o indoiali, crescitorului de albine onest, indragostit de albinarit, nu i s-a pulut reprosa nimic despre calitatea celui mai dulce si mai mira culos produs realizat de albine din st nul naturii, mierea de albine, solicitat& atit ca aliment cit si ca medicament. Mierea de albine ca si toate celelalte preparate alimentare, medicinale si cos- metice, pe baz de produse apicole, este solicitati in prezent tot mai putin ca hran& si tot mai mult ca medicament, fapt pentru care si cerintele pentru toa te aceste produse au crescut conside- rabil. In prezent, unii crescittori de albine administreazi — sub forma de hranii stimulativa, hran& de necesitate sau me- dicamentoasi — insemnate cantitati de sirop de zahar industrial, deseori pin in ajunul marilor culesuri, cu gindul ca fagurii din cuibul familiilor de albine sii fie plini cu provizii inainte de apari- fia culesurilor respective, astfel incit mierea culeasi de la salcim, tei, fineat, floarea-soarelui ete., si reprezinte inte. gral fondul de miere maria. In realitate, parte din aceasté han suplimentar’ intra ins& si in componenta mierii ex- trase. 2 Depozitarea mierii in ambalaje din ta~ bla oxidabila, de zine, chiar si numai provizoriu, 0 poate denatura. Se folo- ses¢ uneori bidoane corespunzatoare dar yeu urme“ din mierea pistrali sau transportat& anterior in ele, prifuite, care — daci nu sint indepartate — pot dauna calit&tii produsului, Evidenfiez faptul — pentru cresciitorii de albine cu mai putin’ experien}i — cA in fara noastri, conform prevederi- lor STAS 784-76, caracteristicile fizico- chimice ale principalelor sorturi de miere sint cele previizute tn tabela 1. Tabela 1 ———_—_—__Tabela 1 aatere : Speciticatia de flor! de mant — api, max. 20 20 — densitate la 20°C, min. 1,417 1,417 — aciditate, ml. NaOH. so- lutie n la 100g miere, max. 4 5 —zahar natural invertit (glucozi-+fructoza,),"% 70—80 60—70 — zaharozi, % max. 5 10 — substanfe nezaharoase% 15—5 4—12 — indice diastazic, min.” 10,9 10,9 — zahir industrial invertit artificial, glucozé_, in- dustriala si ale adausuri 0 0 = Un confinut mat mare de apd (in urma recol~ tari miler! din fagurl’ neckpfelti), dice la fer jentarea mierii st plerderea’ insusicilor el earae~ terlstice. = Glucdza $1 fructoza ain miere provin din in- yertirea zahGrului simplu, conjinut tn” neetarul florilor sau de mana’ dé origina vegctals satt animala, ‘sub influenta inveriazel; mierea eu un conjinw{ mai mare de fructozd, cum este micrea de salcim, se mentine fluidd mal multi vreme. — Deztrinele din mtere (zaharurl intermediare in- tre glucozi sl amidon) se gasese in cantitayi mai marl in mterea de mand. zz, Vitaminete din mere (Bs, Ba Be, C, E, PP, 5.0.) igi au originea st sint datorate polentlul flotilor din care albinele au adunat neotarul respectiv. = Fermentit din miere sint de origin’ animal’; el provin din ‘glandele garinglene ale albinclor in timpul preluerdrit nectarulul, Prezenta lor dow uefeste ovigines, naturale a meri Go albine, pre. eum ’si gradul de Invechire sau de supraine: al acestela in cavul licheflerit dupa eristalizare, In Jegiturd cu micrea cristalizati se ‘mpun afi relinute urmitoarele aspecte t eristallzarea, prow dustlut este un fenomen file “natural, specitic color mai multe sorturl de miere eristaiizeazh mai renede mierea de rapiti, tel, floares-soarelal si polifloré ; toate sortimentele de miere eristall- zat pastrezi In intregime calitatea. mierlt de iting \ProssAt recoltate, chiar af prin’ pastrare indelungata, pastrind garantia tunel ntierl naturale. Plutdizarea’'mieril — ia nevole — se objine prin incilzirea miter in apa ealdd (la bain marie), in © temperatura de 45—s0C. In prezent, “organoleptic s{ pe baz de anallzé de laboratcr se poate face verificarenprovententel si gradulul de depreciere, prin stabilirea indicelui Giastazie, determinarea ' “hidtoximetiiguefurolulit GIMP) §.a Condifii la fel de importante pentru pistrarea nealterata a calitatilor medi- cinale ale produselor apicole se impun, de asemenea si la recoliarea si valorifi- carea polenului si pasturei. Din comunicirile si referatele prezen- tate in cadrul celui de-al II-lea Simpo- zion international de apiterapie (Bucu- regti, 2—7 septembrie 1976) organizat de Asociatia Crescitorilor de Albine din R. S. Rom4nia sub auspiciile APIMON- DIA gi din datele publicate recent in teratura de specialitate reiese cA ames- tecurile de polen gi nu polenul prove- nit numai de la un singur soi de plante, contin intregul complex de zaharuri, aminoacizi, substanfe minerale, vil mine, enzime si alte substante cu rol binefiicitor in metabolismul proteic al organismului ‘uman, in terapeutica he patitelor, a unor afectiuni canceroase etc. Tot astfel, unele sortimente de po- len (rapita, floarea-soarelui, zmeur’, bostinoase ete.) au eficienta in tratarea unor anumite afectiuni, in care ins& amestecul de polen poate fi contraindi- cat sau invers. Acestor noi si multiple cerinte, de re~" coltare si valorificare a produselor api- cole pe sortimente, in stare absolut na~ turald, nealterata, crescitorul de albine trebuie si le facd fat patruns de im- perativul respectarii normelor de cali- tate. Sint — fara indoial’ — si unii crescét tori de albine care nu cunose si nu sti pinese in totalitate tehnologiile veferi- toare la producerea, recoltarea pastra~ rea si valorificarea unor produse api cole. Asemenea probleme, incepind cu tehnologia administrarii la albine a hra- nei suplimentare, se impun_ dezbiitute pe larg in cadrul consfatuirilor lunare sia celorlalte manifestiri apicole orga- hizate de filialele judefene ACA. In acest mod crescitorii de albine din fara noastri vor putea cunoaste mai bine ce au de facut in stupiné pentru diversificarea productiei si cresterea productivitatii familiilor de albine gi vor putea astfel rispunde cu cinste noilor cerinte privind calitalea produ- selor di apiculturd. =Cercetarea unor componente minerale din corpul albinei Dr. docent Adelina DEREVICI si chim, Elena DORIN | mportanfa componentelor minerale in biologia insectelor a constituit obiec- ul unor cercetiiri. Bishop studiaza unele constante minerale in hemolimfa ™arvelor de albine comparativ cu ale ingelui de om care prezint& valori mai Myeduse de calciu si magneziu, dar mai wari de potasiu si sodiu decit hemolim- mia larvelor. In cercetirile noastre utili- zim albine uscate, tn cenuga cirora de- gtermin&m calciul (metoda Woard), so- diul si. potasiul (metoda Kramer- "Tisdal), magneziul (metoda Canals) si fosfor, (metoda Javillier-Djelatides). WRezultatéle reprezinté media a trei de- Bterminari si sint exprimate in mili- @grame la 100 g corpuri de albine usca- mie : calciu 27 mg%/y; potasiu 151 mg%o; msodiu 22 mg%; magneziu 16 mg%o; mfosfor 21-mgt/.. Rezulti ci in corpul albinei apar va-_ q lori superioare ale calciului, potasiulut magneziului, comparativ cu acelea indi- Bcate de Bishop in hemolimfa larvelor Wde albine. Magneziul apare superior in Wcorpul albinei comparativ cu cantitatea mdin singele de om. In ultimii ani impor- tanta magneziului in biologie a fost dis- cutati in cadrul unui colocviu tinut la Paris (1975). Durback releva propriet’- file antiinflamatorii ale _magneziului, rolul sau in procese imunitare gi in ac~ " tivitatea unor enzime care intervin in "™sinteza proteinelor, Se subliniaz& ci de- @ficienja in magneziu, la fel ca gi a cal- mciului, provoacd excitabilitate neuro- m muscular: pronuntata. in aceste cazuri se recomand’ si tera~ gpia cu produse ce confin magneziu, Haintre care este cunoscut ,,Purinorul*. in sumara noastré expunere reiese in- Stcractiunea componentelor minerale in Hunele metabolisme si la nevertebrate. ™ Prezenta 1a albine a cantitatii importante de magneziu apare utili pentru activitatea sa ~ Rewo-misgcolerd, foarte solicitat&é la aceste insecte. 3 OBSERVATII PRIVIND COMPORTAREA MATCILOR SI TRINTORILOR LA IMPERECHERE 1 Guiso1u Am urmirit cu un deosebit interes fenomenele de imperechere a mitcilor in decursul mai multor ani de pasto- ral, atit in zona de ses, la saleim si floarea-soarelui, cit si in zona montana, la zmeuris si zburdtoare. Aceste fenomene sint greu de observat cu ochiul liber, cer timp indelungat si mult ribdare. Din observatiile efec- tuate de mine amintese urmatoarele ca~ zuri : In vara anului 1945 conduceam un centru apicol cu un numir mare de familii de albine, dispersate in grupuri de cite 100—200 familii in comunele Slobozia-Veche, Ciochina, Andrasesti, Pribegi si Misleanu din judetul Taio mia, la salcim si la floarea-soarelui. La aceste familii trebuiau inlocuite matcile batrine cu 300 matci pentru impereche- re. Atunci, pe malul riului Ialomita erau culturi mari de grtu, bumbac, floarea- soarelui gi orez. In aceasté zona tempe- ratura este mai ridicata decit in alte re~ giuni din fara, aga incit mitcile pot iesi la imperechere de la ora 11 pint la 17,30. In acest interval de timp se pu-! tea auzi zumzetul puternice al trintori- lor care zburau dezordonat, in toate di- rectiile, fie individual, cite doi sau in grupuri mici de 3—4. Acest fenomen lam observat deasupra unui lan mare de griu inconjurat de o retea din per- dele de salcim, la o distanta de 100— 150 m de stupina. Astfel de fenomene s-au mai repetat, ins, cu toati rab- darea, n-am putut vedea un zbor de im- perechere a mitcilor care sa fi fost ur- méarit de (rintori. La o distanta de 500 m de o alt stupind amplasati 1a floarea-soarelui se afla o pasune care se intindea pe o suprafafi de aproxima- tiv 30 ha. Pe aceasti pisgune am obser- vat intre orele 15—17 0 intensitate mare de zbor gi in mai multe rinduri 4 mitcile erau urmarite de grupuri mari de trintori, Zborul acesta, in forma de glob, dadea impresia ci se rostogolea deasupra matcii cind trintorii se apropiau de ea. Atunci, matca faicea 0 schim- bare a directiei, in picaj, luindu-si din nou zborul in sus sau orizontal. In acel moment globul se ascujea luind forma unei lénei si cu aceleasi migciri artis~ tice, in picaj sau orizontal, a mateilor urmarite de trintori gi de ochiul meu, disparea din raza mea vizuala. Trebuie sa arat cd aceste zboruri de im- perechere variau intre ele ca distanta si indltime. Am observat ci unele mati faiceau migcéri bruste in zbor, in forma de zig zag. Veneau in picaj cu viteze uimi- toare, aproape s& ating’ pigunea si apoi cu iujeala unui fulger se ridicau in indiltime. Aceasti acrobatie este intr-a- devar o selectie natural, 0 incercare a vigurozitafii trintorului cu care urma sa se imperecheze. Am mai observat c& aceste zboruri nu depiseau inaltimea de zbor a unui roi natural. .Detin, de asemenea, observatii intere- sante efectuate in zona de munte. In anul 1952 ma aflam cu mai multe stupine apartinind fermelor GOSTAT la un cules de zmeuris si zburaitoare, pe muntele Pietrosul, la o allitudine de 1000 m, in judeful Hunedoara, de o parte si de alta a riului Strei, Acestea erau amplasate pe o distan{a de apro- ximativ 4 km. Numirul de matci neim- perecheate era de 170, din care s-au imperecheat 68. Aici caracterul zboru- lui de imperechere observat era diferit de cel de la ses. Riul ce desparte cei doi versanti ai muntilor are o litime de numai 5—6 m, iar deschiderea mun- filor de la marginile riului se face sub forma de V, cu o atime la bai de 60— 100 m, iar la virful ambilor versan{i 800—1 000 m. Zborurile de imperechere se fliceau in aceasti deschidere, nu pe directia culesului de zmeuri, unde acti- Vitatea era mare, ci in intrindul unor vai, unde tdieturile erau mai vechi si zmeura indbusit de brédet mic. Era un loc linistit, ferit de curenti, iar zborul trintorilor mai aglomerat, si mai la su- prafata pamintului. In ciutarea matci- lor, trintorii se luau unii dupa alti, ciocnindu-se, confundindu-se cu mit~ cile. Matea, in momentul cind era ur- méarita executa zboruri de 0 deosebita frumusefe : zbura numai in susul si in josul celor doi versanti, facind schim- bari de directii in picaj, orizontal si in inailfime, conducind trintorii pe linga si foarte aproape de stinci, pentru ca apoi, la un moment dat, intr-o clipita, si-si schimbe din nou directia fuicind ca trin~ torii s& se izbeasc& de stinci, cazind morti cite 20—30. Cind sint urmirite pe suprafaja apelor, métcile zboara din inalfime in jos, pentru ca apoi sai-si ia din nou zborul in inlfime. In felul acesta roiul de trintori se reduce, parte din ei c&izind prada pastravilor. In anul 1970 am avut stupiria ampla- saté in pastoral la 45 km de Orig- tie, judeful Hunedoara, la 0 altitudine de i100 m, intr-o poian’ dintre brazi seculari ce avea forma unei elipse cu © lungime de aproximativ 300 m si li- timea de 150 m. Baza meliferai se afla dupi bradet, la o distanti de circa 500 m. Aici, din 20 mitci iesite la im- perecheat am pierdut 18, care sigur si-au gasit moartea in bradet. Fenome- nul de imperechere nu |-am putut ob- serva ins pe acest amplasament al stu- pinei, imperecherea avind loc dup& bridet, unde se afla baza melifer’. In anul 1977, la muntele Baleia, unde stu- pina dispunea de un orizont larg, im- perecherea s-a facut in condifii ceva mai bune, in proportie de 550/9. In cele relatate mai sus, am redat citeva aspecte observate de mine asupra mo- dului de imperechere a mitcilor. Astfel am constatat ci au fost imperecheate : la ses 800/ din totalul mateilor (240 din 300) ; la munte cu orizont mare 400/ $i la munte cu orizont foarte mic de ac- tivitate 100%, desi in toate cazurile nu- cleele de imperechere vopsite in culori diferite au fost puse la 1m distanta unele de altele. De asemenea, am mai constatat urmatoarele : 1 — mitcile au nevoie de un teren larg pentru a-si putea dezvolta maiestria lor in scopul incerc&rii. trintorilor in ve- derea imperecherii ; 2 — terenurile mici unde activitatea matcilor nu poate fi desfigurata, cu pi- duri inalte si dese, peste care ‘mitcile nu pot trece, reduce foarte mult reusita imperecherii ; 3 — zborul trintorilor si al miteilor se face mult mai bine in locurile adépos- tite de curentii de aer la munte, iar la ses, de regula, cind vinturile isi reduc din intensitate si cind predomina linis- tea; 4 — trintorii sint atragi de orice in- secté care zboara (de fluturi de cu- loare maronie, de gindacul de mai, de radagc& si libelule), si chiar de obiec~ tele ce plutesc, dup& care aleargé in za~ dar, pirdsindu-le imediat ce constat& c& nu sint matci. lel REINNOITI-VA abonamentele pe anul 1979 Ia revistele: APICULTURA IN ROMANIA MEHESZET ROMANIABAN ABONAMENTELE SE FAC PRIN CERCURILE APICOLE, FILIALELE A.C.A, JUDEJENE SI PRIN TOATE MAGAZINELE DE APROVIZIO- NARE $I DESFACERE ALE FILIALELOR JUDETENE ALE ORGANI- ZATIEI NOASTRE. Costul unui abonament anual este de 36 lei. Prevenirea si combaterea roitului I. PASCANU R cirea poate fi explicaté in functie de schimbarile ce se produc in famili- ile de albine in perioada care preceda roirea : : — atunci cind cantitatea de puiet creste progresiv si albinéle dojci sint ocupate in totalitate cu cresterea lui roirea nu se va produce; va avea loc ins’ cu certitudine atunci cind existé mai mult& albina decit se cere pentru -hranirea pu- ietului existent ; — instinctul de roire este condifionat si de absen{a substanjei de mated, se- cretaté de glandele mandibulare ale matcii; inainte de roire, numérul de albine creste, iar substanta de mated in interiorul stupului se dilueazd treptat ; procesul roitului apare ca rezultat al suprapopularii unui stup, al imbétrini- rii mateii, care nu mai produce sufi- cienti feromoni pentru a coeziunea in familie ; — cauza principal este instinctul de reproducere, propriu fiec&rei fiinte, care in mod normal este declansat fie de abundentf, fie de necesitate ; — alfi factori care concurd la trezirea instinctului de roire sint: clima, flora meliferd, insuficienta spatiului de depo- zitare a nectarului, virsta mitcii si pre- dispozitia de roire a matcilor batrine