Liceul Tehnologic Vintila Bratianu

Clasa a 12-a A

Floarea soarelui

Eleva:Radu Ionela Florentina

Cuprins

I.Introducere
II. Semanatul
III. ngrijirea culturilor de floarea soarelui
IV.Recoltarea
V. Seminele de floarea-soarelui- surs de sntate i energie
VI.Concluzie
VII.Bibliografie

I.Introducere

Floarea-soarelui (Helianthus annuus) sau cum i se mai spune n Moldova - "Rsrita" este
o plant anual din familia Asteraceae, nativ din America. Este una din compozitele cele mai
cultivate pentru seminele bogate n ulei, din acestea fiind extras uleiul de floarea-soarelui.
Frunzele sunt mari, ntregi, peiolate i cordate. Tulpina se termin cu un singur calatidiu
sau, uneori, este ramificat i are mai multe inflorescene. Calatidiile sunt mari, cu receptaculul
plan, avnd culoare galben. Seminele sunt bogate n ulei, coninnd, fr coaja fructului, circa
55% ulei comestibil i cu ntrebuinare industrial, de exemplu, la fabricarea spunului. Turtele
rmase ca reziduuri de la extragerea uleiului alctuiesc un nutre concentrat, bogat n proteine
brute i digestibile.
Numele de floarea soarelui provine din cuvantul grecesc "Helianthus" , "Helios"
insemnand "soare" , iar "anthus" , "floare".Desigur acest lucru nu este deloc intamplator,
denumirea de floarea soarelui provenind dintr-un stravechi mit grecesc...
Potrivit legendei , nimfa apelor Clyte s-a indragostit intr-o buna zi de zeul soarelui Apollo
(sau Helius).Era atat de patrunsa de dragoste incat adeseori statea intinsa pe pamant , cu fata in
sus , privindu-si fara incetare , de dimineata si pana seara , iubitul din ceruri.Apollo , insa, nici
macar nu o observa.Ceilalti zei i-au luat in seama suferintele si au transformat-o intr-o floare ,
floarea soarelui.Picioarele ei s-au preschimbat intr-o tulpina , fata in floare si paru-i blond in
petalele de un galben aprins.Chiar si in aceasta noua infatisare , nimfa continua sa urmareasca cu
privirea soarele , floarea soarelui fiind mereu indreptata catre locul din cer unde acesta se afla in
orice moment al zilei.
Aceasta este varianta frumoasa , fericita , a legendei din mitologia greaca.Exista insa si o
poveste ceva mai intunecata , avandu-si originea in aceeasi lume antica...
A fost odata o frumoasa nimfa a apelor , pe nume Clytie , care a inceput sa il iubeasca cu
patima pe Apollo, zeul soarelui.Cat era ziua de lunga , ea nu isi putea lua ochii de la iubitul ei
celest , insa Apollo nu a raspuns niciodata iubirii ei.Oricat de frig sau cald ar fi fost, Clytie statea
intinsa pe pamant , urmarind fara incetare drumul soarelui peste ceruri.Au trecut astfel noua zile
si noua nopti fara sa manance sau sa bea , iar mainile si picioarele ei au prins radacini in pamant ,