etc, Primul semn de instalare a instinctu- lui de roire este dat de aparitia ince- puturilor de botei; se impune_atunci luarea de masuri imediate de frinare, iar atunei cind apar si oud in botei, tre- buie si lu&m masuri severe de comba- tere. Masuri de prevenire a roitului, Pentru prevenirea iesirii roiurilor si deplasarii jor in locuri inaccesibile pentru apicul- tor, se recomanda urmiitoarele masuri : in cursul controalelor si se taie 1/3 din aripile matcilor, pentru ca matea si nu poaté zbura departe 6 mentine © cind va iesi cu roiul. Din cercetarile facute de Selezniov si Svandinov (U.RSS.) sa stabilit cA tdierea a 1/3 din aripile m&tcii nu influenteazi cu nimic asupra pontei sau a productiei ; —se vor folosi stupi de capacitate mare, pentru ca familia s& nu fie stin- gherita in dezvoltarea ei; — in timpul verilor foarte calduroase, stupii vor fi asezafi la umbra gi li se va crea 0 buna ventilatie prin largirea urdinisurilor si instalarea unei site in podigor; Ja nevoie stupii se vor ageza cu urdinisurile spre nord, iar lazile vor fi vopsite in culori deschise ; — in mod permanent gi in special in perioada de roire, familiile de albine trebuie s& fie echilibrate din punct de vedere al numarului de ame cu puiet, la 7—8, astfel incit si nu fie unele fa- milii prea puternice, iar altele medio- cre sau chiar slabe ; — se va asigura permanent o ram clé- ditoare la marginea cuibului, iar la orice cules, la cealalté margine a cuibului, o rama cu faguri artificiali pentru ca o mare parte din albinele tinere sa fie ocupate cu clddirea fagurilor noi — in toate familiile trebuie si avem matci tinere si rame cu faguri fara de- fecte, numai cu celule de lucratoare ; in acest scop fagurii artificiali ce se intro- due in stup trebuie si aibi o vechime de circa un an, pentru ca s& nu se in- tind& sau s& se incovoaie. Pentru a fi construifi fara defecte, in tot timpul sezonului activ trebuie si folosim rama claditoare ; — familiile de albine se vor tine per- manent in stare activa, prin deplasarea stupinelor la masivele melifere din zo- nele montane, in special:in golurile de cules (1 iunie—15 iulie). De asemenea, in aceasté perioad’ se poate recolta mult polen la finetele naturale ; — largirea cuibului prin spargere deo- dat& cu mai multe rame cu faguri arti- ficiali sau claditi, reduce mult ritmul de depunere a oudlor de cdtre mata, operatie ce stimuleaza trezirea instinc- tului de roire. Largirea euibului cu mai multe rame se va face numai lateral ; — din dou& in doud sdptimini se va introduce in mijlocul cuibului cite 0 rama goali numai fnsirmata. Aceasta va concentra mult& albind tinara care va construi celule de lucréatoare. In schimbul ei se va scote o rama cu puiet capacit si care va fi data altei familii. In acest mod vom realiza economii de ffaguri artificiali gi vom sjeduce sau chiar lichida tendinta de roire ; — mitcile trebuie crescute din familii recordiste, selectionate gi verificate, care nu roiesc; nu se vor folosi botci din familii roitoare ; i — in perioada de roire se va organiza distanfa dintre rame la 15 mm ; in felul acesta se va frina tendin{a instinctului de roire si chiar lichida aceast& ten- dint& atunci cind operatia este f&cuta Ja timp ; — daci nu s-au depus ov in incepu- turile de botci mijlocul cel mai sigur pentru frinarea tendin{ei de roire este scoaterea fagurilor cu puiet c&pa- cit, impreund cu albinele acoperitoare si formarea de nuclee pentru marirea stupinei sau intarirea familiilor slabe ; — dac& in inceputurile de botci au fost deja depuse oud, atunci trebuie si se formeze imediat un nucleu cu matca. Cunoastem mai multe metode de for- mare a nucleelor cu matca. Ele sint in general organizate in func- tie de conditiile de cules si perioada de timp de pina la culesul mare. Orice me- toda aplicatd trebuie si asigure in ter- menul cel mai scurt restabilirea echili- brului biologic, readucerea familiei in citeva zile in stare activa pentru valo- rificarea in bune conditii a culesului ce urmeaza. Pentru a combate roirea, unii apicul- tori distrug botcile in curs de construire dar, practic, aceast operatie este fara folos, iar familia lucreaza prost la strin- gerea nectarului si construirea faguri- lor. Metoda proprie de combatere a roitului (in stupi orizontali). Stim ca intr-o familie intraté in frigurile roitului, nu toate albinele din familie intr in acest stadiu, in acelasi timp. Albinele intrate in stadiul de roire nu au nici un fel de activitate in stup. Ele stau pe fundul si_perejii stupului si pe fagurii cu miere cipacit. Daca din acest stup vom scoate toate ramele cu miere necipi- cit, cu puiet cipacit si necdpacit si cu albinele ce le acopera, inclusiv matca si daci vom distruge toate botcile, in stup nu vor ramine decit albinele aflate in stadiul de roire. Daca acestora le dim o botca, ele isi vor creste matca, vor construi faguri si astfel vom lichida roirea. Daca pina la culesul mare nu mai dispun decit de putin timp (7—8 zile), atunci pentru ca si readuc familia in stare activi eu procedez astfel : Scot din familia roitoare toate ramele cu miere nec&ipiciti, cu puiet c&picit si necdpicit, cu albinele ce le acopera sii las doar o botc& din cele mai fru- moase. Ramele scoase le pun provizoriu intr-un stup gol. In stupul vechi rimin astfel numai albinele aflate in stadiul de roire ; reduc apoi urdinisul la 1 cm, iar in fafa stupului, la o distanta de circa 1 m, agez un m&nunchi de cren- gute, peste care pun cusca cu matca familiei roitoare. Scot din aceastd fa- milie toate ramele si toat albina pe care o scutur peste mé&nunchiul de crengute, dupa care tree ramele in stu- pul gol. Albina scuturati pe manunchiul de crengute se va aduna in ghem in jurul custii cu matca. Impart stupul gol (roi- tor) in dowd compartimente cu o dia- fragma etans. In compartimentul de unde am ridicat matea pun un fagure cu miere, un fagure gol si 3—4 rame cu faguri artificiali. In jurul orelor 18—19 deschid urdinisul la 15 cm, astern un ziar in fata urdinisului, ridic cusca cu matc&, o deschid si o asez cu orificiul citre urdinis pentru ca matca si intre direct in stup. Scutur apoi ménunchiul de crengute in fata urdinisului peste cusc&. Dup& ce toate albinele intra in stup, micsorez urdinisul. A doua zi parte din albine vor sta pe pere' pului, iar cealalt parte pe rame. In a treia zi ins, albinele. vor trece pe rame si vor incepe activitatea. (Citifi continwarea in pag. 9) 7 POATE FI EVITAT ROITUL? Ing. M. ATANASIU € alendaristic roirea are loc cam la inceputul verii. La noi in far perioada de dezvoltare maxima a cuibului si deci roirea, are loc in a doua jumiatate a lu- nii iunie. In unii ani, datorité conditii- lor atmosferice, aceastA perioadi poate fi mai timpurie sau mai tirzie. Fenomenul este bine cunoscut de cdtre stupari si urmirit cu atentie, deoarece tendin{ja general este de a ocoli roitul natural si de a inmulfi familiile de al- bine in mod controlat, dupa nevoie si fra riscuri. In roirea natural& se in- timpli adesea ca familia de bazi s& stagneze ca dezvoliare, sau chiar s& piard. Acest lucru se intimpli mai ales in lunile reci si ploioase, cind impere- cherea mitcilor este anevoioasd si cu pierderi mari. La inmultirea controlata se utilizeazi matci imperecheate, opera- tia fiicindu-se fra riscuri si fara stag- nare in dezvoltarea familiilor de baz& si a celor nou formate. Daca ne referim la intrebarea pusi in titlul articolului, raspunsul este cd roi- tul poate fi ocolit, utilizind pentru a- ceasta doua c&i : o cale o reprezint& in- tretinerea familiilor de asa manier’ in- cit si nu roiascd, iar cealalta cale este aceea de interventie in momentul in care este evident& pregitirea de roire. Se mai urmareste acest lucru si pe cale de selectie, folosindu-se pentru inmulfire familiile care araté o slaba tendin{& de roire. Acest aspect nu face ins& obiectul articolului de fata. In general 0 familie roieste atunci cind stupul este suprapopulat si plin cu mie- re. La aceasta se mai adaugi ca factor favorizant c&ldura. De aici rezulta si re- comandirile privind calea de urmat: a — s& se utilizeze stupi voluminosi, in care se poate evita usor aglomeratia prin introducerea treptaté de rame, astfel ca matca si aibi unde depune oud, iar albina si fie ocupati in per- manenta ; 8 b — in perioada de roire s& se efectu- eze un control’ sistematic, interve- nindu-se in caz de nevoie : prin largi- rea cuibului si extragerea surplusului de albina si miere se poate mentine o bund stare de activitate in cuib; ma- terialul scos se poate folosi la int&rirea familiilor mai slabe, sau la crearea de noi familii de albine ; ¢ — s& se asigure o ventilatie buna in stupi, prin care si se creeze condifii pentru o activitate normala, cunoscut fiind c& supraincdlzirea cuibului favo- rizeaz& roirea ; d — si se utilizeze matci tinere, care nu roiesc. Ce trebuie ficut cind apar primele semne ci © familie se pregiiteste de roit ? Pentru a putea réspunde la aceasta in- trebare trebuie si cunoastem mai intii cum arata o familie de albine care se pregiteste de roit. SA amintim princi- palele aspecte : — cuibul este plin cu puiet si cu miere, jar ramele sint foarte incdrcate cu al- bine; — pe marginile ramelor si la partea de jos a acestora apar numeroase ince- puturi de botci, abia conturate ; — in rama claditoare ritmul de lucru scade, construindu-se numai faguri_ cu celule de trintori, iar fagurele este plin cu inceputuri de botci ; — intensitatea zborului_ la urdinis scade, chiar daci in natur& existA cu- les ; — ritmul depunerii de oud scade, ne aflém in plin sezon ; — in cuib este aglomeratie si mult& al- bind tindr& neocupata. Daca din observatiile ficute este evi- dent& pregatirea de roire, trebuie sa ludm de indaté misuri de prevenire. Prima misur ce trebuie luat’ pentru evitarea roitului este de a largi cuibul. Pentru aceasta, daca spatiul din stup Permite, se introduc rame goale care vor fi cladite, sau rame cu faguri artifi- ciali. In felul acesta se da de lucru atit mitcii cit si albinelor. desi Daca stupul este plin, se scot din cuib ramele pline cu miere si puiet $i se in- troduc in loc rame cu faguri artificiali sau clAditi. Aceast operatie se poate face chiar si atunci cind mai exist spafiu liber in stup. Scoaterea ramelor cu albinaé din stup se face numai dup& ce ne-am_asigurat ca matca se afl& si va ramine in stup. In caz contrar, intilnirea ei cu matca din stupul in care a fost introdus acest fa- gure, poate duce la pieirea uneia din ele si cite odata chiar a amindorura, lu- cru_ce este destul de grav. Dac& in fa- milia intéritd se introduc 2—3 rame cu albina, este necesara protejarea miatcii in cused. Pentru o singurd rama sau chiar doua, daca este mai pufina albin3, este suficientd scuturarea albinei_ pe fundul stupului, inainte de agezarea ra- melor in cuib, Aceasta pentru a nu fi omorit’ matca de albinele nou intro- duse in cuib. O alti mi&sur& ce trebuie luaté este asigurarea unei mai bune _ventilatii, prin deblocarea sitelor de acrisire de la capac si podisor. Cind situatia este mai avansata si pre- gatirile de roit nu mai pot fi oprite, se iau m&suri mai drastice. Starea aceasta, spre deosebire de cea descrisé mai inainte, este caracterizat& prin prezenta pe faguri a multor botei cu larve, in stadiu mai mult sau mai putin avansat. In aceasta situatie roirea se va produce la aparitia primelor botci cipiicite. De aceea interventia trebuie facut inain- tea inchiderii botcilor si const in im- pirtirea familiei roitoare. De obicei, matca cu 3—4 rame se muta in alt stup, adiugindu-se inci 2 rame cl&dite. Se aleg rame cu miere, din care una gi cu puiet cipacit, pentru a se asi- gura dezvoltarea noului nucleu in care matca este outoare. Familia de baza poate ramine asa sau se poate impirti in 2—3 nuclee, fiecare avind o rama cu botei. Acestea, dup& imperecherea mit- cilor pot fi int&rite si mentinute, sau pot fi unite, intre ele, sau cu alte familii avind matci mai slabe sau bitrine. Este bine daca se poate, ca familiile noi s& fie duse pe o alt& vatra, la cel putin 5 km distanté, pentru ca albinele din nuclee s& nu se intoarcd la stupul de bazi. In cazul cind acest lucru nu este posibil, stupii vor fi tinuti sub supra- veghere. Li se va micsora urdinisul si dacd se observa o imputinare a albinei in unele nuclee, vor fi ajutate cu albina tinr& sau puiet ce eclozioneazai. Cind se valorific& botcile in nuclee, este bine ca la formarea acestora, botcile si fie atent cercetate. Cele mai mici sau deformate se distrug, lisindu-se nu- mai cele viguroase. Se atrage ins% aten- fia asupra unor botci anormal de lungi. In acestea larva fiind c&zutd de pe lép- tisor, nu va trai, de aceea aceste botci pot fi distruse. Din stupii cu familii care au apucat s& roiascd, sau din cei pregititi pentru roire se pot recolta cu usurin{a matci tinere, de calitate foarte bund, care se pot imperechea pentru nevoile stupinei. in recomandaren autorulut de a se folost NR, Pri ‘miteile’ provenite din familiile roitoare se ateen- tueazt an de an rottul in stupind. LR RAE RODD DELO OODLE Continuare din pag. 7 ‘A doua zi deschid urdinisul comparti- mentului al doilea, iar pe la orele 183— 19 aduc toate ramele cu puiet si miere pe care le-am ridicat din familia roi- toare si au stat provizoriu intr-un stup gol. , A cincea zi ridic diafragma, iar in a ‘sasea zi reorganizez cuibul, daci este cazul. Astfel, familia este readusi in stare activa. Avind matca si o bote’, ramine ca al- binele singure si hot%rasci asupra lor. Metoda cea mai rentabili si mai bund de prevenire si combatere a roitului, este inlocuirea in fiecare an a tuturor mitcilor cu mitci tinere. Daci vom res- pecta intocmai aplicarea acestei metode, nu numai ci vom scipa de orice griji privind problema roirii, dar vom putea avea in tot sezonul activ familii puter- nice si producti mari de miere. REINTOARCEREA UNU! ROI IN STUPUL SAU Prof, VI. HUMENT E fa intr-o zi cAlduroasé de iunie cind roistea era in toi. Soarele ardea tare, nu se clatina nici o frunzi, cerul era senin, dar atmosfera prea totusi incarcat%, prevestitoare de ploaie. Pe la ora 11 a iegit un roi mare si s-a asezat in virful unui pom inalt, la o distanta de cca 40 m de la stupul din care a iesit. Neputind ajunge la roi, m-am de- cis si renunt la el. Dupi masi am deschis stupul din care a iesit roiul ca si vid ce a mai ramas dupa plecarea acestuia. N-am observat norul negru de ploaie care se apropia cu repeziciune ; nu terminasem de a- ranjat fagurii, cind au inceput s& cada primii stropi de ploaie. In acelasi timp, la urdinigul stupului se fdcuse zarva mare si am vazut cum intrau albinele buluc, pe urdinis. Eram intrigat de a- ceasta forfot’, nestiind ce s-a intimplat, deoarece in toati prisaca era liniste, doar ultimele albine se intorceau din cimp, sub amenintarea ploii. Deodati ins%, aruncindu-mi privirea in sus, am constatat ca albinele care intrau in stup erau ale roiului care stituse in virful pomului si care pind atunci nu reusise s&-si giseascA un loc potrivit unde si se aciueze si si inceap& o viaf noua. Am inchis stupul si lam cercetat din nou peste doud zile; am gisit toate botcile distruse iar matca roiului gi-a reluat ouatul. Toata familia a reintrat in normal, raminind cu impresia ci a roit. Mentionez ci nu s-a produs nici o in- c&ierare intre albinele roiului si cele rlimase in stup. Faptul acesta m-a dus la urmatoarea intrebare : oare este adevarat ca roiul iesit din stup uit’ familia din care a plecat? Se pare ci timp de citeva ore 10 dupa plecarea roiului, nici albinele si ici matca nu uitS stupul din care au iesit. Nici albinele rimase in stup nu le uit’ pe cele plecate cu roiul, caci, desigur, roiul isi mentine in prima zi mirosul specific al familiei respective ; altfel roiul ar fi incercat s& intre in oricare alt stup. Altidatd, un roi s-a asezat in iarba, in