in vreme ce fata i s-a transformat intr-o floare ce continua sa se indrepte catre parcursul soarelui
pe bolta cereasca .
Ei bine , exista si o a treia varianta , si mai intunecata a mitului grecesc despre floarea
soarelui.In acest caz , dragostea numfei Clytie a fost dispretuita in mod fatis de catre Apollo ,
care si-a indreptat favorurile amoroase catre o alta femeie , Leucothoe , fiica lui Orchamus ,
regele Persiei.Innebunita de gelozie, Clytie i-a dezvaluit lui Orchamus povestea de dragoste
dintre fiica lui si Apollo, iar regele a pedepsit-o pe Leucothoe intr-un mod groaznic, ingropand-o
de vie.Zeul soarelui a prins o ura si mai mare fata de nimfa , iar aceasta , macinata de suferinta ,
s-a topit vazand cu ochii , ca o lumanare, transformandu-se in cele din urma intr-o floare ce isi
orienteaza fata catre discul solar cat este ziua de lunga.
Intr-o magnifica legenda incasa , se spunea ca soarele paseste zilnic peste ceruri, purtand
pe cap o coroana stralucitoare faurita din cel mai pur aur.In timpul noptii , el isi atarna coroana
intr-una din coarnele lunii si danseaza cu stelele.Intr-o astfel de noapte , dansul lui a fost atat de
infocat incat a lovit luna si coroana sa a cazut pe pamant.Stralucind in roua diminetii, coroana
astepta sa sa fie gasita si folosita de oameni.
Soarele nu a fost mahnit de aceasta pierdere , a ras de isprava sa , a menit ca a lui coroana
sa le fie utila muritorilor , iar el si-a creat o alta , noua.
Asa s-a facut ca incasii au gasit coroana sau floarea soarelui.Ea a impodobit pieptul
preotilor lor si a luat locul tortelor in ritualurile religioase.Floarea soarelui a hranit trupul si
spiritul oamenilor , i-a infrumutesat cu uleiuri pentru piele , a furnizat hrana animalelor si
material pentru tesut imbracaminte.
O poveste populara romaneasca , cuprinsa in cartea "Legende populare romneti" , de
Simion Florea Marian, istoriseste despre frumoasa fata a unui vestit imparat care nu vrut sa isi
alega nici muritor ca sot , intrucat se indragostise de soare.Fata a mers in cautarea iubitului ei, iar
acesta a prins drag de ea si s-au casatorit.Fata nu putea fi insa impreuna cu el decat in intuneric ,
fiindca oricine vedea soarele in lumina era sortit sa se preschimbe intr-o floare.Intr-o noapte ,
nemairezistand ispitei , ea a aprins o lumanare , si-a privit sotul si l-a sarutat pe frunte .Soarele sa trezit si blestemul si-a facut efectul, fata transformandu-se intr-o floare ce nu isi poate
desprinde niciodata fata de la soare.O floare numita numita floarea soarelui.

O alta legenda romaneasca nareaza despre fata lui Stefan - Voda , o printesa fara
asemanare de frumoasa dar muta din nascare.Voievodul a fost povatuit de o baba sa il invite la un
ospat pe soare si sa-i ceara acestuia sa-i dea o sarutare fetei, in acest fel ea putand sa isi capete
graiul.Piaza rea a auzit cuvintele acestea si a vestit-o pe luna , stapana noptii si soata soarelui, ce
isi jelea soarta grea de a nu-si intalni niciodata barbatul.Geloasa la gandul ca fata lui Voda i-ar
putea fura sotul, luna s-a strecurat langa palat in ziua ospatului si atunci cand fiica lui Stefan i-a
cere soarelui sarutarea binecuvantata, prin care isi putea gasi glasul, luna o transformat-o intr-o
floare galbena.Soarele si-a azvarlit , manios , soata in nouri si a sadit floarea in gradina
palatului.De atunci, floarea soarelui nu face decat sa se uite dupa soare, cersindu-i sarutarea
izbavitoare.
Tudor Pamfile , in volumul "Cerul i podoabele lui dup credinele poporului roman" , ne
incanta cu o legenda populara in care un imparat si nevasta lui s-au chinuit vreme de multi ani,
cu diverse leacuri , sa aiba un prunc.Atunci cand au imbatranit , datorita credintei in Dumnezeu ,
in ziua de Duminica Floriilor , imparateasca a ramas grea si a dat , mai tarziu , nastere unei fete
frumoase "ca o picatura de roua , ca zorile diminetii ,ca un bob de piatra scumpa".
Din dragoste pentru fiica lor, spre ingrijorarea supusilor , sotii si-au neglijat din ce in ce
mai mult treburile . Supararea oamenilor din imparatie s-a marit , pe masura ce fata a crescut si
nu s-a maritat cu un barbat care sa ii urmeze la tron tatalui ei.Pentru a da o mana de ajutor,
vrajitoarele au descantat-o pe fata in asa fel incat sa fie si mai frumoasa si sa isi gaseasca mai
repede petitori.In zadar , insa, intrucat fiica imparatului statea mereu intunecata si nu vorbea cu
nimeni, neluand seama la flacaii veniti in petit.Vrajitoarele au fost nevoite sa faca un alt
descantec , si mai puternic , astfel incat sa se indragosteasca chiar si soarele de ea
.Dupa o vreme fata i-a marturisit tatalui ca nu vrea sa se marite decat cu Soarele si ca isi
doreste sa porneasca in cautarea lui.Plecata pe coclauri, fiica de imparat a intalnit puiul de balaur
al doamnei ceturilor , negurilor si paclelor si l-a aparat fata de imparatul vanturilor , care era
hotarat sa il manance.Apoi, fata i-a amagit cu frumusetea ei pe imparatul vanturilor si pe ruda
lui, vantul cel rau , induplecandu-i sa o lase pe doamna ceturilor si negurilor (care trebuia sa isi
plateasca datoria fata de ea) sa o inalte pana in cer, in castelul de clestar al soarelui.Dandu-si
seama ca au fost pacalite, vanturile i-au dat de stire mamei soarelui ca o muritoare vrea sa fure
inima iubitului ei fiu.Fara sa mai stea pe ganduri, mama soarelui a gasit-o pe fata de imparat si a

preschimbat-o intr-un bob de samanta pe care vantul l-a adus pana pe pamant.Din acel bob s-a
inaltat o floare asemanatoare la chip cu soarele , care urmareste clipa de clipa astrul solar,
plangand de dor , dar nereusind cu nici un chip sa il atinga.
Floarea soarelui este un simbol al adoratiei , loialitatii si constantei in dragoste , al
puterii , caldurii sufletesti si protectiei.Pe de alta parte, floarea soarelui poate reprezenta si valori
negative precum aroganta , ipocrizia si dragostea neimpartasita.
Intr-o alta interpretare , felul in care se orienteaza mereu dupa soare transforma floarea
soarelui intr-un insemn al implinirii , flexibilitatii si oportunitatii spirituale.Floarea soarelui are si
menirea de a semnifica norocul , bogatia si ambitia.Poti darui o astfel de floare cuiva care este
concentrat in urmarirea unui tel si are nevoie de un repaos spiritual.Totodata , floarea soarelui
poate fi un cadou potrivit pentru crearea unei atmosfere calde intr-o casa , inspirand noi
oportunitati in familie si camin.
Daruirea unei flori a soarelui pitice semnifica "sunt mereu devotat tie".
In China floarea soarelui simbolizeaza longevitatea.
Cartea de tarot reprezentand floarea soarelui trmite mesajul clar de a ne indrepta catre
lumina pentru a gasi raspunsurile la intrebarile si framantarile noastre.Atunci cand floarea
soarelui se iveste intr-o insiruiere a cartilor de tarot , ni se semnaleaza ca trebuie sa ne
indepartam privirea de la intuneric (negativitate) si sa vedem partea luminoasa (pozitiva) a
lucrurilor.

II.Semanatul

Seminele de floarea soarelui sunt amplasate n cmpul arat dup rotaia cerealelor de
iarn sau primvar, pe cmpul curat de buruienile perene dup orz, grul de primvar, etc.
Nu se permite semnarea seminelor de floarea soarelui dup sfecla de zahr, lucern, iarba de
Sudan, ntru-ct acestea usuc puternic i adnc solul, nu se recomand a semna floarea soarelui
dup rapi, mazre, soia, fasole, deoarece aceste culturi au un ir de boli comune (sclerotinia,
mucegaiul alb i gri, etc.). Floarea soarelui n rotaia culturilor ar trebuie s revin pe acelai
cmp nu mai devreme dect 7-8 ani, pentru a preveni acumularea n sol a seminelor de lupoaie
(Orobanche) i a bolilor infecioase.
Prelucrarea solului
Cerina principal pentru prelucrarea de baz a solului este distrugerea complet a
buruienilor perene, nivelarea optim a suprafeei solului, reinerea umiditii. Pe cmpuri,
nelinate cu buruieni anuale se aplic prelucrarea semiprloagei prin aratul de toamn.
Pe cmpurile, nelenite cu buruieni perene (scaietele, plmida, lptuca, volbura i
altele), se aplic o cultivare (mbuntit) a solului pe straturi. Iniial se prelucreaz miritea la o
adncime de 6-8 cm cu instrumente cu disc ,dup creterea buruienilor perene, solul se
prelucreaz la o adncime de 10-12 cm cu pluguri dezmirititoare -10-25 sau pluguri cu
cuite plate de tipul -5, -9. Dup creterea repetat a perenelor aratul de toamn se
face n septembrie octombrie la o adncime de 25-27 cm.
Pentru a mri rezervele de umiditate n sol se efectueaz reinerea de zpad.