gradina vecinului gi n-a plecat de acolo pind seara. Spre sear vremea s-a ricit si a inceput si plod, o ploaie care a durat doud zile si dou& nopti. A treia zi a aprut soarele si vecinul meu a dat intimplitor peste albinele din iarba si m-a anunfat. Le-am cules punind cite un fagure peste gramada de albine. Toate erat amortite, abia mis- cindu-se, numai matca pe care am gi- sit-o in mijlocul grimezii era vioaie. Albinele acestui roi nu s-au mai intors la cuibul lor, deoarece toaté ziua vre- mea a fost frumoas’, ins& cercetasele lui n-au reusit si g&seasci un loc po- trivit in care roiul si se stabileasca. Daca nu se strica , vremea in timpul noptii, a doua zi roiul ar fi plecat mai departe. Cum s-ar putea explica intoarcerea ro- jului la vechiul s&u stup cind a fost amenintat de ploaie ? Cine a dat sem- nalul de reintoarcere la vechiul stup, albinele sau matca? Albinele cercetase n-au cercetat stupul din care a iesit roiul, acesta fiind ocupat de albinele ramase. Maeterlinck spune ci matca se supune orbeste hbtiririlor luate de colectivita- tea de albine ; este ceea ce el numeste ,spiritul stupului*. Inclin s& cred c& in prima zi roiul, nu-si uit& stupul din care a iesit si-si pi treazA acelasi miros specific al familiei din care a facut parte. Uneori, cule- gind roii, o parte din albine ramin pe creanga pe care a stat roiul. Aceste albine, dup’ putin timp se intore la _vechiul lor stup din care au iesit si nu in noul stup in care a fost instalat roiul. Pregatirea pentru transportul in pastoral I. COJANU T ransportul in pastoral al familii- lor de albine ne creeaza deseori unele greutati si uneori chiar necazuri, mai ales atunci cind albinele reusesc s& se strecoare in afara stupilor. De accea, trebuie acordaté o atentie deosebita modului de pregatire — cu grija si din timp — a tuturor familiilor de albine ce urmeazii a fi deplasate. In acest scop sint necesare a fi executate o gama precisi de lucréri, de a cdror calitate depinde efectuarea deplasarilor in bune conditii. Tata citeva dintre aceste lucrari pe care personal executindu-le cu grija de mai multi ani, am reusit si nu am niciodata probleme pe timpul transpor- tului in pastoral a familiilor mele de albine. Incep pregiitirea cu fixarea temeinica a ramelor in cuib cu pene, astfel incit ra- mele s& nu se miste pe timpul transpor- tului periclitind via{a albinelor. Verific cu grija sitele de aerisire la ca- pace, reparindu-le dacd este cazul, spre a evita posibilitatea iesirii albinelor din stup. Verific etansarea capacelor de corpul stupului sia scindurelelor din care este alctuit fundul acestora. Efectuez aceste lucrari ou dowd trei zile mai inainte de ziua fixaté pentru transport, pentru ca in ziua transportu lui sé nu-mi rémina de facut decit sa ridic podisoarele si sd string suruburile de fixare a capacelor de corpul stupilor. Personal ma folosese de dispozitivul de captare (triunghiul). Deoarece cel ofe- rit spre vinzare prin centrele noastre de aprovizionare si desfacere nu se po- triveste decit la stupul multietajat, pentru alte tipuri de stupi ne putem construi singuri, foarte usor, astfel de dispozitive: In acest scop se. confectio- neazA mai intii un calapod din sipculite cu profil trapezoidal — cu dimensiunea de 30 cm lungime, 5 cm lafime Ja un cap si 1,5 cm la celalalt gi groase de 1 cm, Pe acest calapod se fixeaz& o {e- satura de sinma (sita), pe care Ja imbi- nari o coasem cu sirmi apicolé. Facem pentru fiecare stup un astfel de dispo- zitiv (fig. 1). Organizim ca autocamionul si vind la stupina mai devreme cu o ord inainte de a se insera. Cu 0 ora ins4 mai inainte de venirea autocamionului, introducem pe urdinis dispozitivele de captare, cu partea ingust& cAtre induntru, iar res- tul urdinisului il astupim cu hirtie umezitd, de preferat din cea din care sint confectionati sacii de zahar. In fe- lul acesta albinele ce vin de la cimp, pot sa intre in stup mumai prin dispo- zitiv, dar nu mai pot iesi. Tntr-o ora, toate culegitoarele sosese in stupi. In acest timp stropim. albinele cu o canifa, prin sitele de aerisire de la capace, cu circa 200 g ap pentru a le linisti, La venirea autocamionului in- chidem complet urdinigurile, cu scin- duri de zbor, lueru ce se poate face foarte repede, deoarece nu mai avem de-a face cu albinele care de reguli mai stau pe scindura de zbor din cauza cfldurii, Dupa descdrcarea stupilor scoatem nu- mai dispozitivul. Urdinisul ramine mic- sorat, iar restul lucrarilor urmeazi a fi facute a doua zi pe lumina. Aceste dis- pozitive sint mici, nu ocupa loc si este bine si le avem tot timpul in stupind, fiind necesare gi la alte interventii ne- prevazute, ca stropirile cu insecticide. Personal le folosesc de aproape 20 de ani cu mare succes pentru: oprirea funtigagului ; transportul stupinei chiar ziua; hrénirea de completare a provi- ziilor toamna cind noptile sint. reci, pentru a putea hrani ziua si ori de cite ori trebuie si adun albinele in stupi. CLL Fig. 1 11 Noi perspective in practicarea stuparitulul pastoral la floarea-soarelui Dr. ing. I. CIRNU F loarea-soarelui constituie in _pre- zent principala planta oleaginoas’ din fara noastra, ocupind anual o suprafaja de peste 500 000 hectare, ceea ce repre- zinté de 4—5 ori mai mult decit toate celelalte culturi de oleaginoase la un loc. In vederea sporirii continue a produc- tiei globale de ulei este necesar si se cultive, an de an, numai sofuri si_hi- brizi de floarea-soarelui ce se caracte- rizeazd printr-un procent ridicat de ulei si printr-o valoare _nectarifera superioara. Aceasta deoarece s-a stabi- lit cA intensitatea gi eficienta pole z&rii sint in raport direct cu potentia- lul melifer al varietatii respective. In acest context, in ultimii ani, Institutul de cercetari pentru apioultura, in cola- borare cu Institutul de cercetéri pentru cereale si plante tehnice Fundulea si Comisia de stat pentru incercarea si omologarea soiurilor, au pus bazele unei colaborari rodnice ce concura la obfinerea de soiuri si hibrizi de floarea- soarelui corespunzatori atit cerintelor agricole cit si celor apicole. Pentru orientarea apicultorilor in prac- ticarea stupritului pastoral la floarea- soarelui, redim mai jos o succint& ca- racterizare a acestor soiuri si hibrizi. Soiul Record este de provenienti au- tohtond, creat la LC.C.P.T. Fundulea. Se caracterizeazi prin plante de talie mijlocie (170—180 cm) cu inflorescente (calathidii) bogate ce ajung pina la 18— —20 cm in diametru. Perioada de vege- tatie este de 122—125 zile in sudul farii si 128—130 zile in Moldova si zo- nele mai nordice. Inflorirea dureazi 15—19 zile, in functie de condifiile pe- doclimatice. Rezist& bine la seceti si la uncle boli, ceea ce ii confera in general o secrefie bun& de nectar, mai ales atunci cind condifiile meteorologice sint favorabile. 12 Astfel in anii 1975—1977 s-au realizat in Cimpia Dunarii si in Moldova, de c&tre apicultorii fruntagi, recolte medi care au variat intre 30—40 kg/familia de albine la lanuri cultivate cu soiul Record. Soiul Vniimk 8931 provine din import U.R.SS. si se caracterizeazi prin plante de talie mijlocie, ceva mai scunde ca la soiul Record, cu inflorescenje ce ajung in medie la circa 20 cm in diametru. Perioada de vegetatie este de 120—122 zile in zonele din sudul {arii si 126— 128 zile in zonele mai nordice. Este deci mai timpuriu cu 2 zile faté de so- iul Record gi are o perioada de inflorire de 15—17 zile. . Hibridul Romsun 52 este creat la LC.C.P.T. Fundulea gi se caracterizeaz& prin plante cu un aparat foliar foarte bogat si cu inflorescente de aceeasi mi- rime ca la soiul Record (18—20 cm). Prezinté 0 perioad& de inflorire mult mai scurté fa{ de Record, inregistrind in sudul f&rii numa 10—12 zile. Trebuie ins& si remarcim faptul ci acest hibrid este mai sensibil fati de variajiile vremii (raceli, secet& etc.), ceea ce fi confer& un areal de secretie a nectarului mai limitat. In condifii pedo- climatice favorabile secretiei de nectar, acest hibrid asigurA culesuri bogate, ce se soldeazi cu insemnate recolte de miere (15—25 kg/familia de albine). Hibridul Romsun 53 este, de asemenea, creat de I.C.C.P.T. Fundulea si se racterizeaz4 prin plante inalte si guroase, ce poarti inflorescente "mari care depiisesc 20—22 cm in diametru. Ritmul de vegetatie este mai lent in primele faze de vegetatie si se accele- reaz&i in fenofaza premergatoare inflo- ritului. Perioada de vegetatie este apro- piata de a soiului Record, in schimb du- rata de inflorire este mult mai scurti, variind intre 9 si 11 zile. Prezinté o mare rezistenta la secetd, ciidere si 1a boli, ceea ce il situeaz4 printre primele soiuri, atit sub raportul productiei de seminfe si ulei, cit si al _potentialului melifer, avind, spre deosebire de alti hibrizi, un areal larg de secretie a nec- tarului. Recoltele de miere ce se obfin in conditii pedoclimatice favorabile se situeazi alaturi de cele realizate la Re- cord. Pe linga aceste varietati, (soiuri si hi- brizi), cultivate pe suprafefe mari in ultimii ani si cunoscute de majoritatea apicultorilor, recent s-au zonat in cul- tur inc& 4 hibrizi, creati la LC.C.P.T. Fundulea si anume: Romsun 90, R. 301, R. 59 si Sorem 80. Acesti hibrizi sint cultivati in anul 1978 pe suprafefe mari ce depasesc citeva zeci de mii de hectare fiecare, ceea ce vor constitui noi surse de nectar miliilor de albine. Romsun 90 se caracterizeazi prin plan- te cu talie mick (130—135 cm):dar cu inflorescente bine dezvoltate ce depi- gesc 23—25 cm in diametru. Desi plan- tele sint scunde, aparatul foliar este foarte viguros si bogat, ceea ce ii asi- gura condifii bune de vegetatie si de secretie a nectarului, Prezint& o mare rezisten{& la cadere si boli. Este un hi- brid timpuriu cu o perioadi de vege- tatie scurt’ ce variazi intre 90—110 zile, iar durata de inflorire este de 12— 14 zile. Culesul la acest hibrid poate fi ins& substantial prelungit dac& in apro- pierea stupinei s-au cultivat si alfi hi- brizi cu epoci diferite de inflorire. Romsun 301 este un hibrid de talie mijlocie (155—180 cm), cu o mare uni- formitate in lan. Inflorescentele sint bine dezvoltate, atingind 18—22 cm in diametru. Perioada de vegetatie este in medie de 118—127 zile (in medie 121 zile), iar durata de inflorire variaz’ intre 12—14 zile. Este o varietate cu 2—8 zile mai timpurie fafi de Record. Romsun 59 este un hibrid de mare pro- ductivitate si cu o capacitate meliferd superioar’. Prezint& 0 dezvoltare vigu- roasi apropiaté de a hibridului R. 53. Perioada de vegetatie este de 121—130 zile in functie de condifiile pedoclima- tice (in medie de 125 zile), iar durata de inflorire variaz& intre 11 si 14 zile. Sorem 80 este un hibrid cu o perioadé de vegetatie de 118—127 zile in medie cu 3 zile mai timpuriu fat de R. 53 si R. 59. Prezint&é o durata de inflorire de 11—13 zile si asiguré alaturi de ceilalti hibrizi culesuri insemnate de nectar, ce se soldeazi cu recolte bune de miere monoflor’ de floarea-soarelui. Totodata trebuie si mention&m pe ling’ hibrizii aratati mai sus, inc’ 2. hibrizi de floarea-soarelui, prevaizuti a fi zonati in cultura in urmitorii ani si anume : HS. 305 si HS. 82 CRM. Acesti hibrizi sint de mare perspectiva si pentru api- cultura, deoarece dup& observatiile pre- liminare efectuate, acestia se caracteri- zeaz& printr-o mare valoare melifera. In incheiere, in vederea unei mai bune orientari a apicultorilor, dorim s& scoa- tem in eviden& ordinea de succesiune a infloririi la soiurile si hibrizii pre- zentafi mai sus. Cel mai timpuriu este hibridul Rom- sun 90, care infloreste cu aproximativ o saptimin’ mai devreme decit soiul Record. Urmeazi apoi in ordinea inflo- ririi Sorem 80 si apoi Romsun 53 si 52 urmaji de Romsun 301 si Vniimk 8931, iar pe ultimele locuri, cei mai tardivi, soiul Record si Romsun 59. Ast- fel, acolo unde in vecinitatea stupine avem alituri de soiurile Record sau Vniimk si unul din hibrizii mentionati durata de cules la floarea-soarelui se prelungeste pind la 20—22 zile. De asemenea, aceasti prelungire de cules se poate inregistra si in cazul unei singure variet&ji seminate egalo- nat in 2 etape la un interval de 10— 15 ile, masur& agrotehnic& ce_cores~ punde gi unei maturiz&ri, respectiv unei recoltari esalonate a florii-soarelui. 13 Prevenirea si combaterea bolilor albinelor Dr. M. MARIN Institulut de cercetiri pentru apleultura F tccare apicultor, indiferent de ma- rimea stupinei ce 0 poseda, trebuie si se conducd dupa principiul cA apicul- tura ce o practicd este rentabili nu- mai in condifiile mentinerii sanatatii albinelor. Totodatd este necesar si se stie c albinele au dusmani specifici de temut, cum sint: virusurile, bac- teriile, mucegaiurile, protozoarele si parazitii din clasa insectelor sau arach- nidelor. ‘Acesti factori, biologici de agresie produc boli grave, care necom- batute, conduc la distrugerea familiilor de albine sau aducerea lor in stare neproductiva. Virusurile produce pa- ralizia acuta, paralizia cronicd si pu- ietul in sac, Bacteriile produc loca europeand si americana, paratifoza si septicemia. Mucegaiurile produc ascos- phaeroza (puietul véros), aspergiloza si melanoza, Protozoarele produc no- semoza, amoebioza si gregarinoza. Pa- razitii produc brauloza, senotainioza, tri- ungulinoza, varrooza, acarapioza, ete. Mai exist si alte boli numite disme- tabolii, cum sint: hipovitaminozele, disproteinemiile, dismineralozele, dis- hidrozele, care aduc pagube apiculturii. Desigur trebuie’sA amintim intoxica- fille care constituie 0 problema grava a apiculturii mondiale. Pentru a mentine sanatatea albinelor fn condifiile atacului permanent a factorilor producatori de boalii nu este usor, dar este posibil. Preocuparea pentru mentinerea séndtatii albinelor comporta mésuri: profilactice (de pre- venire); de combatere si aplicarea le- gislafiei sanitar-veterinare. 