Prelucrarea solului nainte de semnat.

n caz de maturitate fizic a solului se efectueaz boronirea i nivelarea arturii de

toamn cu nivelatorul cu screper sub un unghi de 45 -50 fa de direcia arturii, i cultivarea
devreme la o adncime de 8-10 cm cu agregatul cu boroane.
Pe artura de toamn de calitate nalt (sol afnat i nivelat, fr rdcini ale buruienilor)
deobicei se limiteaz la o singur cultivare nainte de semnat n perioada de apariie n mas a
materialului sditor al buruienilor.
Cultivarea nainte de semnat se realizeaz la o adncime de 6-8 cm a semnturii de
floarea soareului, folosind pentru aceasta cultivatorul -4, -12 sau -5,4 cu
agregatul cu boroane i trtoare. La cultivarea hibrizilor de floarea soarelui, la care seminele
sunt mai mici dect la sorturi, cultivarea nainte de semnat se face la adncimea de 5-6 cm.

Sistemul de ngrminte.
Floarea soarelui i ridic randamentul la introducerea ngrmintelor organice ct i a
celor minerale. Folosirea a 20-40 t/ha de bligar a asigurat creterea recoltei de floarea soarelui
cu 2-5 cen./ha, iar ngrmintele minerale (N45P60K45) au ridicat randamentul cu 3,4 cen./ha.
Este deosebit de important folosirea bligarului la floarea soarelui n acele regiuni, unde
aceasta reprezint cultura tehnic de baz n rotaia de culturi.
Un efect pozitiv l are bligarul ce a fost aplicat i la cultura precedent.
n zonele de step i silvostep cu sol de ciornoziom, ngrmintele minerale se aplic
din rata N40P60.
n experimentele prezentate la CCA, la folosirea ngrmintelor minerale (45-60 kg/ha)
pe solurile de ciornoziom fr substane alcaline s-a obinut un surplus la recolta de floarea
soarelui (cen./ha): de la fosfor - 2,3, de la azot cu fosfor - 3,1, de la azot, fosfor i potasiu - 3,1.
ngrmintele de potasiu pe solurile de ciornoziom nu cresc producia de floarea-soarelui,
deoarece aceste soluri sunt asigurate cu suficient potasiu. Acestea se folosesc pe solurile
nisipoase, podzolice, soluri gri i brune de pdure, srace n potasiu, din rata 40-60. Doza de

ngrminte minerale pentru un cmp concret se stabilete, reieind din randamentul planificat
i datele cartogramelor agrochimice.
ngrmintele se aplic n brazda arturii de toamn sau primvara prin metoda de band
la nivel local, concomitent cu semnatul culturii de floarea soarelui. Nu se recomand a aplica
ngrminte, n special cele de fosfor, n perioada de primvar, prin mprtiere, nainte de
semnat, deoarece nu produce efectul dorit. n cadrul metodei de band la nivel local,
ngrmintele se aplic odat cu semnarea seminelor cu ajutorul aparatelor de semnat cu
burghie pentru distribuirea ngrmintelor, la o distan de 6-10 cm i la o adncime de 10-12
cm. Dac ngrmintele au fost distribuite toamna, atunci este obligatoriu de a aplica
ngrminte de fosfor n timpul semnatului (10-15). n caz de necesitate, pentru alimentare, se
distribuie ngrminte lichide complexe (LC) - N2030.
Este necesar de a lua n consideraie faptul c, surplusul de ngrminte, n special cele
de azot, face planta mai puin rezistent la secet i boli, i duce la reducerea coninutului de ulei
n semine. La distribuirea ngrmintelor sub floarea soarelui se poate utiliza diferite forme de
grsimi: simple i complexe, uscate i lichide. Este important s se respecte cu strictee nu doar
dozele recomandate, ci i raportul corect n ngrminte dintre azot i fosfor care constituie 1:1,5.

Semnatul
Pentru semnat se folosesc semine de sorturi (prima reproducie) i hibrizi, (prima
generaie), incluse n registru, sortarea (calibrarea), semine de dimensiuni mari cu masa a 1000
semine de 80-100 gr. pentru sorturi, i nu mai puin de 50 gr. pentru hibrizi, cu o germinare nu
mai mic de 95% (clasa nti).
Sorturile i hibrizii contemporani cu un coninut nalt de ulei, cu coaja subire a
seminelor, se disting prin cerine mai nalte referitoare la cldur. Acestea trebuie s se semene
n solul bine nclzit, cnd temperatura la adncimea semnatului (8-10 cm) atinge 10-12. n
acest caz seminele ncolesc mai repede i practic n acelai timp, crete germinarea de cmp,
ceea ce asigur o dezvoltare i o maturare a culturii mult mai uniform, ct i creterea
randamentului. n cazul semnatului timpuriu a astfel de sorturi, seminele nu vor germina o
perioad ndelungat , parial i pierd proprietile de germinare, ceea ce duce la rrirea culturii.
Semntura de floarea soarelui pe un cmp trebuie s se finiseze n 1-2 zile.
Densitatea de plantare a culturii, n dependen de gradul de asigurare cu umiditate la
nceputul recoltrii trebuie s constituie: n regiunile umede de silvo-step i a regiunilor de step
ce se nvecineaz cu acestea, este de 40-50 mii, n zonele de step semiarid este de 30-40 mii
plante la un hectar. n cadrul cultivrii hibrizilor de floarea soarelui se recomand a depi
densitatea cu 10-15%, dar nu mai mult dect pn la 55-60 mii plante/ha.
Modificrile la normele de semnare se stabilesc inndu-se cont de germinarea de cmp a
seminelor (germinarea este cu 10-15% mai redus dect n condiii de laborator), nimicirea
plantelor la boronirea culturilor printre puiei (rsad) (constituie 8-10%) i restul obinuit de
plante (pn la 5%). La utilizare erbicidelor cu eficacitate nalt, cnd nu se necesit boronirea
printre puiei, norma de semnare a seminelor se mrete cu 20-25% n raport cu densitatea
optim a plantelor. Dac nu se utilizeaz erbicidele, iar buruienile perene se distrug pe cale
mecanic, inclusiv boronirea printre puiei, atunci norma de semnare se mrete cu 30-35%.
Astfel, norma de semnare a seminelor de floarea soarelui depinde de mrimea
seminelor i densitatea planificat a plantelor i constituie 6-10 kg/h.

Semnarea seminelor de floarea soarelui se realizeaz prin modul de punctare, cu o

distan dintre rnduri de 70 cm, cu ajutorul semntoarelor pneumatice de tipul -8,
-12 i -6 cu boroane i trtori.
Adncimea normal pentru semnare a seminelor de sort este de 6-8 cm, n condiii de
secet 8-10 cm, iar pe solurile dure pe timp rcoros i umed de primvar seminele se seamn
la o adncime de 5-6 cm. Seminele de hibrizi de mrimi mici, n cazul solului umed, se seamn
la o adncime de 4-5cm.

III. ngrijirea culturilor de floarea soarelui

Tehnologia modern de cultivare a culturii de floarea soarelui exclud plivirea manual a

culturilor. ngrijirea culturilor se realizeaz, cu prioritate, n mod mecanizat (versiunea fr
erbicide), i n caz de necesitate se efectueaz n combinaie cu utilizarea erbicidelor, care n
general sunt distribuite prin metoda de band, concomitent cu semnatul.
Imediat dup semnare, n condiii de vreme secetoas, solul afnat se rostogolete cu
ajutorul rulourilor cu inele i gheare. Rluirea solului creaz condiii de germinare nfrit a
seminelor de floarea soarelui, intensificnd contactul seminelor cu solul i fluxul de umiditate
din straturile superioare ale acestuia. Crete calitatea prelucrrilor ulterioare ale solului.
Prin boronire pn la i printre puiei n combinaie cu prelucrarea printre rnduri cu
ajutorul cultivatoarelor, dotate cu agregate de mprtiere, se pot distruge buruienele, ceea ce va
permite creterea unor recolte mari de floarea soarelui fr utilizarea erbicidelor.
Boronirea nainte de apariia puieilor se efectueaz n perioada de germinare n mas a
seminelor buruienilor, cu ajutorul boroanelor cu dini medii de tipul -1,0 cu trtoare, cu
utilizarea tractoarelor pe enile. Boronirea se realizeaz n mod transversal pe rnduri sau pe
diagonala cmpului dup 5-6 zile dup semnat. Boronirea pe puiei se efectueaz, de asemenea,
cu boroane cu dini medii, n cazul formrii a 2-3 perechi de frunze adevrate pe puietul de
floarea soarelui, n orele de zi, cnd se diminueaz turgescena plantelor. Boronirea pe puiei
nimicete pn la 80-90% din buruienile anuale.
n cazul utilizrii erbicidelor pentru sol, nu se aplic boronirea pe puiei, dar este
obligatorie n cazul tehnologiei fr erbicide.
Distana dintre rndurile culturii se prelucreaz cu cultivatoarele pentru a distruge
buruienile i pentru a afna solul, ct i pentru a mbunti regimurile de alimentare, asigurarea
cu umiditate i aer, pentru a preveni crparea excesiv a solului n timpul verii. Se ntrebuineaz
cultivatoarele de tipul -5,6 , -4,2 , utilate cu cuite plate, labe cu sgei i lame,
boroane cu srm de tipul -38, dispozitive de mprtiere de tipul -360 i -350.