14 . MASURI PROFILACTICE Aceste masuri trebuie si reprezinte o permanent a practicii apicole. Dorese s& accentuez cA prevenirea nu inseamna folosirea de medicamente, decit in ca~ zuri exceptionale, recomandate de spe- cialisti. Cei ce au infeles altfel, au gresit in mod grav si consecinfele aces- tei practici nu au intirziat si se arate. Asa dupa cum nici un om nu se tra- teazi de o boald care nu o are, nici albinelor nu este rational sd li se ad- ministreze medicamente dacd nu sint bolnave, Trebuie sA se mai, retina, cd orice medicament are si un grad de toxicitate pentru albine si de aceea se recomandi administrarea lui numai cind albinele sint bolnave gi atunci nu- mai in anumite doze si o perioada de timp limitata, conform prescriptiilor specialistilor in medicina veterinara si a instructiunilor ce insojesc medica- mentele. Adevarata prevenire a bolilor albine- lor se realizeazi printr-o tehnologie de crestere corecta, alimentatie permanent echilibrata, hraniri stimulente in pe- rioadele critice, exploatare rationalé si indepartarea de sursele de poluare a mediului, Prevenirea bolilor mai in- seamn& igiena stupului si a stupinei;, practicarea stuparitului pastoral cu fa- milii de albine puternice si s&ndtoase. Tehnologia corecté de crestere si in- trefinere presupune un intreg sir de actiuni in funcfie de sezon si zona geografica, posedind perfect tehnicile adecvate sistemului de stup utilizat, Aplicarea incorecti a tehnicilor de crestere gi la vreme nepotrivita, creeazd, momente de stres pentru familiile de albine si instalarea unor perioade de minora rezistenfa fata de factorii bio- logici de agresie producatori de boala. In aceste momente poate izbucni loca, puietul varos, paralizia acuta, nosemoza si alte boli. Alimentatia echilibraté presupune pre- venta permanenta in hrana albinelor a tuturor principiilor alimentari necesari organismului albinei si a tuturor faze- lor metamorfozei acestora. Zaharurile (mierea, zaharul cu un inalt grad de invertire) asigura necesarul energetic. Orice’ exagerare sau abuz prin lipsirea totald a familiei de albine de miere, creeaz dezechilibru alimentar. Zaha- rul se recomanda a fi utilizat de toti apicultorii pentru completarea rezer- velor de hrana si in hraniri stimulative de primavara si toamna. Proteinele, absolut necesare familiilor de albine in toate anotimpurile, mai ales in perioada de primavard-vara- toamna, cind familiile crese noile ge- neratii de albine, sint asigurate de po- len. In lipsa acestuia se pot utiliza ,inlocuitorii de polen* cu condifia ca acestia si posede un inalt grad de di- gestibilitate, in cantitati determinate strict stiintific si nu dupa fantezie, alt- fel pot surveni disfunctii digestive grave care conduc la autointoxicafii prin indigestie de fermentatie, dezvol- ‘area de dezechilibre bacteriene si mi- cotice digestive, respectiv _ toxicoze grave, Mare prudenjé trebuie sa se acorde ,,inlocuitorilor de polen“ in se- zonul de iarna si primavara timpuriu, intrucit in aceste perioade digestia nu se efectueazd cu intensitatea si ritmi- citatea sezonului de vara, albinele sint batrine, cu .echipament enzimatic defi~ citar, cu zboruri de curdtire pufine sau chiar absente. Recomandim si se utilizeze turte de zahar cu miere si polen si polen pul- bere amestecat cu zahar pudrd. In prezent nu mai poate fi socotit un apicultor bun acela ce nu are polen si pasturd de rezerva pentru hrana si stimularea albinelor, Un mijloc important de prevenire a bolilor sau a recidivelor acestora il re- prezinta hranirile stimulente in perioa- dele de minora rezistentA a familiilor de albine. Aceste perioade sint pre- zente in priméverile umede, vara, cind intervin perioade reci, in goluri mari de cules, dupa transporturi pe distanfe mari sau transporturi care au produs mare agitatie in familiile de albine si chiar mortalitate. © formula de sirop stimulativ ce se poate utiliza cu bune rezultate este urmidtoarea: se prepard o infuzie de plante medicinale (flori de coada soricelului (Achillea melle- folium), flori de musefel (Matricaria chamo- milla), frunze de menté (Mentha piperita) si flori de suniitoare (Hypericum perfora~ tum). Parfile de plante se usuct la umbré. Cantitatea totali trebuie sd fie de 15—20 g plante pentru 1 litru de infuzie. Pirtile de plante mdrunfite se asazd intr-un vas emi lat peste care se adaugé o cantitate micté de apa rece pentru a imbiba drogul. Dupa 10 minute se toarnd diferenta de apa pind la 1 1, tn stare fierbinte. Vasul se asazt in alt vas cu api ce clocoteste, se fine la foc 5—10 minute apoi se retrage vasul de pe foc. Se lasd sé se fact extractia timp de 30 minute apot se filtreazd, Cu aceasté in- fuzte se prepard sirop 1/1. Dupt ce siropul devine cilduf se adaugi la 10 1 de sirop zeama unei limi si 1 fiold de 2 mt vitamina B complex. Acest sirop se administreazd in doze de 250— 500 ml, mai multe zile la rind, in functie de starea familiilor de albine si de scopul ur- mirit, stimulare sau stimulare si completare a rezervelor de hrand. © alté metodi de prevenire a bolilor albinelor o reprezinté exploatarea ra- fional a acestora. Toate abuzurile ce se comit prin extragerea intregii can- tititi de miere (si omorirea unui mare numar de larve) care de obicei este urmati de un transport si un gol de cules creeaz& o perioadd de dezechili- bru biologic in familia de albine, matca nu mai pfimeste hrand suficienta pen- tru o ponti normald,’ instinctual fa- milia de albine dictind situatia de echi- librare in raport cu penuria de hrand 15 din stup, Aceste perioade de spoliere totalé de hrand a familiei de albine, suprapusd cu stresul de transport, co- respunde izbuenirilor acute de locd eu- ropeana si americana. Familiile de albine devin si se pastreazd puternice, atunci cind in stup au in- totdeauna un plus de hrana peste mi- nimul necesar in tot sezonul activ. Aceste familii isi vor pastra vigoarea si sdnatatea, O grij deosebita a apicultorilor trebuie sd © constituie indepartarea stupinelor din zonele poluate cu pesticide si noxe industriale gi rutiere. Dacd nu se iau aceste masuri se pot intimpla into: cafii acute grave sau instalarea unei in- toxicafii cronice care depopuleazd fa~ miliile de albine ce devin astfel neeco- nomice si cad prada bolilor. CONDUITA GENERALA IN TERAPEUTICA Conduita terapeuticd trebuie sd find seama de urmatoarele principii : 1, Nu se trateaza decit stupinele unde este prezenté boala, Numai in cazul aparifiei focarelor de locd americana se trateazd toate stupinele pe o razA de 3 km in jurul focarelor. In férile in care exist acarapiozi se procedeazd in acelasi fel. 2, Se trateazi obligatoriu si in anul urmator, chiar daci nu mai prezint& semne de boald, stupinele care au fost afectate de loca europeand, loca ameri- cand, ascosphaeroz& (puiet varos), no- semoza, varrooz’. 3. Inainte de tratament, familiile slabe se unificd. 4, Recomandarea medicatiei faouté numai de specialisti. 5, Apicultorul trebuie si respecte in- structiunile ce insofese medicamentul, respectind doza, intervalele si timpul de administrare. Orice abuz conduce la intoxicatii acute sau cronice medica- trebuie 16 mentoase. Utilizarea medicamentelor fara sd fie necesar, in doze mari si pe- nioade indelungate de timp conduce la fenomene secundare cu consecinte ne- gative asupra practicii apicole. Se creeazai astfel selectarea de suse de mi- croorganisme patogene rezistente la medicamente, invazii micotice, invazii virotice si dereglari functionale, diges- tive, nervoase gi de reproducere in fa~ miliile de albine. Orice medicament trebuie utilizat cu grija, pentru a i se pastna valoarea terapeuticd, stiut fiind faptul c& un medicament pentru albine, selectiv pentru o anumit& boalé se obtine cu multd greutate, dupa un mare efort de cercetare. 6. In bolile de mare infectiozitate sau invazii, tratamentele trebuie si se exe- cute simultan in intreaga zona afectata, pentru a nu rémine focare de boala care vor reprezenta surse sigure pentru © noua expansiune a bolii, 8, Masurile de igienizare a familiilor de albine se aplic& concomitent cu tra- tamentul, Se indeparteaz& fagurii grav afectati, se ard cadavrele larvelor si albinelor si se schimb& cel putin o treime din fagurii vechi cu faguri noi claditi. 9. Asa dupa cum este pnevézut in 1 gislajia sanitar-veterinaré apicultorii constituifi in grupe sanitare au datoria si obligatia sa sprijine activitatea spe- cialigtilor veterinari in toate actiunile de diagnostic, prevenire si combatere a bolilor albinelor. Aplicarea legislafiei _sanitar-veterinare cu strictefe si severitate reprezintA un factor esential, in stavilirea bolilor in- fectioase si parazitare si in combaterea lor, Orice abatere de la lege conduce Ja extinderea bolilor in zone mari, adu- cindu-se astfel economiei apicole grave prejudicii. Cum folosesc echipamentul stupului multietajat Z. VOICULESCU I nh numerele 1 si 7 din 1977 ale re- vistei ,,Apicultura in Roménia“, ara- tam superioritatea in productie a stu- pului multietajat si_podisorului desp’ fitor tip Snelgrove. In continuare, in ar- ticolul de fafa, mi-am propus a descrie modul de folosire a hrénitorului, ramei de ventilatie, podigorului propriu-zis, dispozitivului de impachetare si a fun- dului stupului. HrSnitorul se compune din trei parti distincte si anume: rama cu cei doi suporti, tava si gratarul’ protector. Rama hr&nitorului are lungimea, 1&ti- mea si grosimea echivalente cu corpul stupului, iar indiljimea de 60 mm. In functie de necesitate rama se foloseste astfel : cind cumpiram familii sau ro- iuri care folosesc rama de 470X300 mm, asezim peste fundul stupului rama hr&nitorului fri suporji si tava, iar deasupra, corpul stupului multietajat in care introducem familia sau roiul cumparat, in special primavara. Cind timpul s-a inc&lzit bine, scurtim toate ramele la inailfimea de 230 mm. Toate pirtile de faguri cu puiet vor fi asezate pe plangeta, introduse intr-o rami si legate cu sirma din loc in loc, Aseziim apoi rama in marginea cuibului iar dupa eclozionare o reformam. Dupa scurtare, rama se ridici si se comple- teaz& cu pirfile componente. Daci pro- ducem miere in faguri si secjiuni la cu- lesul de la salcim sau la un alt cules de la care obtinem miere ce nu cris- talizeazé, dupa terminarea culesului sortim fagurii sau sectiunile, indicind ceea ce este gata, iar cu ceea ce este aproape plin, dar necipicit, formam corpuri separate pe care le asezim deasupra familiilor puternice, care au lucrat bine pe timpul culesului. Deasu- pra familiilor care au corpuri cu rame sau secfiuni pentru c&pacit, asezim cu grija hr&nitorul tava astfel incit cele 19 sipci si fie orientate spre fundul tivii, iar cele 3 transversale in sus, spre a feri albinele de inec. La inceput vom da numai seara, in hr&nitor, circa 1—1,5 1 sirop de miere 750/y $i ap& 25%, in urmitoarele 2—3 zile m&rind progresiv cantitatea pind la circa 5,5 litri sirop pentru fiecare familie de albine. Atunci cind pregi- tim hr&nitorul trebuie si asezim dea- supra lui un podisor si si ajustém su- porfii din lemn astfel incit tava s& fie coborit’ cu 5—6 mm sub marginea ra- mei, spre a permite albinelor accesul la sirop prin cele doua capete. La fel procedim si atunci cind efectuim hri- niri de completare in luna august. Pen- tru hrinirile de stimulare se recomanda ca in fiecare familie si avem un hrini- tor uluc fixat in rama cu fagure. In acest scop folosim o raini cu fagure crescut cdreia si vom indepirta sipca superioara prin tdiere cu un ferastrau mic sau in lips’ cu o pinz& de bomfaier. Masurtim spatiul pe care il va ocupa hr&nitorul ulue (din lemn sau mas& plastica) si indepartaim o bucati cores- Punzitoare din fagure introducind in locul acestuia ulucul bine parafinat in prealabil, chiar dac& este din plastic. Capetele ulucului le fixim de sipcile laterale cu cuie subfiri de 1,5 mm si lungi de 3—4 cm. Cind se pleac& in pas- toral si cu familii ajutitoare, familia de baz st& in dou& corpuri peste care se pune rama de ventilatie, iar deasu- pra familiei ajutitoare, care are sita din podigorul despartitor Snelgrove cu- rétati de propolis pentru a permite ie- sirea bioxidului de carbon. Deasupra familiei_ajutdtoare se asaz& rama hri- nitorului fra tavi pentru a crea ast- fel un spatiti de refugiu albinelor. Rama de ventilatie este folosit cind se pleac& in pastoral sau cind, datori unor tratamente chimice, sintem obli- gati si inchidem albinele 2—3 zile. Cind se pleaca in pastoral rama de ven- tilatie se asazi deasupra familici de bazi. Ajunsi la noul loc pentru cules, noaptea, dup& ce stupii au fost ase- zati la locul lor, deschidem urdinisele jar deasupra sitei din rama de venti- latie punem ziare, frunze sau alte ma- 17 Fig. — Hranitorul de ventilatie teriale care impiedic’ pierderea ciil- durii, in’ special la munte sau la cule- sul de la salcim. Dimineata ridicim ri mele de ventilatie si organizém famil ile de albine pentru cules, Pentru a in- chide familiile de albine pentru 2—3 zile in cazuri de tratamente chimice a- sezim rama de ventilatie in acelasi mod ca si la plecarea in pastoral, seara a- coperind-o cu materiale izolatoare, fara ins a deschide urdinisul. SA rejinem c& atunci cind pregitim familiile de albine pentru deplasare, in sau de la pastoral, impachetarea stu- pilor se face din timp, urmind ca ur- dinisele si fie blocate abia seara, De aceea, pentru ca pind seara sita ramei de ventilatie si nu fie acoperita de al- bine, vom avea grijé s& blocm spatiul de acces al acestora, astfel incit ele si nu aib pe unde intra. Seara vom face ultima lucrare, adic’ vom bloca urdi- nisurile si vom indepirta materialele asezate deasupra sitei de ventilatie. Dac& nu vom tine seama de acest dezi- derat riscdm si ne expunem Ja infep3- turi pe timpul operatiilor de incarcare si desc&rcare a stupilor. Podisorul propriu-zis are o fata perfect plan& si o fati cu o degajare de 5 mm, avind urdinisul pe una din Jaturi. El se foloseste in mod normal cu fata plan orientat’ deasupra familiei. Partea degajati este folosit& atit cind hrinim familiile de albine cu turte sau cu zahar candi — ins& atunci vom bloca urdinisul podisorului cu un dop din hirtie pentru a impiedica pierderea cAldurii — cit si cind plecim in pas- 18 Fig. 2 — Rama Fig. 3 — Podigorul stupului toral folosind si familii ajut&toare, de aceastS dat inst fri a bloca urdinigul pentru a permite astfel intrarea aerului in familia ajutitoare. Deasupra podisorului asezim capacul care va acoperi urdinisul podisorului dar prin spafiul redus aerul va patrunde fra a permite albinclor si iasi afard si si ne infepe. Tijele sint confectionate din ofel OL 38 © 8 mm. Deoarece acestea se pot de~ forma cu usurinf&, personal mi-am con- fectionat tije din ofel OL 6027 mm, mai rezistente. Tijele realizate de Com- binatul apicol sint rezistente daci sint folosite corect. De aceea pentru a le prelungi durata de folosinti, trebuie si avem griji si le scoatem din stup mai intii pe ele si nu pirfile de stup din tije. In acest scop desfacem piulita fluture si cu o bucat& de lemn presim surubul cui in jos pentru a-l putea trage in afari. Numai dupa aceea vom trage tija in sus si o vom unge apoi cu vaselind pe toata lungimea, inclusiv orificiile stupilor, pentru trecerea ei. Dupi un- gere, tijele vor fi impachetate si pas = DISPOZITIV DUBLU AJUTATOR PENTRU FIXAREA FAGURILOR ARTIFICIAL IN RAME INSIRMATE Gh. IOSUB € u toate c& apicultorii cu experien{& indelungati posedi unele dispozitive dupa tipul de ram& sau rama de cat, cu care lucreaz&, totusi pentru incepa- tori si chiar pentru apicultorii care au dispozitive diferite pentru rama nor- mala si pentru cea de magazin (cat) re- comand dispozitivul dublu ajutator pen- tru fixarea fagurilor artificiali in ra- mele de cuib si cat. Acest dispozitiv a fost experimentat de mine timp de peste 10 ani, cu rezultate bune, obji- Dispozitivul se adapteaz’ la toate tipu- rile de rame de cuib si cat cu si fara umeri, STAS 435x300 25—35 (fig. 1). Tehnica confectiondrii dispozitivului dublu de fixare a fagurilor, Dispozitivul poate fi confectionat din orice material lemnos, plici aglomerate, pal sau p.f.l, cu conditia si nu depi- geasca grosimea de 18 mm. Se taie doua dreptunghiuri, unul cu dimensiunea de 410X260 mm, iar celalalt cu dimensiu- nea de 410X130 mm si o sipcd drept- unghiular’ de 41025 mm, numitd piesi de echilibru orizontal. Fiecare plac& se fixeazi cu ajutorul a 10—12 cuie de fier pentru rame, cu dimensiu- nile 30X2 mm. Odata fixate cele trei piese, dispozitivul poate fi folosit cu o parte S‘ la rame de cuib si cu o parte . Dispozitivul realizat de autor: mali; S?.— suprafafa nind 0 crestere a productivitijii mun- efi cu 50%. La construirea acestui dis- pozitiv am finut seam% de indicatiile date de ing. R. Lungu si ing. M. Ata- nasiu in articolele publicate in revista"). + Apioultura tn Romania, nr, 1 sl 2, 1978, a trate la loc uscat pe tot timpul cit stupii stau pe vatra lor. Fundul stupului st normal sub cor- puri, cu exceptia faptului c& atunci cind dorim s4 colectim polen, folosind un colector de urdinis, impingem corpurile cu albine cu 60 mm inainte, pe scin- dura de zbor format’ din fund, iar partea din spate, care devine liber’, va fi blocat& cu reductorul de urdinis si ‘S! — suprafata folosita pentru fagurii nor- folosit pentru fagurii-de cat; S — spatiul nefolosit. S? la rame de cat. In felul acesta nu se mai pierde timp. In plus, odati fixat dispozitivul in ram& fie de cuib cu St fie in rama de cat, pintenul de presare a sirmelor in faguri nu va mai iesi de pe sirmi, fixind toati lungimea foarte bine si sigur. mere cu sipca pentru inchiderea urdinigului. Vom fixa apoi colectorul la urdinisul astfel objinut, iar cind se termini cu- lesul efectudm aceeasi miscare ins& in- vers. Deoarece t&blia fundului fixat’ in rama este mobild, din timp in timp aceasta trebuie migcat& prin lovire cu un cio- can din lemn, deoarece datoriti umi- dit&tii excesive si unor usciiciuni mari, pot apare goluri intre scinduri. 19 Sistem reglabil de impachetare pentru transport utilizat la stupul multletajat Practica apicola confir- ma avantajele pe care Je oferé stupul multictajat, standardizat la noi in fara, produs in serie la Combinatul apicol Bucu- resti. La acest tip de stup sistemul de impachetare cu tije metalice @ 8 sau @ 7mm OL 50 in vede- rea transportului prezin- tA unele dezavantaje pe care am cautat si le in- latur, utilizind un sistem reglabil si usor de mane- vrat cu care am reusit si fixez solid toate elemen- tele stupului : soclul, unul sau mai multe corpuri, podigorul, capacul si al- tele. Acest sistem este format din placa 1 fixat pe ca- pactil stupului cu un gu- rub M 8X40 mm, dispo- zitivul de stringere cu cirlige 2, lantul cu zale 3 si suportul metalic 4 (fig. 1). Desenele si dimensiunile partilor componente sint prezentate in fig. 1. 20 mm ‘womm 109m 1 2 . fixeazd solid Sistemul este ugor de rea- lizat si se procedeaza ast- fel: fn capacul stupului, pe suprafetele latenale se executé dowd gauri @ 8 care s& treacd prin mij- locul sipcii de sprijin din interior. In aceste giéuri se introduc guruburile M 8X40 cu care se fixea- zi placa metalici 1. In gaura inferioard a placii se introduce cirligul su- perior al dispozitivului de stringere. Dispozitivul de stringere este format dintr-un corp hexagonal (ex., 20) cu lungimea de 100 mm, prevazut cu o gaurd file- taté stinga dreapta M 12 in care se introduc prin ingurubare doua cirlige. De cirligele inferioare se agaté lantul cu zale care face legatura cu suportul metalic pe care este asezat fundul stupului. Prin ro- tirea corpului hexagonal al dispozitivului de strin- gere se intinde lantul care elementele 3 4 I. BIRISAN stupului unul de altul (5). Pentru a nu penmite de- plasarea corpurilor se prevéd pe marginea cor- pului 2 gauri adinci de 30 mm cu diametrul de 8 mm, in care se introduc cepuri scurte cu lungi- mea de 60 mm. Suportul stupului_ este format dintr-un —_cadru metalic de ofel cornier cu latura de 250 sau 300 mm (6). La partea din fafa la turile de cornier sint unite cu o bard de otel lat 304 mm. Pe cadru sint sudate! la colturi patru bucse meta- lice din feava de 18 mm diametru in care se in- trodue capetele picioare- lor in forma de U. Pi- cioarele se fixeazA la indl- fimea doriti cu 4 guru- buri M 8, Personal prin acest sis- tem de fixare a corpuri- lor aplicat la stupul mul- tietajat am obtinut rezul- tate foarte bune. € cS comm 6 Fig. 1, Sistemul realizat de autor. Parti componente. 20 De peste hotare PREZENTE ROMANESTI IN APICULTURA DIN REPUBLICA ALGERIANA DEMOCRATICA $1 POPULARA Vicepresedinte al Asociatiet Crescitorlior de Albine Dr. ing. A. HARNAS in RS. Romania si Dregedinte al Filialel A.C.A. Jud. Tfoy gi munteipiul Bucurostl l n zilele de 17, 18 si 19 aprilie in orasul Constantine, important centru universitar din Republica Algerian’ Democratic si Populara @ avut loc cel de al doilea seminar national de apicultura, organizat de céitre Departa- mentul de Cercetiri Apicole din cadrul Cen- trului Universitar de Cercetiri, Studii si Rea- lizare (CURER) sub patronajul direct al Ministerului Invagémintului Superior si al Cercetarii Stiinfifice. Seminarul a avut drept tema ,,Apicultura in dezvoltarea agricola". Planurile de dezvoltare intreprinse de guver- nul algerian au acordat credite importante pentru dezvoltarea apiculturii si pentru pu- nerea in valoare a bogifiei nectarifere de care dispune fara. Pentru a sport efectul acestor investifii si pentru sensibilizarea opi- niei publice asupra problemelor legate de dezvoltarea apiculturii s-au intreprins nu- meroase acfiuni printre care, dintre cele mai importante se numara organizarea la un in- terval de 3 ani a celor doud Seminarii Natio- nale cu participarea unui numdr important de personalitéfi ate viefii apicole mondiale, Daca in primul Seminar jinut la Tizi-Ouzou lucrarite' au fost axate asupra modalitafilor de reconstituire a septelului apicol algerian distrus in bund parte in urma rézboiului de eliberare nafionald, la acest al doilea Seminar lucrarile s-au axat asupra organizérit activl- tafii si cercetdrilor experimentale in dome- niile productiei apicole, economiei apicole, geneticii si selectiet, patologiei apicole, flo- rei melifere st polenizirit. Asa cum aritam, prezenfa la Seminar a secretarului general al APIMONDIEI S. Cannamela, precum si a numerosi invitafi, reprezentanfi ai apiculturii din Franfa, R.F.G., Italia, Roménia si Tunisia ca $i comunicitrile sustinute, de 0 deosebitt valoare stiinfificd si aplicativd, aldturate unei participari numeroase si unei perfecte orga- niziri din partea gazdelor, au ridicat calitatea seminarului situindu-l la nivelul unui sim- pozion international. Din dezbaterile care au avut loc atit in timpul yedinfelor de comu- nictiri cit sila mesele rotunde organizate pe diferite teme s-a desprins ideea necesitafti colaboririi intre diferite organisme nationale, asociafii apicole din farile membre ale API- MONDIEI sia APIMONDIEI insiisi prin inter- mediul Institutului International de Tehnolo- gie si Economie Apicolé de la Bucuresti, in elaborarea unui program care si duc inur- matorii ani la trecerea totald a apiculturii al- geriene de ta sistemul tradifional primitiv la © apicultura moderna, sistematicd, dezvoltata in unitdji mari si mijlocii sub forma de ferme si cooperative socialiste are sd ridice considerabil randamentul exploatérii apicole, prin mdrirea productiei de miere marfa, va- lorificind in mod superior toate _ resursele melifere ale abundentei flore mediteraniene de care dispune fara, Pe de alta parte a fost evidenfiaté importanta deosebit& pe care o ocupé polenizarea cu albine a culturilor entomofile, tn special a marilor plantayti de portocali, mandarini, lamtt si migdali. Referatul privitor ta organizarea apiculturit in Romana, prezentat tn deschiderea Semina- rului, insofit de numeroase diapozitive redind principalele aspecte ale realiziirilor asociafiei noastre, s-a bucurat de un deosebit interes atit din partea apicultorilor cit si din partea oficialltdjilor participante, interes reiesit atit din numeroasele intrebiiri si dis- cufii ce au avut loc dupi referat'ca si la masa rotunda privitor la organizarea apicul- turli algeriene cit mai ates din opfiunea afir-_ mati de organizatorii seminarului, de a putea efectua o cooperare bilaterala romdno-alge- riand, pe linia formarit de cadre medii si su- perioare, ca si pe linta dotdrii tehnice a unor mari unitafi aptcole. De remaroat este si faptul ci pre-’ zenfa romdneasct in cadrul seminarului s-a manifestat si prin participarea cu comunicari @ tov. Maria Ciuct, M. Lates si Paul Dabija, cadre didactice universitare care in cadrul programului de cooperare romdno-algerian activeazi ta Untversitatea din Constantine. Totodata trebuie mentionat ct intregul pro- iect al centrului de cercetdri in apiculturt de pe lingd aceasté Universitate si care actual- mente se afla in construcfie, @ fost realizat de arhitecfii Radu si Madélina Stancu in ca~ drul aceluiasi proiect de cooperare. Desigur toate aceste prezenfe active ale apiculturii noastre, considerate la loc de cinste de ciitre apicultorii algerient, trebuie sit constituie o dovada in plus a rolului activ pe care api- cultura frit noastre o are in contextul dez- voltirit apiculturii mondiale, 21 WED MEATS Oto “ Pionierii! MUTATI STRUCTURALE DE INTINERIRE IN PRACTICAREA APICULTURII 1. TITOV A assim fn_ultimii ani la un_spectaculos salt cu semnificatii majore in adoptarea in- deletnicirii de crestere a albinelor de citre un numar tot mai mare de pasionati. Ca urmare au fost inregistrate cresteri_ im- portante in rindul celor ce frecventeaza ci- clurile de incepatori si de avansati ale cursurilor apicole de masa, organizate de c&tre Asociatia Crescétorilor de Albine in cadrul tuturor filialelor judetene sia multor cercuri apicole comunale, oragenesti si mu- nicipale. Fata de anii trecufi este in curs de realizare _ sporirea sensibilé a numérul familiilor de albine, pe care de alffel in acest cincinal avem ‘sarcina de a-l dubla. Totodata au fost realizate sporuri cantitative si a fost diver- sificatA .calitativ gama produselor apicole predate fondului centralizat al statului, Toate acestea sint un rezultat al activitifii intense de modernizare tehnica apicola si de popularizare de catre organizatia noastri a efectelor hrénitoare, energovitalizante si api- terapice ale produselor apicole, ca fruct al activitatii® albinelor si rezultat al muncii stuparilor. Desfaguraté in condifii recreative si de folosire utilé a timpului liber in mij- locul naturii, indeletnicirea de crescator de albine este adoptatd cu pasiune de oameni de cele miai variate profesiuni si virste, din toate timpurile, predominind insi, in gene- ral, virstnicii, De aceea, mutatia la care asistim in ul- timii ani, prin intinerirea structurala a api- culturii, care este indragitA si adoptata si de un numér tot mai mare de tineri si chiar de elevi si pionieri, ca urmare a importantei ce i se acordé in scoli si in cadrul organi- zafiilor pionieresti, nu poate decit si ne bucure ! Numérul scolilor si al caselor pionierilor avind cercuri apicole bine dotate si desfa- gurind o intensa activitate apicoli, in ca- drul cdreia sint antrenati tot mai numerosi elevi si pionieri, este tot mai mare, iar re~ zultatele objinute de acestia — tot mai con- 22 cludente. In toate judetele, numeroase scoli sau case ale pionierilor au stupine proprii, au dotiiri proprii, Inregistreazd producti pro- prii de miere si alte produse apicole, iar cele mai _numeroase, in afara mierii distri- buite membrilor cercului, predau si fondului de stat insemnate cantit&ti de produse api- cole. Este tot mai mare numarul profesorilor si al instructorilor de pionieri care se pre- ocupa cu pasiune si ddruire de atragerea elevilor in general si a pionierilor in spe- cial, spre cunoasterea albinelor si indragirea stuparitului. In sustinerea afirmatiilor de mai sus, citam dou exemple, luate la intimplare, din ca- drul numeroaselor eereuri apicole scolare si pionieresti din intreaga tara, fruntage atit la invéjaturd cit si in insusirea practicli apicole si care s:au remareat prin modul de organizare, prin baza material in con- tinua crestere, prin rezultatele obtinute si entuziasmul ce-i caracterizeazi pe membrii lor. Este vorba in primul rind de unul din- tre cele 18 cercuri apicole scolare si pionie~ resti Inregistrate la Filiala A.C.A, judetul Arad, si anume de cel al Casci pionierilor din strévechiul oras medieval Lipova, loca- litate cu vechi tradifii apicole, avind chiar si o strada intitulaté a ,,Apicultorilor*, Acest cere apicol pionierese si-a inceput ac- tivitatea in-anul 1970 cu 5 familii de al- bine, iar in prezent dispunede 15 familii de albine adapostite fn stupi multietajati si in- grijite de 45 de pionieri apicultori, ‘intre 10 si 14 ani, organizati in trei grupe’a cite evi. Dintre acestia, 15 au si cite 1—3 de albine proprietate personal’, iar numerosi alti tsi string de pe acum econo- miile la CEC pentru a-si putea cumpara familii de albine proprii, Cercul dispune de un teren afectat stu- pinei — amenajat cu'2 cabane, un mic mu- zeu apicol in aer liber si cu culturi de plante melifere (fig. 1) — in. satul Cladova — la o distanté de 12 km de oras, Are o bazi materiala in valoare de circa 30000 lei, aledtuité din mijloace fixe de 11000 lei, doua cabane — 10000 lei, obiecte de inven- tar totalizind 4000 lei si material didactic in valoare de peste 5000 lei. ‘Tinerii api- cultori dispun de 15 truse apicole si de 15 biciclete, proprietatea cercului apicol pio- nieresc, cu care se deplaseazi la stupina. Ca rezultat al muneii lor pionieri apicul- tori din Lipova (fig. 2), au realizat in 1976 cite 10 kg miere marfi pe familia de al- bine, iar in 1977 au predat la fondul de stat 130 kg miere marfi. Aceasta binein- feles dupa ce si-au asigurat nevoile fami- lilor de albine, degustarile ce le fac la stu- pin& cu ocazia fiecdrei sedinfe de lucru si ind primesc oaspeti, si mierea ce se acorda, ca recompensii stimulatorie, pentru munea membrilor cercului dest&suraté pentru in- grijirea familiilor lor de albine. Activitatea acestui cere apicol este fécuta si mai atractivA prin organizarea la stupina a uhor mici serbari, focuri de tab&ré, jocuri sportive, iar pe timpul vacantelor de. pri- mavara ‘si mai ales de vara, prin instalarea de corturi pe perimetrul stupinei si organi- zarea de tabere periodice pentru’ pionieri, Infiinjat sub indrumarea, si_cu sprijinul di- rectorului Casei_ pionierilor din Lipova, prof. biolog Aurel Filip, instruirea apicola’ find condusi de profesorul de biologie al scolii din Lipova, Iosif Lukhaup, acest cere apicol pionievese a devenit in prezent centru me- todic pe judet. In continuare citim rezultatele remarcabile oblinute in cadrul Filialei A.C.A. jud. Satu Mare, unde numéarul cercurilor apicole pio- niereSti_ si scolare, ca si al_membrilor aces- tora este de la an la an in continua cres- tere si unde, la Liceul economic si in nume- roase scoli generale din Satu Mare si co- munele invecinate Agris, Micula s.a. accen- tul pe integrarea invajimintului cu practica productiva sint puse si pe insusirea si prac- ticarea indeletnicirii de crestere a albinelor. AceastA actiune, inifiaté in cadrul judefu- lui Satu Mare inci de acum 20 de ani de profesorul Alexandru Brazi, membru al co- mitetului filialei judetene a organizatiei noastre, este continuaté si mult amplificaté dupa anul 1967 de cdtre acelasi dascail ini- if hoogd 7 ri PCa edi Fig. 1. Planul de sttuafle al terenului afectat stu- pinet’ cereulut. apicot al Casei pionierilor din Eipova. Fig. 2. Ascultarea a sfirgit de tarnd @ familiilor de aitine de cdtre plonierit apicultort din Lipova. mos ajuns la anii pensionarii, Solici- tat si dupa pensionarea sa de cditre Ins- pectoratul scolar judefean de a sprijini ac- jiunea de instruire a cercurilor apicole sco- Jare si pionieresti, profesorul pensionar Ale- xandru Brazi a’ declarat : ,.MA bucur ci pot sa fiu de folos pentru fnflorirea apiculturii in judetul nostru“, Pentru popularizarea si insusirea indeletni- cirii de apicultor el a confectionat ca ma- terial didactic plange demonstrative privind viata albinei, rolul ei in actiunile de pole- nizare si eficienta produselor apicole, pre- cum si un stup din sticlé cu totul original, denumit de pionieri ,,fabriea de aur dulce“, Prin peretii de sticla ‘ai stupului, pionierii incepatori in ale apiculturii iau cunostinfa »pe viu" de viata si harnicia albinelor. La intrebarea ce este albina, pionierul Toma Danut din Satu Mare a raspuns: ,,Albina este medic", Este meritul acestor oameni inimosi si pa- sionafi care au reusit si stringé in jurul lor, formind gi indrumind, schimbul nostru de miine, cu deosebiti dragoste si daruire! Si ca ei, al multor altora din intreaga tard, c&rora le inchindm rindurile noastre. Salu- tim, de asemenea, acesti copii minunat} membri ai cercurilor apicole scolare gi pio- nieresti, pe tofi micii apicultori, nadejdea noastra de mfine, pentru rezultatele bune Ja invatafura si pentru succesele apicole rea- lizate, si le uram, ca si pe vitor, sa fie exemplu la invditatura si si beneficieze de culesuri bogate de nectar pentru familiile lor de albine! 