La prima cultivare printre rnduri se stabilete limea de 50 cm, la a doua (a treia9 45

cm, adncimea de prelucrare - corespunztoare cu 6-8 cm la prima cultivare, i 8-10 cm la a doua
(a treia). Pentru prima prelucrare cultivatorul se utileaz cu boroane cu srm, i pentru
urmtoarele cultivri se utileaz cu labe arunctoare, ce acoper cu sol buruienile din rnd.
Pentru cultura de floarea soarelui este important de a distruge buruienile att n prima
perioad, cnd se formeaz puieii, ct i n a doua perioad de vegetaie a acesteia, cnd se
formeaz organele generative. Utilizarea erbicidelor n perioadele de pre-semnat i nainte de
apariia puieilor n combinaie cu msurile agrotehnice permit soluionarea acestei probleme.
Erbicidele se aplic pentru cultura de floarea soarelui prin metoda stropirii solului nainte
de semnat, la cultivare, n timpul semnatul i pn la ieirea puieilor nainte de boronire, i
pe puiei.
Este mai econom s se aplice erbicidele prin metoda de band, simultan cu semnatul. n
acest caz se prelucreaz banda de-a lungul rndului la o lime de 30-35 cm, iar doza de erbicide
la hectar se reduce de dou ori. Erbicidele se distribuie cu pulverizatoarele cu tije de tipul 15, -200-2-01, , -630, care regleaz complet norma de debit prevzut i
uniformitatea pulverizrii lichidului de ctre fiecare pulverizator separat i a ntregii tije.
Utilizarea unor elemente din tehnologia Astrahan, ce const n introducerea erbicidelor n
rnd prin metoda de band n timpul semnrii, cu folosirea dispozitivelor direcionale pentru
formarea anurilor i a rotoarelor cu srm, perfecioneaz tehnologia de cultivare a culturii de
floarea soarelui.
Pentru formarea anurilor direcionale, concomitent cu semnatul, pe un cadru
suplimentar al semntoarei se fixeaz dou dispoztive de despicare a solului (de dezbatere), ce
merg n urma tractorului cu enile. Adncimea format de dispozitivul de despicare a solului este
25-30 cm. La prelucrarea printre rnduri pe aceste anuri (despicturi) funcioneaz nite cuite,
ce sunt montate pe cadrul cultivatorului, ceea ce nu-i permite de a se deplasa n pri, i repectiv,
reduce deteriorarea plantelor. Totui metoda descris are i dezavantaje: este necesar un consum

suplimentar de energie, se deterioreaz rdcinile plantelor de floarea soarelui, se intensific

pierderea umiditii.
n lupta cu seminele gunoase de floarea soarelui rezultatele bune sunt asigurate de ctre
polenizarea suplimentar a culturilor cu ajutorul albinelor (revine 1,5-2,0 stupuri la 1 ha).

Protecia mpotriva bolilor i a duntorilor

Floarea soarelui este sensibil la multe tipuri de boli i este afectat de duntori, de
aceea este necesar de a prevedea desfurarea unui sistem de integrare a proteciei plantelor
inndu-se cont de condiiile fitosanitare.
Cultura de floarea soarelui sufer de urmtoarele boli: Sclerotinia de capitul, Sclerotinia
de colet, Phoma, Phomopsis, Plasmopara, rugina i altele. Sclerotinia de capitul apare n decursul
ntregii perioade de vegetaie, dar este mai intens n perioada de coacere a calatidiilor.
Sclerotinia de colet afecteaz puieii, tulpina, florile i destul de des calatidiile. Boala Phomopsis
provoac ofilirea i uscarea ntregii plante, fragilitatea tulpinei. Boala Plasmopara afecteaz
frunzele, tulpina i calatidiile. Boala se manifest pe 3-4 perechi de frunze, planta este n
cretere, ns randamentul scade.