23 informatii informati CURSURI DE CALIFICARE PENTRU APICULTORI LA LICEUL ‘SILVIC — TIMI- SOARA In scopul pregatinii unor ca- dre permanente de ,apiculto Departamentul _silviculturii din Ministerul Economi- ei Forestiere si Materialelor de Constructii a organizat un curs de calificare de _sapte luni, Pregitirea teoreticA s-a asigurat in cadrul liceului sil- vie Timisoara in cursul lunii februarie a.c. si a constat in lectii privind tehnologia mese- rei (cunoasterea albinelor, in- ventarul, utilajul si construc- file apicole, lucrari de pri- miivara, de vara, de toamna si de iarna in stupind, flora me- lifer si ciiile de 'imbunata- fire a ei, stuparitul pastoral, produsele albinelor, bolile si daunatorii albinelor), organi- zarea, planificarea ,evidenta productiei si retribuirea mun- cii in apicultura, — protectia muneii in luerarile apicole, controlul calitajii productiei, matematicd aplicata si cu- nostinte social-politice. Cursurile teoretice s-au _des- rat la un nivel ridicat, cu sprijinul unor institutii pres- tigioase din judetul Timis : Institutul agronomic, Filiala Judeteand a Asociatiel Cresca- torilor de Albine, Inspectora- tul silvie si Liceul sifvic. La cursuri au participat 35 apicultori necalificati, incadrati Ja istupinele — inspectonatelor silvice Arad, Badu, Caras- Severin, Dolj, Hunedoara, Olt, Satu Mare, Silaj, Timis si Vileea (fig. 1). Fig. 1 FT COMATTIA de Cimplean Mircea din Ploiesti, str. Stefan Gheorghiu ne. 52, 24 In prezent cursantii _efec- tueazA practica In productie la cele mai bune stupine ale inspectoratelor _ silvice jude- fene, cu o durata de sase luni, dupé o tematicé ce cuprinde intreaga gam de lucrari ne- cesare pentru cresterea si in- grijirea familiilor de albine, realizarea produselor apicole, aplicarea tratamentelor pentru Pprincipalele boli si ddundtori ai albinelor §,a. Ing. A. LUCESCU RULOTA APICOLA PENTRU UN AUTOTURISM Apicultorit ce defin un auto- turism (Dacia 1300), Warsawa sau IMS), cu care tsi fac tre- burile si'deplasirile necesare stuparitului pot sdi-st tran- sporte familiile de albine re- morcind autoturismulut o ru- lota apicola avind 0 capacitate de 16—24 familli, Acest pro- cedeu este prompt, practic si ieftin. In figura 2 se vedea o rulotd*) de un turism, putind tran- sporta 24 familii in stupi RA 1001 cu corp $i etaj. Ba se compune dintr-o platform 3100 X 1800 mm cu profap fix si o osie cu doud rofi de acelasi tip cu cele ale masinii ce 0 tracteazd, pentru a folosi aceeasi roatd de re- zervaé a masini, Cadrul plat- formei se sprijiné pe un sasiu ce este executat din profil usor si pe doud areuri lon- gitudinale din foi late. Scheletul metalic este execu- tat din cornier subfire si plat banda, imbrécat in pf.l., vop- sit in’ culori distincte pentru fiecare familie, Accesul in ru- lot se face printr-o ust cu poate tractata geam, plasaté la spate, iar ventilafla si lumina sint ’ asi- gurate de patru ferestre plasate in capac pe partea laterald. Indljimea este de numai 1,70 m instt capacul se poate ridica pe patru stilpi cind este ne- voie, la transport fiind Liisat in jos, pentru a se micsora re- zisienja aerulut 1a inaintare. Culoarul permite transportul centrifuge sia altor utilaje necesare Instalafia de lu- mind si semnalizare este cea obisnuitd, Turismul are o a- daptare special (0 furctt so- lida), sudaté de sasiu, preva- zutd cu o piulifa in care intra un cap de bard de camion montat pe profap. Capul de projap este construit cu doud resorturi speciale care amorti- zeazd sarcinile atit ta ple- care cit si la oprire sau fri- nare, Greutatea rulotei fard stupi este de circa 600 kg si a fost experimentata de autor in vara anului 1977, dind re- zultate mulfumitoare. Ing. V. GEORGESCU FURTISAGUL IN PRISACA Un furtigag declansat intr-o stupind, la sfirgit de cules, Poate aduce mari pagube prin slabirea sau chiar prin dis- trugerea intregului efectiv de albine. Pentru a preveni_furtisagul sau pentru a-l opri atunci cind s-a declansat se poate aplica cu succes sigur colectorul de polen tip A.C.A. **) sau tipu- rile mai simple de_colectare de polen care se gisesc de vinzare la toate magazinele de aprovizionare $i desfacere ale filialelor judefene A.C.A,, cu cohditia ca placa activa de tip vechi, fara nervuri, sa fie armat& cu un chenar din tabla zincata, care nu permite deformarea ei 1a cildura. Avind instalate colectoarele de polen, apicultorul poate re- colta fara grijé, in timpul zi lei, stropind din cind in cind aglomerarile de albine din fata stupilor, care eventual cereeteaz intrarile prin colec- toarele de polen. —. srora ) Catalog apicol, nr. 722. din activitatea filialelor Cluj Cereul apicol municipal Cluj-Napoca Cercul_nostru apicol, 1a inceputul anului nu- méira 636 mebri iar ‘in prezent 677. Sporirea numdrului de membri ai cercului se dato- reste muncii organizate a comitetului cereu- lui care are sarcini precise, repartizate pe membrii s&i, Comitetul cereului nostru_api- col a c&utat ca in fiecare an, in perioada de jarnd, s& mobilizeze membrii s&i, sa-i an- treneze la participarea conferintelor sapt minale cu caracter apicol, organizate in scopul ridie&rii calificdrii profesionale in api- cultura a membrilor si pentru propagarea ce- lor mai noi tehnici in cresterea si intretinerea familiilor de albine. Intocmite pe baza unei tematici precise pri- vind noiil in apicultura si tinindu-se seama si de propunerile facute de membrij cercului cu ocazia adunarilor generale, conferintele au tratat probleme privind cunoasterca, preve- nirea si combaterea bolilor la albine, renta- bilizarea stupinelor prin diversificarea pro- duselor apicole, in aga fel ca apicultorii sa nu se bazeze numai pe miere si ceara, ci gi pe producerea de polen, laptigor de mated, propolis, §.a. In vederea atragerii de nol membri si pentru consolidarea organizatoricé a cercului apicol municipal, a fost organizat in iarna 1977 un curs apicol de masa, ciclul I, frecventat de 41 cursanti, La organizarea cursurilor apicole cu apicultorii fneepatori gi avansati, un spri- jin deosebit a fost primit din partea Insti- tutului agronomic ,dr. Petru Groza* din Cluj-Napoca, in amfiteatrele caruia s-au si desfasurat aceste activitati. In mod special sintem ajutati in munca noastra si de cétre comitetului filialel A.C A. judefene si mai ales de presedintele acestela prof. dr. Bugen Muresan care, pentru reugita lectiilor ou a- picultorii, ne-a pus la dispozitie laboratorul apicol din cadrul Facultatli de medicind ve- terinara si zootehnie, dotat cu tot felul de unelte i ustensile apicole, cu aparatura si dispozitivele necesare desfdsurairii_ corespun- _zitoare a lectiilor apicole. Cursurile cu api- cultorii incepitori si cu cei avansati au fost organizate in mod regulat, o dati pe sap- tSmind, Participarea membrilor a fost activ’, temele dezbitute urmarite cu interes si com- pletate prin intrebari si discufii. Activitatea comitetului nu se margineste nu- mai la scolarizarea membrilor sai. In mod deosebit sintem preocupati si de realizarea sarcinilor din planul tehnic si economic, in care sens s-au prelucrat cu membrii_ cercu- Jui sarcinile de plan pentru anul 1978 si s-au Iuat angajamente concrete pentru rea~ lizarea si depagirea acestuia, un accent deo- sebit urmind a fi pus in acest an pe aspec- tele calitative si de diversificare a produc- fiel apicole realizate N. zicHIL Presedintele cereulit apicol muinietpal Cluj-Napoca Tulcea Activit&ti ale cereului apicol Niculifel Niculifelul este un sat mare si frumos cum putine sint in fara noastra, asezat cum il descrie M. Sadoveanu in lucrarea ,Privelisti dobrogene“ ,,...in c&ustl unei vai cu des- chiderea spre nord, la poalele dealurilor a- coperite cu paduri de tei, in nordul Dobro- gei, nu departe de cursul lin al Dunarii“, Seceta si vinturile uscate bintuie in aceste locuri ‘aproape tot timpul anulul, Coastele dealurilor din imediata apropiere a satului sint arse de soare si lipsite de vegetatie in timpul verii, cu exceptia lunilor mai si iu- nie, care sint mai bogate in precipitatii. Membrii cercului apicol din Niculitel, in una din sedin{ele de lucru, au hotarit sa’ semene pe aceste coaste de deal ofetari, arbori_re- zistenti Ja secet&, cu mult& putere de lasta- rire si cu un miros specific, care-{ apara de pascutul vitelor. Au cerut 51 concursul scolii, Elevii grupati in echipe, au adunat seminte de ofetar de la arborii’ razleti din sat si le-au depozitat la scoala, In una din zilele sezonului de toamna au plecat apicultori si elevi, in total peste 100 de persoane, incér- cafi cu saci cu seminte, casmale gi sape si au seménat in cuiburi circa 4 ha de ofetari pe coastele despdurite din jurul satului. Ote- tarul infloreste in luna iunie, f&eind flori in inflorescente aurii ce dau o miere frumoasi la culoare, impede si aromata. #1 ajuta le stimularea familiilor de albine pentru recolta de tei, care unmeazd imediat, pe la sfirsitul lunii iunie si inceputul lunii julie in regiunea noastra. Aceast& insufletitoare actiune a avut si o in- fluenté educativé pentru copii, desteptin- du-le dragostea pentru cultura arborilor si pentru albine. Ej au adunat semintele si au luat parte efec- tiv la semnatul viitoarei plantatii de ofe- tar, ce va creste odaté cu generatia de copii ce-atl_semanat-o. Apicultorii din Niculifel au luat parte si la plantarea puietilor de salem in cadrul pla- nului de impadurire al Ocolului silvic Nicu- lifel. N. ANASTASE 25 DIN ACTIVITATEA APIMONDIA | a SEDINTA DE LUCRU A CONSILIULUL EXECUTIV APIMONDIA, BUDAPESTA, APRILIE 1978, In zilele de 27 $i 28 aprilie a.c. la Budapesta a avut loc sedinfa de Iueru a Consiliului Executiv al APIMONDIEI (fig. 1), In sedinfa de deschidere membrii Consiliului au fost salutati de toy, Patay Jénos loctiitorul pregedintelui Federatiei Asociatiilor Natio- Fig. 1 nale. Prineipalul punct al ordinei de zi a fost stabilirea temei, programului gi bugetu- lui celui de al 27-lea_ Congres al APIMON- DIEL In urma discutiilor s-a stabilit ca ur- miaitorul Congres al APIMONDIEI s& se des- fasoare la Atena intre 14—20 aprilie 1979 avind ca tem& general ,,Mierea in alimen- tatia umana*, . Temele pentru referatele ce se vor prezenta in cele 5 comisii de lucru sint urmatoarele : Comisia de economie apicola — Transhumanta albinelor, incidentele sale economice, biologice, ecologice si legisla~ tive — Comercializarea sorturilor de miere de regiune, legislatie si control. Comisia de biologie — Raspindirea si adaptarea bine Comisia de flora meliferd — Pregitirea stupilor pentru polenizare. — Valoarea florei melifere mediteraniene, — Influenta solurilor asupra secrefiei_ de raselor de al- nectar. Comisia de patologie — Influenta _aspectelor sanitareasupra Producfiei de miere — cantitate i calitate. Comisia de tehnologie — Tehnologia apiculturii de amator, — Tehnieile noj in serviciul apiculturii in- dustriale. 26 A fost totodata aprobat programul de des- fisurare pe zile ca gi programul excursiilor anterioare si posterioare congresului, In ‘continuare Consiliul a examinat si apro= bat lista membrilor grupelor de lucru ale comisiilor APIMONDIEI, programul. simpo- zioanclor internationale ale APIMONDIEI pind la viitorul congres (s-au propus, pe Inga cele deja in curs de organizare, un. simpozion, la Avignon-Montfavet (Franta), intre 4—7 aprilie 1979 pe tema polenizarii si incidenjelor sale economice i un simpozion despre apicultura mediteraneand in Juna iunie 1980 in Tunis), ca si propunerea pentru. programul apicol F.A.O, pentru Grecia care cuprinde crearea centrului european de cre: tere a mitcilor in loealitatea Akrotiri (insula Creta). In cea de a doua sedinta Consiliul Executiv a dezbatut probleme ale activitatii® curente organizatorice, economice st financiare apro- bind activitatea biroului Consiliului Execu- tiv de la ultima adunare, pind tn prezent Jn inchelerea lucrarilor Consiliul Executiv a hotarit ca viitoarea gedinfA de dueru si alba loc a Bucuresti, in ‘luna august cu ocazia Simpozionului de Apicultura. Industriala, Jn cursul zilei de 27 aprilie Presedintele APIMONDIEI prof. dr, ing, V. Harnaj im- preund cu Secretarul general dr, Silvestro Cannamela au facut o vizitd tovardsului dr, Hammer Jozsef, ministru adjunct in| Mi- Aisterul Agriculturii si Alimentatiei a R. P. Ungar cu care s-au discutat diferite Probleme ale colaborarii intre asociatiile api- cole membre ale APIMONDIEI. In zita de 29 aprilie membrii Consiliului Exccutiv au vizitat in localitatea G6d61é, sta fiunea de producere a matellor selectionate, statiune creat si indrumat& de cunoseutul om de stiinfi Orési Pall (fig. 2) SIMPOZIONUL _ ,,APICULTURA | INDUS- 'TRIALAS TULCEA, DELTA DUNARIT — ROMANIA Programul simpozionului este urmétorul : Miercuri 16 august deschiderea oficialé a ce- de in lei de a IV-a expozitii-tirg international apiculturé la Bucuresti; deplasarea part pantilor de la Bucuresti la Tulcea; inregi trarea participantilor. Joi 17 august deschiderea offelalé a lucrari- Jor simpozionului; referate si comunicari axate pe tema simpozionului ; cokteil de bun venit oferit participantilor la simpozion. Vineri 18 august continuarea programului de prezentare a referatelor; inchiderea lucrari- lor simpozionului; vizitarea fermei apicole a IAS Tulcea; spectacol folcloric in cinstea participantilor ; imbarcarea pe vase si ple- carea in Delta-Dunarii. Simb&tA 19 august, duminicd 20 august si luni 21 august excursie documentar-turistica in Delta-Dun&rii cu vizitarea stupinclor de- plasate pentru culesul de menté ; reintoarce- rea la Tulcea, Facultativ — la cerere, participantii pot face coniza cost o excursie de 0 zi pe litoralul romanese al Mari Negre. Inscrierea la simpozion urmeazi a fi fécuta col maf tirziu pia la data de 15 julie 1978 daté pind la care vor trebui trimise secreta- riatului simpozionului si rezumatele referate- lor dactilografiate in una din limbile oficiale In intervalul 16—24 august se organizeazi la Bucuresti. in cadrul Complexului apicol _ al ‘Asociafiei Crescitorilor de Albine din Ro- mania »A IV-a Expozifie Internafionald de Apiculturt". Se pot prezenta stupi, unelte, instalatii apicole, produse si derivate apicole prectm gi echipamente pentru lucru in fer- mele apicole. Expozantii au la dispozitie gratuit 5 mi Pentru yolafit.suplimentare cet interesatt. se pot adresa. fillaelor Judefene ale Asociaticl Cresedto- WWor de atbine din Rus. Romania, unde se pri- mese $1 cererite de inscriere. AL II-LEA SIMPOZION INTERNATIONAL DE APITERAPIE, PORTOROZ 1UGO- SLAVIA APIMONDIA — Federatie International a ‘Asociatiilor de Apicultura, Federatia Asocia- {iilor de Apiculturé Tugoslave, Uniunea Aso- ciatiilor de Apicultura din Slovenia, Consor- fiul de Apiculiura Iugoslav si Centrul de Bio- tick Medex organizeazi »cel de al I1I-lea Simpozion International de Apiterapte tntre 1114 septembrie 1978 la Portoroz Iugo- slavia, Lucrarile se vor desfigura dupa urma- torul program: Duminicd 10 septembrie inregistrarea parti- clpantilor. Luni 11 septembrie inregistrarea participan- ilor ; deschiderea simpozionului; sedinta de jucru; apiprevenirea si protectia | mediului inconjuriitor vital; receptie oferité de pre- gedintele adunarii comunei iran Marti 12 septembrie gedinfa de lucru: “cer- cetéri fundamentale asupra — posibilitatilor apiterapici, Miercuri 13 septembrie sedinfA de lucru: utilizarea produselor stupulul in terapie ; di- neu pentru participanti si insofitori, Joi 14 septembrie discutie tehnick: vizita patriei lui Anton Jansa sl a patriei albinei carniole (Apis mellifica carnica). La terminarea, simpozionului sint diferite excursii turistice Limbile oficiale sint: engleza, franceza, ger- mana, rusa si spaniola). In timpul simpozionului va fi deschis& 0 ex- pozitie consacrata apiterapiei. 80 DE ANI DE EXISTENTA A ORGANIZA- IPL APICOLE DIN R. S. SLOVENIA SI DE APARITIE A REVISTEI _ ,SLOVENSKI CEBELAR“ DIN R, S. F. TUGOSLAVIA Uniunea| societatilor apicole_ din R. S. Slovenia din cadrul R. S. F. Tugoslavia a organizat simbataé, 28 ienuarie 1978, si batorirea festiva a celei de a 80-a aniversai a primei organizafii apicole din Slovenia, precum si cea de a 80-a aniversare a revistel Slovenski Cebelar“, Sarbitorirea a avut loc in sala cinematogra- fului Union‘, cu participarea a 900 de i vitati. "Dr. Joze Benigar, presedintele Uniunii societatilor apicole din R. S. Slovenia a {i- nut discursul de salut, Ing. Milovan Zidar, secretarul republican pentru agricultura, sil- vicultura si industrie alimentara, i-a felicitat pe apicultorii din Slovenia. Serbarea s-a incheiat cu distribuirea meda- liei Anton Janse cl I-a si a unei placute co- memorative. Uniunea apicold a R. S, Croatia a_primit, de asemenea Placheta comemorativa, drept recunoastere a succeselor in dezvoltarea api- culturii, Toli participantii la serbare au avut ocazia sf asiste la parada steagurilor miulticolore si frumos brodate ale societatilor apicole. In incheiere s-a oferit participantilor o masa de pring festiva, Intre 27—29 lanuarle a fost deschisi expozi- fia utilajului apicol modern fn holul scolii primare Polje, ling& Ljubljana, Pe linga expoaantii individuali-apicultori, care crau jn numar de peste 30, la expozitie a parti- cipat $1 Medex, organizatia economic’ api- cola care a sprijinit si material aceasti siir- batorire. Au fost expuse citeva centrifuge manuale si electrice, topitoare cu aburi pentru ceara, o serie de ustensile apicole mérunte, stupi si nuclee, precum si o frumoasi colectie de publicafii apicole. Cu acest _prilej redactia revistei ,,APICUL- jURA IN ROMANIA" transmite ciflduroase felicitiri apicul(orilor sloveni si colegilor din eadrul redactiei revistei prietene —,,SLO- VENSKI CEBELAR* posibile 27 Tao MC ae Nc Te PINOT be eee ea Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiel Bucuresti Introducerea miteii In ultimii ani oamenij ai inceput tot mai mult s& practice apicultura. In prezent cererea de mitci depaseste oferta si pierderea inutild a unui numér Gestul de mare de Matei de catre apicultorii eu putind expe- rienfA contribuie si mai mult la acest lucru. Existé apicultori care pun matca noui in stup fara s& 0 scoatd pe cea veche, asteptind ca matea noua sao inlocuiascé automat pe cea veche. Alli apicultori introdue matea in fa- milii fara puiet sau cu puiet cApacit. Hste preferabil si nu se procedeze astfel. Introducerea mitcii intr-o familie cu puiet tindr, needpacit, poate reusi, dar nu este o regula generala, Bxisié de fapt o singura cale de a introduce miteile si aceasta este prin nuclee, $i chiar si_atunci trebuie fncereate diferite metode Pentru a reusi, Cea mai usoara si mai bun& metoda de a obtine nuclee este, probabil, folosirea asa-zi- sclor ,podigoare pentru nuclee*, Aceste pod soare pentru: nuclee pot fi folosite ca podi- soare si temporar ca funduri de stup, Pentru introducerea mitcit, indiferent de six tuagie, se plaseazti un podigor pentru nuclee deasupra stupului care wrmeazd sd. primeasett mated. Este maj bine ca podisorul sé nu aiba erdpaturi, Nucleul de deasupra stupului in care urmeazi s& fie introdusi matca se poate face cu cor- puri standard sau cu faguri de magazin care contin oud, puiet si miere, pe ling& albinele respective. Pentru nucleu nu sint folosite deeit doud rame cu puiet care este fn curs de eclozionare. Se asazi o ram& cu miere si albine la marginea corpului, apoi cele dowd rame eu puiet eclozionat si cu albine, o alta ram& cu miere si un fagure liber. In afar& de cei cinei faguri mentionati, cu confinutul respectiv, trebuie sé puneti fn interforu) nu- cleului inci doi sau trei faguri cu albine suplimentare, Puietul si albinele trebuie si provin dintr-o familie puternica. Motivul pentru care se introduc albinele su- plimentare este pentru a avea cantitate apro- ximativ dubli pentru nucleu, deoarece, de indati ce albinele batrine din nucleu incep sa zboare, ele se intore toate la vechiul stup, Jasind fn nuclee numai albine tinere. Urdi- nigul trebuie micsorat intotdeauna pentru a preveni furtisagul. De asemenea, nu se fac nuclee si nu se introduc matci cind nu exis- ta cules, In timp ce se pun fagurii cu albine in nu- cleu, matca familiei trebule protejati. De 28 fapt, cel mai sigur mod este de a gisi mai intfi matca si de a pune fagurele cu ca ine tr-un corp de stup gol, pentru pastrarea in bune condifii, Apoi, se formeazd nucleul $1 putem fi siguri cd vechea matcd nu va_pé trunde in nucleul care trebuie lasat fara matca. Cusca pentru introducerea mateli in- tr-un nucleu mic ca acesta trebuie si fie Uipsit’ de o parte din hran&, Se scoate o parte din zahdrul de la capat’si se face un crifictu prin zahar, cu multd_grija, pentru @ nu lovi matea din cused. Oriffciul va fi suficient de mic ineit albinele si nu poata iesi, dar suficient de larg, incit albinele si-1 poat& consuma in citeva vile. Cusea poate fi plasatd intre rame sau dea- supra ramelor cu fafa in jos. Plasa custii trebule si fie expusa astiel, incit albinele si Poata lua contact cu matca, Apoi, se acopera stupul $i se lasd aga trei zile. Dup& cum sa mentionat, multe din vechile albine se intore Ja vechiul stup. In acest fel albinele tinere Yor accepta oriee fel de mated, aproape ori- cin Dac& in intervalul de tref zile matca nu a fost cliberata, atunci trebule eliberata des- chizind celalalt orificiu al custii. In alte trei zile matea trebuie si depuni oud. Uneori, dupa aproximativ trei zile‘s-ar putea s4 gasim inceputuri de botci in stup. Nu ire- buie distruse aceste botci. Este bine ca nus cleul s& fie lasat sé se stabilizeze timp de © saptamina, cel putin, dupa ce matea in- cepe si depund ou8. Apol acest nucleu poate B unit cu stupul fara mated. In orice caz, Snainte de a-] uni cu stupul, trebuie verificat daca acesta are sau nu mated. Deseori, acesti asa-numifi stupi faré mated au o mated nefmperecheata. Dupa doua sip- taminj vor avea inst aceeasi mated, ouditoare si nu va mai fi nevoie si se introduc’ alta. Ar fi bine sd se incerce crearea’ unui nucleu peste stupul care trebuie dotat cu o mate’; aceasta va acord& timpul necesar pentru a vedea dac& in stupul respectiv este sau nu © matcd neimperecheats. Daci nu exista mated oudtoare in stupul presupus orfan, du- pa doua saptimini putem fi siguri ca’ sint faré mate’. Familille respective trebuie deci dotate cu o noua mated. Poate cea mai buna metod’ de a introduce matca intr-o familie orfan& este de a uni nucleul cu ajutorul unei foi de hirtic. Tre- buie prevaizut in nucleul superior, cu un ada- us de 8 mm, acolo unde a fost la fnceput urdinigul. Aceasta constituie un reper pen- tru albinele culegatoare, in gisirea cu usu rinfé a drumului de intoarcere .Dac& nu au acest urdinis albinele agezate peste stupul mentionat nu vor putea intra in stup. Albinele vor roade hirtia si vor incepe trep= tat viata lor sociala, In foarte scurt timp se vor uni fird nici un impediment. Urdinigul superior poate fi scos si toate albinele vor folosi intrarea comund de la baza stupului. Aceasta este singura Dosibilitate de a introduce o mated intr-un stup total fara mated. De asemenea, aceasti metoda este cea mai bund pentru ca 0 familie si se dezvolte. In acest caz nucleul se face pe un corp separat al stupului si nu peste un stup fri mated, Daca cineva: doreste un numar suplimentar de mitci pentru “ anotimpul de primavaré trebuie si formeze nuclee agezate peste stuplt cu familit puternice, in ultima parte a veri. Cind matca din nucieul superior depune oud, se da albinelor un magazin de miere gi s¢ pregiteste acest stup cu doud mitci, pentrit iernare in mod suprapus. Primavara, aceste nuclee pot fi folosite pen- tru inlocuirea miteilor si, de asemenea, pen- tru a face familia puternic& fn scopul spori- rii_ productiei de miere. (MRAZ, CH. In: American Bee Journal, iulte, 1071, p. 444445) Unelte pentru transvazarea larvelor si pen- tru recoltarea liptisorului de mated Pentru a procura mai usor uneltele pentru transvazarea larvelor de albine, am apelat la colectivul tntreprinderii _,,Instrumentarija", care a confectionat de probi, intreaga gama de unelte necesare acestei operatii, pe care am fncereat-o practic in stupina mea. Rezul- tatele flind bune, aceste unelte s-au produs in serie si pot fi procurate de la Coopera- tiva apicola din Zagreb. Uneltele cuprind lanteta de. transvazare a larvelor, spatula pentru recoltarea laptisoru- lui de mated si seringa pentru addugarea Japtisorului In botei, inainte de transvazare, Seringa, Serveste la punerea liptigorului de mated inainte de transvazarea larvelor, Este cunosout c&, atunei cind larvele sint trans- vazate pe uscat, mai mult de jumitate nu sint primite. Deci, tnainte de a transvaza lar- vele este necesar 84 umezim fundul botcli cu lAptigor de mated si pe acest liptigor si punem Intr-un timp cit mai scurt larvele. Botcile trebuie introduse imediat tntr-o anu- mit& familie de albine pentru ca albinele si Inceapa cit mai devreme si ingrijeascd lar- vele, L&ptigorul addugat pe timp uscat si cald se evapora repede, iar larvele sint sen- sibile la ramfnerea in afara familiei Cu cit Iucrim mai repede cu atit vor exista mai multe larve primite. Seringa este foarte prac- tied pentru addugarea liptisorului, deoarece $0, Seringa pling putem umezi ‘peste 300 tei. Fie ca laptisorul este din anul respectiv sau din cel precedent, este necesar sA-l diluam cu apa calda, apoi si-1 amestectim bine pen- tru ca sii se dizolve total. Laptisorul trebuie si iasd din seringd uniform, 1a o usoard apa- sare pe piston. Metoda este practicé pentru cA laptisorul nu se usuea in serings, iar acest lucru este important cind transvazém zilnic mai multe sute de larve. Seringa are in partea din fat& o prelungire care este suficient de lungi pentru a atinge fundul boteii. 2 Lanfeta pentru transvazarea larvelor. Ave capetele inegale, unul drept si altul incovoiat. Partea indoitd permite ca degetele sé nu de- ranjeze privitul in fundul boteli, la scoate- rea larvelor. Ambele capete au o parte plata, ca o paleti. Cu aceasta paletA se merge incet sub larva, dinspre spatele ef, Larva este indoita ca o semiluna, iar partea din spate este cea proe- minenta. Larva in virsti de 10 ore se lipeste Singura de palet&. Dac n-am reusit de prima data s& scoatem larva din celula ei, nu tre- buie si mai incereém, deoarece existi 0 mare probabilitate ca larva si fie rénitd iar albi- nele dau afar ascmenea larve. Spatula pentru recoliarea idptisorului de ™mated. Serveste la scoaterea liptigorului de mated din botci. Pe o latura este rotunjita incit corespunde cu fundul boteii din mate- rial plastic. Folosirea botcilor de _ plastic * face posibila manipularea rapida. Botcile din cear sint delicate si cu ele trebuie si lu- cram ineet si cu_grija, pentru a le folosi de mai multe ori, Dac& se exerseazA putin, ct spatula se poate scoate dintr-odata, aproape tot Maptigorul din botca, (TONCIC, F. In: Péela, m, nr. 2, 1978) Cresterea Iui Apis mellifica adansonii in sud-vestul Frantei, Fira tehnici speciale, o familie de Apis mel- lifica adansonii din Senegal triieste perfect in Franta, de un an de zile. ISTORICUL Maj multe tentative de a introduce pe Apis mellifica adansonii, rash africana a albinei noastre domestice, au fost intreprinse de citi- Va ani, atit in Franta ca gi in alte ari din Europa, MORSE si citiva din colaboratorii sii au facut lista lor in 1973. In Franta au exis- tat incercérile lul MATHIS si ale lui COUAILLIER care, din picate, ” n-au fost incununate de succes si n-au avut nici o ur mare. In 1973 WOYKE a semnalat tn APIACTA imposibilitatea sa de a mentine in vial 30 de familii de albine africane in Polonia. Pe scurt, toate eforturile de aclima- tizare a lui Apis’ mellifiea adansonit in Eu- ropa s-au soldat piné acum cu un egec, imp ce introducerea aceleiasi albine in Bra- zilia a declansat ceea ce pe atunci pirea o drama ecologic, invadarea tuturor biotopi- lor apicoli din’ America de Sud de citre nou-venita din Africa. Este adevarat cd cli- matul de la Paris (MATHIS), din Polonia (WOYKE) si de la Sao Paulo nu sint deloc comparabile. In urma acestor rezultate nega- 29 tive concordante, obfinute in diferite puncte ale Europei si avind cunostinte aménuntite asupra albinej africane, RUTTNER a cre- zut ci poate scrie ca este imposibil sé cresti Apis melifica adansonii in Europa cu ex- ceptia Siciliei si a sudului Spaniei, daci nu se folosesc tehnici speciale cu camere de zbor puse la punct in laboratorul sdu sau introdu- cerea periodicd, toamna a matcilor africane in familii europene, In laboratorul nostru, am fncercat la rindul nostru si crestem albina africani datorita doctorului MATHIS care ne-a daruit, in iu- nie 1975, un stup cu Apis mellifica adansonii. INCERCARI DE ACLIMATIZARE, MATERIAL $I METODE Familia de albine adusi din Senegal a fost destul de mici in luna iunie 1975, ceea ce m-a decis s-o conserv pe cele trei rame ale stupului de observatie, care a servit si la transportul ei. Acest stup de sticlé, portativ, conceput de MATHIS, este echipat cu rame Langstroth. 7 orificii' de 15 mm diametru, inchise cu un grilaj fin, asiguré o bund aeri- sire. Printr-un orificiu special se poate in- troduce zahar cristalizat pentru hranirea albinelor. In timpul toamnei si al iernii, care au urmat, laturile din sticlé ale stupului au fost acoperite cu panouri din lemn, du- blate in interior cu burete de polyurctan. Acest stup usor a fost ‘instalat intr-o mica constructie neincalzita, care fl proteja de in- temperii. Urdinisul deschizindu-se la nivelul de spri- jin al unei ferestre mereu deschise, am putut constata cd temperatura, in imediata apro- piere a stupului, era aseman&toare cu cea din afara, REZULTATE Familia_a supravietuit foarte bine iarna 1975—1976. Mutata primavara fntr-un — stup clasic Langstroth, a continuat si se dez- volte sia dat 10 kg de miere. A folosit pen- tru constructiile sale faguri artificiali din comert care sint dupa standardul european si deci au celulele mai mari decit celulele clddite de obicel de Apis mellifica adansonii. In fine, in timpul acelefasi perioade si in aceeasi xegiune, 3 stupi continind metisi din miatei adansonii si trintori ligustica au ier- nat in aer liber in conditiile normale ale api- culturii regionale. Deci albina african’ este capabili si se acli- matizeze la conditiile din sud-vestul Frantei. DISCUTID De ce incerearile de’a introduce albina afri- cani au_eguat pretutindeni in Europa si nu si in Périgord, Franja? Este clar cA microclimatul regional trebuie sii se mentina in limitele termice de adaptare ale acestei rase de albine. 