IV.Recoltarea
Indicii, dup care se apreciaz gradul de maturare a culturii de floarea soarelui, sunt
urmtorii: nglbenirea prii din spate a calatidiului, ofilirea i cderea floricelelor de pe
calatidiu, culoarea obinuit a seminelor pentru sorturi i hibrizi, ntrirea nucleului acestora,
uscarea majoritii frunzelor.

Conform umiditii seminelor i nuanei calatidiilor se disting trei nivele de maturare:

galben, maro i complet. La maturarea galben frunzele i partea din spate a calatidiului capt
o culoare galben ca lmia, umiditatea seminelor - 30-40% (maturare biologic); la maturarea
maro calatidiile sunt de culoare maro nchis, umiditatea seminelor este de 12-14% (maturare
agricol); la maturarea complet umiditatea seminelor este de 10-12%, plantele sunt uscate,
frmicioase, seminele se scutur.

Recoltarea culturii de floarea soarelui cu combinele trebuie s se nceap cnd 85-90%

din calatidii sunt de culoarea maro (umiditatea seminelor este de 12-14%). ntrzierea recoltrii
cu 5-6 zile poate duce la pierderi semnificative de semine. Seminele treierate trebuie s fie
curate i uscate. Se pun la pstrare seminele curate cu o umiditate nu mai mare de 8%.
Seminele umede se aprind repede, capt gust amar i i pierd proprietile de germinare.
Pentru recoltarea culturii de floarea soarelui se folosete combina de tipul -5 ""
u agregatul -1,5 sau "Don 1500", utilat cu agregatul -10. Combina taie calatidiile i le
scutur, seminele nimeresc n buncr, iar calatidiile scuturate, fr semine, se ncarc n
mijloace de transport (pentru hran la animale). Tulpinele rmase se mrunesc cu dezmirititorul
cu discuri de tipul -10. Pentru mrunirea i aruncarea tulpinelor rmase dup recoltare se
folosete toctorul universal de paie de tipul -5.
Pentru regiunile de silvostep se recomand a aplica desecarea culturii de floarea soarelui
nainte de recoltare. Culturile trebuie s fie pulverizate cu o soluie de clorat de magneziu (20
kg / ha) sau reglon (2-3 l / ha), sau cu un amestec de clorat de magneziu cu reglon (10 kg / m + 1
l / ha) la 100 de litri de ap la 1 ha dup 40-45 zile dup nflorirea n mas (cnd 10-20% din
calatidii sunt maronii, 20-30% sunt de culoare galben-maro, iar 50-60% sunt de culoare galben)
cu o umiditatea medie a seminelor de 30-35%. Desecarea permite nceperea recoltrii cu 8-10
zile mai devreme i diminuarea nocivitii Sclerotiniei de capitul i a Sclerotiniei de colet.
Umiditatea seminelor dup desecare se reduce pn la 12-16%. Randamentul combinelor crete
de 1,5 ori, se reduc pierderile de semine.
n cazul utilizrii corecte, resturile de ageni desecani nu se conin n semine i ulei sau
cantitatea acestora nu depete concentraia maxim admisibil.