30 Care au fost deci condifiile climaterice ale anilor 1975 si 1976, iar pe de alta parte ace- lea ale ultimilor 5 ani? Datele pe care le definem ne araté clar ci iarna 75—76 n-a fost nici mai grea, nici mai blind& decit iar- na celor 4 ani precedenti. In 1976, tempera- tura cea mai scdiautd a fost inregistratd in de- cembrie (—10°,5) dar, media temperaturilor minime a fost de —0°8. In timpul celor 12 luni care s-au scurs intre 1 junie 1975 si 31 maj 1976, mediile temperaturilor minime n-au depasit 10° decit in timp de 4 luni, Nici un climat african, tropical sau ecuatorial nu are desigur aceste caracteristici, Albina africana are deci posibilitafi de adap: tare la climatele noastre europene, cel mai putin riguroase, ceea ce nu. banuiau nici au- torli deja citati (WOYKE si RUTTNER), nici eu insémi, in urma studiilor asupra termo- reglirii albinei africane, Intr-adevar, am demonstrat c& capacitatile de termoreglare ale lui Apis mellifica adansonii in climat ecuato- 1 nu echivalau pe acelea ale lui Apis melli- fica ligustica in tari calde, ca de pildi in Israel. Ins& eu aveam deja ‘indicatii pretioase pentru actualele mele rezultate: curbele de inregistrare au arditat c& rasa africana pare s& reaclioneze mult mai bine la temperaturile joase decit la temperaturile ridicate ; daca se aclimatiza destul de prost fn timpul mari- lor cfilduri, in schimb, se dovedea aproape tot atit de’ capabilé ca albina noastra euro- peand sd mentin& un microclimat fayora- bil pentru supraviefuirea puietului sau in perioada rece. Tata confirmarea astazi, Este deci un paradox si scrii ci Apis mellifica ligustica pare s& fie mai bine adaptata Africii decit Apis ‘mellifica adansonii, cel putin prin facultatile sale termoregulatoare. In fine, ceea ce ne indic rezultatele acestei munci este capacitatea mai mare de adap- tare a lui Apis mellifica adansonii la tem- peraturile joase, decit s-a prevézut. CONCLUZII Dac& rasa africand nu pretinde nici o teh- nic& speciala de crestere in regiunea noas- tra, ea in plus nu cere nici manipulare spe- cial tn timpul vizitelor la stupi: inutil si te acoperi din cap pind-n picioare, inutil si afumi in mod exagerat familiile cici ea nu are mai agresiva decit albina noastré local’. Jn plus, ea-a pastrat unele din calitatile sale africane, marea ei activitate matinala si se- rald, fecunditatea si dinamismul stu in re- colte, Metisele afro-italiene pe care Je avem Je seamana intru totul. (DARCHEN, R. 1 La gazette apicole, 77, ‘ne, 421, 1916) Folosirea fumului in apicultars Albinele trebuie s& lupte in cursul existentei Jor cu diferifi dusmani, care aparfin in prin- cipal clasei artropodelor. La rindul lor api eultorli acorda din plin toate ingrijirile, adap- tind comportamentul lor propriu la compor- tamentul instinctiv al albinelor, respectind le- gile imuabile care dirijeazA viata famililor de albine. Toate interventiile sint conduse de grija de a fi un ,bun pistor al _albinelor“. Aceasta exclude orice tratament prost, Folo- sirea necugetata a fumului este unui din aceste, tratamente proaste, De ce se afuma? Albina este o insect pasnicl g1 docild, cdireia fi place pacea si linfgtea. Arma sa de apdrare este acul si glanda cu venin. Albina’ cule gitoare nu infeapa deett in cazuri de ame- nintare ; familia de albine {si intretine corpul sau de garda, insiremat s& opreasca accesul fn cuib a oricarui intrus, Pentru a face o operatie, trebuie tmpiedicatl declansarea instinctului de aparare al albine- lor si evitata iritarea lor. Acest Iueru se rea lizeazi prin afumare. Actiunea fumului Fumul pare ¢& anunta albinelor o catastrofa, Fumul este pentru ele sinonim cu focul. In- stinetul de conservare, puternicul resort al Vielii animale, se declangeacd imediat, Acul find. ineficace tmpotriva fumului, albinele incep si evacueze cit mai mult fum prin ba- tai din aripi, de unde si biztitul earacteristic si sa salveze tnainte de toate mierea, pe care © depoziteazi in guse. Ble se tndoapa cu miere. De ce nu inteapa albinele in acel mo- ment? Pur si simplu pentru cé nu pot face doug lucruri deodati, Reflexul aparérii, mereu gata sd se manifeste Ja cea maj mica alertd, se declanseazd cu o vitezi sau o intensitate diferita, in. functie de rasa de albine, de starea familiei de al- albine si de vreme, Fumul treduie si fie folosit de fiecare daté cu discerndmins, dupa situatie. Cum se face afumarea ? Inca din antichitate omul se apara eu aju- torul fumului cind se apropia de albinele instalate pe atunci in locasurile lor naturale, pentru a scoate mierea, unica materie dulce @ epocii. Pentru aceasta se foloseau de smocuri de jarbi cdrora le didea foc. In zilele noastre, se foloseste afumatorul sau pur si simplu fumul de tigard. Fumul tre- buie sa fie alb si rece ; cel albastru este prea cald. Trebuie si poti tine mina fn jetul ce iese din conul afumatorului. Fumul trebuie 88 fie bine dozat: prea pufin n-ar avea efect asupra albinelor, lansat cu violent si cu exces sau prea cald, ar sufoca albinele si Je-ar irita in loc si le calmeze. Stupul se deschide pe masura nevoilor vizitei, Se re- duce astfel zona de supraveghere si albinele, sub actiunea discret a afumatorului, se re- fugiazd in locurile protejate, Desfisurarea intervenfiilor fn familia de albine depinde de manevrarea afumatorulul si modul de afumare, Ce combustibil sa folosim ? Putem arde in afumator: jarbi useata, frunze uscate, ace de brad, turbi, carton o: dulat, cirpe pinzd propolizatd, ghemotoace de bumbac, lemn putred, tutun.’ Aceste mate- riale ins& nu au aceeasi valoare. Fumul nu trebuie sa fie prea jenant pentru apicultor, ci eficace pentru a goni albinele, Dintre ierburile uscate se recomanda in spe- cial: caloparul (Tanacetum vulgare), coada soricelului (Achillea millefolium), " pelinul (Artemisia vulgaris). Un combustibil bun poate fi iasca ce se in- tiIneste pe trunchiul batrinilor fagi sau ste- Jari, “Atinge usor diametrul de 30 em, Are forma unei copite de cal, este de culoare ce- nugie, lamelat: pe fata sa inferioara si cu inele circulare spre muchia exterioard. "Este foarte dura si se detagea’ foarte greut de pe trunchiul copaculul. In stare uscata arde foarte usor. Arderea sa degajeazi mult fum, destul de plicut si nu se poate stinge deci intr-un recipient inchis, in pamint sau_ cu apa, Aceste calititi o fac si fie un excelent combustibil pentru afumitor, Coneluzii In timpul lucriirilor 1a stupi, apicultorul poate foarte bine si neglijeze masca si mé- nusile. S-a admis insi cA nu trebuie deschis stupul faré fum, chiar si la albinele re- numite ca blinde, in urma unei munei in- tensive de selectie in acest sens. In orice caz, folosirea fumului trebuie si ramin& mo- derata, atit pentru forta jetului, cit si pentru cantitatea de fum. Albinele noastre se vor dovedi a fi docile si blinde, pe cind tratate nedibaci sau brutal, elé devin rele si agre- sive. Un alt efect al fumului fn apiculturd este acela ca acoper mirosul corpului omenese. Ingrijind grddina mea de zarzavat la 2m de urdinigurile a 10 stupi, as fi fost obligat si fug clteva minute, datorité agresivititti gardienelor stupilor. Aprinzind insi pipa de apicultor cu foarte mici rafele de fum diri- jate Ja intimplare, am putut lucra in liniste. La fel procedez si cind Iucrez tn stupina. Alci efectul fumului nu este de a crea pa- nica, ci de a acoperi emanatiile iritante pentru albine ale corpului uman. (SCHNEIDER, A. In: La Belgique apicote, 42, tir. 12, 4978} 31 ie PROGNOZA INFLORIRI TEIULUL ALB (Tilia tomentosa) IN VARA ANU- LUI 1978 Teiul reprezint& dup’ salcim a doua specie forestier’. — meliferS importanta. Infloreste la inceputul verii si spre deosebire de _sal- cim, teiul furnizeazi un cules de mai mict intensitate dar de durati mai lung’, indeo- sebi in pidurile formate din dou sau mai multe speci de tei. In piidurile de foioase din {ara noastri se intilnese mai freevent trei-specii de tei, care in ordinea infloririi lor sint : teiul cu frunza mare sau teiul fluturesc (Tilia grandifolia), care infloreste cel mai timpuriu, urmeazi apoi la aproximativ 10—15 ile teiul pu sau teiul cu frunza mic& (Tilia cordata), la cirea 18—21 zile dup& prima specie inflo- reste teiul alb sau telul argintiu (Tilia to- mentosa). Dintre acestea, cea mai important’ specie de tei atit prin suprafata ce o ocupa in masive cit $i prin potenfialul siu nectarifer ridicat este teiul alb, Totodata, avind in vedere c& teiul alb infloroste de obicei intr-o perioadit cind timpul este mai frumos si mai stabilizat din punct de vedere termic si al precipitafii- lor, acesta asiguréi culesuri mai bogate si de o durat% mai lungé decit celelalte speci de tei amintite. Pentru a veni in sprijinul apicultorilor cu privire la practicarea ‘stupiritulul pastoral 1a masivele de tei, Institutul de meteorologie si hidrologie, in colaborare cu Institutul de cer- cetiri_pentru apiculturii, au elaborat prog- noza infloririi teiului alb, specia cu cea mai mare pondere economico-apicoli . In acest an, ca urmare a unel primiiveri rect si cu precipitatii mai abundente, pornirea in vegetatie 1a flora spontand s-a produs mai tirziu fa{% do normal cu cirea 8—10 zile. Pe misura _inaint&rli insti in sezonul cald, aceast riminere in urm& se va reduce trep- tat, astfel ci inflorirea acestor plante se va produce 1a date apropiate do cele medii mu! tianuale, menfinindu-se numai o usoari intir- tiere faji de normal. Din analiza evolu{iel condifiilor_meteorolo- gice curente si cele de perspectiva, in raport cu cerintele biologice ale teitlui alb, a rezul- tat efi inflorirea cea mai timpurie se va de- clansa in p&durile din sud-vestul Olteniei 1a 20—23 iunie, urmate de cele din Banat si Cimpia Romani intre 24—27 iunie. Intre 28 VI—1 VII inflorirea so va inregistra in masivele de tei din nordul Olteniei si Munteniei, cea mai mare parte a Dobrogel, Podisul Central Moldovenese si estul Bana- tului si Crisanei. In celelalte zone ale {irii, inflorirea teiului alb se va produce dupa EC 32 data de 1 iulie, iar in nord-vestul Moldovei si Podisul Transilvaniel — dup’ 10 iulie. Trebuie si subliniem eX epoca de inflorire precum si secretia nectarului la tel sint pu- ternic influenfate de factorii de microclimat, ca de exemplu solul, expozitia, altitudinea, umiditatea etc. Astfel, plantafiile de tei din centrele populate inflorese in general cu a- proximativ doud siptimini mai timpuriu fajs de masive, in cadrul aceleiasi zone. In incheiere mentionim & evolutia condi- fillor_meteorologice de perspectiva ca si re- zervele satisficttoare de umiditate din sol ereeaz condifii corespunzitoare pentru o bund secretie de nectar in toate masivele de tei si respectiv constituie premise favorabile pentru realizarea unor recolte bune de miere. ‘TIMPUL PROBABIL IN LUNA AUGUST 1978 Anul acesta kina august va fi normal de calda si mai putin ploioasa decit obisnuit, Desi temperatura medie pe tari va fi apro- piat& de cea normal, vremea va fi ceva mai r&coroasi in centrul ‘teritoriului cuo buna parte din Moldova si ceva mai! caldA in Ba- nat si Oltenia. Gradul de innorare a cerulul va fi redus si cu exceptia citorva zile in tot cursul luni va predomina o vreme insoriti, Principalele fronturi de ploi, ce vor _afecta teritoriul in jurul datelor de: 4—6, 12, 17— 18, 21, 24—25 si 30—31 august vor da’ ploi locale’ sau regionale si numai in prima de- cad vor avea un caracter general. Numérul ploilor va varia intre 2—6 fn sud si inte 6—12 in celelalte regiuni inclusiv zona de munte. Cantitatile de apa, comparat cu cele normale, vor fi deficitare si numai fn Ci se. vor totaliza cantitifi excedentare, In Oltenia, Muntenia si Moldova vremea va fi secetoasd, 1—3 august. Vreme frumoasé si cald& cu cer insorit si cu aspect canicular in regiunea de cimpie, unde temperatura va urca pind Ja 35°. In nordul extrem temperatura va urea pin la 27°, In timpul noptii temperatura va oseila intre 10° gi 19°. 4—T august. Vremea va deveni instabilé in- cepind din nordul tari, Cerul va prezenta innoriri din ce in ce mai pronuntate. Vor cfdea ploi de scurtA duraté si averse inso- fite de numeroase descircéri electrice. Tem- Peratura va fi ridicaté la inceput, apoi va scéidea apreciabil. 8—16 august. Vremea va deveni frumoasi si dupa 2 zile ceva mai récoroase se va incilzi din nou la valori tropicale. Cerul va fi varia- bil cu inseninari predominante. Citeva ploi locale se vor semnala in regiunea de munte cu deosebire in jurul datelor de 12 si 15 au- gust, 17—19 august. Un front de ploi si averse in- sotite de fenomene electrice, iar pe alocuri si de cideri de grindina, va traversa 0 mare parte din teritoriu. In nord-vestul tari si regiunea de munte aceste ploi vor lua ca- racter torential si vor da cantitati insemnate de apa. Vintul se va intensifica inainte de sosirea acestui front atmosferic. Tomperatura va scAdea simfitor dupa trecerea ploilor. 20—23 august. Vremea va deveni din nou frumoasa si insorité cu temperaturi ce vor Recenzi Dr. G. CIURDARESCU ; Polenizarea _ento- mofili a culturilor de cimp, (Editura Ceres, Bucuresti, 1977). Aparutd de sub tipar la sfirsitul anului tre- cut, lucrarea este rodul experientei si rezul- tatelor obfinute de autor ca cercetitor in cadrul Institutului de cereetari pentru ce- reale si plante tehnice Fundulea, in perioada 1964—1974, dar si a unei vaste documentatii privind luerarile de specialitate din tara si strainatate. Lucrarea reuseste sé creeze 0 imagine cuprinzitoare si convingitoare asu- pra aspectelor_ complexe ale polenizarii entomofile si mai ales a celei cu ajutorul principalului sau agent polenizator, albina, ‘Tema abordatd este in prezent de ‘mare ac- tualitate, polenizarea find un mijloc esen- tial de sporire a recoltelor culturilor de cimp, mai ales in conditille concentrarii si specia~ lizarii_ productiilor agricole, Problemele tra- tate sint grupate in patru capitole. In primul capitol este prezentata interde- pendenta existenia intre insecte si flori, con- secinté a selectici naturale de-a lungul mile- niilor si adaptarea insectelor si floritor 1a procesul de polenizare entomofila, In capitolul II se face incadrarea sistematica in familii botanice a principalelor plante cultivate de clmp, adaptate la polenizarea entomofila, cu pondere economicd mai mare incepe s& creascd dupa 21 august la 30° in regiunea de cimpie. 25—26 august. Un alt front de averse inso- tite de intensificdri de vint si fenomene elec- trice va traversa tara, dind cantitati mari de apa si producind o scadere a temperaturii. 27—31 august. Vremea va fi in general fru- moasa si se va incdlzi din nou, temperatura urcind pind la 26° in Maramures si pind la 32° in Cimpia Dundarii, Cerul se va mentine mai mult senin desi in ultimele 2 zile ale luni se vor observa cfteva ploi izolate in nordul {&rii si zona de munte. peste N. TOPOR in economia agricola. Se dau date _privind aria de raspindire a plantei in Jume, supra- fefele si zonele ecologice de culturé din tard, de asemenea, nofiuni despre plante, se pre- zinté insectele polenizatoare, mecanismul si eficienta polenizavii. In mod deosebit se pre- zinté date privind efectuarea polenizitli cu albinele melifere, precizindu-se conditiile ne~ cesare sporirii eficientei acestei actiuni, In capitolul TIT se fac considerafii asupra in- fuentei factorilor ecologici — abiotici, bio- tici si antropici — asupra populatiilor de insecte polenizatoare, corelatia dintre acestea si modul cum se reflect in eficienta pole- nizavii si respectiv fn sporirea productiilor agricole, Ultimul capitol inm&nuncheazi — cunostinte privind clasificarea sistematica a principale- lor Speci de insecte polenizatoare, arealul lor pe zone, notiuni succinte referitoare 1a ciclul biologic, “ condifii pentru protejarea entomofaunei polenizatoare naturale si a al- binelor melifere. In ncheiere, autorul face recomandari privind principalele mésuri, ne- cesare pentru imbundtétirea procesului’ de polenizare, reflectat in sporirea recoltelor de seminje a’ culiurilor alogame entomofile. In cele peste 100 pagini, bogat ilustrate, 1u- crarea inmanuncheazi si sistematizeazi’ cu- nostinfe —valoroase, cu aplicabilitate —atit practica, cit si pentru studil si cercetari, care completeaza literatura de specialitate ' exis- fenta in acest domeniu, Ing. Elena HOCIOTA ISTORIA APICULTURIL IN ROMANIA Prima sesiune de comunic&ri stiintifice ‘Aducem la cunostinta citito- rilor nostri c& in zilele de 2-4 noiembrie 1978 va avea loc la Arcus, judeful Co- vasna, AL V-LEA SIMPO- ZION NATIONAL DE ISTO- RIE AGRARA IN ROMANIA. Cu aceasti ocazie, in cadrul unei sectii speciale, se orga- nizeazd 0 sesiune de comu- nicdri stiinfifice dedicatd is- ANUNT toriei apiculturii din Romé- nia, patronata de Comitetul Executiv al Consiliului Aso- ciatiei Cresciitorilor de Albine La sesiune pot participa toti apicultorii care posedA infor- mafii utile privind trecutul apiculturii in diferitele zone ale {ari si care pot forma obiectul unor comunicari. Pentru cei interesati, preci- zim ca este necesar si com- pleteze o fist de participare, cuprinzind urmatoarele date : numele si prenumele, profe- sia, funetia actual,’ titluri stiin{ifice, ‘adresa pentru co- responden{a, _titlul _comuni- earii, numarul locurilor soli- citate pentru cazare, Fisa de participare va fi transmisa organizatorilor sim- Pozionului, “la urmatoarea adresi: ‘Casa agronomului, 4013 Arcus, judeful Covasna, cu mentiunea pe plic: Pen- tru simpozionul de istorie agrari.

You might also like