V. Seminele de floarea-soarelui- surs de sntate i energie

Aceste semine sunt bogate n vitaminele E, B1, B6, acid folic, n minerale, precum
magneziu, seleniu, mangan, cupru, fosfor, n tryptofan i fitosteroli (ajut la reducerea nivelului
de colesterol n sange).
Pe scurt reprezint o adevrat surs de sntate i un excelent energizant.
Seminele de floarea soarelui i fisticul au aproximativ 270-289 mg fitosteroli la 100 g.
Fitosterolii sunt compui existeni n plante, care au o structur chimic foarte
asemntoare cu a colesterolului, iar atunci cnd sunt prezeni n diet n cantiti suficiente, se
consider c ajut la reducerea nivelului de colesterol din snge, la mbuntirea rspunsului
sistemului imunitar i scderea riscului de a face anumite tipuri de cancer.
Efectele benefice ale fitosterolilor sunt att de importante nct au fost extrai din soia,
porumb, ulei de pin i adugai n alimentele procesate, cum ar fi n substituieni ai untului, care
au fost apoi considerate alimente ce ajut la reducerea nivelului de colesterol.
Dar de ce se te mulumeti cu o imitaie atunci cnd natura i pune la dispoziie nuci si
semine ce constituie o surs bogat n mod natural de fitosteroli i de fibre, minerale i grsimi
sntoase n acelai timp?
35 gr de semine de floarea soarelui conin: 61% din DZR (doza zilnic recomandat) de
vitamina E, 34% din DZR de vitamina B1, 31% din DZR de cupru, 28% din DZR de magneziu,
26% din DZR de seleniu, 23% din DZR de fosfor, aducnd un aport de 204 calorii.
Seminele de floarea soarelui sunt o surs bun de magneziu. Numeroase studii au
demonstrat c magneziul ajut la reducerea intensitii astmului, la diminuarea tensiunii arteriale
mari, prevenirea migrenelor, precum i la reducerea riscului de atac de cord i accident vascular
cerebral.
Seleniul a fost demonstrat c induce repararea i sinteza ADN-ului n celulele deteriorate,
inhib proliferarea celulelor canceroase, i induce apoptoza lor (moartea celulara programat).
Aceste semine conin peste 40% proteine, care se apropie ca valoare nutritiv de cele de
origine animal.
Le putem consuma i n stare crud pentru a profita la maxim de calitile lor nutritive.
Dac le punei puin la cuptor, vor da o savoare deosebit salatelor, omletelor i preparatelor din
legume.

VI.Concluzie

In concluzie,semintele de floarea soarelui reprezint o adevrat surs de sntate i un

excelent energizant.
Floarea soarelui este un simbol al adoratiei , loialitatii si constantei in dragoste , al
puterii , caldurii sufletesti si protectiei.Pe de alta parte, floarea soarelui poate reprezenta si valori
negative precum aroganta , ipocrizia si dragostea neimpartasita.
Intr-o alta interpretare , felul in care se orienteaza mereu dupa soare transforma floarea
soarelui intr-un insemn al implinirii , flexibilitatii si oportunitatii spirituale.Floarea soarelui are si
menirea de a semnifica norocul , bogatia si ambitia.Poti darui o astfel de floare cuiva care este
concentrat in urmarirea unui tel si are nevoie de un repaos spiritual.Totodata , floarea soarelui
poate fi un cadou potrivit pentru crearea unei atmosfere calde intr-o casa , inspirand noi
oportunitati in familie si camin.
Tehnologia modern de cultivare a culturii de floarea soarelui exclud plivirea manual a
culturilor. ngrijirea culturilor se realizeaz, cu prioritate, n mod mecanizat (versiunea fr
erbicide), i n caz de necesitate se efectueaz n combinaie cu utilizarea erbicidelor, care n
general sunt distribuite prin metoda de band, concomitent cu semnatul.
Imediat dup semnare, n condiii de vreme secetoas, solul afnat se rostogolete cu
ajutorul rulourilor cu inele i gheare. Rluirea solului creaz condiii de germinare nfrit a
seminelor de floarea soarelui, intensificnd contactul seminelor cu solul i fluxul de umiditate
din straturile superioare ale acestuia. Crete calitatea prelucrrilor ulterioare ale solului.
Seminele de floarea soarelui i fisticul au aproximativ 270-289 mg fitosteroli la 100 g.
Fitosterolii sunt compui existeni n plante, care au o structur chimic foarte
asemntoare cu a colesterolului, iar atunci cnd sunt prezeni n diet n cantiti suficiente, se
consider c ajut la reducerea nivelului de colesterol din snge, la mbuntirea rspunsului
sistemului imunitar i scderea riscului de a face anumite tipuri de cancer.
Efectele benefice ale fitosterolilor sunt att de importante nct au fost extrai din soia,
porumb, ulei de pin i adugai n alimentele procesate, cum ar fi n substituieni ai untului, care
au fost apoi considerate alimente ce ajut la reducerea nivelului de colesterol.

VII. Bibliografie

1.Tehnologia de cultivare a seminelor de floarea soarelui- http://www.agroselect.md/

2. Hera, Cristian, Gh Sin, and Ion Toncea. Cultura florii-soarelui. Bucuresti: Ceres, 1989.
3. Terbea, M., and F. Stoenescu. "Variatia elementelor de productivitate la floarea-soarelui
cultivata la diferite densitati." Probl. Agrofitoteh. Teor. Apl 6.2 (1984): 171-179.
4. Seminele de floarea-soarelui, surs de sntate i energie- http://www.csid.ro/